ʼE ʼi Ai Te Tupuʼaga ʼo Tatatou Kalaga Fakafiafia
“ ʼE nātou aʼu anai ki te fiafia lahi pea mo te fīmālie, pea ko te mamahi pea mo te ʼu toʼetoʼe ʼe tonu anai ke pupuli.”—Isaia 35:10.
1. Ko ai ʼaē ʼe feala ke fiafia tāfito ia ʼaho nei?
LAGI kua koutou fakatokagaʼi ko te tokosiʼi ʼi te temi nei, ʼe nātou maʼu te fiafia moʼoni. Kae, ʼi tonatou ʼuhiga kau Kilisitiano moʼoni, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou maʼu te fiafia. Pea ko te fealagia ʼaē ke maʼu te fiafia ʼaia, ʼe maʼu e te tahi lauʼi miliona hahaʼi ʼaē ʼe mole heʼeki papitema, ko te kau tūpulaga pea mo te kau matutuʼa, ʼaē ʼe kua fakatahitahi mo te kau Fakamoʼoni. Ko takotou lau ʼi te temi nei te ʼu kupu ʼaia ʼi te nusipepa ʼaenī, ʼe hā ai kua koutou maʼu te fiafia peʼe feala takotou maʼu.
2. E feafeaʼi te kehekehe ʼo te fiafia faka Kilisitiano pea mo te fiafia ʼaē ʼe maʼu e te tokolahi ʼi te hahaʼi?
2 Tokolahi te hahaʼi ʼe nātou logoʼi ʼi tonatou loto ʼe kei puli te meʼa ʼi tonatou maʼuli. Kae e feafeaʼi koa la ia koutou? ʼE moʼoni, e lagi mole lahi ʼaupito takotou ʼu meʼa fakasino ʼe feala ke koutou fakaʼaogaʼi, pea ʼe mahino papau ia ʼe mole koutou maʼu te ʼu meʼa kehekehe ʼaē ʼe maʼu e te hahaʼi maʼu koloā pea mo mālolohi ʼo te temi nei. Pea e lagi koutou loto ke ʼāsili age te lelei ʼo tokotou maʼuli pea mo lahi age tokotou mālohi. Kae, ʼe feala ke ʼui ʼo ʼuhiga mo te fiafia, ʼe koutou koloaʼia pea mo koutou maʼu te maʼuli mālōlō ʼo lahi ake ʼi te lauʼi miliale hahaʼi ʼo te kele. ʼO feafeaʼi?
3. Koteā te ʼu kupu maʼuhiga ʼaē ʼe tonu ke tou fakatokagaʼi, pea koteā tona tupuʼaga?
3 Tou manatuʼi te ʼu palalau ʼa Sesu: “Neʼe ʼau ʼui atu te ʼu meʼa ʼaia, ke ia koutou toku fiafia pea ke liliu tokotou fiafia ʼo katoa.” (Soane 15:11) “Ke liliu tokotou fiafia ʼo katoa.” ʼI ʼu palalau taulekaleka leva! Ko he ako loloto ʼo te faʼahiga maʼuli faka Kilisitiano ʼe ina fakahā ai anai te ʼu tupuʼaga ʼaē ʼe katoa ai tatatou fiafia. Kae ʼi te temi nei, koutou fakatokagaʼi te ʼu palalau maʼuhiga ʼo Isaia 35:10. Ko te ʼu palalau maʼuhiga ʼaia ʼe faka ʼuhiga tāfito kia tatou ʼi te temi nei. ʼE tou lau fēnei: “Ko te hahaʼi ʼaē neʼe totogi e Sehova ʼe nātou toe liliu mai anai pea ʼe nātou kaku moʼoni anai ki Sione ʼaki he kalaga fakafiafia; pea mo he fiafia ʼo aʼu ki he temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga ʼe hili anai ki ʼonatou ʼulu. ʼE nātou aʼu anai ki te fiafia lahi pea mo te fīmālie, pea ko te mamahi pea mo te ʼu toʼetoʼe ʼe tonu anai ke pupuli.”
4. Ko te faʼahiga fiafia fea ʼaē ʼe talanoa kiai ia Isaia 35:10, pea he koʼe ʼe tonu ke tou fakatokagaʼi te faʼahi ʼaia?
4 Ko “he fiafia ʼo aʼu ki he temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga.” Ko te kupu ʼaē “ki he temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga,” ʼe ko he ʼu kupu neʼe fakaliliu fakalelei mai te ʼu kupu ʼaē neʼe tohi e Isaia ʼi te lea faka Hepeleo. Kae, ohage ko tona fakamoʼoni ʼi te tahi ʼu vaega faka Tohi-Tapu, ko te faka ʼuhiga tāfito ʼo te vaega ʼaia ʼe ko te kupu “ ʼo talu ai.” (Pesalemo 45:6; 90:2; Isaia 40:28) Koia ko te fakafiafia ʼe heʼegata anai, ʼi he ʼu ʼaluʼaga ʼe faigafua ai anai tatatou maʼuli fiafia—ʼio, ʼe tou maʼu anai he ʼu tupuʼaga—ke tou fiafia ai ʼo heʼegata. ʼE mole lelei koa la te taʼi maʼuli ʼaia? Kae e lagi hage kia koutou ʼe mole moʼoni te ʼu palalau ʼaia, ʼo koutou manatu fēnei: ‘ ʼI tona ʼaluʼaga moʼoni ko te faʼahi ʼaia ʼe mole faka ʼuhiga ia kia ʼau, ʼuhi ko te ʼu fihifihia pea mo te ʼu tuʼania ʼaē ʼe tau mo ʼau ʼi te ʼaho fuli.’ Kae ʼe mole ʼalutahi te manatu ʼaia mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko moʼoni. Ko te fakapapau faka polofeta ʼaē ʼe tuʼu ia Isaia 35:10, ʼe ʼi ai tona faka ʼuhiga kia koutou ia ʼaho nei. Ke tou ʼiloʼi peʼe feafeaʼi te faka ʼuhiga ʼo te faʼahi ʼaia kia tatou, tou vakaʼi muʼa te kapite matalelei ʼaenī ʼo Isaia 35, pea mo tou tokagaʼi te ʼu koga kehekehe ʼo te kapite ʼaia. Ke mahino papau kia koutou ʼe koutou fiafia anai ʼi te ʼu meʼa ʼaē ka tou maʼu.
Te ʼu Hahaʼi Neʼe Tonu Ke Fiafia
5. Koteā te ʼaluʼaga faka polofeta ʼaē neʼe fai ai te lea faka polofeta ia Isaia kapite 35?
5 Moʼo tokoni kia tatou, tou vakaʼi muʼa te faʼahiga meʼa neʼe hoko, te ʼu moʼoni faka hisitolia, ʼo te lea faka polofeta fakaofoofo ʼaia. Neʼe fai e te polofeta Hepeleo ko Isaia tana tohi ʼi te teitei taʼu 732 ʼi muʼa ʼo totatou temi. Neʼe ina tohi te lea faka polofeta ʼaia ʼi te ʼu taʼu ʼe lauʼi hogofulu ʼi muʼa ʼo te fakaʼauha ʼo Selusalemi e te ʼu kautau ʼo Papiloni. Ohage ko tona fakahā ia Isaia 34:1, 2, neʼe fakakikite e te ʼAtua ʼe ina fakahoko anai tana lagavaka ki te ʼu puleʼaga, ohage ko Etome, ʼaē ʼe tuʼu ia Isaia 34:6. ʼE mahino ia neʼe ina fakaʼaogaʼi te kau Papiloni ʼāfea moʼo fai ʼo te faʼahi ʼaia. ʼO toe feiā aipe, neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼAtua te kau Papiloni moʼo molehi ʼo Suta, he neʼe heʼe agatonu te kau Sutea. Koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko? Neʼe fakapōpulaʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua, pea neʼe lāvaki tonatou fenua lolotoga te ʼu taʼu e 70.—2 Fakamatala 36:15-21.
6. Koteā te kehekehe ʼo te lea faka polofeta ʼo ʼuhiga mo te kau Etomite pea mo te lea faka polofeta ʼo ʼuhiga mo te kau Sutea?
6 Kae, ʼe lahi te kehekehe ʼo te kau Etomite pea mo te kau Sutea. Ko te tūʼa fakaʼatua ʼaē neʼe fakahoko ki te kau Etomite neʼe mole gata ia; pea ki muli age neʼe molehi ia nātou. ʼIo, ʼe kei feala hakotou ʼolo ʼo ʼaʼahi te koga meʼa lāvaki ʼaē neʼe nonofo ai te kau Etomite, ohage la ko te ʼu nofoʼaga ʼo Petra ʼaē ʼe ʼiloa ʼi te malamanei. Kae ia ʼaho nei, ʼe mole kei ʼi ai he puleʼaga peʼe ko he ʼu hahaʼi ʼe feala ke ʼui ko ‘te kau Etomite.’ ʼI te tahi faʼahi, neʼe maumauʼi koa ia Suta e te kau Papiloni ke puli ʼo talu ai, ʼo nātou mavae ʼo talu ai ʼi te fenua ʼaki he lotomamahi?
7. Neʼe faka ʼuhiga feafeaʼi ia Isaia 35 e te kau Sutea ʼaē neʼe maʼuli popūla ʼi Papiloni?
7 ʼI henī ko te lea faka polofeta fakaofoofo ʼo Isaia kapite 35 ʼe ʼi ai tona faka ʼuhiga ʼe fakatupu fiafia. ʼE feala pe ke ʼui ko te lea faka polofeta ʼo ʼuhiga mo he toe fakafoʼou, koteʼuhi neʼe ʼuluaki hoko ʼi te liliu ʼa te kau Sutea ki tonatou fenua ʼi te taʼu 537 ʼi muʼa ʼo totatou temi. Ko te kau Iselaelite ʼaē neʼe ʼave ʼo fakapōpulaʼi ʼi Papiloni neʼe faka ʼāteaina ia nātou ke nātou liliu ki tonatou fenua. (Esitalasi 1:1-11) Pea tahi ʼaē meʼa, ʼi muʼa ʼo tonatou faka ʼāteaina, neʼe vakaʼi e te kau Sutea ʼaē neʼe nonofo popūla ʼi Papiloni te lea faka polofeta ʼaia, pea lagi neʼe nātou feʼekeʼaki pe koteā anai te ʼu ʼaluʼaga ʼo tonatou fenua ko Suta mokā nātou liliu anai kiai. Pea ʼe feafeaʼi anai tonatou ʼaluʼaga? Ko te ʼu tali ki te ʼu fehuʼi ʼaia, ʼe nātou fakahā fakahagatonu te tupuʼaga ʼaē ʼe tonu ai ke tou kalaga fakafiafia. Tou vakaʼi te faʼahi ʼaia.
8. Koteā te ʼu ʼaluʼaga ʼaē neʼe maʼu e te kau Sutea ʼi tanatou mavae mai Papiloni? (Vakaʼi ia Esekiele 19:3-6; Osea 13:8.)
8 ʼE mahino ia, logope la te ʼiloʼi e te kau Sutea ʼe nātou toe liliu anai ki tonatou fenua, kae neʼe hage ia kia nātou ʼe mole ko he fakapapau ia ki he maʼuli ʼe lelei. Neʼe lāvaki tonatou fenua lolotoga taʼu e fitugofulu, ʼio, neʼe lāvaki ʼi he temi loaloaga. Koteā koa te meʼa ʼaē neʼe hoko ki te fenua? Kua liliu te ʼu gāueʼaga, te ʼu vite, pea mo te ʼu ʼōloto ko te ʼu toafa. Ko te ʼu ʼōloto ʼaē neʼe fakavai pea mo te ʼu kele lelei, kua liliu ʼo moamoa pea mo toafa. (Isaia 24:1, 4; 33:9; Esekiele 6:14) Tou toe manatuʼi foki neʼe kua tapuke te ʼu manu fekai. Neʼe kau ai te ʼu manu ʼaē ʼe kai kanoʼi manu, ohage ko te ʼu laione pea mo te ʼu leopa. (1 Hau 13:24-28; 2 Hau 17:25, 26; Katiko ʼo Te ʼu Katiko 4:8) Neʼe mole galo kia nātou te uluso, ʼaē neʼe feala ke ina matehi he tagata, he fafine, peʼe ko he tamasiʼi. (1 Samuele 17:34-37; 2 Hau 2:24; Tāʼaga Lea 17:12) Pea ʼe mole galo ia kia tatou te ʼu gata, pea mo te ʼu sekolopio. (Senesi 49:17; Teutalonome 32:33; Sopo 20:16; Pesalemo 58:4; 140:3; Luka 10:19) Kapau neʼe koutou kau ki te kau Sutea ʼaē neʼe liliu mai Papiloni ʼi te taʼu 537 ʼi muʼa ʼo totatou temi, ʼe mahino ia neʼe mole koutou fia haʼele anai ʼi te koga meʼa ʼaia. ʼI tanatou toe liliu ki tonatou fenua, neʼe mole ko he palatiso.
9. He koʼe neʼe tonu ke falala te kau Sutea ʼaē neʼe toe liliu ki tonatou fenua?
9 Kae, neʼe taki e Sehova totonu tana kau atolasio ki tonatou fenua, pea neʼe feala ke ina fetogi te ʼaluʼaga fakaʼofaʼofa ʼaē neʼe hoko ki tonatou fenua. ʼE koutou tui koa la neʼe fakahoko te faʼahi ʼaia e te Tupuʼaga? (Sopo 42:2; Selemia 32:17, 21, 27, 37, 41) Koia—koteā te meʼa ʼaē neʼe ina fai—ki te kau Sutea ʼaē neʼe toe liliu pea mo tonatou fenua? Koteā tona ʼaoga ki te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼo te temi nei pea mo tokotou ʼaluʼaga—ʼi te temi nei pea mo te temi ka haʼu? Tou vakaʼi muʼa te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko kia nātou.
Neʼe Nātou fiafia ʼi Te Fetogi ʼo Te ʼAluʼaga ʼAē Neʼe Tāu Mo Nātou
10. Koteā te fetogi ʼaē neʼe fakakikite ia Isaia 35:1, 2?
10 Koteā te meʼa neʼe hoko ʼi te faka fealagia ʼaē e Siliusi ke liliu te kau Sutea ki tonatou fenua ʼaē neʼe fakaʼofaʼofa tona ʼaluʼaga? Koutou lau te lea faka polofeta fakatupu fiafia ʼaē ia Isaia 35:1, 2: “Ko te toafa pea mo te kele moamoa ʼe nā fiafia anai, pea ʼe fiafia anai te potu lāvaki pea ʼe fisi anai ohage ko te safalani. ʼIo ʼe fisi anai, pea ʼe fiafia moʼoni anai ʼaki he fakafiafia lahi pea mo he ʼu kalaga fakafiafia. Ko te kolōlia ʼo Lipane ʼe tonu anai ke foaki kiai, te matalelei ʼo Kalemele pea mo Saloni. ʼE ʼi ai anai ia nātou ʼaē ka mamata ki te kolōlia ʼo Sehova, te matalelei ʼo totatou ʼAtua.”
11. Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼiloʼi e Isaia ʼo ʼuhiga mo te fenua?
11 ʼI te ʼu temi faka Tohi-Tapu, ko Lipane, mo Kalemele, pea mo Saloni neʼe ʼiloa ʼuhi ko te matalelei ʼo te ʼu potu fenua ʼaia. (1 Fakamatala 5:16; 27:29; 2 Fakamatala 26:10; Katiko ʼo Te ʼu Katiko 2:1; 4:15; Osea 14:5-7) Neʼe fakaʼaogaʼi e Isaia te ʼu faʼifaʼitaki ʼaia moʼo fakahā peʼe fetogi feafeaʼi anai tonatou fenua, ʼaki te tokoni ʼa te ʼAtua. Kae ko te fetogi ʼaia neʼe tonu pe koa ke hoko ki te kele? Kailoa ia!
12. He koʼe ʼe feala ke tou ʼui ko te lea faka polofeta ʼaē ia Isaia kapite 35 ʼe fai tāfito ki te hahaʼi?
12 ʼE talanoa ia Isaia 35:2 ki te fenua ʼaē ʼe “fiafia ʼaki he fakafiafia lahi pea mo kalaga fakafiafia.” ʼE tou ʼiloʼi, ʼi tona ʼuhiga moʼoni, ko te kele pea mo te ʼu fuʼu ʼakau neʼe mole “fiafia ʼaki he fakafiafia lahi.” Kae, ko te liliu ʼo te ʼu meʼa ʼaia ʼo mahu pea mo fua, neʼe feala ke tupu ai te fiafia ʼa te hahaʼi. (Levitike 23:37-40; Teutalonome 16:15; Pesalemo 126:5, 6; Isaia 16:10; Selemia 25:30; 48:33) Ko te ʼu fetogi ʼaē ka hoko ʼi te fenua, ʼe tatau anai mo te ʼu fetogi ʼaē ka hoko ki te hahaʼi, heʼe faka ʼuhiga tāfito ki te hahaʼi, koteʼuhi ʼe tokaga te hahaʼi ki te lea faka polofeta ʼaia. Koia, ʼe tonu ke tou mahino ko te ʼu palalau ʼa Isaia ʼe ina fakatokagaʼi tāfito mai te ʼu fetogi ʼaē neʼe hoko ki te kau Sutea ʼaē neʼe toe liliu ki tonatou fenua, tāfito tanatou fakafiafia.
13, 14. Koteā te fetogi neʼe hoko ki te hahaʼi ohage ko tona fakakikite ʼaē ia Isaia 35:3, 4?
13 Koia, tou vakaʼi te tahi ʼu meʼa ʼo ʼuhiga mo te lea faka polofeta fakaloto mālohi ʼaia, ke tou ʼiloʼi ai pe neʼe hoko feafeaʼi ʼi te hili ʼo te faka ʼāteaina ʼo te kau Sutea pea mo tanatou liliu mai Papiloni. ʼI te ʼu vaega 3 pea mo te 4, ʼe talanoa ia Isaia ʼo ʼuhiga mo te tahi ʼu fetogi neʼe hoko kia nātou ʼaē neʼe liliu ki tonatou fenua: “Koutou fakaloto mālohiʼi te ʼu nima ʼaē ʼe vaivai, ia koutou hahaʼi, pea mo koutou fakamālohiʼi te ʼu tuli ʼaē kua tetetete. Koutou ʼui age kia nātou ʼaē ʼe loto tuʼania: ‘Koutou lotomālohi. Tuku takotou matataku. Koʼeni! Ko tokotou ʼAtua ʼe haʼu anai ʼo fakahoko tana lagavaka, ʼio ʼaki he totogi. ʼE haʼu totonu anai ia ia pea ʼe ina hāofaki anai koutou.’ ”
14 ʼE mole ko he meʼa fakaloto mālohi koa la te manatu ʼaē ko totatou ʼAtua, ʼaē ʼe feala ke ina fetogi te ʼaluʼaga ʼo te kele ʼaē ʼe fakaʼofaʼofa, ʼe tokaga moʼoni ki tana kau atolasio? Neʼe mole loto ia ke vaivai te kau Sutea ʼaē neʼe maʼuli popūla, mo lotovaivai, pea mo nātou loto tuʼania ʼo ʼuhiga mo te temi ka haʼu. (Hepeleo 12:12) Tou fakakaukauʼi muʼa te ʼaluʼaga ʼo te kau Sutea ʼaē neʼe maʼuʼuli popūla. Logope la te ʼamanaki ʼaē neʼe feala ke nātou maʼu ʼi te ʼu lea faka polofeta ʼaē neʼe fai e te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te temi ka haʼu, kae neʼe faigataʼa hanatou taupau he loto falala. Neʼe hage te ʼaluʼaga ʼaē neʼe hoko kia nātou, ko hanatou nonofo ʼi he fale pilisoni fakapōʼuli, ʼo mole feala hanatou gaūgaūe pea mo nātou tauhi kia Sehova. Neʼe hage kia nātou neʼe nātou nonofo ʼi te fakapōʼuli.—Vakaʼi ia Teutalonome 28:29; Isaia 59:10.
15, 16. (a) Koteā te ʼu meʼa ʼe feala ke tou ʼui neʼe fai e Sehova maʼa nātou ʼaē neʼe toe liliu ki tonatou fenua? (b) He koʼe neʼe ʼamanaki te kau Sutea ʼaē neʼe liliu ki tonatou fenua, ʼe mole hoko anai he ʼu milakulo ʼi te faʼahi fakasino, kae koteā te meʼa neʼe fai e te ʼAtua ohage ko tona fakamatala ia Isaia 35:5, 6?
15 Kae, neʼe hoko te fetogi ʼaia ʼi te faka fealagia e Sehova kia Siliusi ke ina faka ʼāteaina ia nātou ke nātou liliu ki tonatou fenua! ʼE mole ʼi ai he fakamoʼoni faka Tohi-Tapu ʼe hā ai neʼe fakaāva e te ʼAtua te ʼu mata ʼo niʼihi neʼe kivi ʼi te kau Sutea, ʼaē neʼe mavae ki tonatou fenua, ke feala ai hanatou liliu, mo ina fakaāva te ʼu taliga ʼo te kau tuli, peʼe neʼe ina fakamālōlō te ʼu faʼahiga māʼimoa kehekehe peʼe neʼe ina pulihi te mamahi. Kae, ʼe moʼoni neʼe ina fai te meʼa ʼe lahi age ʼi te ʼu meʼa ʼaia. Neʼe ina toe foaki kia nātou te mālama pea mo faka ʼāteaina nātou ke nātou liliu ki tonatou fenua.
16 ʼE mole ʼi ai he meʼa ʼe hā mai ai neʼe nātou ʼamanaki ke fai e Sehova he ʼu milakulo fakasino feiā. Neʼe nātou ʼiloʼi papau neʼe mole fai e te ʼAtua he meʼa feiā kia Isaake, kia Samisoni, peʼe ko Elia. (Senesi 27:1; Kau Fakamāu 16:21, 26-30; 1 Samuele 3:2-8; 4:15) Kae kapau neʼe nātou ʼamanaki ʼe hoko he fetogi kia nātou ʼi hona ʼaluʼaga fakatātā, neʼe feala ke hoko te faʼahi ʼaia. ʼE mahino ia, ʼi tona ʼaluʼaga fakatātā, kua hoko moʼoni te ʼu vaega 5 pea mo te 6. Neʼe tonu te fakakikite ʼaē neʼe fai e Isaia ʼi tana ʼui ʼaē: “ ʼI te temi ʼaia ʼe ʼalaʼi ai anai te ʼu mata ʼo te kau kivi, pea ko te ʼu taliga ʼo te kau tuli ʼe ava anai. ʼI te temi ʼaia ko te ketu ʼe kake anai ohage he tia pea ko te ʼalelo mate ʼe kalaga fakafiafia anai.”
ʼE Nātou Fakaliliu Te Kele Ko He Palatiso
17. Koteā te ʼu fetogi moʼoni ʼaē neʼe fakahoko e Sehova?
17 ʼE mahino ia, ko te kau Iselaelite ʼaē neʼe liliu ki tonatou fenua, neʼe tonu tanatou kalaga fakafiafia ki te ʼu ʼaluʼaga ʼaē neʼe talanoa kiai ia Isaia: “Heʼe mapuna anai ʼi te toafa te ʼu vai, pea mo he ʼu liuʼa ʼi te potu ʼaē ʼe magemage. Pea ko te kele vela ʼe liliu anai ohage ko he vai ʼe fonu ai te ʼu kaho, pea ko te kele magemage ʼe hage anai ko he ʼu matapuna vai. ʼI te faʼahi ʼaē ʼe nonofo ai te ʼu sakale, ʼi te potu ʼaē ʼe nātou mālōlō ai, ʼe ʼi ai anai te vao fuluʼi hega mo te ʼu kaho pea mo te ʼu papilusi.” (Isaia 35:6b, 7) Logope la ʼe mole feala ke tou sio ki te ʼu ʼaluʼaga ʼaia ʼi Iselaele katoa ia ʼaho nei, kae ʼe ʼi ai te ʼu fakamoʼoni ʼe hā ai ko te koga meʼa ʼo Suta ʼi te tahi temi neʼe “ko he palatiso ʼo te ʼu ʼōloto.”a
18. Neʼe tali feafeaʼi e te kau Sutea ʼaē neʼe liliu ki tonatou fenua te ʼu tapuakina ʼa te ʼAtua?
18 Koutou fakakaukauʼi age muʼa ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe tupu ai te fiafia ʼo te toe ʼa te kau Sutea, ʼi tanatou toe liliu ki te Kele ʼo te Fakapapau! Neʼe nātou maʼu te faigamālie ʼaē ko te nonofo ʼi he kele neʼe magemage, neʼe nofoʼi e te ʼu sakale pea mo te ʼu faʼahiga manu feiā, pea neʼe nātou fetogi te kele ʼaia. Kanapaula neʼe ko koutou ʼaē neʼe tuku kiai te gāue ʼaē ko te fakafoʼou ʼo te fenua, ʼe mole koutou fiafia anai koa la, tāfito la mokā ʼe koutou ʼiloʼi ʼe tapuakina anai e te ʼAtua takotou ʼu faiga?
19. Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoki feala ai ki he tahi ke kau kia nātou ʼaē ʼe liliu ki tonatou fenua?
19 Kae, neʼe mole ko te kau Sutea fuli ʼaē neʼe feala ke nātou liliu pea mo fakahoko te gāue fakafiafia ʼaia, ʼaē ko te fetogi ʼo te fenua. Neʼe fakatuʼu e te ʼAtua te ʼu lekula ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. Neʼe mole feala kia ia ʼaē ʼe tauhi ki te ʼu lotu faka pagani ʼo te kau Papiloni, ke kau kia nātou ʼaē ʼe liliu ki te fenua. (Taniela 5:1, 4, 22, 23; Isaia 52:11) Tahi ʼaē, neʼe mole fakagafua kia ia ʼaē neʼe ina fai he aga ʼe kovi, ke kau kia nātou ʼaia ʼaē neʼe liliu ki te fenua. Ko te faʼahiga hahaʼi ʼaia neʼe mole feala hanatou liliu ki tonatou fenua. Pea tahi ʼaē meʼa, ko nātou ʼaē neʼe nātou mulimuli ki te ʼu lekula ʼa te ʼAtua, ʼaē neʼe faka ʼuhiga nātou e te ʼAtua ohage ko he ʼu hahaʼi ʼe maʼoniʼoni, neʼe feala ke nātou toe liliu ki Suta. Neʼe feala ke ʼui neʼe nātou ʼolo ʼi te Ala ʼo te Maʼoniʼoni. Neʼe fakahā lelei te faʼahi ʼaia e Isaia ʼi te vaega 8: “ ʼE mahino ia ʼe ʼi ai anai te ala lahi, ʼio, he ala, pea ʼe higoaʼi anai ko te Ala ʼo te Maʼoniʼoni. ʼE mole haʼele anai ʼi ai te heʼemaʼa. Pea ʼe fakatuʼu anai maʼa ia ʼaē ka haʼele anai ʼi te ala, pea ko te kau vavale ʼe mole haʼele anai ʼi ai.”
20. Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe mole tonu ke tuʼaniaʼi e te kau Sutea ʼi tanatou toe liliu, pea koteā tona tupuʼaga?
20 Ko te kau Sutea ʼaē neʼe liliu ki tonatou fenua, neʼe mole tonu ke nātou matataku naʼa ʼohofi nātou e he ʼu tagata ʼe aga fekai pe ko he ʼu hahaʼi kaihaʼa. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi neʼe mole faka fealagia e Sehova ke hoko he ʼu meʼa feiā ʼi te Ala ʼaē ka ʼolo ai tana hahaʼi ʼaē neʼe ina totogi. Koia neʼe feala tanatou feʼoloʼaki mo he ʼu manatu fakafiafia, mo he ʼu ʼamanaki fakafiafia. Tou fakatokagaʼi pe neʼe fakamatala feafeaʼi e Isaia te faʼahi ʼaia ʼi te fakaʼosi ʼo tana lea faka polofeta ʼaia: “ ʼE mole maʼu ai anai he laione, pea mo he manu fekai ʼi te ʼu manu fekai fuli. ʼE mole maʼu ai anai he manu feiā; pea ko nātou ʼaē neʼe totogi e Sehova, ʼe tonu anai ke nātou haʼele ai. Ko te hahaʼi ʼaē neʼe totogi e Sehova ʼe nātou toe liliu mai anai pea ʼe nātou kaku moʼoni anai ki Sione ʼaki he kalaga fakafiafia; pea mo he fiafia ʼo aʼu ki he temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga ʼe ʼi ʼonatou ʼulu. ʼE nātou aʼu anai ki te fiafia lahi pea mo te fīmālie, pea ko te mamahi pea mo te ʼu toʼetoʼe ʼe tonu anai ke pupuli.”—Isaia 35:9, 10.
21. ʼE tonu ke tou tokagaʼi feafeaʼi ia ʼaho nei te fakahoko ʼo te lea faka polofeta ia Isaia kapite 35 ʼaē neʼe kua ʼuluaki hoko?
21 ʼE ko he paki matalelei ʼaenī ʼo te lea faka polofeta! Kae, ʼe mole tonu ke tou tokagaʼi te faʼahi ʼaia ohage pe ko he hisitolia feiā neʼe hoko ʼi te temi ʼāfea, kae ohage ko he hisitolia matalelei ʼe ʼi ai tona pikipikiga mo totatou ʼaluʼaga peʼe ko totatou ka haʼu. ʼI tona ʼuhiga moʼoni, ʼe hoko te lea faka polofeta ʼaia ʼi hona ʼaluʼaga fakaofoofo ia ʼaho nei ʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua, koia ko tatou fuli, ʼe ʼi ai totatou pikipikiga mo te lea faka polofeta ʼaia. ʼE ina foaki mai kia tatou te ʼu tupuʼaga lelei ke tou kalaga fakafiafia. Ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe pipiki kiai tokotou maʼuli ʼi te temi nei, pea mo te temi ka haʼu ʼaē ʼe talanoa anai kiai te alatike ka hoa mai.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a ʼI tana sivi neʼe ina fai ʼi te koga meʼa ʼaia, neʼe ʼui e Walter C. Lowdermilk (ko te fakafofoga ʼo te ʼu Puleʼaga Fakatahi, ʼo ʼuhiga mo te meʼa kai pea mo te gāueʼi ʼo te kele): “ ʼI te tahi temi ko te fenua ʼaia neʼe ko he palatiso ʼo te ʼu ʼōloto.” Neʼe ina toe ʼui ko te agaaga ʼo te ʼaele neʼe mole lahi te ʼu fetogi ʼaē neʼe hoko ai “talu mai te temi ʼo te kau Loma,” pea ko “te ‘toafa’ ʼaē neʼe ina fetogi te kele matalelei ʼaia, neʼe tupu ʼuhi ko te gāue ʼa te tagata, kae mole ʼuhi ko te agaaga ʼo te kele.”
Kei Koutou Manatuʼi Koa?
◻ Ko te temi fea ʼaē neʼe ʼuluaki hoko ai ia Isaia kapite 35?
◻ Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼuluaki fakahoko ʼo te lea faka polofeta?
◻ Neʼe fakahoko feafeaʼi e Sehova te lea faka polofeta ʼo Isaia 35:5, 6?
◻ Koteā te ʼu fetogi ʼaē neʼe hoko ki te kau Sutea ʼi tanatou liliu ki tonatou fenua pea mo tonatou ʼaluʼaga?
[Paki ʼo te pasina 9]
Ko te ʼu potu ʼo Petra ʼe mole kei nofoʼi, ʼaē neʼe nonofo ai te kau Etomite
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Garo Nalbandian
[Paki ʼo te pasina 10]
ʼI te nonofo fakapōpula ʼa te kau Sutea, neʼe lahi te ʼu potu ʼo Suta neʼe liliu ko te toafa, ʼo nofoʼi e te ʼu manu fekai ohage ko te ʼu uluso pea mo te ʼu laione
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Garo Nalbandian
Bear and Lion: Safari-Zoo of Ramat-Gan, Tel Aviv