“ ʼE Ko He Meʼa Lelei Te Fai ʼo He Palalau ʼi Tona Temi Totonu!”
LOLOTOGA te fakatahi lahi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, neʼe fakalogo lelei ia Kim ki te polokalama pea mo tohi te ʼu nota, pea mo tokaga ki tana kiʼi taʼahine e taʼu lua vaelua ke heka fakalelei ʼo fakalogo. ʼI te ʼosi ʼo te polokalama, ko te tuagaʼane ʼaē neʼe heka ʼi te ʼatu ʼaē neʼe heka ai ia Kim, neʼe ina vikiʼi ia ia pea mo tona ʼohoana ʼo ʼuhiga mo te ako ʼaē ʼe nā fai ki tanā kiʼi taʼahine lolotoga te polokalama. Neʼe maʼuhiga ʼaupito kiā Kim ia te fakamālo ʼaia ʼa te tuagaʼane, heʼe ʼi te temi nei, ʼi te ʼu taʼu ki muli age, ʼe ina ʼui fēnei: “Ka au gaʼegaʼe ʼi te ʼu fono, ʼe au manatuʼi te ʼu palalau ʼa te tuagaʼane ʼaia. Ko tana ʼu palalau neʼe ina fakaloto mālohiʼi au ke au haga ako taku kiʼi taʼahine.” ʼIo, ko te ʼu palalau ʼi tona lakaga tonu ʼe feala ke ina fakaloto mālohiʼi he tahi. ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “ ʼE ko he meʼa lelei te fai ʼo he palalau ʼi tona temi totonu!”—Tāʼaga Lea 15:23.
Kae ko ʼihi iā tatou, ʼe lagi faigataʼa hanatou vikiʼi niʼihi. ʼI ʼihi temi, ka tou ʼiloʼi totatou ʼu vaivaiʼaga pea ʼe feala ke faigataʼa hatatou fai ia te faʼahi ʼaia. ʼE ʼui fēnei e te tēhina: “Maʼaku, ʼe hage ʼe au tuʼu ʼi he kele ʼe holoholo māmālie. Ka lahi haku fakavikiviki ʼo niʼihi, pea ʼe hage ia ʼe lēsili toku fakamālaloʼi.” Ko te umiuminoa, te lotolotolua, peʼe ko te tuʼania ʼaē naʼa mahino hala niʼihi, ʼe feala ke ina toe faka faigataʼa te fai ʼo he ʼu fakavikiviki. Tahi ʼaē meʼa, kapau neʼe tou lahilahi ake mo he ʼu hahaʼi neʼe siʼisiʼi honatou vikiʼi ʼo tatou peʼe mole nātou vikiʼi tatou, ʼe feala anai ke mata faigataʼa hatatou vikiʼi niʼihi.
Kae ʼi tatatou ʼiloʼi ʼaē ia te ʼu fua lelei ʼo te ʼu fakavikiviki, kiā ia ʼaē ʼe ina fai pea mo ia ʼaē ʼe tou fai ki ai, pea ʼe ina uga anai tatou ke tou faiga mālohi ke tou fai he ʼu palalau fakavikiviki ʼi tona lakaga tonu. (Tāʼaga Lea 3:27) Koteā tona ʼu fua lelei mo kapau ʼe tou fai ia te faʼahi ʼaia? Tou vakaʼi fakanounou age tona ʼu fua lelei.
Tona ʼu Fua Lelei
Ko he fakavikiviki lelei ʼe feala ke ina fakatupu te loto falala iā ia ʼaē ʼe tou fai ki ai. ʼE ʼui fēnei e te tuagaʼane: “Ka vikiʼi au e te hahaʼi, pea ʼe au logoʼi ʼe nātou falala kiā au, pea ʼe nātou fakamoʼoni ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe au lava fai.” Ei, ko te vikiʼi ʼo he tahi ʼe mole ina maʼu te loto falala, ʼe feala ke tupu ai hona lotomālohi moʼo tauʼi tona ʼu fihifihia, pea mo ina maʼu he loto fiafia. ʼE ʼaoga tāfito he ʼu fakavikiviki ki te kau tūpulaga. Ko te tūpulaga ʼe lotovaivai ʼuhi ko tana ʼu manatu ʼaē ʼe mole lelei, ʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE au faiga tuʼumaʼu ke au fakafiafia te loto ʼo Sehova, kae ʼi ʼihi temi ʼe au logoʼi ʼe mole feʼauga te ʼu gāue ʼaē ʼe au fai maʼa ia. Ka vikiʼi au e he tahi, pea ʼe fiafia toku loto.” ʼE moʼoni te tāʼaga lea faka Tohi-Tapu ʼaenī: “Ohage ko he ʼu foʼi ʼapo aulo ʼi he pa siliva neʼe togi, ʼe toe feiā aipe mo he palalau ʼe fai ʼi tona lakaga totonu.”—Tāʼaga Lea 25:11.
ʼE feala ki he fakavikiviki ke ina uga pea mo fakaloto mālohiʼi he tahi. ʼE ʼui fēnei e te tēhina minisi temi kātoa: “ ʼE fakaloto mālohiʼi au e te fakavikiviki ke toe lahi age taku ʼu gāue pea mo au hikihiki taku minisitelio ke toe lelei age.” ʼE ʼui e te faʼē ko tana ʼu toe e toko lua, ka fai age kiā nāua he ʼu fakavikiviki e te ʼu tēhina pea mo te ʼu tuagaʼane ʼo te kokelekasio ʼo ʼuhiga mo tanā ʼu tali ʼaē neʼe nā fai ʼi te ʼu fono, pea ʼe lahi age tanā toe fia tali. Ei, ko te ʼu fakavikiviki ʼe feala ke nātou uga te kau tūpulaga ke nātou tuputupu ʼi tonatou maʼuli faka Kilisitiano. Koia, ʼe ʼaoga kiā tatou fuli ke ʼui mai e ʼihi ʼe nātou leleiʼia te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fai pea ʼe nātou ʼoʼofa kiā tatou. ʼE feala ke tou vaivavai pea mo mafasia ʼuhi ko te mālama maveuveu ʼaenī. ʼE ʼui fēnei e te tagata ʼāfea: “ ʼI ʼihi temi, ka au lotovaivai, ʼe hage kiā au ia he fakavikiviki ʼe ko he tali ki ʼaku faikole.” ʼO toe feiā pe, ʼe ʼui fēnei e Elaine: “ ʼI ʼihi temi ʼe au logoʼi te ʼofa ʼa Sehova ʼi te palalau ʼofa ʼaē ʼe fai mai e ʼihi.”
Ko totatou vikiʼi ʼe feala ke tou logoʼi ai ʼe tou ʼaoga ki niʼihi. Ka tou fai he fakavikiviki fakamalotoloto, ʼe tou fakahā ai ʼe tou tokagaʼi te hahaʼi, pea ʼe ina fakatupu he ʼaluʼaga lelei, mo fīmālie, pea mo he fakaʼapaʼapaʼi ʼo kita. ʼE ko he fakamoʼoni ʼe tou ʼoʼofa moʼoni ʼi ʼotatou tēhina mo tuagaʼane pea ʼe nātou maʼuhiga kiā tatou. ʼE ʼui fēnei e te faʼē ʼe higoa ko Josie: “ ʼI te temi ʼaē, neʼe au tokotahi ʼi te moʼoni he neʼe mole mulimuli toku loto fale ki te tauhi ʼo te moʼoni. ʼI te temi ʼaia, ko te ʼu fakavikiviki ʼa te ʼu tēhina mo tuagaʼane fakapotopoto ʼi te faʼahi fakalaumālie neʼe nātou fakaloto mālohiʼi taku fakapapau ʼaē ke ʼaua naʼa au lotovaivai.” ʼIo, “ko tatou ko te sino e tahi.”—Efeso 4:25, MN.
Ko te fia vikiʼi ʼe tokoni mai ke tou tokagaʼi te meʼa ʼaē ʼe lelei ʼi niʼihi. ʼE tou kumi tāfito te ʼu kalitātē ʼa te hahaʼi, kae mole ko tonatou ʼu vaivaiʼaga ʼaē ʼe tou sioʼi. ʼE ʼui fēnei e te tagata ʼāfea ʼe higoa ko Tavite: “Ko totatou loto fakafetaʼi ki te ʼu gāue ʼa niʼihi, ʼe tokoni mai anai ke tou vikiʼi tuʼumaʼu nātou.” Ka tou manatuʼi ko Sehova pea mo tona ʼAlo neʼe nā fai he ʼu fakavikiviki lahi ki te ʼu tagata heʼe haohaoa, pea ʼe uga ai anai tatou ke tou toe fai feiā, ke tou vikiʼi lahi niʼihi.—Mateo 25:21-23; 1 Kolonito 4:5.
Ko He ʼu Hahaʼi ʼe Tāu Mo He Fakavikiviki
Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko Sehova ʼAtua ko te Tupuʼaga, ʼe ko ia tokotahi iā tatou fuli ʼe tāu ke tou fakavikiviki ki ai. (Apokalipesi 4:11) Logola ʼe mole tou ʼaoga kiā ia moʼo fakatupu tona loto falala peʼe moʼo fakaloto mālohiʼi ia ia, kae ka tou fakavikiviki kiā Sehova heʼe tāu mo ia pea mo tona lotoʼofa, ʼe fakaōvi mai kiā tatou pea ʼe tou fakatupu he ʼu felogoi mo ia. Ko tatatou fakavikiviki ki te ʼAtua, ʼe tokoni mai kiā tatou ke tou mahino lelei ki te ʼu gāue ʼaē ʼe tou fai pea mo uga tatou ke tou ʼiloʼi neʼe tou lava fai ʼuhi pe ko Sehova. (Selemia 9:23, 24) ʼE foaki e Sehova ki te tagata fuli ʼaē ʼe tāu mo ia te ʼamanaki ʼo te maʼuli heʼegata, pea ʼe ko te tahi ʼaia tupuʼaga ke tou fakavikiviki kiā te ia. (Apokalipesi 21:3, 4) ʼI te temi matuʼa ʼo te Hau ko Tavite neʼe fiafia ʼi te “fakavikiviki . . .ki te huafa ʼo te ʼAtua” pea mo “vikiʼi . . . ia ia ʼaki he fakafetaʼi.” (Pesalemo 69:30) ʼOfa pe mo tatou ke tou fai feiā!
ʼE tāu mo totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ke tou fai age he ʼu fakavikiviki. Ka tou fai te faʼahi ʼaia, pea ʼe tou mulimuli ki te fakatotonu faka Tohi-Tapu ʼaē ke “tou fetokagaʼaki ke tou uga ia tatou ki te ʼofa pea mo te ʼu gāue matalelei.” (Hepeleo 10:24, MN ) Ko te ʼapositolo ko Paulo neʼe ko he faʼifaʼitaki lelei ʼi te faʼahi ʼaia. ʼI tana tohi ki te kokelekasio ʼi Loma, neʼe ina ʼui fēnei: “Uluaki, e au fakafetai ki toku Atua [ʼaki] ia Sesu Kilisito o uhiga mo koutou fuli, koteuhi kua logologo tautou tui i te malama-nei katoa.” (Loma 1:8) ʼO feiā mo te ʼapositolo ko Soane, neʼe fakafetaʼi ki tona tēhina Kilisitiano ko Kaiusi ʼo ʼuhiga mo tana faʼifaʼitaki lelei ʼi te ‘haʼele ʼi te moʼoni.’—3 Soane 1-4.
Iā ʼaho nei, ka fakahā e he tēhina peʼe ko he tuagaʼane he kalitātē faka Kilisitiano, pea mo fai hana kiʼi akonaki ʼi te fono, peʼe ko hana tali mo tona loto kātoa lolotoga he fono, ʼe ko he faigamālie ʼaia kiā tatou ke tou fakamālo kiā nātou. Peʼe ka faiga he tamasiʼi ke ina kumi te ʼu vaega faka Tohi-Tapu lolotoga te ʼu fono, ʼe feala ke tou vikiʼi nātou. Ko Elaine, ʼaē neʼe kua tou talanoa ki ai, ʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE kehekehe totatou ʼu fealagia. Ka tou tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe fai e ʼihi, pea ʼe tou fakahā ai totatou loto fakafetaʼi ki te ʼu meʼa kehekehe ʼaē ʼe tou maʼu ʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua.”
Tou Fai He ʼu Fakavikiviki ʼi Te Famili
E feafeaʼi totatou loto fakafetaʼi ki te ʼu gāue ʼaē ʼe fai e totatou famili? ʼE lahi te temi, mo te ʼu faiga, pea mo te tokaga ʼa te tagata pea mo tona ʼohoana ki te taupau ʼo tonā famili ʼi te faʼahi fakalaumālie, mo te faʼahi ʼo te loto pea mo te faʼahi fakasino. ʼE mahino ia, ʼe tonu ke nā fefakavikivikiʼaki, pea mo fakavikiviki age mo tanā fānau ki tanā ʼu gāue. (Efeso 5:33) Ohage, ʼe ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te fafine faʼafai: “Neʼe tutuʼu ake tana ʼu tama pea neʼe nātou vikiviki ia ia: ko tona pule ʼe tuʼu ake pea ʼe ina vikiviki ia ia.”—Tāʼaga Lea 31:10, 28.
ʼE tāu ke toe vikiʼi mo te fānau. Kae meʼa fakaʼofaʼofa heʼe ko ʼihi mātuʼa ʼe nātou foimo ʼui age ki tanatou fānau te meʼa ʼaē ʼe nātou loloto kiai, kae tahitahiga tanatou fakavikiviki ki tanatou ʼu faiga ʼaē moʼo aga fakaʼapaʼapa pea mo fakalogo. (Luka 3:22) Ka foaki tautonu he ʼu fakavikiviki ki he tamasiʼi, pea ʼi te agamāhani ʼi tana lahilahi ake ʼe ina logoʼi tona ʼaoga ki tana ʼu mātuʼa pea ʼe maʼuli fīmālie.
ʼE moʼoni ʼe mole faigafua te fakavikiviki ki niʼihi, kae ʼe tou maʼu ai anai tona ʼu fua lelei mo kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia. ʼIo, ka tou fai tuʼumaʼu he ʼu fakavikiviki kiā nātou ʼaē ʼe tāu mo te faʼahi ʼaia, pea ʼe lahi age tatatou fiafia.—Gaue 20:35.
Tou Fakapotopoto Ki Te ʼu Fakavikiviki ʼAē ʼe Fai Mai Pea Mo ʼAē ʼe Tou Foaki Ki Niʼihi
Kae ki ʼihi ʼe feala ki te ʼu fakavikiviki ʼaia ʼe fai age ke nātou fiameʼameʼa ai. (Tāʼaga Lea 27:21) Ohage la, ko te fakavikiviki ʼe feala ke ina fakatupu ʼi te hahaʼi fialalahi, te ʼu manatu ʼaē ʼe nātou māʼoluga age ʼi niʼihi. (Tāʼaga Lea 16:18) Koia, ʼe tonu ke tou tōkakaga ki te faʼahi ʼaia. Neʼe foaki e te ʼapositolo ko Paulo ia te tokoni lelei ʼaenī: “ ʼE au ʼui atu kiā koutou takitokotahi ke ʼaua naʼa lahi fau te fakafuafua ʼo koutou ʼo fakalaka ʼi te fua māhani; kae ko te fakafuafua ʼaē ke feala he maʼu ʼo te fakapotopoto, ʼo tahi mulimuli pe ki te faʼahiga tui ʼaē neʼe tuku age ki ai.” (Loma 12:3, MN ) Ke ʼaua naʼa tō niʼihi ki te hele ʼo te fiameʼameʼa, ʼe lagi lelei ke mole tou vikiʼi fau tonatou ʼatamai peʼe ko te matalelei ʼo tonatou sino. Kae ʼe lelei age ke tou vikiʼi te ʼu gāue lelei ʼaē ʼe fai e ʼihi.
Ka tou fai fakapotopoto ia te ʼu fakavikiviki pea mo tali ʼaki he aga fakapotopoto, ʼe feala anai ke fua lelei te ʼu fakavikiviki ʼaia kiā tatou. ʼE tou mahino anai ki totatou tuʼu maʼua ʼaē kiā Sehova ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa lelei fuli ʼaē neʼe tou fai. ʼE toe feala ʼaki he fakavikiviki, ke fakaloto mālohiʼi ai tatou ke tou haga fai te aga ʼaē ʼe lelei.
Ko he fakavikiviki fakamalotoloto pea mo ʼaoga, ʼe ko he meʼa ʼofa ʼe feala kiā tatou fuli ke tou foaki. Ka tou fakavikiviki ki he tahi, ʼe ko he meʼa lelei anai ʼaē ʼe tou fai kiā ia.
[Talanoa/Paki ʼo te pasina 18]
Ko He Tohi Neʼe Malave Ki Tona Loto
Ko te tēhina taupau feʼaluʼaki ʼe ina manatuʼi lelei, ʼi te tahi ʼaho ko ia mo tona ʼohoana neʼe nā liliu mai te ʼu kokelekasio ʼaē neʼe nā ʼaʼahi ʼi tana gāue faka siliko, kae neʼe momoko ʼaupito te ʼaho ʼaia. ʼE ina ʼui fēnei: “Neʼe mokosia ʼaupito toku ʼohoana pea neʼe kua lotovaivai, pea neʼe ina ʼui mai ʼe mole kei ina lavaʼi tana selevisi. Neʼe ina ʼui mai ‘lagi ʼe lelei age hatā pionie ʼi he kokelekasio, ke mole tā toe feʼoloʼaki, pea ke tā fai fakalelei hatā ʼu ako Tohi-Tapu.’ Neʼe mole au tuku age he tonu, kae neʼe au ʼui age ʼe mā hoko atu anai ʼo kaku ki te fakaʼosi ʼo te vāhaʼa pea hoki vakaʼi leva peʼe kua logologo feafeaʼi. Kapau neʼe kei tuʼu mālohi pe tana manatu ke tuku la te gāue faka siliko, ʼe au mulimuli anai ki tona loto. ʼI te ʼaho pe ʼaia, neʼe mā ʼolo ki te fale meli pea neʼe mā maʼu te tohi ʼa te filiale neʼe faitohi mai kiā ia. Neʼe ko te ʼu fakavikiviki kiā ia ʼo ʼuhiga mo tana ʼu faiga ʼi te gāue fai faka mafola pea mo tana loto faʼa kātaki, heʼe nātou ʼiloʼi te faigataʼa ʼaē ʼe tau mo ia ʼi tana moe ʼi te vāhaʼa fuli ʼi te ʼu ʼapi kehekehe. Neʼe malave ʼaupito kiā ia te fakavikiviki ʼaia, pea neʼe mole ina toe ʼui mai ke mā mavae ʼi te selevisi feʼaluʼaki. Pea tuʼa lahi neʼe ina fakaloto mālohiʼi au ke hoko atu taku gāue mokā ʼe au manatu kua feʼauga tamā selevisi.” Neʼe nonofo te taumātuʼa ʼaia ʼi te selevisi feʼaluʼaki iā teitei taʼu e 40.
[Paki ʼo te pasina 19]
Ko te fānau ʼe nātou leleiʼia te tokaga ʼofa age pea mo tonatou vikiʼi