Kua Vave Pulihi Te Heʼe ʼAmanaki
KUA lahi ʼaupito te ʼu fakamaʼua ki te maʼuli, pea kua lahi te ʼu tupuʼaga ke maʼu ai te heʼe ʼamanaki. Mokā tou fītaʼa, pea ʼe lagi faigataʼa te lolomi ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou logoʼi ʼi totatou loto. Koia, māʼia mo te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe nātou leleiʼia te maʼuli, ʼe feala pe ke mole kei nātou fiafia! Koʼeni te ʼu kiʼi faʼifaʼitaki.
ʼI te temi muʼa, neʼe lotomamahi ʼaupito te polofeta ko Moisese ʼo ina ʼui ai ki te ʼAtua: “Ke ke matehi ʼosi ʼau, ʼe ʼau kole atu, mo kapau neʼe ke leleiʼia ʼau, pea ke mole ʼau sio ki toku malaʼia.” (Faka au 11:15) ʼI tana hola mai tana ʼu fili, neʼe kalaga fēnei te polofeta ko Elia: “Kua feʼauga! ʼI te temi nei, Ê Sehova, toʼo toku nefesi.” (1 Hau 19:4) Pea neʼe ʼui fēnei e te polofeta ko Sonasi: “Ê Sehova, fakalelei ka ke toʼo toku nefesi, heʼe lelei age taku mate ʼi taku maʼuli.” (Sonasi 4:3) Kae neʼe mole fakamate ia Moisese, mo Elia pea mo Sonasi. Neʼe nātou ʼiloʼi fuli te fakatotonu ʼaenī ʼa te ʼAtua: “ ʼAua naʼa ke fai fakapō.” (Ekesote 20:13) ʼAki tanatou tui mālohi ki te ʼAtua, neʼe mahino kia nātou ʼe mole he ʼaluʼaga ʼe ʼui ʼe mole ʼi ai hona ʼamanaki, pea ko te maʼuli ʼe ko te meʼa ʼofa mai te ʼAtua.
Kae e feafeaʼi ki te ʼu faigataʼaʼia ʼaē ʼe tau mo tatou ʼi te temi nei? ʼO hilifaki ki totatou ʼu fihifihia fakasino peʼe ʼo te loto, ʼi ʼihi temi ʼe lagi tonu ai ke tou kātakiʼi te gaohi koviʼi ʼo tatou e he tahi ʼo totatou famili, peʼe ko he tahi ʼo totatou vāhaʼa fale peʼe ko he tahi ʼe gāue tahi mo tatou. ʼE talanoa te Tohi-Tapu ki te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fonu “i te hala kehekehe, te u aga maveuveu, te manumanu pea mo te kovi; kua natou fonu i te maheka, mo te fakapo, mo te ke, mo te kaka, mo te kovi pea mo te fasituu; ko te hahai fe’gutuʼaki, ko te u fili o te Atua, ko te hahai fialahi, hikisia, laupisi, lagalaga kovi, mo talagataa ki anatou matua, ko te hahai e mole atamai, e mole mooni, e mole ia natou te lotoʼofa, mo te manavaofa.” (Loma 1:28-31) Ko te maʼuli tahi mo te faʼahiga hahaʼi ʼaia ʼi te ʼaho fuli, ʼe feala pe ke hage ko he kavega. ʼE tou lava tokoni feafeaʼi kia nātou ʼaē ʼe ʼaoga kiai he fakaloto mālohi pea mo he fakaloto fīmālie?
Ko He Lotolelei Ki Te Fagono
Ko he tahi ʼe tau mo te ʼu kinakina pea mo te mamahi, ʼe feala pe ke puli ia ia te fakafuafua lelei ʼi tana fakakaukau. Neʼe ʼui fēnei e te tagata poto: “Ko te fakamālohi ʼe feala ke ina fakaliliu he tagata poto ʼo vale.” (Tagata Tānaki 7:7) Koia ʼaua naʼa koutou fakahuahuaʼi he tahi ʼe palalau ki he fakamate. ʼE lagi fakamaʼua kiai he faʼahiga tokaga fakalelei ki tona fihifihia, ʼi te faʼahi ʼo tona loto, ʼi te faʼahi fakasino, ʼi te faʼahi fakaʼatamai, peʼe ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE mahino ia ʼe tahi ʼalu pe anai te faʼahiga faitoʼo mo te tagata poto ʼaē ʼe gāue ki te faʼahi ʼaia, pea ʼe fai pe anai he tonu ʼo mulimuli ki te faʼahiga faitoʼo ʼaia.—Kalate 6:5.
Logope he faʼahiga ʼaluʼaga ʼo te fia fakamate, kae kapau ʼe ʼi ai he tahi ʼe ina fakatokagaʼi te faʼahi ʼaia, mo agalelei, mo faʼa kātaki pea mo feala hakita falala ki ai, pea ʼe feala ke ʼi ai hona tahi mafuliʼaga kia ia ʼaē ʼe lotomamahi. ʼE lagi feala ki te ʼu kāiga pea mo te ʼu kaumeʼa ʼaē ʼe nātou fia fakalogo, ke nātou tokoni ki te faʼahiga hahaʼi ʼaia. ʼO hilifaki ki te agalelei pea mo te lotoʼofa, ʼe toe lava tokoni foki te ʼu manatu ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua moʼo lagalaga ia nātou ʼaē ʼe mole kei ʼi ai hanatou falalaʼaga.
Ko He Tokoni Fakalaumālie Kia Nātou ʼe Lotomamahi
ʼE lagi koutou punamaʼuli anai ʼi takotou sio ki te ʼu fakaloto mālohi ʼaē ʼe feala ke koutou maʼu mokā koutou lau te Tohi-Tapu. Logope ko te Tohi-Tapu ʼe mole ko he tohi ʼe ina fakahā mai peʼe feafeaʼi te agaaga ʼo te fakakaukau, kae ʼe lava tokoni mai ke tou mahino ki te maʼuhiga ʼo te maʼuli. Neʼe ʼui fēnei e te Hau ko Salomone: “Kua ʼau ʼiloʼi ʼe mole ʼi ai he meʼa ʼe lelei age maʼa nātou ʼi hanatou fakafiafia pea mo hanatou fai te meʼa ʼaē ʼe lelei lolotoga tonatou maʼuli; pea ke kai foki te tagata fuli pe, ʼio ke ʼinu, pea mo mamata ki te lelei ʼo tana gāue kinakina katoa. ʼE ko te meʼa ʼofa ia ʼo te ʼAtua.” (Tagata Tānaki 3:12, 13) ʼI tuʼa atu ʼo he gāue fakafiafia ʼe ina foaki mai he ʼuhiga ki te maʼuli, ko te ʼu meʼa māhani—ohage la ko te ʼaele lelei, te mālama ʼo te laʼā, te ʼu fisiʼi teu, pea mo te ʼu manulele—ʼe ko he ʼu meʼa ʼofa neʼe foaki mai e te ʼAtua ʼe feala ke tou fiafia ai.
ʼE ʼi ai te tahi meʼa fakaloto mālohi, ʼe ko te fakahā mai e te Tohi-Tapu, ko Sehova ʼAtua pea mo tona ʼAlo, ia Sesu Kilisito ʼe nā tokakaga kia tatou. (Soane 3:16; 1 Petelo 5:6, 7) Neʼe ʼui fakalelei e te tagata fai pesalemo: “Fakafetaʼi kia Sehova ʼaē ʼe ina ʼamo te kavega maʼa tatou ʼi te ʼaho fuli, te ʼAtua moʼoni ʼo totatou hāofakiʼaga.” (Pesalemo 68:19) Logope ʼe lagi tou logoʼi ʼe mole ʼi ai hotatou ʼuhiga pea ʼe mole ʼi ai hotatou ʼaoga, kae ʼe fakaafe tatou e te ʼAtua ke tou faikole age kia te ia. Ke tou ʼiloʼi papau ʼe mole ina līʼakina anai ia ia ʼaē ʼe kumi tokoni age kia te ia ʼaki te agavaivai pea mo fai fakamalotoloto.
ʼE mole he tahi ʼe feala ke ina ʼui ʼe mole ʼi ai anai hona fihifihia ʼi te temi nei. (Sopo 14:1) Kae neʼe fakahā e te moʼoni faka Tohi-Tapu ki te hahaʼi tokolahi, ko te fakamate ʼe mole ko te puleʼaki ʼaia ki te fakatokatoka ʼo tonatou ʼu fihifihia. Tou fakatokagaʼi age muʼa pe neʼe tokoni feafeaʼi te ʼapositolo ko Paulo ki te tagata leʼoleʼo pilisoni ʼi tana “ala ake . . . pea nee sio ia kua ava te u matapa o te pilisoni, [pea] nee ina tohoi ake tana heleta ke fakamate ia, [he] nee amanaki kua feholaki te kau pilisoni.” ʼI te lakaga ʼaia, neʼe manatu te tagata ʼaia ʼe lelei age hana fakamate ʼi he fakahoko age ki ai he mate fakaufiufi pea mo loaloaga ki tana hala ʼaia. Kae neʼe pāui leʼolahi age ia Paulo ʼo ʼui maʼana: “Aua tau fai he mea fakamamahi kia koe, he koeni ia matou katoa.” Kae neʼe mole fai pe e Paulo tana ʼu palalau ʼaia. ʼI tona fakahagatonu, ko ia mo Silasi neʼe nā fakaloto fīmālieʼi te tagata leʼoleʼo pilisoni ʼaia, ʼo nā tali age ki tana fehuʼi ʼaenī: “U aliki, kotea ia te mea e tonu ke au fai pea e au mauli ai?” Neʼe nā tali fēnei age ki ai: “Ke ke tui ki te Aliki Sesu, pea e ke mauli anai mo tou kauga api katoa.” Pea neʼe nā palalau ai kia ia mo tona loto fale ʼo ʼuhiga mo te Folafola ʼa te ʼAtua, pea “nee papitemaʼi aipe iaʼia mo natou fuape ae a ana.” Neʼe fiafia lahi ia te tagata leʼoleʼo pilisoni ʼo feiā mo nātou fuli ʼo tona loto fale, pea kua nātou maʼu he ʼuhiga foʼou ʼo te maʼuli.—Gaue 16:27-35.
ʼI te temi nei, ʼe ko he toe fakaloto fīmālie te ʼiloʼi ʼaē ʼe mole ko te ʼAtua ʼaē ʼe tupu ai te agakovi! ʼE fakahā fakalelei mai e Tana Folafola ko te laumālie agakovi, “iaʼia e higoa ko ‘Tiapolo mo Satana,’ ” ʼe ko ia “te Fakahalahala o te malama-nei katoa.” Kae kua nounou tona temi. (Apokalipesi 12:9, 12) Kua vave hoko mai te temi ʼaē ka fakagata ai e te ʼAtua te ʼu mamahi fuli ʼaē ʼe fakahoko e Satana mo tana kau temonio ki te hahaʼi ʼo te kele. Koia ko te mālama foʼou pea mo faitotonu ʼaē neʼe fakapapauʼi mai e te ʼAtua, ʼe ina fakagata anai ʼo talu ai te ʼu tupuʼaga ʼo te heʼe ʼamanaki pea mo te ʼu fakamate.—2 Petelo 3:13.
Ko He Fakaloto Fīmālie Kia Nātou ʼe Kumi Tokoni
Māʼia mo te temi nei, ʼe feala kia nātou ʼaē ʼe lotomamahi ke nātou maʼu he fakaloto fīmālie mai te Tohi-Tapu. (Loma 15:4) Neʼe hiva fēnei te tagata fai pesalemo ko Tavite: “Ko he loto lavea pea mo taʼomia, Ê ʼAtua, ʼe mole ke fehiʼa anai kiai.” (Pesalemo 51:17) ʼE moʼoni ia, ʼe mole feala ke tou hāo mai te ʼu ʼahiʼahi pea mo te ʼu ikuʼaga ʼo totatou ʼuhiga heʼe haohaoa. Kae ʼaki tatatou maʼu te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo totatou Tāmai ʼaē ʼi selo, ʼaē ʼe agalelei mo agaʼofa pea mo fakapotopoto, ʼe tou toe maʼu anai he fakaloto mālohi heʼe tou ʼiloʼi ʼe tou maʼuhiga kia te ia. ʼE feala ke liliu te ʼAtua ko hotatou Kaumeʼa pea mo Tagata Faiako lelei. Kapau ʼe tou fakatuputupu he ʼu felogoi lelei mo Sehova ʼAtua, pea ʼe mole tou lotomamahi anai ia te ia ʼi he temi. ʼE ʼui fēnei e totatou Tupuʼaga: “Ko ʼau, Sehova, ko ʼau tou ʼAtua, ia Ia ʼaē ʼe ina akoʼi koe ke ʼaoga kia te koe, ia Ia ʼaē ʼe ina taki koe ʼi te ala ʼaē ʼe tonu ke ke haʼele ai.”—Isaia 48:17.
Ko te falala ki te ʼAtua, neʼe tokoni ki te hahaʼi tokolahi. Ke tou mahino ki te faʼahi ʼaia, tou tokagaʼi age muʼa te faʼifaʼitaki ʼaenī: neʼe kua vaivai ʼaupito ia Mara ʼi te lahi ʼaupito ʼo tona ʼu lotomamahi ʼi te temi ʼaē neʼe mate ai tana tama ʼulu tokotahi ʼi te fakaʼī ʼi te ala.a Neʼe hage neʼe ʼuluvale pea neʼe faiga ke fakamate. Kae ʼi te temi nei, ʼi te ʼaho fuli ʼe ʼala ʼi te kei uhuuhu moʼo fai ʼo tana ʼu gāue ʼo te loto fale. ʼE ina leleiʼia te fakalogo musika pea mo te tokoni ki te hahaʼi. Ko te ʼamanaki ʼaē “ ʼe ʼi ai anai he fakatuʼuake ʼo te kau faitotonu pea mo te kau heʼe faitotonu,” neʼe tokoni ki ai moʼo fakamaʼamaʼa tona mamahi ʼo ʼuhiga mo te mate fakafokifā ʼo tana tama ʼaē neʼe ʼofa mamahi ki ai pea, neʼe ina fakamālohiʼi tana tui ki te ʼAtua. (Gaue 24:15, MN ) Mai te ʼaluʼaga ʼaē neʼe mole heʼeki ʼamanaki ia Mara ke liliu ohage ko he ʼaselo, koia neʼe malave ʼi tona loto te ʼu palalau ʼa te Pesalemo 37:11: “Ko te kau agavaivai ʼe nātou maʼu anai te kele, pea ʼe nātou fiafia moʼoni anai ʼi te mahu ʼo te tokalelei.”
Ko te tahi fafine Pelesile, ko Sandra, neʼe faiga mālohi ke liliu ko he faʼe ʼe lelei ʼaupito ki tana ʼu tamaliki ʼe toko tolu. ʼE ina fakahā totonu fēnei: “Neʼe ʼau maʼumaʼua ʼaupito ʼi te temi ʼaē neʼe mate ai taku tāmai, pea ʼi te lakaga pe ʼaia neʼe ʼau ʼiloʼi ai ʼe fai feʼauʼaki toku ʼohoana mo te tahi fafine, koia neʼe mole hake pe la ia ʼau te manatu ʼaē ke ʼau faikole ki te ʼAtua ke tokoni mai.” ʼI tana lotomamahi ʼaupito, neʼe faigaʼi e Sandra ke fakamate. Koteā ʼaē neʼe tokoni age ki ai ke ʼaua naʼa ina fai te faʼahi ʼaia? Neʼe ko tana leleiʼia te ʼu meʼa fakalaumālie. “ ʼI te po fuli ʼi muʼa ʼo taku moe, ʼe ʼau lau te Tohi-Tapu pea ʼe ʼau faigaʼi ke ʼau fakakaukauʼi te faʼahiga maʼuli ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe ʼau maʼu ʼi taku lautohi. ʼE ʼau toe lau pe foki mo Te Tule Leʼo pea mo te Réveillez-vous !, pea ʼe ʼau leleiʼia tāfito te ʼu fakamatala ʼo te maʼuli ʼo ʼihi Kilisitiano, koteʼuhi ʼe tokoni mai ke ʼau fakafeauga pe mo toku faʼahiga maʼuli ʼi te temi nei.” ʼI tana ʼiloʼi ʼaē ko Sehova ʼe ko tona kaumeʼa lelei, kua ina faigaʼi ke ina fakahā lelei ʼi tana ʼu faikole te ʼu meʼa ʼaē ʼe loto kiai.
Ko He Ka Haʼu ʼe Puli Ai Te Heʼe ʼAmanaki
Ko he meʼa fakaloto fīmālie hatatou ʼiloʼi ko te mamahi ʼa te tagata ʼe faka temi pe. ʼAki te takitaki ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua, ʼe fakafiafia anai te tamaliki ʼo feiā mo te hahaʼi lalahi ʼaē ʼe fakahoko kia nātou he ʼu aga kovi, mo he ʼu aga heʼe faitotonu pea mo te ʼu fakapalatahi. Ohage ko tona fakakikite ʼi te pesalemo, ko te Hau ʼaē neʼe fakanofo e Sehova, ia Sesu Kilisito, “ ʼe ina hāofaki anai te masiva ʼaē ʼe pāui ke tokoni age ki ai, ʼo toe feiā mo ia ʼaē ʼe lotomamahi pea mo ia ʼaē ʼe mole he tahi ke tokoni age ki ai.” Tahi ʼaē meʼa, “ ʼe fakaʼofaʼofa anai kia ia ʼaē ʼe veliveli pea mo ʼaē ʼe masiva, pea ʼe ina hāofaki anai te ʼu nefesi ʼo te kau māsisiva.” ʼI tona fakahagatonu, “mai te taʼomia pea mo te agamālohi ʼe ina totogi anai tonatou ʼu nefesi, pea ʼe maʼuhiga anai tonatou toto ki ʼona ʼu mata.”—Pesalemo 72:12-14.
Kua ōvi mai te temi ʼaē ka hoko ai te ʼu palalau fakakikite ʼaia. ʼE koutou leleiʼia koa te manatu ʼaē ko te maʼuli ʼo heʼegata ʼi te ʼu taʼi ʼaluʼaga ʼaia? Kapau koia ʼaia, pea ʼe tonu ke koutou fakafiafia pea mo faka maʼuhigaʼi te maʼuli ohage ko he meʼa ʼofa mai te ʼAtua. Pea kapau ʼe koutou vaevae te ʼu fakapapau faka Tohi-Tapu pea mo te fakaloto fīmālie ʼaenī mo te hahaʼi, ʼe lagi koutou foaki anai he fiafia lahi kia nātou ʼaē ʼe tagi ke tokoni age he tahi kia nātou, ʼi he mālama ʼe mole ʼi ai he lotoʼofa pea mo heʼeʼofa.
[Kiʼi nota]
a Neʼe fetogi te ʼu higoa.
[Paki ʼo te pasina 6]
ʼE lahi te ʼu ʼaluʼaga ke kita fiafia ai ʼi te temi nei
[Paki ʼo te pasina 7]
ʼE koutou fakatalitali koa ki he mālama ʼe pulihi ai anai te heʼe ʼamanaki?