Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w96 15/2 p. 13-18
  • Tou Fiafia ʼi Te Temi Nei ʼo Talu Ai

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Tou Fiafia ʼi Te Temi Nei ʼo Talu Ai
  • Te Tule Leʼo—1996
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko Te Meʼa ʼe Hoko ʼi Totatou Temi
  • ʼE Koutou Kau Koa Ki Tona Fakahoko?
  • Te ʼu Meʼa ʼe Hoko Anai ʼi Te Temi Ka Haʼu!
  • ʼE ʼi Ai Te Tupuʼaga ʼo Tatatou Kalaga Fakafiafia
    Te Tule Leʼo—1996
  • ʼE Koutou Tui Koa Ki Te Palatiso?
    Te Tule Leʼo—2004
  • ʼE Tokoni Mai Ia Sehova Ke Tou Faʼa Kataki Mo He Lotofiafia
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako)—2022
  • ʼE Fakahoko e Te Puleʼaga Te Finegalo ʼo Te ʼAtua ʼi Te Kele
    Kua Pule Ia Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua! (kr)
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1996
w96 15/2 p. 13-18

Tou Fiafia ʼi Te Temi Nei ʼo Talu Ai

“Koutou fakafiafia ʼaupito, ia koutou hahaʼi, pea mo loto fiafia ʼo talu ai ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼau fakatupu. He koʼeni ʼe ʼau faʼu ia Selusalemi ko he meʼa fakatupu fiafia pea ko tana hahaʼi ʼe ko he meʼa fakafiafia.”​—⁠Isaia 65:18.

1. Neʼe feafeaʼi te lave ʼo te tauhi moʼoni ki te hahaʼi ʼi te lolotoga ʼo te ʼu sēkulō?

LOLOTOGA te ʼu sēkulō, ko te hahaʼi kaugamālie neʼe nātou maʼu te fiafia lahi ʼi tanatou tauhi ki te ʼAtua moʼoni, ko Sehova. Ko Tavite neʼe kau ki te tokolahi ʼaē neʼe fiafia ʼi te tauhi moʼoni. ʼE fakamatala e te Tohi-Tapu, ʼi te ʼaumai ʼo te aleka ʼo te fuakava ki Selusalemi, “ko Tavite pea mo te loto fale katoa ʼo Iselaele ʼaē neʼe nātou ʼaumai te aleka ʼo Sehova ʼaki he ʼu kalaga fakafiafia.” (2 Samuele 6:15) Ko te fiafia ʼaia ʼi te tauhi kia Sehova ʼe mole ko he meʼa pe ia neʼe hoko ʼi te temi muʼa. ʼE feala hakotou maʼu te fiafia ʼaia. Pea kua koutou ʼamanaki maʼu te tahi ʼu agaaga foʼou ʼo te fiafia!

2. ʼO mole gata ʼaki pe te ʼuluaki hoko ʼo te lea faka polofeta ʼa Isaia kapite 35 ki te kau Sutea ʼaē neʼe toe liliu ki tonatou fenua, ko ai ʼaē ia ʼaho nei ʼe kau ki te tahi fakahoko ʼo te lea faka polofeta?

2 ʼI te ʼuluaki alatike, neʼe tou vakaʼi te ʼuluaki fakahoko ʼo te lea faka polofeta fakaloto mālohi ʼaē neʼe fakamatala ia Isaia kapite 35. ʼE feala hatatou talanoa ki te lea faka polofeta ʼaia, ohage ko he lea faka polofeta ʼo te toe fakafoʼou, koteʼuhi neʼe ko te meʼa ʼaia neʼe ʼuluaki hoko ki te kau Sutea ʼi te temi muʼa. ʼE ʼi ai tona fakahoko feiā ʼi totatou temi. ʼO feafeaʼi? ʼO kamata ʼaki te kau ʼapositolo ʼa Sesu pea mo ʼihi ʼi te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe tokaga ia Sehova ki te kau Iselaelite fakalaumālie. Ko te ʼu hahaʼi ʼaia neʼe fakanofo ʼaki te laumālie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua, pea ʼe nātou liliu ʼo kau ki te meʼa ʼe fakahigoaʼi e te ʼapositolo ko Paulo “ko te Iselaele ʼo te ʼAtua.” (Kalate 6:16; Loma 8:​15-17) Tou manatuʼi foki, ia 1 Petelo 2:​9, ʼe fakahigoaʼi te kau Kilisitiano ʼaia “ko te hahaʼi kua fili, ko he kau pelepitelo faka hau, ko he puleʼaga maʼoniʼoni, ko he hahaʼi kua tuku ke liliu ko hana koloā makehe.” ʼE hoko atu e Petelo tana talanoa ʼo ina fakahā ia te gāue ʼaē ʼe foaki ki te Iselaele fakalaumālie: “ ‘Ke koutou faka mafola te ʼu kalitate’ ʼo ia ʼaē neʼe ina pāui koutou mai te fakapōʼuli ki tona mālama taulekaleka.”

Ko Te Meʼa ʼe Hoko ʼi Totatou Temi

3, 4. Neʼe koteā te ʼaluʼaga ʼaē neʼe hoko ai ia Isaia kapite 34 ʼi totatou temi?

3 ʼI te kamata ʼo te sēkulō ʼaenī, neʼe mole gāue mālohi te toe ʼo te Iselaele fakalaumālie ʼi te kele ʼo ʼuhiga mo te fakahā ʼo te logo ʼaia. Neʼe mole nātou fiafia katoa ʼi te mālama taulekaleka ʼo te ʼAtua. ʼI tona fakahagatonu, neʼe nātou nonofo ʼi te fakapōʼuli ʼaupito. Neʼe hoko te faʼahi ʼaia ʼi te temi fea? Pea neʼe koteā ʼaē neʼe fai e Sehova ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?

4 Neʼe hoko ʼi te ʼUluaki Tau Faka Malamanei, ʼi te ʼosi fakatuʼu ʼo te Puleʼaga faka Mesianike ʼo te ʼAtua ʼi selo ʼi te taʼu 1914. Ko te ʼu puleʼaga, ʼo lagolago kiai te kau takitaki lotu ʼo te ʼu ʼēkelesia ʼi te ʼu fenua kehekehe, neʼe nātou fefihiʼaki. (Fakahā 11:​17, 18) ʼE mahino ia, neʼe fakafeagai te ʼAtua ki te Keletiate ʼaposita pea mo te kalasi ʼo tana kau takitaki lotu, ʼaē neʼe fialahi ohage ko te puleʼaga ʼo Etome. Koia, ko te Keletiate, te Etome ʼo te temi nei, kua ʼamanaki nei ke hoko kiai te fakahoko ʼo Isaia kapite 34 ʼi te temi nei. Ko te faka ʼuhiga ʼo te meʼa ʼaē ka hoko ʼaki te fakaʼauha ʼaē ka hoko ʼo talu ai, ʼe hoko moʼoni anai ohage ko tona ʼuluaki hoko ki te Etome ʼāfea.​—⁠Fakahā 18:​4-8, 19-21.

5. Neʼe koteā te faʼahiga hoko ʼo Isaia kapite 35 ʼi totatou temi?

5 Kae e feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te lea faka polofeta ʼo Isaia kapite 35, ʼaē ʼe ina faka maʼuhigaʼi te fiafia? Neʼe toe hoko pe foki mo te lea faka polofeta ʼaia ʼi totatou temi. ʼO feafeaʼi? Neʼe hoko te toe fakafoʼou ʼo te Iselaele fakalaumālie ʼi tana liliu mai te faʼahiga maʼuli popūla ʼaē neʼe nofo ai. Tou vakaʼi muʼa te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko moʼoni ʼi te hisitolia faka teokalatike, lolotoga te kei maʼuli ʼo te tokolahi.

6. He koʼe ʼe feala ke tou ʼui ko te toe ʼo te Iselaele fakalaumālie neʼe nonofo ʼi he ʼaluʼaga fakapōpula?

6 Lolotoga te kiʼi temi nounou ʼi te lolotoga ʼo te ʼUluaki Tau Faka Malamanei, neʼe mole maʼa katoa te toe ʼo te Iselaele fakalaumālie pea neʼe mole nātou mulimuli katoa ki te finegalo ʼo te ʼAtua. Ko ʼihi ia nātou neʼe pikisia ʼi te ʼu akonaki hala pea neʼe nātou lītuʼa ki te moʼoni, koteʼuhi neʼe mole nātou fakahā ʼe nātou kau kia Sehova, ʼi te ʼu temi ʼaē neʼe fakakinauʼi ai nātou ke nātou lagolago ki te ʼu tau faka puleʼaga. ʼI te lolotoga ʼo te ʼu taʼu ʼaia, neʼe nātou tāu mo te ʼu mamahi kehekehe, māʼiape la mo tanatou ʼu tohi faka Tohi-Tapu neʼe lahi te ʼu koga meʼa neʼe tapuʼi ai. Moʼo fakaʼosi, ko ʼihi ʼi te ʼu tēhina takitaki, neʼe tukugakoviʼi hala nātou pea neʼe ʼave nātou ʼo pilisoniʼi. Kapau ʼe tou toe vakaʼi te faʼahi ʼaia, ʼe tou fakatokagaʼi ai ko te hahaʼi ʼa te ʼAtua, neʼe mole nātou ʼāteaina, kae neʼe nātou nonofo ʼi he ʼaluʼaga fakapōpula. (Vakaʼi ia Soane 8:31, 32.) Neʼe mole feala hanatou sisio ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Efesi 1:​16-18) Neʼe nātou fakalogologo faka temi ʼo ʼuhiga mo te fakavikiviki ki te ʼAtua, ʼo mole nātou maʼu ai he ʼu fua ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Isaia 32:​3, 4; Loma 14:11; Filipe 2:11) ʼE koutou sio koa ki tona ʼalutahi mo te meʼa ʼaē neʼe hoko ki te kau Sutea ʼo te temi muʼa ʼi tanatou nonofo popūla ʼi Papiloni?

7, 8. Koteā te faʼahiga fakafoʼou neʼe hoko ki te toe ʼo te kau fakanofo ʼi totatou temi?

7 Kae ʼe tuku anai koa e te ʼAtua tana kau kaugana ʼo te temi ʼaenī ʼi te faʼahiga ʼaluʼaga ʼaia? Kailoa, neʼe ina fakatuʼutuʼu ke ina toe fakafoʼou ia nātou, ʼo mulimuli ki te meʼa ʼaē neʼe fakakikite e Isaia. Koia ko te lea faka polofeta ʼaia ʼi te kapite 35 ʼe toe hoko lelei ʼi totatou temi, ʼaki te toe fakatuʼu ʼo te toe ʼo te Iselaele fakalaumālie ki te manuʼia pea mo te maʼuli mālōlō ʼi te palatiso fakalaumālie. Ia Hepeleo 12:​12, neʼe fakaʼaogaʼi e Paulo ia Isaia 35:3 ʼi he ʼaluʼaga fakatā, ʼo ina fakamoʼoni ai ki tatatou faka ʼuhiga te koga ʼaia ʼo te lea faka polofeta ʼo Isaia ʼi te faʼahi fakalaumālie.

8 ʼI te te hili ʼo te tau, ko te toe ʼo te kau fakanofo ʼo te Iselaele fakalaumālie, ʼi hona ʼaluʼaga fakatā, neʼe mavae mai tonatou maʼuli popūla. Neʼe fakaʼaogaʼi e Sehova ʼAtua ia Sesu Kilisito, te Siliusi Lahi, moʼo faka ʼāteaina ʼo nātou. Koia, ko te toe ʼaia ʼo te kau fakanofo, neʼe nātou toe fakatuʼu te gāue, ohage ko te gāue ʼaē neʼe fai e te toe ʼo te kau Sutea ʼo te temi muʼa, ʼaē neʼe liliu ki tonatou fenua ʼo toe laga te fale lotu moʼoni ʼi Selusalemi. Tahi ʼaē meʼa, ko te kau Iselaelite fakalaumālie ʼaia ʼo totatou temi, neʼe nātou kamata gāueʼi pea mo fakatupu he palatiso fakalaumālie, ko he ʼōloto ʼo Eteni ʼi tona ʼaluʼaga fakatā.

9. Neʼe feafeaʼi te tuputupu ʼo te meʼa ʼaē neʼe talanoa ki ai ia Isaia 35:​1, 2, 5-7 ʼi totatou temi?

9 ʼAki te faʼahi ʼaia, tou toe vakaʼi ia Isaia kapite 35, pea mo tou vakaʼi muʼa te ʼu vaega 1 pea mo 2. Ko te potu fenua ʼaē neʼe hage ʼe magemage, kua kamata mātala moʼoni ʼona fisiʼi teu pea mo lahi ʼona ʼu fua ohage ko te ʼu sia ʼo Saloni ʼo te temi muʼa. ʼI te temi ʼaenī, koutou vakaʼi te ʼu vaega 5 ki te 7. Ko te toe ʼo te kau fakanofo, ʼaē ko ʼihi ʼe kei maʼuʼuli pea mo gāue ʼi te tauhi kia Sehova, neʼe mahino ai leva kia nātou te tahi ʼu faʼahiga meʼa. Neʼe kua nātou mahino lelei leva ki te faka ʼuhiga ʼo te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te taʼu 1914 pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ki muli mai. Tahi ʼaē meʼa, neʼe lave ki te tokolahi ia tatou ʼaē ʼe kau ki te “toe hahaʼi tokolahi,” ʼaē ʼe gāue ʼi te temi nei ia tafa ʼo te toe ʼo te kau fakanofo.​—Fakahā 7:9.

ʼE Koutou Kau Koa Ki Tona Fakahoko?

10, 11. (a) Neʼe feafeaʼi takotou kau ki te fakahoko ʼo Isaia 35:​5-7? (b) E feafeaʼi takotou logoʼi te ʼu fetogi ʼaia?

10 Ohage la ko koutou, ia muʼa ʼo takotou felogoi mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, neʼe koutou lau tuʼumaʼu koa te Tohi-Tapu? Kapau neʼe koutou fai te faʼahi ʼaia, neʼe feafeaʼi takotou mahino kiai? Ohage la, kua koutou ʼiloʼi ʼi te temi nei, te moʼoni ʼo ʼuhiga mo te ʼaluʼaga ʼo te kau mate. E lagi feala ke koutou fakahā age ki he tahi ʼe ina fia ʼiloʼi te faʼahi ʼaia, te ʼu vaega maʼuhiga ʼo Senesi kapite 2, Tagata Tānaki kapite 9, pea mo Esekiele kapite 18, pea mo te tahi ʼu vaega faka Tohi-Tapu. ʼIo, e lagi koutou mahino ki te ʼu akonaki ʼa te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahiga ʼaluʼaga kehekehe pea mo te ʼu fehuʼi kehekehe. Ko tona fakanounou, kua koutou mahino lelei ki te Tohi-Tapu, pea kua lahi te ʼu faʼahi kua feala ke koutou fakamahino ki niʼihi, ʼo mole koutou lotolotolua, pea ʼe mahino papau ia kua koutou fai te faʼahi ʼaia.

11 Kae, ʼe tonu ke tou fai te fehuʼi ʼaenī, ‘Neʼe ʼau ako feafeaʼi te ʼu meʼa fuli ʼaē kua ʼau ʼiloʼi ʼo ʼuhiga mo te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu? Ia muʼa ʼo taku ako mo te hahaʼi ʼa Sehova, neʼe ʼau ʼiloʼi koa peʼe tuʼu ʼifea te ʼu vaega fuli ʼaē neʼe tou talanoa kiai? Neʼe ʼau mahino koa ki te ʼu vaega ʼaia pea mo tona maʼuhiga?’ Neʼe mole tou mahino ki te tali fakahagatonu ki te ʼu fehuʼi ʼaia. ʼE mole tonu anai ke ʼita he tahi ʼi te talanoa ʼaia, kae ʼe feala pe ke ʼui neʼe koutou kivi ʼo ʼuhiga mo te ʼu vaega ʼaia pea mo tonatou faka ʼuhiga. ʼE mole koia koa la? Neʼe tuʼu te ʼu vaega ʼaia ʼi te Tohi-Tapu, kae neʼe mole feala hakotou mālama kiai pea mo tonatou faka ʼuhiga. Pea, neʼe feafeaʼi leva te ava ʼo tokotou ʼu mata ʼi te faʼahi fakalaumālie? Neʼe ava ʼi te meʼa ʼaē neʼe fai e Sehova, ʼi tana fakahoko ia Isaia 35:5 ki te toe ʼo te kau fakanofo. Pea neʼe ava ai leva ʼokotou ʼu mata. ʼE mole kei koutou nonofo ʼi te fakapōʼuli fakalaumālie. Kua feala takotou sisio.​—⁠Vakaʼi ia Fakahā 3:​17, 18.

12. (a) He koʼe ʼe feala ke tou ʼui ʼe mole ko te temi ʼaenī ʼaē ka hoko ai te ʼu milakulo fakasino? (b) ʼE hā feafeaʼi ʼi te ʼaluʼaga ʼo te tēhina ko F. W. Franz te faʼahiga fakahoko ʼo Isaia 35:⁠5 ʼi totatou temi?

12 Ko te kau ako ʼaē kua mahino ki te Tohi-Tapu pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe loto ki ai te ʼAtua ʼi te lolotoga ʼo te ʼu sēkulō, ʼe nātou ʼiloʼi ʼe mole ko te temi ʼaenī ʼi te hisitolia, ʼe hoko ai he ʼu milakulo ʼi te faʼahi fakasino. (1 Kolonito 13:​8-10) Koia ʼe mole tou ʼamanaki ʼe fakaāva anai e Sesu Kilisito te ʼu mata ʼo te kau kivi moʼo fakamoʼoni ko ia ko te Mesia, te Polofeta ʼo te ʼAtua. (Soane 9:​1-7, 30-33) Peʼe ina faka fealagia anai ki te ʼu tuli ke nātou toe logo. Ohage la ko Frederick W. Franz, ʼaē ʼe kau ki te kau fakanofo pea neʼe pelesita ʼi te Sosiete Watch Tower, ʼi tana fakaōvi ki tona taʼu 100, neʼe mole faʼa sio lelei, pea neʼe ina fakaʼaogaʼi te meʼa ʼe fakapipiki ki ʼona taliga ke feala ai hana logo lelei. Lolotoga te ʼu taʼu, neʼe mole kei feala hana lautohi he neʼe kua kivi; kae, ko ai ʼaē ʼe feala anai ke ina ʼui neʼe kivi pea mo tuli ohage ko te meʼa ʼaē ʼe ʼui ia Isaia 35:5? Ko tana mahino lelei ki te ʼu meʼa fakalaumālie neʼe ko he tapuakina ki te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te kele katoa.

13. Koteā te fetogi peʼe ko te fakafoʼou ʼaē neʼe hoko ki te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te temi nei?

13 Pea e feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo tokotou ʼalelo? Ko te kau fakanofo ʼa te ʼAtua neʼe lagi nātou ʼalelo mate lolotoga tonatou ʼaunofo ʼi te faʼahi fakalaumālie. Kae neʼe toe fetogi e te ʼAtua te ʼaluʼaga ʼaia, neʼe kamata kalagaʼi fakafiafia e tonatou ʼalelo te ʼu meʼa ʼaē kua nātou ʼiloʼi ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼaē kua fakatuʼu pea mo tana ʼu fakapapau ʼo ʼuhiga mo te ka haʼu. Neʼe lagi nātou tokoni atu kia koutou ke feala ai foki hakotou palalau. Neʼe lahi koa takotou palalau ki te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu ki niʼihi ʼi te temi ki muʼa atu? Neʼe lagi koutou manatu fēnei ʼi te tahi moʼi temi, ‘ ʼE ʼau leleiʼia taku ako, kae ʼe mole ʼau ʼalu anai ʼo palalau mo ni hahaʼi kehe.’ Kae, ʼe mole moʼoni koa la te ʼui ʼaē ko “te ʼalelo mate” ʼi te temi nei ‘ ʼe kalaga fakafiafia’?​—⁠Isaia 35:⁠6.

14, 15. ʼE lava feafeaʼi te haʼele ʼa te tokolahi ʼi “te Ala ʼo te Maʼoniʼoni” ʼi totatou temi?

14 Ko te kau Sutea ʼo te temi muʼa ʼaē neʼe faka ʼāteaina mai Papiloni neʼe loaloaga tanatou folau ki tonatou fenua. ʼI totatou temi, koteā ʼaē ʼe tatau mo te faʼahi ʼaia? Tou vakaʼi ia Isaia 35:8: “ ʼE mahino ia ʼe ʼi ai anai te ala lahi, ʼio, he ala; pea ʼe higoaʼi anai ko te Ala ʼo te Maʼoniʼoni. ʼE mole haʼele anai ʼi ai te heʼemaʼa.”

15 Talu tonatou faka ʼāteaina ʼaē mai tanatou nonofo popūla ʼi te faʼahi fakalaumālie, ko te toe ʼo te kau fakanofo, ʼaē kua fakatahi kiai ʼi te temi nei te lauʼi miliona hahaʼi ʼo te tahi ʼu ōvi, neʼe nātou mavae mai Papiloni Lahi ʼo ʼōmai ki te ala maʼa mo maʼoniʼoni ʼaē ʼe ina taki ki te palatiso fakalaumālie. ʼE tou faiga mālohi ke tou haʼele ʼi te Ala ʼo te Maʼoniʼoni pea mo tou haga nofo ai. Koutou fakakaukauʼi ia koutou totonu. ʼE mole maʼuhiga age koa la te ʼu lekula ʼo ʼuhiga mo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai pea mo te ʼu pelesepeto ʼaē ʼe koutou mulimuli kiai, ʼi te temi nei, ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe koutou mulimuli kiai ʼi takotou nonofo ʼi te mālama? ʼE mole koutou faiga mālohi koa la ke koutou faka ʼalutahi takotou ʼu manatu pea mo takotou ʼu aga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe loto kiai te ʼAtua?​—⁠Loma 8:​12, 13; Efesi 4:​22-24.

16. Koteā te ʼu ʼaluʼaga ʼe feala ke tou maʼu ʼi tatatou haʼele ʼi te Ala ʼo te Maʼoniʼoni?

16 ʼI te hoholo atu ʼo takotou haʼele ʼi te Ala ʼo te Maʼoniʼoni, ʼe mole kei koutou tuʼaniaʼi te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe agaʼi manu. ʼE moʼoni, ʼi te mālama ʼe tonu ke koutou tokakaga ke ʼaua naʼa kai koutou ʼi he ʼaluʼaga fakatā, e te hahaʼi mānumānu peʼe ko te hahaʼi ʼaē ʼe loto fehiʼa. Ko te hahaʼi tokolahi ʼe aga fekai ʼi tanatou felogoi mo ʼihi. ʼI kehekehe ʼaupito mo te hahaʼi ʼa te ʼAtua! ʼE koutou nonofo ʼi he nofoʼaga ʼe puipui. ʼE mahino ia, ko tokotou ʼu kaumeʼa Kilisitiano ʼe mole haohaoa; ʼi ʼihi temi ʼe feala ke hala he tahi peʼe ina fai he meʼa ʼe fakatupu mamahi. Kae ʼe koutou ʼiloʼi ko tokotou ʼu tēhina ʼe mole nātou faiga ke nātou fia fai he meʼa ʼe kovi kia koutou, peʼe nātou kai koutou ʼi hona ʼaluʼaga fakatā. (Pesalemo 57:4; Esekiele 22:25; Luka 20:​45-47; Gāue 20:29; 2 Kolonito 11:​19, 20; Kalate 5:15) Kailoa kae, ʼe nātou tokakaga kia koutou; ʼe nātou tokoni kia koutou; ʼe nātou fia gāue mo koutou.

17, 18. ʼE tou mahino feafeaʼi ki te ʼui ʼaē kua tuʼu te palatiso ʼi te temi nei, pea ʼe lave feafeaʼi kia tatou?

17 Koia ʼe feala ke tou vakaʼi ia Isaia kapite 35, ʼo tou manatuʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoki hoko ʼi te ʼu vaega 1 ki te 8. ʼE mole hā ai koa la kua tou maʼu te meʼa ʼaē ʼe higoaʼi ko te palatiso fakalaumālie? Kailoa, ʼe mole haohaoa​—ʼe mole heʼeki haohaoa te palatiso ʼaia. Kae ʼe ko he palatiso moʼoni, ohage ko tona tala ʼi te vaega 2, kua feala ke tou “mamata ki te kolōlia ʼo Sehova, te matalelei ʼo totatou ʼAtua.” Pea koteā tona ʼu fua? ʼE ʼui ʼi te vaega 10: “Ko te hahaʼi ʼaē neʼe totogi e Sehova ʼe nātou toe liliu anai pea ʼe nātou kaku moʼoni anai ki Sione ʼaki he ʼu kalaga fakafiafia, pea mo he fiafia ʼo aʼu ki he temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga ʼe hili anai ki ʼonatou ʼulu. ʼE nātou aʼu anai ki te fiafia lahi pea mo te fīmālie, pea ko te mamahi pea mo te ʼu toʼetoʼe ʼe tonu anai ke pupuli.” ʼE moʼoni, ko tatatou mavae mai te lotu hala, pea mo tatatou muliʼi te tauhi moʼoni ʼo mulimuli ki te ʼofa ʼo te ʼAtua ʼe ko he meʼa fakafiafia.

18 ʼE mole haga tuputupu koa la te fiafia ʼaē ʼe ʼalutahi mo te tauhi moʼoni? ʼE koutou sisio ki te hahaʼi foʼou ʼaē ʼe fia logo ki te moʼoni, ʼe nātou fai he ʼu fetogi ʼi tonatou maʼuli pea ʼe nātou akoʼi te ʼu faʼahi tāfito ʼo te moʼoni faka Tohi-Tapu. ʼE koutou tokagaʼi te lahilahi ake ʼa te kau tūpulaga pea mo tanatou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼi te kokelekasio. ʼE hoko te ʼu papitema, pea ʼe koutou sisio ki niʼihi ʼe koutou ʼiloʼi, ʼe nātou papitema. ʼE mole koa la ko he ʼu meʼa fakatupu fiafia ʼaia ia ʼaho nei? ʼIo, ʼe ko he meʼa fakatupu fiafia te kaugā fakatahi mai ʼa ʼihi kia tatou ʼi totatou ʼāteaina fakalaumālie pea mo nātou kau mo tatou ki te ʼu ʼaluʼaga faka palatiso!

Te ʼu Meʼa ʼe Hoko Anai ʼi Te Temi Ka Haʼu!

19. Koteā te ʼamanaki ʼe tou maʼu ia Isaia kapite 35?

19 Kua tou vakaʼi katoa ia Isaia kapite 35 ʼi tona ʼuluaki fakahoko e te kau Sutea ʼaē neʼe liliu ki tonatou fenua pea mo tona fakahoko ʼi te faʼahi fakalaumālie ia ʼaho nei. Kae ʼe mole gata ai. ʼE ʼi ai tona tahi fakahoko. ʼE ʼalutahi mo te fakapapau ʼo te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼu ʼo te ʼu ʼaluʼaga faka palatiso, ʼi tona ʼaluʼaga moʼoni ʼi te kele ʼi te temi ka haʼu.​—⁠Pesalemo 37:​10, 11; Fakahā 21:​4, 5.

20, 21. He koʼe ʼe totonu pea mo ʼalutahi mo te Tohi-Tapu, tatatou tui ʼaē, ʼe ʼi ai te tahi fakahoko ʼo Isaia kapite 35?

20 ʼE mole lelei anai ke foaki mai e Sehova he ʼu fakamatalatala fakaofoofo ʼo he palatiso pea ke ina faka tuʼakoi te hoko ʼo te ʼu meʼa ʼaia ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE mahino ia, ʼe mole tou ʼui ʼi henī ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼe mole faʼa maʼuhiga. Tatau aipe peʼe kua fakatuʼu te palatiso ʼi tona ʼaluʼaga moʼoni, ʼe mole tou fīmālie anai mo kapau ʼe tou maʼuʼuli ʼi he faʼahi matalelei pea mo te ʼu manu ʼe nonofo ʼi te tokalelei, kae ʼe tou nonofo ʼi te lotolotoiga ʼo he ʼu hahaʼi ʼe agakovi ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼaē ʼe hage tanatou aga ko te ʼu manu fekai. (Vakaʼi ia Tito 1:12.) ʼIo, ʼe tonu ke kamata ʼaki te faʼahi fakalaumālie, heʼe ko te faʼahi ʼaia ʼe maʼuhiga age.

21 Kae, ko te Palatiso ʼaē ka haʼu ʼe mole gata ʼaki pe te ʼu ʼaluʼaga fakalaumālie ʼaē ʼe tou maʼu ʼi te temi nei, kae ʼe lahi age anai te ʼu meʼa ʼaē ka tou maʼu ʼi te temi ka haʼu. ʼE ʼi ai te tupuʼaga tāfito ʼo tatatou ʼamanaki ki te hoko ʼo te ʼu lea faka polofeta ʼi tona ʼaluʼaga moʼoni ohage la ko Isaia kapite 35. Koteā tona tupuʼaga? ʼI te kapite 65, neʼe fakakikite e Isaia “te ʼu lagi foʼou pea mo te kele foʼou.” Neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼapositolo ko Petelo te vaega ʼaia ʼi tana talanoa ki te ʼu meʼa ʼaē ka hoa ki te ʼaho ʼo Sehova. (Isaia 65:​17, 18; 2 Petelo 3:​10-13) Neʼe fakahā e Petelo ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe talanoa kiai ia Isaia ʼe hoko moʼoni anai mokā liliu te “kele foʼou” ko he meʼa moʼoni. ʼE kau ai mo te ʼu meʼa ʼaē kua koutou ʼiloʼi lelei​—⁠ʼe tou laga anai he ʼu fale pea mo tou nofoʼi; ʼe tou to anai he ʼu fuʼu vite pea mo tou kai anai tona ʼu fua; ʼe tou fiafia anai ki te fua ʼo te gāue ʼo totatou ʼu nima; ʼe nonofo fakatahi anai te lupo pea mo te akeno, ʼe mole toe ʼi ai anai he mamahi ʼi te kele katoa. Ko tona faka ʼuhiga, ʼe tou maʼuli fualoa anai, ʼe tou nonofo anai ʼi he ʼu ʼapi ʼe lelei, ʼe mahu anai te meʼa kai, ʼe lelei anai tatatou ʼu gāue, pea ʼe tokalelei anai te ʼu manu pea mo te tagata.

22, 23. Koteā te ʼu meʼa fakafiafia ʼaē ka tou maʼu anai ʼi te fakahoko ʼo Isaia kapite 35 ʼi te temi ka haʼu?

22 ʼE mole koutou fiafia koa la ʼi te ʼamanaki ʼaia? ʼE maʼua ia, koteʼuhi neʼe fakatupu tatou e te ʼAtua ke tou fiafia. (Senesi 2:​7-9) Koia, koteā koa te faka ʼuhiga ʼo te lea faka polofeta ʼo Isaia kapite 35 ʼaē ʼe tou lolotoga vakaʼi? Ko tona faka ʼuhiga ʼe tonu ke tou kalaga fakafiafia. Ko te ʼu toafa ʼi tona ʼaluʼaga moʼoni pea mo te ʼu koga meʼa ʼaē ʼe magemage ʼe mātala anai tonatou ʼu fisiʼi teu ʼo fakatupu fiafia ai kia tatou. Pea ko te hahaʼi ʼaē ʼe ʼuʼui ʼonatou kanoʼi mata peʼe huʼa vaisi, peʼe ko ʼihi age lanu, kae ʼe nātou kivi ʼi te temi nei, ʼe feala anai hanatou sisio. Ko ʼotatou ʼu kaumeʼa Kilisitiano ʼaē neʼe tuli, peʼe ko nātou ʼaē ʼe faigataʼa tanatou logo, ʼe feala anai hanatou logo lelei. ʼE ko he meʼa fakafiafia tatatou fakaʼaogaʼi te fealagia ʼaia moʼo fakalogo ki te lau ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua pea mo tona fakamahino, pea mo logo ki te agiagi ʼo te matagi, ki te ʼu fuʼu ʼakau, ki te kata ʼa te kiʼi tamasiʼi, ki te tagi ʼa te ʼu misi!

23 Ko tona faka ʼuhiga anai ki te hahaʼi ketu, ʼo kau ai mo nātou ʼaē ʼe ʼola ʼonatou sino ʼi te temi nei, ʼe pulihi anai te ʼu mamahi ʼaia. ʼI meʼa fakafimālie foki! Pea ko te ʼu vaitafe ʼe tafe anai ʼi te toafa. ʼE tou sisio anai ki te tafe ʼo te vai pea ʼe tou logo anai ki tona mafisi. ʼE feala anai hatatou haʼele ʼi te potu ʼaia pea mo tou fāfā ki te vao fuluʼi hega pea mo te ʼakau ko te papilusi. Kua fakatuʼu moʼoni anai te Palatiso. ʼE mole ko he meʼa fakafiafia koa la hakita nofo mo he laione pe ko ʼihi age manu fekai ʼo mole tou matataku? ʼE mole tonu ke tou kamata talanoa ki te faʼahi ʼaia, heʼe ko tatou fuli kua ʼosi tou fakakaukauʼi te ʼu faʼahi ʼaia pea mo te fiafia ʼaia.

24. He koʼe ʼe feala ke koutou lototahi mo te ʼu palalau ʼaē ia Isaia 35:⁠10?

24 ʼE fakaloto fīmālieʼi tatou e Isaia ʼi tana ʼui fēnei: “Ko te hahaʼi ʼaē neʼe totogi e Sehova ʼe nātou toe liliu anai pea ʼe nātou kaku moʼoni anai ki Sione ʼaki he ʼu kalaga fakafiafia, pea mo he fiafia ʼo aʼu ki he temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga ʼe hili anai ki ʼonatou ʼulu.” Koia ʼe feala ke tou lototahi ʼo ʼuhiga mo te ʼui ʼaē ʼe tonu ke tou kalaga fakafiafia. ʼE lahi ʼaupito totatou fiafia ʼi te ʼu meʼa ʼaē kua ʼosi fai e Sehova maʼa tana hahaʼi ʼi totatou palatiso fakalaumālie, pea ʼe tou fiafia ʼaupito ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke tou ʼamanaki kiai ʼi te Palatiso ʼaē kua ōvi mai. ʼO ʼuhiga mo te hahaʼi fiafia ʼaia​—⁠ʼaē ko tatou⁠—​ʼe tohi fēnei e Isaia: “ ʼE nātou aʼu anai ki te fiafia lahi pea mo te fīmālie, pea ko te mamahi mo te ʼu toʼetoʼe ʼe tonu anai ke pupuli.”​—⁠Isaia 35:⁠10.

Neʼe Koutou Tāʼofi Maʼu Koa?

◻ Koteā te lua fakahoko ʼo Isaia kapite 35?

◻ ʼI te faʼahi fakalaumālie, koteā ʼaē ʼe tatau mo te ʼu fetogi faka milakulo ʼaē neʼe fakakikite e Isaia?

◻ Neʼe hoko feafeaʼi kia koutou te lea faka polofeta ʼaia?

◻ He koʼe ʼe feala ke tou ʼui ko te lea faka polofeta ʼa Isaia kapite 35 ʼe ina foaki mai kia tatou he ʼamanaki ki te temi ka haʼu?

[Paki ʼo te pasina 15]

Ko te fale pilisoni ʼo Raymond Street ʼi Brooklyn, ʼi New York, ʼaē neʼe pilisoniʼi ai te ʼu tēhina takitaki e toko fitu ʼi Sūnio ʼo te taʼu 1918

[Paki ʼo te pasina 16]

Logope la te kivi ʼo tona ʼu mata ʼi tona ʼu taʼu fakamuli, ko te tēhina ko Franz neʼe kei lelei tana sio ʼi te faʼahi fakalaumālie

[Paki ʼo te pasina 17]

Ko te tuputupu pea mo te haʼele ki muʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼe ko he ʼu tupuʼaga ʼaia ʼo tatatou fiafia

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae