ʼE Maʼuli Te Folafola ʼa Sehova
Ko He ʼu Puani ʼAoga ʼo Te Tohi ʼa Taniela
ʼE ʼUI ʼi te Holman Illustrated Bible Dictionary: “Ko te tohi ʼa Taniela ʼe kau ʼi te ʼu tohi maʼuhiga ʼo te Tohi-Tapu. . . . ʼE lahi ai te ʼu moʼoni.” ʼE kamata te fakamatala ʼa Taniela ʼi te taʼu 618 ʼi muʼa ʼo totatou temi, ʼi te temi ʼaē neʼe haʼu ai te Hau ko Nepukanesa ʼo Papiloni ki Selusalemi pea mo ina fakaʼauha te kolo, pea neʼe ina ʼave “ ʼihi ʼi te ʼu foha ʼo Iselaele” ʼo faka ʼaunofo ʼi Papiloni. (Taniela 1:1-3) ʼI te ʼu foha ʼaia, neʼe kau ai ia te tūpulaga ko Taniela, pea neʼe kei tamasiʼi ʼi tona ʼave ʼaia. ʼE fakaʼosi ia te tohi ʼe kei nofo pē ia Taniela ʼi Papiloni. Kua fakaovi ia Taniela ki tona taʼu 100 ʼi te temi ʼaē neʼe fai age e te ʼAtua ia te fakapapau ʼaenī: “ ʼE ke mālōlō anai, kae ʼe ke tuʼuake anai ki tou fakapale ʼi te fakaʼosi ʼo te ʼu ʼaho.”—Taniela 12:13.
Ko te ʼuluaki koga ʼo te tohi ʼa Taniela ʼe talanoa ai ki te fakahoahoa ʼi te temi ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko, pea ko te koga fakaʼosi leva neʼe tohi ʼo mulimuli pē ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe sio kiai ia Taniela. ʼI te tohi ʼa Taniela, ʼe tou maʼu ai ia te ʼu lea faka polofetā ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼu pea mo te tō ʼo te ʼu mālohi faka mālamanei, te temi ʼaē ʼe haʼu ai te Mēsia, pea mo te ʼu meʼa ʼaē kā hoko ʼi totatou temi.a Neʼe toe fakatokagaʼi e te polofetā matuʼa tona maʼuli loaloaga pea mo fakamatala te ʼu meʼa neʼe hoko ke tou lotomālohi ai ʼo liliu ko ni ʼu tagata pea mo ni ʼu fafine agatonu. ʼE maʼuli pea mo mālohi ia te logo ʼa Taniela.—Hepeleo 4:12.
KOTEĀ TE AKO ʼE TOU MAʼU MAI TE FAKAMATALA ʼO TE ʼU HISITOLIA ʼAĒ NEʼE FEFAKAHOAHOAʼAKI ʼI TE TEMI?
Ko te taʼu 617 ʼi muʼa ʼo totatou temi. Pea ko Taniela pea mo tona ʼu kaumeʼa tūpulaga e toko tolu ko Satalake, mo Mesake, pea mo Apeteneko ʼe natou nonofo ʼi te fale hau Papiloni. Lolotoga te ako ʼaē neʼe foaki age kiā nātou ʼi te fale hau iā taʼu e tolu, ko te ʼu tūpulaga ʼaia neʼe natou nonofo agatonu aipē ki tonatou ʼAtua. Lagi hili kiai taʼu e valu, pea neʼe fai e te Hau ko Nepukanesa ia tana moemisi faikehe. Neʼe fakamahino e Taniela ia te faka ʼuhiga ʼo te misi ʼaia. Neʼe fakamoʼoni ai ia te hau ko Sehova ʼe ko “te ʼAtua ʼo te ʼu ʼatua pea ko te ʼAliki ʼo te ʼu hau, pea ko ia ʼaē ʼe ina Fakahā te ʼu meʼa fakalilo.” (Taniela 2:47) Kae ʼo mole fualoa kiai, neʼe galo leva kiā Nepukanesa ia te ako maʼuhiga ʼaia ʼaē neʼe ina maʼu mai tana misi. ʼI te temi ʼaē neʼe fakafisi ai ia te ʼu kaumeʼa e toko tolu ʼo Taniela ke natou tauhi ki te fakatātā lahi, neʼe lī ai nātou e te hau ki te gutuʼumu kakaha. Ko te ʼAtua moʼoni neʼe ina haofaki ia nātou toko tolu, pea neʼe tonu kiā Nepukanesa ke fakamoʼoni “ ʼe mole he tahi ʼatua ʼe feala hana haofaki ohagē ko te ʼatua ʼaia.”—Taniela 3:29.
Neʼe fai e Nepukanesa ia te tahi misi maʼuhiga. Neʼe sio ki te fuʼu ʼakau lahi, neʼe tuʼusi pea mo tāʼofi ia tana toe homo. Neʼe fakamahino e Taniela ia te faka ʼuhiga ʼo te misi ʼaia. Neʼe faka ʼuhiga ia te misi ki te temi ʼaē neʼe puli ai ia te ʼatamai ʼo Nepukanesa pea ki muli age neʼe toe liliu ʼo poto. Hili kiai te ʼu taʼu, pea neʼe fai e te Hau ko Pelesasā ia te kātoaga lahi maʼa tana ʼu hahaʼi maʼu tuʼulaga pea neʼe ina fakaʼaogaʼi kovi leva ia te ʼu ʼipu ʼaē neʼe toʼo mai te fale lotu ʼa Sehova. ʼI te pō pē ʼaia, neʼe matehi ai ia Pelesasā pea neʼe maʼu tona puleʼaga e Taliusi te Metia. (Taniela 5:30, 31) ʼI te temi ʼo Taliusi, ʼi te kua taʼu 90 tupu ʼo Taniela, neʼe fonofono ai te kau pule takitaki maheka ke natou matehi ia te polofetā matuʼa ʼaia. Kae neʼe haofaki ia ia e Sehova “mai te vaʼe ʼo te ʼu laione.”—Taniela 6:27.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Faka Tohi-Tapu:
1:11-15—Neʼe mata fiafia koa te ʼu tūpulaga Sutea e toko fā ʼuhi pē ko tanatou mole kai ʼaē ki te ʼu lauʼakau? Kailoa, heʼe mole feala pē iā ʼaho e hogofulu ke fetogi fēia he tahi. Neʼe mata fiafia te ʼu tūpulaga Hepeleo e toko tolu ʼuhi ko Sehova, ʼi tana tapuakinaʼi nātou ʼi tanatou falala age kiā te ia.—Tāʼaga Lea 10:22.
2:1—Ko te temi fea ʼaē neʼe fai ai e Nepukanesa ia tana moemisi ʼo ʼuhiga mo te toe fakatātā lahi? ʼE fakahā ʼi te fakamatala, neʼe ina fai ia te misi ʼaia “ ʼi te lua taʼu ʼo te nofo hau ʼa Nepukanesa.” Neʼe fakanofo ke hau ʼi te taʼu 624 ʼi muʼa ʼo totatou temi. Koia neʼe lagi kamata ʼi te taʼu 623 ʼi muʼa ʼo totatou temi, te lua taʼu ʼo tana ʼafio—ko he ʼu temi ʼi muʼa ʼo tana ʼohofi ia Suta. ʼI te temi ʼaia, neʼe mole ʼalu ia Taniela ki Papiloni moʼo fakamahino te moemisi ʼa te hau. Ko “te lua taʼu” ʼe lagi neʼe kamata lau mai te taʼu 607 ʼi muʼa ʼo totatou temi, ʼi te fakaʼauha ʼo Selusalemi e te hau ʼo Papiloni pea mo liliu ai ko he pule ʼo te mālamanei.
2:32, 39—Koteā ʼaē ʼe mole mālohi ai te puleʼaga ʼaē ʼe fakatātā e te siliva ʼi te puleʼaga ʼaē ʼe fakatātā e te foʼi ʼulu ʼaulo, pea koteā ʼaē ʼe mole mālohi ai te puleʼaga ʼaē ʼe fakatātā e te kapa ʼi te puleʼaga ʼaē ʼe fakatātā e te siliva? Ko te Puleʼaga ʼo Metia mo Pelesia ʼaē neʼe fakatātā e te koga siliva ʼo te fakatātā, neʼe mole mālohi age ia ʼi Papiloni ʼaē neʼe fakatātā e te foʼi ʼulu ʼaulo, koia ʼaē ʼe mole mataku ai ʼi te fakaʼauha ʼo Suta. Ko te mālohi ʼaē neʼe hoa mai kiai neʼe ko te Puleʼaga Keleka, ʼaē neʼe fakatā e te koga kapa ʼo te fakatātā. Neʼe mole mālohi age ia te Puleʼaga Keleka ʼi te kau Metia mo te kau Pelesia, ohagē pē ko te kapa ʼe mole mālohi age ia ʼi te siliva. Logolā ko te Puleʼaga Keleka neʼe mālo ʼi te ʼatu ʼu fenua, kae neʼe mole ina maʼu te pilivilēsio ohagē ko tona fai e te kau Metia mo te kau Pelesia, ke natou haofaki ia te hahaʼi ʼa te ʼAtua mai tanatou ʼaunofo.
4:8, 9—Neʼe liliu koa ia Taniela ko he pelepitelō faifakalauʼakau? Kailoa, heʼe ko te kupusiga palalau ʼaē ko “te pule ʼo te ʼu pelepitelō faifakalauʼakau” ʼe faka ʼuhiga pē ki te tuʼulaga ʼo Taniela ʼaē neʼe “pule ki te ʼu tagata popoto kātoa ʼo Papiloni.”—Taniela 2:48.
4:10, 11, 20-22—Koteā ʼaē neʼe fakatātā e te fuʼu ʼakau lahi ʼo te moemisi ʼa Nepukanesa? Ko te fuʼu ʼakau neʼe fakatātā ʼuluaki kiā Nepukanesa ʼi tona ʼuhiga pule ki te puleʼaga mālohi. Kae ʼuhi neʼe aʼu tana takitaki “ki te potu taupotu ʼo te kele,” koia ko te fuʼu ʼakau neʼe ina faka ʼuhiga ia te tahi meʼa ʼe maʼuhiga age. Ko te koga tohi ʼo Taniela 4:17 ʼe ina fakapipiki ia te moemisi ki te takitaki ʼa “te ʼAtua Māʼoluga” ki te mālamanei. Koia ko te fuʼu ʼakau ʼe ina toe fakatātā mo te pule faʼitaliha ʼa Sehova ʼi te ʼatulaulau, tāfito tana pule ʼaē ki te kele. Pea tahi, ko te moemisi ʼo ʼuhiga mo te fuʼu ʼakau ʼe ko ʼona faka ʼuhiga e lua: ʼe faka ʼuhiga ki te takitaki ʼa Nepukanesa pea ki te takitaki ʼa te pule faʼitaliha ʼa Sehova.
4:16, 23, 25, 32, 33—Ko temi ʼe fia ʼi te “ ʼu temi e fitu”? Ko te ʼu fetogi fuli ʼaē neʼe hoko ʼo ʼuhiga mo te Hau ko Nepukanesa neʼe mole feala ke hoko pē iā ʼaho e fitu ia te “ ʼu temi e fitu.” ʼO ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ki te Hau, ko te ʼu temi ʼaia ko tona faka ʼuhiga ko taʼu e fitu peʼe ko ʼaho e 360 takitahi, peʼe ko ʼaho e 2 520. ʼI tona fakahoko lahi leva, ko te “ ʼu temi e fitu” ʼe ko taʼu e 2 520. (Esekiele 4:6, 7) Neʼe kamata ia te ʼu taʼu ʼaia ʼaki ia te fakaʼauha ʼo Selusalemi ʼi te taʼu 607 ʼi muʼa ʼo totatou temi pea neʼe fakaʼosi te ʼu temi ʼaia ʼaki ia te fakanofo ʼo Sesu ke Hau ʼi selō ʼi te taʼu 1914 ʼo totatou temi.—Luka 21:14.
6:6-10—Kapau ko te faikole ʼaē kiā Sehova ʼe mole fakamaʼua kiai he faʼahiga aga ke feafeaʼi, neʼe mole tonu koa kiā Taniela ke fakapotopoto ʼo faikole fakafufū iā ʼaho e 30? Neʼe logona ia te faikole tuʼa tolu ʼa Taniela ʼi te ʼaho. Koia lā ʼaē neʼe fonofono ai ia te hahaʼi agatuʼu ke fai he lao moʼo faka tuʼakoi ia te faikole. Koia kā fetogi anai e Taniela tana ʼu agamāhani ʼo ʼuhiga mo tana faikole, ʼe lagi faka ʼuhiga anai e ʼihi tana fetogi ʼaia ohagē kua fakafeagai ki tona ʼAtua pea mo hā ai leva tana mole kei tauhi agatonu kiā Sehova.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
1:3-8. Ko te tonu ʼaē neʼe kua fai e Taniela pea mo tona ʼu kaumeʼa ke natou nonofo agatonu ai kiā Sehova, ʼe hā mai ai te maʼuhiga ʼo te ako ʼaē neʼe foaki age kiā nātou e tanatou ʼu mātuʼa. Kā fakamuʼamuʼa e he ʼu mātuʼa ʼe manavasiʼi ki te ʼAtua ia te ʼu gāue fakalaumālie ʼi tonatou maʼuli pea mo natou akoʼi age ki tanatou ʼu fānau ke natou fai fēia mo nātou, pea ʼe mahino ia ʼe tekeʼi anai e tanatou ʼu fānau ia te ʼu fakahala pea mo te ʼu fihifihia ʼaē ʼe hoko kiā nātou ʼi te faleako, peʼe ʼi he tahi age ʼu ʼaluʼaga.
1:10-12. Neʼe mahino kiā Taniela ia te tupuʼaga ʼo te manavasiʼi ʼa “te pule lahi ʼo te fale hau” ki te hau pea neʼe mole ina toe fai tana kole ki te pule lahi. Kae neʼe palalau leva ia Taniela ki “te tagata leʼo” he neʼe feala ke ina tali tana kole. Kā tou tau mo he ʼu ʼaluʼaga faigataʼa fēia, ʼe tonu ke tou maʼu mo tātou ia te taʼi fakasiosio tonu, mo te ʼatamai pea mo te poto ʼaia.
2:29, 30. Ohagē ko Taniela, tou loto fakafetaʼi tāfito kiā Sehova ʼo ʼuhiga mo te faʼahiga ʼatamai mālama, mo te ʼu kalitātē pea mo te ʼu fealagia ʼaē neʼe feala ke tou maʼu mai tatatou fakaʼaogaʼi ia tana ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie.
3:16-18. Neʼe mole feala ke tali fēia age ia te ʼu Hepeleo e toko tolu mo kanapau lā ki muʼa atu neʼe mole natou agatonu ʼo ʼuhiga mo te meʼa kai ʼaē neʼe foaki age kiā nātou. Mo tātou foki ʼe tonu ke tou “agatonu iā meʼa fuli.”—1 Timoteo 3:11.
4:24-27. Ko te tala ʼo te logo ʼo te Puleʼaga, ʼaē ʼe kau kiai te ʼu tautea ʼa te ʼAtua, ʼe fakamaʼua kiai te taʼi tui ʼaia pea mo te lototoʼa ʼaē neʼe maʼu e Taniela ʼi tana fakahā ia te meʼa ʼaē kā hoko kiā Nepukanesa pea mo te meʼa ʼaē neʼe tonu ke fai e te hau ke ‘tologa ai tona manūʼia.’
5:30, 31. Neʼe hoko ia te ‘tāʼaga lea ʼo ʼuhiga mo te hau ʼo Papiloni.’ (Isaia 14:3, 4, 12-15) ʼE toe fakalainoaʼi anai mo Satana te Tēvolo, ʼaē ʼe tatau tona fiatuʼu mo ʼaē ʼo te puleʼaga Papiloni.—Taniela 4:30; 5:2-4, 23.
KOTEĀ TE FAKA ʼUHIGA ʼO TE ʼU MEʼA ʼAĒ NEʼE HĀ KIĀ TANIELA?
ʼI te taʼu 553 ʼi muʼa ʼo totatou temi, neʼe hā ai kiā Taniela ia tana ʼuluaki misi kae neʼe ko tona taʼu 70 tupu ʼaia. Neʼe sio ia Taniela ki te ʼu manu fekai e fā, ʼe natou fakatātā ia te fefakahoahoaʼaki ʼa te ʼu mālohi faka mālamanei ʼo kamata mai tona temi ʼo aʼu mai ki totatou temi. ʼI te tahi meʼa neʼe hā ki ai ʼe hoko ʼi te lagi, neʼe sio neʼe foaki te “pule ʼe ko he pule ia ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga” ki te “tahi ʼe hagē ko he foha ʼo he tagata.” (Taniela 7:13, 14) Hili kiai taʼu e lua, pea neʼe sio ia Taniela ki te meʼa ʼaē ʼe kau kiai ia te fenua ʼo Metia mo Pelesia, mo Keleka, pea mo te tahi neʼe liliu ko “te hau ʼe fakamataku tona fofoga.”—Taniela 8:23.
ʼI te taʼu 539 ʼi muʼa ʼo totatou temi, neʼe kua tō ia Papiloni pea kua pule ia Taliusi te Metia ki te puleʼaga ʼo te kau Kalitia. Neʼe faikole ia Taniela kiā Sehova ʼo ʼuhiga mo te toe laga ʼo tona fenua. ʼI tana kei lolotoga faikole, neʼe fekauʼi ifo e Sehova ia te ʼāselo ko Kapeliele ke ina foaki kiā Taniela ia te “fakasiosio poto pea mo te ʼatamai” ʼo ʼuhiga mo te haʼu ʼa te Mēsia. (Taniela 9:20-25) Kua tou aʼu nei ki te taʼu 536/535 ʼi muʼa ʼo totatou temi. Kua liliu ia te kiʼi kūtuga Iselaele ki Selusalemi. Kae ʼe ʼi ai te fakafeagai ki te fakatuʼutuʼu ʼaē ke toe laga ia te fale lotu. Kua liliu ia te faʼahi ʼaia ko he meʼa ʼe fakatupu hoha kiā Taniela. Neʼe faikole fakamālotoloto ʼo ʼuhiga mo te fihifihia ʼaia, pea neʼe fekauʼi ifo e Sehova ia he ʼāselo ʼe maʼu tuʼulaga kiā Taniela. ʼI tana ʼosi tokoniʼi pea mo fakaloto mālohiʼi ia Taniela, neʼe fakahā age e te ʼāselo ia te lea faka polofetā ʼo ʼuhiga mo te fihi faka puleʼaga ʼaē ʼe hoko ʼi te hau ʼo te potu noleto pea mo te hau ʼo te potu sautē. Ko te fihi ʼaē ʼe hoko ʼi te ʼu hau ʼaia e lua, ʼe kamata mai te temi ʼaē neʼe vaevae ai e te ʼu senelale e toko fā ia te puleʼaga ʼo Alexandre le Grand ʼo aʼu ki te temi ʼaē ‘ʼe malaga ake anai ia Mikaele’ te Tama ʼAliki Lahi.—Taniela 12:1.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Faka Tohi-Tapu:
8:9—Koteā ʼaē neʼe fakatātā e “te Taulekaleka”? ʼI te faʼifaʼitaki ʼaenī, ko “te Taulekaleka” ʼe ina fakatā te maʼuli ʼo te kau Kilisitiano fakanofo ʼaē ʼi te kele ʼi te temi ʼo te Mālohi Faka Mālamanei ʼo Pilitānia pea mo Amelika.
8:25—Ko ai “te Tama ʼAliki ʼo te ʼu tama ʼaliki”? Ko te kupu faka Hepeleo sar, ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “tama ʼaliki,” ko tona faka ʼuhiga “pule” peʼe “takitaki.” Ko te higoa faka tuʼulaga “Tama ʼAliki ʼo te ʼu tama ʼaliki” ʼe fakaʼaogaʼi pē kiā Sehova ʼAtua—te Pule ʼo te kau ʼāselo fuli, ʼo kau ai mo “Mikaele, ʼaē ʼe kau ki te ʼu tama ʼaliki tāfito.”—Taniela 10:13.
9:21—He koʼē ʼe fakatatau e Taniela ia te ʼāselo ko Kapeliele ki “te tagata”? Koteʼuhi neʼe haʼu ia Kapeliele kiā te ia ʼaki he sinoʼi tagata, ʼi tana ʼasi kiā Taniela ʼi he ʼuluaki misi.—Taniela 8:15-17.
9:27—Ko te fuakava fea ʼaē neʼe ‘taupau maʼa te kaugamālie’ ʼo aʼu mai ki te fakaʼosi ʼo te ʼu vāhaʼa taʼu e 70, peʼe ʼi te taʼu 36 ʼo totatou temi? Neʼe toʼo te fuakava ʼo te Lao ʼi te taʼu 33 ʼo totatou temi, ʼi te temi ʼaē neʼe tutuki ai Sesu ʼi te pou. Kae ʼi te taupau ʼo te fuakava ʼa Apalahamo maʼa te kau Iselaele ʼo aʼu mai ki te fakaʼosi ʼo te taʼu 36 ʼo totatou temi, neʼe kei fakahā aipē e Sehova ia tona ʼofa ki te kau Sutea ʼuhi ko te hōloga ʼo Apalahamo. Neʼe kei fakaʼaogaʼi te fuakava ʼa Apalahamo maʼa “te Iselaele ʼo te ʼAtua.”—Kalate 3:7-9, 14-18, 29; 6:16.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
9:1-23; 10:11. Neʼe “ ʼofainaʼi ʼaupitō” ia Taniela he neʼe agavaivai, mo pipiki ki te ʼAtua, mo tokaga ki te ako, pea mo kātaki ʼi te faikole. Ko tona ʼu kalitātē ʼaia ʼaē neʼe tokoni kiā te ia ke nofo agatonu ki te ʼAtua ʼo aʼu ki tona mate. Tou faiga mālohi ke tou muliʼi ia te faʼifaʼitaki ʼa Taniela.
9:17-19. Tatau aipē mo kapau ʼe tou kole ke tuʼu ia te mālama foʼou ʼa te ʼAtua, ʼaē ʼe maʼu ai “te faitotonu,” kae ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito ke tou faka tapuhā ia te huafa ʼo Sehova pea mo faka lakatonuʼi ia tona pule faʼitaliha ʼi hatatou loto ke fakagata lā ia totatou ʼu mamahi pea mo totatou ʼu fihifihia.—2 Petelo 3:13.
10:9-11, 18, 19. ʼO mulimuli ki te faʼifaʼitaki ʼa te ʼāselo ʼaē neʼe haʼu kiā Taniela, ʼe tonu ke tou fetokoniʼaki pea mo fefakaloto mālohiʼaki, ʼo tou tokoni pea mo fai he ʼu palalau fakaloto fīmālie.
12:3. Lolotoga te ʼu ʼaho fakamuli, “ko te kau fakasiosio poto” ia te kau Kilisitiano fakanofo, ʼe natou ‘mū anai ohagē ko he ʼu mālama,’ pea ʼe natou taki mai anai ia “te tokolahi ki te faitotonu” ohagē ko te “toe hahaʼi tokolahi” ʼo te “tahi ʼu ovi.” (Filipe 2:15; Fakahā 7:9; Soane 10:16) Ko te kau fakanofo ʼe natou ‘mū anai ohagē ko he ʼu fetuʼu’ ʼi te ʼu Taʼu e Afe ʼo Te ʼAfio Hau ʼa Kilisito ʼi tanatou kau mo ia ki te foaki ʼo te ʼu lelei fuli ʼo te totogi ki te hahaʼi fakalogo ʼi te kele. Ko te “tahi ʼu ovi” ʼe tonu anai ke natou lagolago agatonu ki te kau fakanofo, ʼo tokoni kiā nātou ʼaki he loto kātoa ʼi te ʼu faʼahi fuli.
ʼE ‘Tapuakinaʼi e Sehova Ia Nātou ʼAē ʼe Natou Manavasiʼi Kiā Te Ia’
Koteā te ako ʼe tou maʼu ʼi te tohi ʼa Taniela ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua ʼaē ʼe tou tauhi ki ai? Kotou vakaʼi te ʼu lea faka polofetā ʼaē ʼi te tohi ʼaia, te ʼu lea faka polofetā ʼaē kua hoko pea mo ʼaē mole heʼeki hoko. ʼE fakahā ai ko Sehova ʼe ina Fakahoko tana folafola!—Isaia 55:11.
Koteā te ako ʼe tou maʼu ʼi te ʼuluaki koga ʼo te tohi ʼa Taniela ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua? Ko te ʼu tūpulaga Hepeleo e toko fā ʼaē neʼe natou fakafisi ke mole natou kau ki te ʼu naunau ʼo te fale hau Papiloni neʼe natou maʼu ia te ‘ ʼatamai mālama, mo te mahino, pea mo te poto.’ (Taniela 1:17) Ko te ʼAtua moʼoni neʼe ina fekauʼi ifo tana ʼāselo pea neʼe ina haofaki ia Satalake, Mesake, pea mo Apeteneko ʼi te gutuʼumu kakaha. Neʼe haofaki ia Taniela mai te luo ʼo te ʼu laione. ʼE ‘tokoni ia Sehova pea mo ina puipui ia nātou ʼaē ʼe natou falala age kiā te ia’ pea mo ‘tapuakinaʼi ia nātou ʼe manavasiʼi age kiā te ia.’—Pesalemo 115:9, 13.
[Kiʼi nota]
a Kapau ʼe tou fia mahino ki te ʼu vaega fuli ʼo te tohi ʼa Taniela, tou vakaʼi ia te tohi ʼaē neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova Koutou Tokagaʼi Te Lea Faka Polofeta ʼa Taniela!
[Paki ʼo te pasina 20]
He koʼē neʼe “ ʼofainaʼi ʼaupitō” ia Taniela?