Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w01 1/4 p. 9-14
  • “Neʼe Mafola Te Folafola ʼa Te ʼAtua”

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • “Neʼe Mafola Te Folafola ʼa Te ʼAtua”
  • Te Tule Leʼo—2001
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Te Tuputupu ʼo Te Kau Tisipulo
  • ʼE Fakalahi Te ʼu Telituale
  • Ko He Tuputupu Neʼe Mālohi ʼAupito
  • Te Gāue ʼa Te Laumālie Maʼoniʼoni
  • “ ʼO Kaku Ki Te ʼu Potu Taupotu ʼo Te Kele”
    Fakamoʼoni Katoa Ki Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua
  • ʼE Mālohi Te Lotu Faka Kilisitiano Moʼoni!
    Te Tule Leʼo—2001
  • Neʼe Takitaki e Te Laumālie ʼo Te ʼAtua Te ʼu Kilisitiano ʼo Te ʼUluaki Sēkulō Pea Fēia Mo Te Temi Nei
    Te Tule Leʼo—2011
  • ‘ʼAki Te Huafa ʼo Te Laumālie Maʼoniʼoni’
    Te Tule Leʼo—1992
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—2001
w01 1/4 p. 9-14

“Neʼe Mafola Te Folafola ʼa Te ʼAtua”

“ ʼE ina tuku ifo tana fakatotonu ki te malamanei; pea ʼe lele vave tana folafola.”—Pesalemo 147:15.

1, 2. Neʼe koteā te gāue maʼuhiga neʼe foaki age e Sesu ki tana ʼu tisipulo, pea koteā te ʼu agaaga ʼo te gāue ʼaia?

ʼI TE ʼu lea faka polofeta ʼaē ʼe maʼuhiga ʼaupito, ʼe kau ai ia te lea faka polofeta ʼaē ʼe tou maʼu ia Gaue 1:8 (MN ). ʼI muʼa ʼo tana hake ki selo, neʼe ʼui fēnei e Sesu ki tana kau tisipulo agatonu: “ ʼE koutou maʼu anai te mālohi mokā hifo atu anai te laumālie maʼoniʼoni kia koutou pea ʼe koutou liliu anai ko haku kau fakamoʼoni . . . ʼo kaku ki te potu taupotu ʼo te kele.” Neʼe ko he toe gāue fakaofoofo!

2 Ko te faka mafola ʼo te folafola ʼa te ʼAtua, neʼe lagi hage ko he gāue faigataʼa ki te kau tisipulo tokosiʼi ʼaē neʼe tuku age ki ai ia te gāue ʼaia. Koutou fakakaukauʼi age muʼa te gāue ʼaia. Neʼe tonu ke nātou tokoni ki te hahaʼi ke nātou mahino ki te logo lelei ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. (Mateo 24:14) Neʼe toe fakamaʼua ki te faka mafola ʼo ʼuhiga mo Sesu, ke nātou fakahā tana ʼu akonaki ki te hahaʼi pea mo fakamahino tona tuʼulaga ʼi te fakatuʼutuʼu ʼa Sehova. Pea tahi ʼaē meʼa, neʼe kau ki te gāue ʼaia te fai ʼo ni ʼu tisipulo pea mo papitemaʼi nātou. Pea neʼe tonu ke fai te potu ʼaia ʼi te malamanei katoa!—Mateo 28:19, 20.

3. Koteā ʼaē neʼe fakaloto mālohiʼi age e Sesu ki tana kau tisipulo, pea neʼe nātou fakahoko feafeaʼi te gāue ʼaē neʼe ina ʼui age ke nātou fai?

3 Kae neʼe fakaloto mālohiʼi e Sesu tana kau tisipulo ʼo ina ʼui ʼe nofo anai te laumālie maʼoniʼoni mo nātou ki te fakahoko ʼo te gāue ʼaē neʼe ina tuku age kia nātou. Koia, logope te lahi ʼo te gāue pea mo te ʼu faiga mālohi pea mo hoholo ʼa te kau fakafeagai ke nātou fakagata ia nātou, neʼe maui mālie pe te fai e te kau ʼuluaki tisipulo te gāue ʼaē neʼe fakatotonu age e Sesu. Neʼe ko he koga ia ʼo te hisitolia ʼe mole feala ia ke meʼa noaʼi.

4. Neʼe ʼiloga feafeaʼi te ʼofa ʼa te ʼAtua ʼi te gāue ʼaē ko te fai faka mafola pea mo te akoʼi ʼo te hahaʼi?

4 Ko te gāue faka mafola pea mo fai ako ʼi te malamanei katoa neʼe ko he ʼofa ʼaia ʼa te ʼAtua kia nātou ʼaē neʼe mole nātou ʼiloʼi ia ia. Neʼe ko he faigamālie kia nātou ke nātou fakaōvi kia Sehova pea ke nātou maʼu ai te fakamolemole ʼo te ʼu agahala. (Gaue 26:18) Ko te fekau ʼaē ke fai faka mafola pea mo faiako, neʼe ko he tahi fakahā pe foki ʼaia ʼo te ʼofa ʼo te ʼAtua kia nātou ʼaē ʼe nātou tala te logo, koteʼuhi ʼe ina faka fealagia age kia nātou ke nātou fakahā tonatou ʼofa kia Sehova pea mo te hahaʼi. (Mateo 22:37-39) Neʼe faka maʼuhigaʼi ʼaupito e te ʼapositolo ko Paulo te minisitelio, ʼo ina fakahigoaʼi ko he “koloa.”—2 Kolonito 4:7.

5. (a) ʼE tou maʼu ʼifea te hisitolia ʼaē ʼe feala hatatou falala kiai ʼo ʼuhiga mo te gāue ʼa te kau ʼuluaki Kilisitiano, pea ko te tuputupu fea ʼaē ʼe fakamatala ai? (b) He koʼe koa ʼe maʼuhiga te tohi ʼo Gaue ki te kau kaugana ʼa te ʼAtua ʼi te temi nei?

5 Ko te hisitolia ʼaē ʼe feala hatatou falala kiai ʼo ʼuhiga mo te gāue fai faka mafola ʼa te kau Kilisitiano, ʼe maʼu ʼi te tohi ʼo Gaue, ʼaē neʼe tohi e te tisipulo ko Luka. ʼE fakamatala ai te tuputupu fakaofoofo pea mo vave. Ko te tuputupu ʼaia ʼo te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe ina fakamanatuʼi mai ia Pesalemo 147:15, ʼaē ʼe ʼui fēnei ai: “[Ko Sehova] ʼe ina tuku ifo tana fakatotonu ki te malamanei; pea ʼe lele vave tana folafola.” Ko te fakamatala ʼo ʼuhiga mo te kau ʼuluaki Kilisitiano, ʼaē neʼe fakamālohiʼi e te laumālie maʼoniʼoni, ʼe fakaofoofo pea mo maʼuhiga ʼaupito kia tatou ʼi te temi nei. ʼE fai e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te gāue ʼaia ʼaē ko te fai faka mafola pea mo te fai ʼo ni tisipulo, kae ʼi hona ʼaluʼaga ʼe lahi age. ʼE tou toe felāveʼi mo te ʼu faigataʼa ʼe tatau mo te ʼu fihifihia ʼaē neʼe tau mo te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō. ʼAki tatatou vakaʼi te tapuakina pea mo te fakaloto mālohiʼi e Sehova te kau ʼuluaki Kilisitiano, ʼe toe fakaloto mālohiʼi ai mo tatatou tui.

Te Tuputupu ʼo Te Kau Tisipulo

6. Koteā te ʼu kupuʼi palalau ʼo ʼuhiga mo te tuputupu ʼe hā tuʼa tolu ʼi te tohi ʼo Gaue, pea ʼe faka ʼuhiga kiteā?

6 Ko te faʼahiga sivisivi ʼo te fakahoko ʼo Gaue 1:8 ʼe ko te vakaʼi ʼo te ʼu kupuʼi palalau “nee mafola te Folafola a te Atua,” ko he ʼu palalau ʼe fakahā tuʼa tolu ʼi te Tohi-Tapu, ʼaki tona ʼu kehekehe siʼisiʼi, pea ʼe tuʼu fuli ʼi te tohi ʼo Gaue. (Gaue 6:7; 12:24; 19:20) ‘Ko te folafola ʼa Sehova,’ peʼe ko “te folafola ʼa te ʼAtua,” ʼi te ʼu vaega ʼaia ʼe faka ʼuhiga ki te logo lelei—ko te logo maʼuhiga ʼo te moʼoni fakaʼatua, ko he logo mālohi pea mo maʼuli neʼe ina fetogi te ʼu faʼahiga maʼuli ʼo nātou ʼaē neʼe nātou tali.—Hepeleo 4:12.

7. Koteā ʼaē ʼe faka ʼalutahi mo te tuputupu ʼo te folafola ʼa te ʼAtua ia Gaue 6:7, pea koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼaho ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi?

7 Ko te ʼuluaki fakamatala ʼo ʼuhiga mo te tuputupu ʼo te folafola ʼa te ʼAtua ʼe tuʼu ia Gaue 6:7 (MN ). ʼE tou lau fēnei ai: “Koia, neʼe hoholo te mafola ʼo te folafola ʼa te ʼAtua, pea neʼe lahi ʼaupito te tuputupu ʼa te kau tisipulo ʼi Selusalemi; pea ko te toe hahaʼi tokolahi ʼo te kau pelepitelo neʼe nātou fakalogo ki te tui.” ʼI henī, ʼe faka ʼalutahi te tuputupu mo te liliu ʼo kaugamālie ʼo te kau tisipulo. ʼI muʼa atu, ʼi te ʼaho ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe folahi te laumālie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua ki te toko 120 tisipulo ʼaē neʼe fakatahitahi ʼi te kogafale fata. Neʼe fai ai e te ʼapositolo ko Petelo te akonaki maʼuhiga, pea ia nātou ʼaē neʼe nātou fakalogo kiai, neʼe tui ai te toko 3 000 ʼi te ʼaho ʼaia. Neʼe lagi ko he toe logoaʼa ki te ʼu lauʼi afe hahaʼi ʼaē neʼe ʼolo ki te ʼu vai ʼi Selusalemi ke nātou papitema ai ʼi te huafa ʼo Sesu, te tagata ʼaē neʼe tutuki ʼi te pou ohage ko he tagata fai fakapō ia ʼaho e 50 ki muʼa atu!—Gaue 2:41.

8. Neʼe tuputupu feafeaʼi te kau tisipulo ʼi te ʼu taʼu ʼaē neʼe hoa ki te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi?

8 ʼE moʼoni, neʼe ko te kamataʼaga pe ʼaia. Neʼe mole he fua ʼo te ʼu faiga hoholo ʼa te kau takitaki lotu Sutea ke nātou fakagata te gāue fai faka mafola. Neʼe lainoa te kau takitaki lotu ʼaia, kae “neʼe hoko atu pe te hilifaki e Sehova ʼi te ʼaho fuli ki [te kau tisipulo] te hahaʼi ʼaē kua hāofaki.” (Gaue 2:47, MN ) Mole tuai pea “liliu te kaugamālie ʼo te hahaʼi ko te toko nima afe.” Hili ʼaia, “ko te hahaʼi ʼaē neʼe tui ki te ʼAliki, neʼe hoko pe tonatou hilifaki atu, ko he ʼu tagata pea mo he ʼu fafine tokolahi.” (Gaue 4:4, MN; 5:14, MN ) Ki muli age, ʼe tou lau fēnei: “Pea ko te kokelekasio, ʼi Sutea katoa, mo Kalilea pea mo Samalia neʼe maʼuli ʼi te tokalelei, pea neʼe mālohi; pea neʼe haga tuputupu he neʼe haʼele ʼi te manavasiʼi kia Sehova pea mo te fakafimālie mai te laumālie maʼoniʼoni.” (Gaue 9:31, MN ) Hili kiai ni ʼu taʼu, lagi ʼi te taʼu 58 ʼo totatou temi, neʼe talanoa ai te Tohi-Tapu ki “te ʼu lauʼi afe hahaʼi kua tui.” (Gaue 21:20, MN ) Neʼe ʼi ai foki mo te kau Senitile tokolahi neʼe nātou tui.

9. E feafeaʼi hakotou fakamatalatala te kau ʼuluaki Kilisitiano?

9 Neʼe hoko te tuputupu ʼaia ʼa te kau tisipulo ʼuhi ko te tafoki ʼa te hahaʼi foʼou. Neʼe ko te lotu foʼou—kae mālohi. Ko te kau tisipulo neʼe mole ko he ʼu hahaʼi neʼe fakaʼaoʼaoganoa, kae neʼe ko he ʼu hahaʼi neʼe kua nātou foaki katoa tonatou maʼuli kia Sehova pea mo tana Folafola, ʼo nātou tautau ako te moʼoni mai te hahaʼi ʼaia neʼe fakatagaʼi kovi. (Gaue 16:23, 26-33) Ko nātou ʼaē neʼe nātou tali te lotu faka Kilisitiano neʼe nātou fai te potu ʼaia koteʼuhi neʼe kua nātou fakakaukauʼi te faʼahi ʼaia. (Loma 12:1) Neʼe akoʼi nātou ki te ʼu ala ʼa te ʼAtua pea neʼe nofo te moʼoni ʼi tonatou ʼu ʼatamai pea mo tonatou loto. (Hepeleo 8:10, 11) Neʼe nātou tali ke nātou mamate maʼa te ʼu meʼa kua nātou tui kiai.—Gaue 7:51-60.

10. Koteā te maʼua ʼaē neʼe tali e te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō, pea koteā tona fakatatau ʼaē ʼe maʼu ʼi te temi ʼaenī?

10 Ko nātou ʼaē neʼe nātou tali te ʼu akonaki faka Kilisitiano, neʼe nātou mahino ki tonatou maʼua ʼaē ke nātou tala te moʼoni ki te hahaʼi. Koia ʼaē neʼe nātou kaugamālie ai. Neʼe ʼui fēnei e te tagata sivi Tohi-Tapu: “Ko te fakahā ʼo te tui neʼe mole ko he faʼahi neʼe ʼāteaina pe kia nātou ʼaē ʼe faʼafai peʼe ko te kau tagata fai faka mafola ʼaē neʼe fakanofo. Ko te fai faka mafola neʼe ko te pilivilesio pea mo te maʼua ʼo nātou fuli ʼo te ’Ēkelesia. . . . Ko te tuputupu lelei ʼa te kau Kilisitiano, neʼe malave mālohi ki te kautahi talu mai te kamataʼaga.” Neʼe ina toe ʼui fēnei: “Ko te faka mafola ʼo te evaselio neʼe ko te gāue maʼuhiga ʼaia ʼa te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō.” ʼE toe fai feiā pe e te kau Kilisitiano moʼoni ʼi te temi nei.

ʼE Fakalahi Te ʼu Telituale

11. Koteā te faʼahiga tuputupu ʼaē ʼe fakamatalatala ia Gaue 12:24, pea neʼe hoko feafeaʼi?

11 Ko te lua fakamatala ʼo ʼuhiga mo te tuputupu ʼo te Folafola ʼe maʼu ia Gaue 12:24 (MN ): “Neʼe haga tuputupu te folafola ʼa Sehova pea mo mafola.” ʼI henī ʼe faka ʼuhiga te ʼu palalau ʼaia ki te mafola ʼi te fenua. Logope te fakafeagai ʼa te puleʼaga, kae neʼe hoko atu pe te mafola ʼa te gāue. Neʼe ʼuluaki folahi te laumālie maʼoniʼoni ʼi Selusalemi, pea neʼe mafola vave ai te folafola. Ko te fakataga ʼaē neʼe hoko ʼi Selusalemi neʼe ina fakamavetevete te kau tisipulo ki te ʼu potu fenua ʼo Sutea katoa pea mo Samalia. Neʼe koteā tona fua? “Ko nātou ʼaē neʼe fakamavetevete neʼe nātou fakalaka ʼi te fenua mo tala te logo lelei ʼo te folafola.” (Gaue 8:1, 4, MN ) Neʼe takitaki ia Filipe ke fagonogono ki te tagata, pea ʼi te ʼosi papitema ʼo te tagata ʼaia, neʼe ina ʼave te logo ki Etiopea. (Gaue 8:26-28, 38, 39) Neʼe tauʼaka vave ai te moʼoni ʼi Lita, mo te mafa ʼo Salone pea mo Sopa. (Gaue 9:35, 42) Ki muli age, neʼe fagona ia te ʼapositolo ko Paulo ʼi te ʼu lauʼi afe kilometa ʼi te tai pea mo te ʼu fenua, moʼo fakatuʼu he ʼu kokelekasio ʼi te ʼu fenua ʼo te Metitelanea. Neʼe ʼalu te ʼapositolo ko Petelo ki Papiloni. (1 Petelo 5:13) ʼI te ʼu taʼu e 30 ki te ʼosi mafola ʼo te laumālie maʼoniʼoni ʼi te Penikosite, neʼe faitohi ia Paulo ʼo ina ʼui ko te logo lelei kua “faka mafola ʼi te ʼu meʼa katoa ʼaē neʼe fakatupu ʼi te lalo lagi,” ʼi te ʼu potu fenua fuli neʼe ʼiloʼi ʼi te temi ʼaia.—Kolose 1:23, MN.

12. Neʼe fakamoʼoni feafeaʼi e te kau fakafeagai ki te mafola ʼo te folafola ʼa te ʼAtua ʼi te ʼu fenua?

12 Māʼia mo te kau fakafeagai ʼo te lotu faka Kilisitiano neʼe nātou fakamoʼoni ki te kua tauʼaka ʼo te folafola ʼa te ʼAtua ʼi te Puleʼaga Loma. Ohage la, ʼe ʼui ia Gaue 17:6 ʼi Tesalonika, ʼi te potu noleto ʼo Keleka, neʼe kalaga fēnei te hahaʼi fakafeagai: “Ko te u tagata aeni nee ʹna veuki te malama-nei, kua ʹna tau mai ki heni.” Tahi ʼaē meʼa, ʼi te kamataʼaga ʼo te lua sēkulō, mai Pitinia neʼe faitohi ia Pline le Jeune ki te Tuʼi Loma ko Trajan ʼo ʼuhiga mo te lotu faka Kilisitiano. Neʼe lāuga fēnei: “ ʼE mole faka tuʼakoi pe ki te ʼu kolo lalahi, kae kua mafola ia ki te ʼu kolo liliki pea mo te ʼu tuʼa kolo.”

13. Neʼe ʼiloga feafeaʼi te ʼofa ʼo te ʼAtua ki te malamanei ʼaki te mafola ʼo tana folafola ki te ʼu fenua?

13 Ko te fakalahi ʼaia ʼi te ʼu fenua neʼe ko he fakahā ʼo te ʼofa lahi ʼa Sehova ki te hahaʼi ʼaē ʼe feala ke totogi nātou. ʼI te tokagaʼi e Petelo te gāue ʼa te laumālie maʼoniʼoni ki te tagata Senitile ko Kolonelio, neʼe ina ʼui fēnei ai: “ ʼE moʼoni, kua ʼau mahino ko te ʼAtua ʼe mole fakapulepule; kae ʼi te puleʼaga fuli pe ko te tagata ʼaē ʼe manavasiʼi kia te ia pea mo ina maʼuliʼi te faitotonu ʼe ina tali leleiʼi ia ia.” (Gaue 10:34, 35, MN ) Ei, ko te logo lelei neʼe ko he logo maʼa te hahaʼi fuli pea ʼe kei feiā pe ʼi te temi nei, pea ko te mafola ʼo te folafola ʼa te ʼAtua ʼi te ʼu fenua neʼe ko he faigamālie maʼa te hahaʼi o te potu fuli pe ke nātou tali te ʼofa ʼo te ʼAtua. ʼI te 21 sēkulō ʼaenī, kua mafola moʼoni te folafola ʼa te ʼAtua ʼi te ʼu potu fuli ʼo te kele.

Ko He Tuputupu Neʼe Mālohi ʼAupito

14. Koteā te faʼahiga tuputupu ʼe fakamatalatala ia Gaue 19:20, pea koteā ʼaē neʼe mālohi age ai te folafola ʼa te ʼAtua?

14 Ko te tolu talanoa ki te tuputupu ʼo te folafola ʼa te ʼAtua ʼe tuʼu ia Gaue 19:20 (MN ): “ ʼAki he agaaga mālohi neʼe haga tuputupu pea mo mālohi ʼaupito te folafola ʼa Sehova.” Ko te kupu faka Keleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “mālohi ʼaupito” ʼe faka ʼuhiga ki he “gāue mālohi.” ʼE fakahā e te ʼu vaega ki muʼa atu, ko te tokolahi ʼi Efeso neʼe nātou liliu ko he ʼu hahaʼi tui, pea ko ʼihi ʼaē neʼe gaohi meʼa fakatemonio neʼe nātou tutu tanatou ʼu tohi ia muʼa ʼo te hahaʼi. Koia ko te folafola ʼa te ʼAtua neʼe mālohi age ia ʼi te ʼu akonaki ʼo te lotu hala. Neʼe toe mālohi te logo lelei ʼi te tahi age ʼu fihifihia, ohage ko te ʼu fakataga. Neʼe mole ʼi ai he meʼa neʼe feala ke ina tāʼofi. ʼE toe feiā ʼi totatou temi ʼo ʼuhiga mo te lotu faka Kilisitiano moʼoni.

15. (a) Neʼe koteā ʼaē neʼe tohi e te tagata fai hisitolia ʼo te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō? (b) Ko ai ʼaē neʼe tupu ai te fua lelei ʼo te gāue ʼa te kau tisipulo?

15 Neʼe kalagaʼi mālohi te folafola ʼa te ʼAtua e te kau ʼapositolo pea mo te kau Kilisitiano. ʼO ʼuhiga mo nātou, koʼeni te faʼahi neʼe fakatokagaʼi e te tagata fai hisitolia ʼo te Tohi-Tapu: “Ka fealagia ki te hahaʼi ke nātou palalau ʼo ʼuhiga mo tonatou ʼAliki, neʼe ʼi ai tuʼumaʼu tanatou ʼu puleʼaki ke nātou fakahoko ai te faʼahi ʼaia. ʼI tona fakahagatonu, neʼe mole ko ʼanatou ʼu faʼahiga fai ʼaē neʼe malave kia mātou, kae ko tonatou lotomālohi.” Kae neʼe mahino ki te kau Kilisitiano ʼaia neʼe mole fakalogo te lelei ʼo tonatou minisitelio ki ʼanatou ʼu faiga totonu. Neʼe ʼi ai tonatou maʼua fakaʼatua ke nātou hoko atu ai tanatou gāue, pea neʼe nātou maʼu te tokoni fakaʼatua moʼona fakahoko. ʼE haʼu te tuputupu fakalaumālie mai te ʼAtua. Neʼe fakamoʼoni te ʼapositolo ko Paulo ki te faʼahi ʼaia ʼi tana tohi ki te kokelekasio ʼo Kolonito. Neʼe ina tohi fēnei: “Ko au, nee au to, nee fakapala e Apolose, kae nee fakatupu e te Atua. Koteuhi ko maua ko te u kauga gaue a te Atua.”—1 Kolonito 3:6, 9.

Te Gāue ʼa Te Laumālie Maʼoniʼoni

16. Koteā ʼaē ʼe ina fakahā mai neʼe foaki e te laumālie maʼoniʼoni he mālohi ke palalau te kau tisipulo ʼaki te lototoʼa?

16 Koutou manatuʼi neʼe fakamoʼoni age e Sesu ʼe lahi anai te gāue ʼa te laumālie maʼoniʼoni ki te tuputupu ʼo te folafola ʼa te ʼAtua pea ʼe foaki anai e te laumālie maʼoniʼoni ʼaia he mālohi ki te kau tisipulo ki te fai faka mafola. (Gaue 1:8) Koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko ai? ʼI te ʼosi mafola ʼo te laumālie ki te kau tisipulo ʼi te Penikosite, neʼe pāui kia Petelo pea mo Soane ke nā palalau ʼi te Sanetualio Sutea, te telepinale lahi ʼo te fenua, pea ko ʼona ʼu tuʼi fakamāu ʼaē neʼe nātou fakatūʼa ke matehi ia Sesu Kilisito. ʼE matataku anai koa te ʼu ʼapositolo ia muʼa ʼo te fakatahi mamalu ʼaia pea mo fehiʼa kia nātou? Kailoa ia! Neʼe foaki e te laumālie maʼoniʼoni kia Petelo pea mo Soane te mālohi ke nā palalau ʼaki he lototoʼa, pea neʼe ōfo ai te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe fakafeagai age kia nāua, pea “mo fakamooni kia naua nee na fakatahi mo Sesu.” (Gaue 4:8, 13) Neʼe toe faka fealagia e te laumālie maʼoniʼoni ke fagonogono ia Setefano ʼi te Sanetualio ʼaki he lototoʼa. (Gaue 6:12; 7:55, 56) ʼI muʼa atu, neʼe uga e te laumālie maʼoniʼoni te kau tisipulo ke nātou fai faka mafola ʼaki te lototoʼa. ʼE fakamatala fēnei e Luka: “I tanatou kua faikole, nee galulu te faahi nee natou maopoopo ai, nee natou fonu katoa i te Laumalie-Maonioni pea nee natou fakaha mo te matamua te Folafola a te Atua.”—Gaue 4:31.

17. Ko te ʼu potu fea ʼaē neʼe tokoni ai te laumālie maʼoniʼoni ki te kau tisipulo ʼi tanatou minisitelio?

17 ʼAki tona laumālie maʼoniʼoni pea mo mālohi, ko Sehova ʼo fakatahi mo Sesu ʼaē kua fakatuʼuake, neʼe nā takitaki te gāue faka mafola. (Soane 14:28; 15:26) ʼI te foaki ʼo te laumālie kia Kolonelio, mo tona ʼu kāiga, pea mo ʼona ʼu kaumeʼa, neʼe ʼiloʼi ai e te ʼapositolo ko Petelo kua feala ke papitemaʼi te kau Senitile heʼe silikosisio ʼi te huafa ʼo Sesu Kilisito. (Gaue 10:24, 44-48) Ki muli age, neʼe maʼuhiga te gāue ʼa te laumālie moʼo fakanofo ia Palenapasi pea mo Saulo (te ʼapositolo ko Paulo) ki te gāue misionea, pea mo takitaki nāua ki te ʼu koga meʼa ʼaē neʼe tonu ke nā ʼolo kiai pea mo te ʼu koga meʼa ʼaē neʼe mole tonu ke nā ʼolo kiai. (Gaue 13:2, 4; 16:6, 7) Neʼe ina takitaki te tonu ʼaē neʼe fai e te kau ʼapositolo pea mo te kau tagata ʼāfea ʼi Selusalemi. (Gaue 15:23, 28, 29) Neʼe toe takitaki pe foki e te laumālie maʼoniʼoni te fakanofo ʼo te kau tagata taupau ʼi te kokelekasio faka Kilisitiano.—Gaue 20:28.

18. Neʼe fakahā feafeaʼi te ʼofa e te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō?

18 Neʼe toe gāue pe foki te laumālie maʼoniʼoni ʼi te kau Kilisitiano totonu, ʼo fakatupu ia nātou te ʼu kalitate fakaʼatua, ohage ko te ʼofa. (Kalate 5:22, 23) Neʼe uga te kau tisipulo e te ʼofa ke nātou maʼuli fevahevaheʼaki. Ohage la, ʼi te ʼosi ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe fai te fakatuʼutuʼu ke ʼi ai he kesi falā moʼo tokoni ki te maʼuli fakasino ʼo te kau tisipulo ʼo Selusalemi. ʼE fakamatala fēnei e te Tohi-Tapu: “Nee mole he tahi nee fakaofaofa ia natou, koteuhi ko te kaugamalie o natou nee mau kele, pe ko honatou u api, nee natou fakatau ia pea nee natou ave te totogi o mea nee fakatau o tuku kia vae o te kau apositolo, pea nee vahevahe ia kia natou o faipe ki te mea e aoga ki te tagata takitahi.” (Gaue 4:34, 35) Neʼe mole faka tuʼakoi pe te ʼofa ʼaia ki te hahaʼi ʼaē kua tui kae neʼe toe fakahoko atu foki ki te tahi ʼu hahaʼi, ʼaki te tala age ʼo te logo lelei pea mo te ʼu aga fakaʼofa kia nātou. (Gaue 28:8, 9) Neʼe ʼui e Sesu ʼe ʼiloga anai ʼana tisipulo ʼuhi ko te ʼofa faka sakilifisio ʼaia. (Soane 13:34, 35) ʼE mahino ia, ko te kalitate maʼuhiga ʼaē ko te ʼofa neʼe ina ʼaumai te hahaʼi ki te ʼAtua, pea mo tokoni ki te tuputupu ʼi te ʼuluaki sēkulō, ohage ko tona hoko ʼi te temi nei.—Mateo 5:14, 16.

19. (a) Koteā te ʼu ʼaluʼaga e tolu ʼaē neʼe tuputupu ai te folafola ʼa te ʼAtua ʼi te ʼuluaki sēkulō? (b) Koteā anai ka tou vakaʼi ʼi te alatike ʼaē ka hoa mai?

19 Kapau ʼe fakatahiʼi fuli, pea ʼe hā tuʼa 41 te kupuʼi palalau “Laumalie-Maonioni” ʼi te tohi ʼo Gaue. ʼE mahino ia, neʼe fakapipiki tahi te tuputupu ʼo te kau Kilisitiano fakamalotoloto ki te mālohi pea mo te takitaki ʼa te laumālie maʼoniʼoni. Neʼe liliu ʼo hahaʼi te kau tisipulo, mo mafola atu te folafola ʼa te ʼAtua ki te tahi ʼu koga meʼa, pea neʼe mālohi age ia ʼi te ʼu lotu pea mo te ʼu filosofia ʼo te temi ʼaia. ʼE tatau te tuputupu ʼaia mo te gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo te temi nei. ʼE tou vakaʼi anai te tuputupu fakaofoofo ʼo te folafola ʼa te ʼAtua ʼi te ʼu temi ʼaenī ʼi te alatike ʼaē ka hoa mai.

ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?

• Neʼe feafeaʼi te tuputupu ʼo te kau tisipulo ʼo te ʼuluaki sēkulō?

• Neʼe mafola feafeaʼi te folafola ʼa te ʼAtua ki te tahi ʼu koga meʼa?

• Neʼe mālohi feafeaʼi te folafola ʼa te ʼAtua ʼi te ʼuluaki sēkulō?

• Neʼe koteā te gāue ʼa te laumālie maʼoniʼoni ʼi te mafola ʼo te folafola ʼa te ʼAtua?

[Paki ʼo te pasina 12]

Neʼe faka mafola ia Filipe ki te tagata Etiopea, ʼo mafola ai te logo lelei ki te tahi ʼu koga meʼa

[Paki ʼo te pasina 13]

Neʼe takitaki e te laumālie maʼoniʼoni te kau ʼapositolo pea mo te kau tagata ʼāfea ʼi Selusalemi

[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 10]

Upper right corner: Reproduction of the City of Jerusalem at the time of the Second Temple - located on the grounds of the Holyland Hotel, Jerusalem

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae