Neʼe Mafola Te Lotu Faka Kilisitiano ʼi Te Kau Sutea ʼo Te ʼUluaki Sēkulō
NEʼE fai te fono maʼuhiga ʼi Selusalemi ʼi te teitei taʼu 49 ʼo totatou temi. Neʼe kau ai ia nātou “e lau ko te u pou tafito” ʼo te kokelekasio faka Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō—ia Soane, mo Petelo, pea mo te tēhina ʼo Sesu, ko Sakopo. Ko te tahi toko lua neʼe kau ʼi te fono, neʼe ko te ʼapositolo ko Paulo pea mo tona hoa gāue ko Palenapa. ʼI te fai palalau ʼaia, neʼe vakaʼi ai peʼe vae feafeaʼi anai te telituale ki te gāue fai faka mafola. Neʼe fakamahino fēnei e Paulo: “Nee natou foaki mai aki onatou nima he fakailoga o [tamā gāue] fakatahi, kia au mo Palenapa, ke ’ma olo ki te hahai [ʼo te ʼu puleʼaga, MN ], kae olo natou ki te hahai silikosisio.”—Kalate 2:1, 9.a
ʼE tonu ke tou mahino feafeaʼi ki te talaga ʼaia? ʼE tonu koa ke tou mahino neʼe vae te telituale ʼaē neʼe tonu ke faka mafola kiai te logo lelei, ʼi te tahi faʼahi neʼe ko te kau Sutea mo te kau poloselite pea ʼi te tahi faʼahi neʼe ko te kau Senitile? Pe neʼe vae koa ʼo mulimuli ki te tuʼuʼaga ʼo te ʼu kolo? Ke tou mahino lelei kiai, ʼe tonu ke tou vakaʼi muʼa te hisitolia ʼo te Diaspora, ia te kau Sutea ʼaē neʼe nonofo ʼi tuʼa ʼo Palesitina.
Te Kau Sutea ʼi Te ʼUluaki Sēkulō
Neʼe toko fia te kau Sutea ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼaē neʼe māvetevete ʼi tuʼa atu ʼo Palesitina? ʼE manatu tahi te kau tagata popoto tokolahi mo te fakamatala ʼaenī ʼo te tohi Atlas of the Jewish World: “ ʼE mole ʼiloʼi papau tonatou kaugamālie, kae ʼe feala ke ʼui, ʼi he kiʼi temi nounou ʼi muʼa ʼo te taʼu 70 ʼo totatou temi, neʼe ko te toko lua miliona tupu ʼi Sutea pea ko te toko fā miliona neʼe māvetevete ʼi te puleʼaga Loma. . . . Neʼe fakafuafua ko te kau Sutea neʼe ko te vaega hogofulu ʼi te hahaʼi kātoa ʼo te puleʼaga Loma, pea ʼi te ʼu koga meʼa ʼaē neʼe nātou hahaʼi ai, ʼi te ʼu kolo lalahi, ko nātou neʼe lagi ko te vahe fā ʼo te kaugamālie ʼo te hahaʼi neʼe nonofo ai peʼe lagi nātou laka age.”
Neʼe hahaʼi tāfito te kau Sutea ʼi Silia, mo Asia Veliveli, mo Papiloni, mo Esipito pea mo te Potu Esite, pea mo te ʼu kiʼi kūtuga ʼe tokosiʼi ʼi Eulopa. ʼE ʼi ai te kau Kilisitiano Sutea ʼiloa neʼe tutupu ʼi tuʼa atu ʼo Palesitina, ohage ko Palenapa mai Sipele, mo Pilisila mo Akila mai Ponito pea mo Loma, mo Apolose mai Alekesatilia, pea mo Paulo mai Talesi.—Gaue 4:36; 18:2, 24; 22:3.
Ko te kau faʼahiga Sutea ʼaia, neʼe lahi te ʼu faʼahi neʼe nātou pipiki ai ki te fenua ʼo tonatou ʼu tupuʼaga. Ohage ko te tukuhau ʼaē neʼe tonu ke nātou momoli ʼi te taʼu fuli ki te fale lotu ʼi Selusalemi, ʼo nātou fakahā ai tanatou faʼahiga kau ki te maʼuli pea mo te tauhi ʼi te fale lotu. ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, ʼe ʼui fēnei e te tagata poto ko John Barclay: “ ʼE hā lelei mai ko te tānaki ʼo te paʼaga ʼaia, ʼo hilifaki kiai mo te tahi ʼu koloā mai te kau Sutea maʼu koloā, neʼe taupau fakalelei e te kau Sutea ʼo te Diaspora.”
Ko te tahi faʼahi neʼe pipiki ki te fenua ʼo tonatou ʼu tupuʼaga, neʼe ko te ʼolo ʼa te ʼu toko hogofulu afe hahaʼi ki Selusalemi ʼi te taʼu fuli ki te ʼu ʼaho lalahi. ʼE ʼasi lelei te faʼahi ʼaia ʼi te fakamatala ʼo Gaue 2:9-11 ʼo ʼuhiga mo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi. Ko te kau Sutea ʼaia neʼe ʼōmai mai Paletā, mo Metia, mo Elame, mo Mesopotamia, mo Kapatosia, mai Ponito mo Asia, mai Filisia mo Pamefilia, mai Esipito mo Lipea, mo Kelete pea mo Alape.
Ko te kau leʼoleʼo ʼo te fale lotu ʼi Selusalemi neʼe nātou faitohi ki te kau Sutea ʼo te Diaspora. ʼE tou ʼiloʼi ko Kamaliele, te tagata faiako ʼo te lao ʼaē ʼe fakamatala iā Gaue 5:34, neʼe ina momoli te ʼu tohi ki Papiloni pea mo ʼihi atu koga meʼa. ʼI te tau atu ʼa te ʼapositolo ko Paulo ke pilisoni ʼi Loma ʼi te taʼu 59 ʼo totatou temi, ko “te kau takitaki ʼa te kau Sutea” neʼe nātou ʼui age ki ai “neʼe mole mātou maʼu he tohi mai Sutea ʼo ʼuhiga mo koe, pea neʼe mole ʼi ai he tēhina kua tau mai neʼe ina fakamatala mai he meʼa kovi ʼo ʼuhiga mo koe.” ʼE hā ʼaki mai, neʼe fai putuputu te ʼu tohi pea mo te ʼu fakamatala mai Palesitina ki Loma.—Gaue 28:17, 21, MN.
Ko te Tohi-Tapu ʼa te kau Sutea ʼo te Diaspora neʼe ko te fakaliliu Faka Keleka ʼo te ʼu Tohi Faka Hepeleo ʼaē ʼe fakahigoaʼi ko te Septante. ʼE ʼui fēnei ʼi te tohi maʼuhiga: “ ʼE ʼiloga ia, ko te Septante neʼe lau e te kau Sutea pea mo tali leleiʼi ʼi te diaspora ko te Tohi-Tapu Faka Sutea.” Ko te fakaliliu ʼaia neʼe lahi ʼaupito tona fakaʼaogaʼi e te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ʼi tanatou ʼu faiakonaki.
Ko te kau faʼu ʼo te kolesi pule faka Kilisitiano ʼi Selusalemi neʼe nātou ʼiloʼi ia te ʼu ʼaluʼaga ʼaia. Neʼe kua aʼu te logo lelei ki te kau Sutea ʼaē neʼe nonofo ʼi Silia pea mo mamaʼo atu, mo Tamaso pea mo Atiokia. (Gaue 9:19, 20; 11:19; 15:23, 41; Kalate 1:21) ʼI te fono ʼaē neʼe fai ʼi te taʼu 49 ʼo totatou temi, ko nātou ʼaē neʼe kau ai neʼe nātou fakatuʼutuʼu te gāue ʼaē neʼe tonu ke fai ki muli age. Tou vakaʼi te ʼu fakamatala ʼi te Tohi-Tapu ki te mafola ʼaia ʼo te gāue ki te kau Sutea pea mo te kau Poloselite.
Te ʼu Folau ʼa Paulo Pea Mo Te Kau Sutea ʼi Te Diaspora
Ko te ʼuluaki gāue ʼa te ʼapositolo ko Paulo, ko “te ave o [te] Huafa [ʼo Sesu Kilisito] ki te u puleaga . . . , kia mua o te u hau mo te u fanau o Iselaele.”b (Gaue 9:15) Hili te fono ʼaia ʼi Selusalemi, neʼe hoko atu te felāveʼi ʼa Paulo mo te kau Sutea ʼaē neʼe nonofo ʼi te potu fuli pe ʼaē neʼe folau kiai. (Vakaʼi te fakamatala ʼaē ʼe ʼātakai ʼi te pasina 14.) ʼE fakahā ai ko tanatou talaga ki te vae ʼo te telituale, neʼe ko te vaevae ʼo te ʼu potu fenua ʼaē neʼe tonu ke fai kiai te gāue. Ko Paulo mo Palenapa neʼe nā hoko atu tanā gāue misionea ki te potu uesite ʼo te Puleʼaga Loma, pea ko nātou ʼaē, neʼe nātou gāueʼi te fenua ʼo te kau Sutea pea mo te kau Sutea kaugamālie ʼaē neʼe nonofo ʼi te Potu Esite.
ʼI te temi ʼaē neʼe kamata ai e Paulo mo tona ʼu kaugā gāue te lua folau misionea mai Atiokia ʼi Silia, neʼe nātou ʼolo faka uesite ʼo fakalaka ʼi Asia Veliveli, ʼo hake ai ki Toloasi. Neʼe nātou fakalaka mai ai ki Masetonia, koteʼuhi neʼe nātou ʼui “kua pauiʼi [nātou] e te Atua ke [nātou] fagonogono te Logolelei [ki te kau Masetonia].” Ki muli age, neʼe fakatuʼu te ʼu kokelekasio faka Kilisitiano ʼi te tahi ʼu kolo ʼo Eulopa, ʼo kau ai ia Ateni mo Kolonito.—Gaue 15:40, 41; 16:6-10; 17:1–18:18.
ʼI te lagi taʼu 56 ʼo totatou temi, ʼi te fakaʼosi ʼo tana tolu folau misionea, neʼe fakatuʼutuʼu e Paulo ke ʼalu mamaʼo atu ki te potu uesite pea mo fakalahi te telituale ʼaē neʼe tuku age ki ai ʼi te fono ʼaē neʼe fai ʼi Selusalemi. Neʼe ina tohi fēnei: “E au loto mafana ai ke au fagonogono te Evaselio kia koutou, kia koutou i Loma,” pea “e au fakalaka anai [ʼiō] koutou o folau ki [Sepania].” (Loma 1:15; 15:24, 28) Kae neʼe feafeaʼi ki te kau Sutea kaugamālie ʼaē neʼe nonofo ʼi te Potu Esite?
Te Kau Sutea ʼi Te Potu Esite
Lolotoga te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi, neʼe ko Esipito ʼaē neʼe kaugamālie ai te kau Sutea, tāfito ʼi tona taulaga, ia Alekesatilia. Ko te kolo tāfito ʼaia ʼo te fakatau koloā pea mo te felāveʼiʼaga ʼo te ʼu fenua kehekehe, neʼe kaugamālie te kau Sutea ʼaē neʼe nonofo ai, neʼe nātou toko teau afe, pea ko te ʼu sinakoka ʼe mole māuʼia ʼi te kolo kātoa. Neʼe lau e Philon, ko he Sutea mai Alekesatilia, ʼi Esipito kātoa, neʼe lau ko te toko miliona Sutea ʼi te temi ʼaia. Neʼe kaugamālie feiā mo te kau Sutea ʼaē neʼe nonofo ōvi age ʼi Lipea, ʼi te kolo ko Silene pea mo te ʼu tafaʼaki.
Ko ʼihi Sutea ʼaē neʼe liliu ko te kau Kilisitiano neʼe ʼōmai mai te ʼu kolo ʼaia. ʼE ʼui ʼi te Tohi-Tapu neʼe “ko Apolose mai Alekesatilia,” “[mo] he u tagata mai Sipele mo Silenea,” pea mo “Lusio ko te Silenia,” ʼaē neʼe lagolago ki te kokelekasio ʼi Atiokia ʼi Silia. (Gaue 2:10; 11:19, 20; 13:1; 18:24) ʼE mole ʼi ai he tahi ʼu fakamatala ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te gāue ʼa te kau Kilisitiano ʼi Esipito mo te ʼu fenua ʼi ʼona tafaʼaki, ʼe gata pe ki te fagonogono ʼa te tagata faka mafola evaselio ko Filipe ki te enuke Etiopea.—Gaue 8:26-39.
Ko Papiloni, ʼo mafola atu ki Paletā, mo Metia, mo Elame neʼe ko te tahi ʼaia fenua neʼe kaugamālie ai te kau Sutea. ʼE ʼui e te tagata fakamatala hisitolia: “Neʼe ʼi ai te kau Sutea ʼi te ʼu telituale fuli, ʼi te malaʼe ʼo te Tilike mo te Eufalate, mai Alamenia ʼo aʼu ki te Tai ʼo Pelesia, ʼo feiā mo te potu noleto esite ʼo ʼalu ai ki te Tai Caspienne, pea ʼi te faʼahi esite ʼo ʼalu ai ki Metia.” Neʼe fakafuafua tonatou kaugamālie ʼi te tohi Encyclopaedia Judaica ki te toko 800 000 peʼe laka atu. ʼE ʼui mai e te tagata fakamatala hisitolia Sutea ko Josèphe, ko te ʼu toko hogofulu afe kau Sutea mai Papiloni, neʼe nātou folau ki Selusalemi ke nātou kau ki te ʼu ʼaho lalahi ʼaē neʼe fai ʼi te taʼu fuli.
Neʼe papitema ai koa ʼihi ʼo te kau Sutea ʼaē neʼe ʼōmai mai Papiloni ʼi te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi? ʼE mole tou ʼiloʼi, kae iā nātou ʼaē neʼe logo ki te faiakonaki ʼa te ʼapositolo ko Petelo ʼi te ʼaho ʼaia, neʼe ʼi ai te kau Sutea mai Mesopotamia. (Gaue 2:9) ʼE tou ʼiloʼi neʼe nofo te ʼapositolo ko Petelo ʼi Papiloni ʼi te lagi taʼu 62 ki te taʼu 64 ʼo totatou temi. ʼI tana nofo ʼi ai, neʼe ina tohi tana ʼuluaki tohi pea lagi hoa atu ai mo tana lua tohi. (1 Petelo 5:13) ʼE ʼiloga ia ko Papiloni mo te kau Sutea kaugamālie ʼaē neʼe nonofo ʼi ai neʼe ko te vaega telituale ʼaia neʼe tuku age ke gāueʼi e Petelo, mo Soane pea mo Sakopo ʼi te fono ʼaē ʼe talanoa kiai te tohi ʼaē neʼe fai ki te kau Kalate.
Te Kokelekasio ʼo Selusalemi Mo Te Kau Sutea ʼi Te Diaspora
Ko Sakopo, ʼaē neʼe kau ki te fono ʼaē neʼe vaevae ai ia te ʼu telituale, neʼe ko te tagata taupau ʼi te kokelekasio ʼi Selusalemi. (Gaue 12:12, 17; 15:13; Kalate 1:18, 19) Neʼe sio mata ʼi te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi ki te ʼu toko afe kau Sutea ʼaē neʼe ʼōmai mai te tahi ʼu fenua, tanatou tali ia te logo lelei pea mo nātou papitema.—Gaue 1:14; 2:1, 41.
ʼI te temi ʼaia pea hili kiai, ko te ʼu toko hogofulu afe kau Sutea neʼe ʼolo ki Selusalemi ki te ʼu ʼaho lalahi ʼaē neʼe fai ai ʼi te taʼu fuli. Neʼe kaugamālie ʼaupito te hahaʼi ʼi te kolo pea ko te hahaʼi ʼaē neʼe ʼōmai ki te ʼu ʼaho ʼaia, neʼe nonofo ʼi te ʼu kolo liliki ʼi te ʼu tafaʼaki peʼe nātou nonofo ʼi te ʼu falelā. ʼE fakamatala ʼi te tohi Encyclopaedia Judaica, ʼi tuʼa atu ʼo tanatou fakatahi mo tonatou ʼu kaumeʼa, neʼe ʼolo te kau Sutea ʼaia ki te fale lotu ʼo atolasio ai, mo mōlaga te ʼu sākilifisio, pea mo kau ki te ako ʼo te Torah.
ʼE mahino ia, ko Sakopo mo nātou neʼe kau ki te kokelekasio ʼo Selusalemi neʼe nātou fakaʼaogaʼi te ʼu faigamālie ʼaia ke nātou fai faka mafola ki te kau Sutea ʼo te Diaspora. Neʼe lagi fai faka mafola fakaʼeteʼete te kau ʼapositolo lolotoga te temi ʼaē “nee i ai he fakataga lahi o te [kokelekasio, MN ] i Selusalemi” hili te matehi ʼo Setefano. (Gaue 8:1) ʼI muʼa atu ʼo te fakataga ʼaia pea mo ki muli age, ʼe ʼui ʼi te Tohi-Tapu neʼe tuputupu te moʼoni ʼuhi ko te faʼafai ʼa te kau Kilisitiano ʼaia ʼi te gāue fai faka mafola.—Gaue 5:42; 8:4; 9:31.
Koteā ʼAē ʼe Tou Ako Mai Te ʼu Meʼa ʼAia Neʼe Hoko?
Neʼe faiga fakamalotoloto te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ke nātou fai faka mafola ki te kau Sutea ʼi te ʼu potu fuli pe ʼaē neʼe nātou nonofo ai. ʼI te temi ʼaia, neʼe fakakaku e Paulo mo ʼihi ia te gāue fai faka mafola ki te kau Senitile ʼi Eulopa. Neʼe nātou fakalogo ki te fakatotonu ʼa Sesu ki tana kau tisipulo ke nātou fai he ʼu tisipulo “ ʼi te hahaʼi ʼo te ʼu fenua fuli pe.”—Mateo 28:19, 20, MN.
ʼE tou ako mai tanatou faʼifaʼitaki, ia te maʼuhiga ʼaē ke tou fai faka mafola ʼo fakatuʼutuʼu lelei ke lagolago mai te laumālie ʼa Sehova. ʼE tou toe tokagaʼi foki ia te ʼu fua lelei ʼo te fai faka mafola kiā nātou ʼe nātou fakaʼapaʼapa ki te Folafola ʼa te ʼAtua, tāfito ʼi te ʼu telituale ʼaē ʼe lāvaki ai te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼE ʼi ai koa he tahi ʼu koga meʼa ʼo te telituale ʼo tokotou kokelekasio ʼe tuputupu lelei ai te gāue ʼi ʼihi koga meʼa age? ʼE lagi ʼaoga anai ke fai faka mafola tuʼumaʼu ʼi te ʼu koga meʼa ʼaia. ʼE ʼi ai koa he ʼu meʼa neʼe hoko ʼi tokotou fenua, ʼe feala ai ke fai he fakatuʼutuʼu makehe ki te fagonogono faigamālie pea mo te fagonogono ʼi te ala?
ʼE mole ʼaoga pe tatatou lau te Tohi-Tapu ke tou ʼiloʼi te ʼu ʼuluaki Kilisitiano, kae ʼe toe lelei foki ke tou ʼiloʼi te tahi ʼu faʼahi ʼo ʼuhiga mo te hisitolia pea mo te seokalafia. Ko te kaupepa ʼaē ʼe tou lava fakaʼaogaʼi moʼo fakalahi tatatou mahino, ʼe ko te kaupepa ‘ Voyez le bon pays ’ ʼaki tona ʼu tuʼuga mape pea mo tona ʼu tuʼuga pāki.
[Kiʼi nota]
a Neʼe lagi fai te fono ʼaia ʼi te temi ʼaē neʼe talaga ai te Kolesi Pule ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼo ʼuhiga mo te silikosisio.—Gaue 15:6-29.
b ʼE fakahāhā ʼi te alatike ʼaenī ia te fagonogono ʼa Paulo ki te kau Sutea, kae mole faka maʼuhigaʼi tana ʼu gāue ʼi tona ʼuhiga “ ʼapositolo ʼo te ʼu puleʼaga.”—Loma 11:13, MN.
[Talanoa ʼo te pasina 14]
TE LOTO ʼA TE ʼAPOSITOLO KO PAULO KE FAKAKAKU TE GĀUE KI TE KAU SUTEA ʼI TE DIASPORA
ʼI MUʼA ʼO TE FONO ʼI SELUSALEMI ʼI TE TAʼU 49 ʼO TOTATOU TEMI
Gaue 9:19, 20 Tamaso — “nee alu atu aipe o fagonogono i te u
sinakoka”
Gaue 9:29, MN Selusalemi — “neʼe fai palalau mo te kau Sutea
ʼe lea Faka Keleka”
Gaue 13:5 Salami, Sipele — “nee ’na fagonogono te folafola
a te Atua i te u sinakoka o te kau Sutea”
Gaue 13:14 Atioke-Pisitia — “nee ’na hu ki te sinakoka”
Gaue 14:1 Ikoniome — “nee ’na hu ki te sinakoka o te hahai
Sutea”
HILI TE FONO ʼI SELUSALEMI ʼI TE TAʼU 49 ʼO TOTATOU TEMI
Gaue 16:14 Filipe — “ko Litia, . . . ko he fafine [“tauhi
ki,” MN ] te Atua”
Gaue 17:1 Tesalonika — “he sinakoka o te hahai sutea”
Gaue 17:10 Pelea — “te sinakoka o te hahai sutea”
Gaue 17:17 Ateni — “e feleu i te sinakoka mo te kau sutea”
Gaue 18:4 Kolonito — “nee faiʼakonaki ia i te sinakoka”
Gaue 18:19 Efeso — “nee alu ia ki te sinakoka o faiʼakonaki
ki te hahai Sutea”
Gaue 19:8 Efeso — “nee hu Paulo ki te sinakoka, nee akonaki
ai mo he lototoa, pea ia mahina e tolu hoholo”
Gaue 28:17 Loma — “nee ina pauiʼi leva te u takitaki o te
hahai sutea”
[Mape ʼo te pasina 15]
(Vakaʼi te nusipepa)
Ko nātou ʼaē neʼe logo ki te logo lelei ʼi te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi neʼe ʼōmai mai te ʼu fenua kehekehe
ILIKUME
ITALIA
Loma
MASETONIA
KELEKA
Ateni
KELETE
Silen
LIPEA
PITINIA
KALATE
ASIA
FILISIA
PAMEFILIA
SIPELE
ESIPITO
ETIOPEA
PONITO
KAPATOSIA
SILISIA
MESOPOTAMIA
SILIA
SAMALIA
Selusalemi
SUTEA
METIA
Papiloni
ELAME
ALAPE
PALETĀ
[Te ʼu vai]
Tai Metitelanea
Tai ʼUli
Tai Kula
Tai ʼo Pelesia