Ko Te ʼu Folafola ʼa Sesu ʼe Fakatupu Fiafia—ʼO Feafeaʼi?
“Neʼe hake ia [Sesu] ki te moʼuga; pea . . . neʼe ʼolo age ʼana tisipulo kiā te ia; pea haga ai ʼo akonaki kiā nātou.”—MAT. 5:1, 2.
1, 2. (a) Neʼe feafeaʼi ia te ʼaluʼaga ʼi te temi ʼaē neʼe fai ai e Sesu ia tana Akonaki ʼi te Moʼuga? (b) Neʼe kamata feafeaʼi e Sesu ia tana akonaki?
NEʼE ko te taʼu 31 ʼo totatou temi. Neʼe fakagata fakatemi e Sesu ia tana fai fakamafola ʼi Kalilea, ke ina fakamanatuʼi ia te Pāsikate ʼi Selusalemi. (Soa. 5:1) ʼI tana toe liliu mai ʼaē ki Kalilea, neʼe faikole ʼi te pō kātoa ke takitaki ia ia e te ʼAtua moʼo filifili ia te ʼu toko 12 ʼapositolo. ʼI te ʼaho ake, neʼe fakamālōlō e Sesu ia te kau mahaki, ʼo fakatahitahi ai te toe hahaʼi tokolahi. ʼI te fakatahitahi ʼo tana ʼu tisipulo pea mo te nofoʼaki, neʼe heka ifo Sesu ʼi te moʼuga pea neʼe kamata faiakonaki.—Mat. 4:23–5:2; Luka 6:12-19.
2 Neʼe kamata e Sesu ia tana akonaki—te Akonaki ʼi te Moʼuga—ʼo ina fakahā ia te fiafia ʼaē ʼe maʼu e he tahi ʼi tana fēlogoi lelei ʼaē mo te ʼAtua. (Lau ia Mateo 5:1-12.) Ko he tahi ʼe fiafia, ʼe ko he tahi ‘ ʼe logo lelei, ʼe fiafia ʼi tona maʼuli fakafeʼauga pea ʼe feala ke ina maʼu ia he toe fiafia lahi.’ Ko te ʼu fiafia e hiva ʼaē neʼe talanoa kiai ia Sesu, ʼe ina fakahā lelei ia te tupuʼaga ʼaē ʼo te fiafia ʼa te kau Kilisitiano, pea ʼe toe fua lelei pē ia te ʼu folafola ʼaia iā ʼaho nei ohagē ko tona fua lelei iā taʼu e 2 000 kua hili. ʼI te temi nei, tou vakaʼi age muʼa ia te ʼu folafola takitahi ʼaia.
“Ia Nātou ʼAē ʼe Natou ’lloʼi Tonatou Masiva Fakalaumālie”
3. Koteā te fakaʼuhiga ʼo tatatou ʼiloʼi ia totatou masiva fakalaumālie?
3 “Fiafia ia nātou ʼaē ʼe natou ʼiloʼi tonatou masiva fakalaumālie, heʼe ʼa nātou te puleʼaga ʼo selō.” (Mat. 5:3) Ko “nātou ʼaē ʼe natou ʼiloʼi tonatou masiva fakalaumālie” ʼe natou mahino ʼe ʼaoga kiā nātou ia te takitaki ʼa te ʼAtua pea mo tona manavaʼofa.
4, 5. (a) He koʼē ʼe fiafia ia nātou ʼaē ʼe natou ʼiloʼi tonatou masiva fakalaumālie? (b) ʼE tou lava maʼu feafeaʼi ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā tātou ʼi te faʼahi fakalaumālie?
4 Ko nātou ʼaē ʼe natou ʼiloʼi ia tonatou māsiva fakalaumālie ʼe natou fiafia, “heʼe ʼa nātou te puleʼaga ʼo selō.” Ko tanatou tali ia Sesu ʼi tona ʼuhiga Mēsia, neʼe foaki ai ki tana ʼu ʼuluaki tisipulo ia te fealagia ʼaē ke natou kaugā hau mo ia ʼi te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi selō. (Luka 22:28-30) Tatau aipē peʼe tou maʼu ia te ʼamanaki ʼaē ke tou kaugā maʼu tofiʼa mo Kilisito ʼi selō peʼe tou ʼamanaki ke tou māʼuʼuli ʼo heʼegata ʼi te palatiso ʼi te kele ʼo fakalogo ki te pule ʼo te Puleʼaga, ʼe feala ke tou fiafia mo kapau ʼe tou mahino moʼoni ki totatou masiva fakalaumālie.
5 ʼE mole mahino ia te hahaʼi fuli ki tonatou masiva fakalaumālie, heʼe tokolahi ʼe mole natou maʼu ia te tui pea ʼe mole natou leleiʼia ia te ʼu meʼa taputapu. (2 Tes. 3:1, 2; Hep. 12:16) Ke tou maʼu ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā tātou ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe tonu ke tou ako fakamālotoloto ia te Tohi-Tapu, mo faʼafai ʼi te gāue ʼaē ko te fai ʼo ni ʼu tisipulo, pea mo kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono.—Mat. 28:19, 20; Hep. 10:23-25.
Ko Nātou ʼAē ʼe Putu ʼe Natou “Fiafia”
6. Ko ai “ia nātou ʼaē ʼe putu,” pea he koʼē ʼe natou “fiafia”?
6 “Fiafia ia nātou ʼaē ʼe putu, heʼe fakafīmālie anai ia nātou.” (Mat. 5:4) Ko “nātou ʼaē ʼe putu” ʼe natou hagē ko te hahaʼi ʼaē ʼe “natou ʼiloʼi tonatou masiva fakalaumālie.” ʼE mole natou putu ʼuhi heʼe natou meo ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko kiā nātou. ʼE natou putu heʼe natou lotomamahi ʼi tonatou ʼuhiga agahala pea mo te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe hoko ʼuhi ko te ʼuhiga agahala ʼo te tagata. He koʼē ʼe “fiafia” ia nātou ʼaia ʼe putu? Koteʼuhi ʼe natou tui ki te ʼAtua pea mo Kilisito, pea ʼe natou maʼu ia he fakafīmālie mai tanatou felōgoi lelei ʼaē mo Sehova.—Soa. 3:36.
7. Koteā te manatu ʼaē ʼe tonu ke tou maʼu ʼo ʼuhiga mo te mālamanei ʼa Satana?
7 ʼE tou putu takitokotahi koa ʼo ʼuhiga mo te heʼe faitotonu ʼaē ʼe mafola ʼi te mālamanei ʼa Satana? Koteā tatatou manatu ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe foaki mai e te mālamanei? Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Soane: “Ko te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe ʼi te mālamanei,—te holi ʼo te kakano, te holi ʼo te ʼu mata pea mo te fakahāhā ʼo tota ʼu koloa,—ʼe mole haʼu ia mai te Tamai.” (1 Soa. 2:16) Kae koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai mokā tou tokagaʼi kua malave ki totatou ʼaluʼaga fakalaumālie ia “te manatu ʼo te mālamanei,” ʼaē ʼe ko te mālohi ʼaē ʼe ina uga pea mo takitaki ia te hahaʼi ʼaē ʼe natou mamaʼo mai te ʼAtua? Tou faikole fakamālotoloto, mo ako ia te Folafola ʼa te ʼAtua, pea mo kumi ia te tokoni ʼa te kau tagata ʼāfea. ʼI tatatou fakaovi kiā Sehova, ʼe tou “lotofīmālie ai,” logolā ia te ʼu faʼahi ʼaē ʼe tupu ai tatatou mamahi.—1 Ko. 2:12; Pes. 119:52; Sake 5:14, 15.
ʼE Fiafia Lahi Ia “Nātou ʼAē ʼe Agamalū”!
8, 9. Koteā te fakaʼuhiga ʼo te agamalū, pea he koʼē ʼe fiafia ia nātou ʼaē ʼe agamalū?
8 “Fiafia ia nātou ʼaē ʼe agamalū, heʼe natou maʼu anai te kele.” (Mat. 5:5) Ko te “agamalū” ʼe mole ko he vaivaiʼaga peʼe ko he agalelei ʼe mālualoi. (1 Tim. 6:11) Kapau ʼe tou agamalū, ʼe tou fakahā anai ia te kalitātē ʼaia ʼo tou fai ia te finegalo ʼo Sehova pea mo tali ke ina takitaki tātou. Ko te agamalū ʼe toe hā ʼi tatatou ʼu felōgoi mo te ʼu tehina mo tuagaʼane pea mo ʼihi atu hahaʼi. Ko te agamalū ʼaia ʼe ʼalutahi mo te tokoni ʼaē ʼa te ʼapositolo ko Paulo.—Lau ia Loma 12:17-19.
9 He koʼē ʼe fiafia ia nātou ʼaē ʼe agamalū? Koteʼuhi ohagē ko tona ʼui e Sesu ʼaē neʼe agamalū: “[ʼE] natou maʼu anai te kele.” Ko Ia tāfito ʼaē ʼe ina maʼu te tofiʼa ʼo te kele. (Pes. 2:8; Mat. 11:29; Hep. 2:8, 9) Ko te ʼu “kaugā maʼu tofiʼa fakatahi pea mo Kilisito” ʼaē ʼe agamalū, ʼe natou toe maʼu ia tona tōfiga ʼaia, ia te kele. (Loma 8:16, 17) ʼI te kele ʼaē ʼe puleʼi e te Puleʼaga ʼo Sesu, ko te tahi age hahaʼi tokolahi agamalū, ʼe natou māʼuʼuli anai ʼo heʼegata.—Pes. 37:10, 11.
10. Kapau ʼe mole tou agamalū, koteā anai tona fua ki te ʼu pilivilēsio gāue ʼaē ʼe feala ke tou maʼu ʼi te kokelekāsio pea mo tatatou ʼu felōgoi mo ʼihi atu?
10 Ohagē ko Sesu, ʼe tonu ke tou agamalū. Kae koteā ʼaē ʼe feala ke hoko mo kapau ʼe ʼiloʼi tātou e te hahaʼi ohagē ko he tahi e laga kē? Ko te taʼi aga ʼaia ʼe feala ke tupu ai te mole fia fakatahi ʼa te hahaʼi mo tātou. Kapau ko tātou ko he tehina ʼe tou fia maʼu ia he ʼu gāue ʼi te kokelekāsio, ʼe mole feala anai ke foaki mai he gāue mo kapau ʼe tou maʼu ia te taʼi aga ʼaia. (1 Tim. 3:1, 3) Neʼe ʼui e Paulo kiā Timoteo ke ina haga fakamanatuʼi ki te kau Kilisitiano ʼi Kelete “ke ʼaua naʼa natou liliu ko ni ʼu hahaʼi laga kē, ke natou fakapotopoto, ʼo natou fakahā he agamalū ki te tagata fuli pē.” (Tito 3:1, 2) ʼE ko he toe tapuakina e maʼu e te hahaʼi mokā agamalū he tahi!
ʼE Natou Fia Kakai Ki “Te Faitotonu”
11-13. (a) Koteā te fakaʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ke tou fia kakai pea mo fia ʼiʼinu ki te faitotonu? (b) ʼE “mākokona” feafeaʼi anai ia nātou ʼaē ʼe fia kakai pea mo fia ʼiʼinu ki te faitotonu?
11 “Fiafia ia nātou ʼaē ʼe fia kakai pea mo fia ʼiʼinu ki te faitotonu, heʼe natou mākokona anai.” (Mat. 5:6) Ko te “faitotonu” ʼaē neʼe manatu kiai Sesu, ʼe ko te poto ʼaē ʼo te fai ʼo te meʼa ʼaē ʼe totonu ʼo mulimuli ki te finegalo pea mo te ʼu fakatotonu ʼa te ʼAtua. Neʼe ʼui e te tagata fai pesalemo neʼe “molomoloki [tona loto] he neʼe holi ʼaupitō” ki te ʼu tonu faifakamāu faitotonu ʼa te ʼAtua. (Pes. 119:20) ʼE maʼuhiga koa kiā tātou ia te faitotonu ohagē ko tatatou fia kakai pea mo fia ʼiʼinu kiai?
12 Neʼe ʼui e Sesu ko nātou ʼaē ʼe natou fia kakai pea mo fia ʼiʼinu ki te faitotonu ʼe natou fiafia anai, heʼe natou “mākokona” anai. Neʼe hoko ia te faʼahi ʼaia hili te Penikositē ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, he neʼe kamata foaki ai e te laumālie māʼoniʼoni ʼo Sehova ki te mālamanei, ia ‘he ʼu fakamoʼoni ke fakatui ki te faitotonu.’ (Soa. 16:8) ʼAki ia te laumālie māʼoniʼoni, neʼe takitaki e te ʼAtua ia te ʼu tagata ke natou tohi ia te Koga Fakahepeleo ʼo te Tohi-Tapu, ʼaē ʼe ʼaoga ʼaupitō “moʼo akonakiʼi ʼi te faitotonu.” (2 Tim. 3:16) ʼAki ia te laumālie māʼoniʼoni ʼe tou toe lava “kofuʼi te ʼulugaaga foʼou ʼaē neʼe fakatupu ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua ʼi he faitotonu . . . moʼoni.” (Efe. 4:24) ʼE mole fakalotofīmālie koa ia te ʼiloʼi ʼaē, ko nātou ʼaē ʼe fakahemala pea mo kumi ia te fakamolemole ʼo tanatou ʼu agahala ʼaki ia te sākilifisio faitotogi ʼo Sesu, ʼe feala hanatou liliu ʼo faitotonu kiā mata ʼo te ʼAtua?—Lau ia Loma 3:23, 24.
13 Kapau ʼe tou maʼu ia te ʼamanaki ʼaē ke tou māʼuʼuli ʼi te kele, ʼe fakafīmālie kātoa anai ia tatatou fia kakai pea mo fia ʼiʼinu ki te faitotonu, ʼi te temi ʼaē kā tou māʼuʼuli ai ʼo heʼegata ʼi he ʼu ʼaluʼaga faitotonu ʼi te kele. ʼO fakatalitali ki te temi ʼaia, tou fakatotonu ke tou mulimuli ki te ʼu lēkula ʼa Sehova. Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ke kotou haga kumi muʼa te puleʼaga pea mo [te] faitotonu [ʼa te ʼAtua].” (Mat. 6:33) ʼI tatatou fai ia te faʼahi ʼaia, ʼe lahi anai ia tatatou ʼu gāue ʼi te tauhi ʼaē ki te ʼAtua pea ʼe tou fiafia lahi anai.—1 Ko. 15:58.
Te Tupuʼaga ʼo Te Fiafia ʼo “Nātou ʼAē ʼe Manavaʼofa”
14, 15. ʼE tou lava fakahā feafeaʼi ia te manavaʼofa, pea he koʼē ʼe fiafia ia “nātou ʼaē ʼe manavaʼofa”?
14 “Fiafia ia nātou ʼaē ʼe manavaʼofa, heʼe fai anai kiā nātou te manavaʼofa.” (Mat. 5:7) Ko “nātou ʼaē ʼe manavaʼofa” ʼe uga nātou e te lotoʼofa pea mo tonatou ʼofa mamahi ki te hahaʼi. Neʼe fakafīmālie fakamilakulo e Sesu ia te mamahi ʼa te tokolahi he neʼe ʼofa mamahi kiā nātou. (Mat. 14:14) ʼE toe hā ia te manavaʼofa ʼi te temi ʼaē ʼe fakamolemole ai ia te hahaʼi kiā nātou ʼaē neʼe agakovi age, ohagē pē ko te fakamolemole e Sehova ʼaki he manavaʼofa kiā nātou ʼaē ʼe fakahemala. (Eke. 34:6, 7; Pes. 103:10) ʼE feala ke tou manavaʼofa ʼi te ʼaluʼaga ʼaia pea mo tou fai he ʼu palalau pea mo he ʼu aga ʼe lelei, ʼe fakafīmālieʼi ai te hahaʼi ʼaē ʼi te faigataʼaʼia. Ko he faʼahi ʼe feala ke tou fakahā ai ia te manavaʼofa, ʼe ko te vaevae mo te hahaʼi ia te ʼu moʼoni ʼi te Tohi-Tapu. ʼI tona ʼofa mamahi ki te hahaʼi tokolahi, “neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe . . . kamata akonakiʼi [e Sesu] kiā nātou.”—Mko. 6:34.
15 ʼE ʼi ai te tupuʼaga ke tou manatu tahi ai mo te folafola ʼaenī ʼa Sesu: “Fiafia ia nātou ʼaē ʼe manavaʼofa, heʼe fai anai kiā nātou te manavaʼofa.” Kapau ʼe tou manavaʼofa ki te hahaʼi, ʼe mahino ia ʼe natou toe manavaʼofa anai kiā tātou. Kapau neʼe tou manavaʼofa ki te hahaʼi, pea ʼi te temi ʼaē kā fakamāu ai tātou e te ʼAtua, ʼe feala anai ke mole fefeka fau ia tana fakamāuʼi tātou. (Sake 2:13) ʼE gata pē kiā ia ʼaē ʼe manavaʼofa, ʼe fakamolemole anai ia tana ʼu agahala pea mo ina maʼu ia te maʼuli heʼegata.—Mat. 6:15.
Te Tupuʼaga ʼo Te Fiafia ʼo “Nātou ʼAē ʼe Maʼa Tonatou Loto”
16. Koteā te fakaʼuhiga ʼo te ‘maʼa ʼo te loto,’ pea ko nātou ʼaē ʼe natou maʼu ia te kalitātē ʼaia ʼe feafeaʼi tanatou “sisio ki te ʼAtua”?
16 “Fiafia ia nātou ʼaē ʼe maʼa tonatou loto, heʼe natou sisio anai ki te ʼAtua.” (Mat. 5:8) Kapau ʼe ‘maʼa totatou loto,’ ʼe hā anai tatatou maʼa ʼi tatatou ʼu felōgoi mo ʼihi, ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou holi kiai, pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina uga tātou. ʼE tou maʼu anai ia “te ʼofa ʼaē ʼe haʼu mai he loto ʼe maʼa.” (1 Tim. 1:5) ʼI te maʼa ʼaia ʼo totatou loto, ʼe tou “sisio anai ki te ʼAtua.” E mole tou sisio moʼoni anai kiā Sehova, heʼe “mole he tagata ʼe feala hana sio [ki te ʼAtua] pea maʼuli.” (Eke. 33:20) Kae mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe ina faʼifaʼitakiʼi lelei ia te ʼulugaaga ʼo te ʼAtua, neʼe feala ai ke ʼui fēnei e Sesu: “Ko ʼaē kua sio kiā te au, kua toe sio foki ia ki te Tamai.” (Soa. 14:7-9) ʼI totatou ʼuhiga kau ʼatolasio ʼa Sehova ʼi te kele, ʼe feala ke tou “sisio ki te ʼAtua” ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina fai maʼa tātou. (Sopo 42:5) ʼE sisio ia te kau Kilisitiano fakanofo ki te ʼAtua, ʼi te temi ʼaē ʼe fakatuʼuake ai anai ia nātou ki te maʼuli fakalaumālie pea mo natou sisio moʼoni ai anai ki tanatou Tamai ʼaē ʼe ʼi selō.—1 Soa. 3:2.
17. Kapau ʼe maʼa ia totatou loto, ʼe malave feafeaʼi anai kiā tātou?
17 Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko ʼaē ʼe maʼa tona loto ʼe maʼa ʼi te aga ʼaē ʼe tonu ke ina fai pea mo te ʼaluʼaga fakalaumālie, ʼe mole ina tali ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼuli kiā mata ʼo Sehova. (1 Fkma. 28:9; Isa. 52:11) Kapau ʼe tou maʼa ʼi totatou loto, ko tatatou ʼu palalau pea mo tatatou aga ʼe maʼa anai, pea ʼe mole tou fakamālualoi anai ʼi tatatou tauhi ʼaē kiā Sehova.
Ko “Nātou ʼAē ʼe Manako Ki Te Tokalelei” ʼe Natou Liliu Ko Te ʼu Foha ʼo Te ʼAtua
18, 19. ʼE feafeaʼi ia te aga ʼa “nātou ʼaē ʼe manako ki te tokalelei”?
18 “Fiafia ia nātou ʼaē ʼe manako ki te tokalelei, heʼe fakahigoa anai nātou ko ‘te ʼu foha ʼo te ʼAtua.’ ” (Mat. 5:9) Ko “nātou ʼaē ʼe manako ki te tokalelei” ʼe ʼiloʼi nātou ʼuhi ko te ʼu meʼa ʼaē kā natou fai anai pea mo ʼaē kā mole natou fai anai. Kapau ʼe tou hagē ko te faʼahiga hahaʼi ʼaē neʼe manatu ki ai Sesu, ʼe tou tokalelei pea ‘ ʼe mole tou liufaki anai ia te kovi ʼaki te kovi.’ Kae ʼe tou ‘kumi tuʼumaʼu ke tou fai te meʼa ʼaē ʼe lelei ki te hahaʼi fuli pē.’—1 Tes. 5:15.
19 Ko te kupu Fakakeleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “manako ki te tokalelei” iā Mateo 5:9, ʼe fakaʼuhiga ki “te hahaʼi ʼaē ʼe natou kumi ia te tokalelei.” Ke tou kau iā nātou ʼaē ʼe manako ki te tokalelei, ʼe tonu ke tou faiga ke tou tokalelei mo te hahaʼi fuli. Ko nātou ʼaē ʼe natou kumi ia te tokalelei ʼe mole natou fai he meʼa “ ʼe ina fakamāvete ia nātou ʼaē ʼe felōgoi lelei.” (Taag. 16:28) ʼI tatatou manako ki te tokalelei, ʼe tou fai anai ia te ʼu faʼahi ʼaē ke tou “tokalelei ai mo te hahaʼi fuli pē.”—Hep. 12:14.
20. ʼI te temi nei ko ai ia “te ʼu foha ʼo te ʼAtua,” pea ko ai ʼihi ʼaē kā natou liliu anai ki muli age ko te ʼu fānau ʼa te ʼAtua?
20 Ko nātou ʼaē ʼe tokalelei ʼe natou fiafia heʼe “fakahigoaʼi anai nātou ko ‘te ʼu foha ʼo te ʼAtua.’ ” Ko te kau Kilisitiano fakanofo agatonu neʼe vaheʼi nātou e Sehova pea nātou liliu ai ko “te ʼu foha ʼo te ʼAtua.” Kua natou felōgoi lelei mo Sehova, ʼi tonatou ʼuhiga foha ʼo te ʼAtua, heʼe natou tui kiā Kilisito pea mo natou tauhi ʼaki he loto kātoa ki “te ʼAtua ʼo te ʼofa pea mo te tokalelei.” (2 Ko. 13:11; Soa. 1:12) ʼE feafeaʼi ki “te tahi ʼu ovi” ʼa Sesu, ʼaē ʼe natou tokalelei? ʼE liliu anai Sesu ko tanatou “Tamai Heʼegata” lolotoga tana ʼAfio Iā Taʼu e Afe, kae ʼi te fakaʼosi, ʼe fakalogo anai mo ia kiā Sehova pea ʼe natou liliu fuli ai leva ʼo talu ai, ko te ʼu fānau ʼa te ʼAtua.—Soa. 10:16; Isa. 9:6; Loma 8:21; 1 Ko. 15:27, 28.
21. ʼE feafeaʼi anai tatatou aga mo kapau ʼe tou “maʼuli ʼaki te laumālie”?
21 Kapau ʼe tou “maʼuli ʼaki te laumālie,” pea ʼe tokagaʼi fakavilivili anai e ʼihi ia tatatou tokalelei ʼi te ʼu kalitātē ʼaē ʼe tou maʼu. ʼE mole tou ‘fakatupu anai he ʼu fihi iā tātou.’ (Kal. 5:22-26) Kae ʼe tou faiga ke tou “māʼuʼuli ʼi te tokalelei mo te tagata fuapē.”—Loma 12:18.
Tou Fiafia Logolā Totatou Fakatagaʼi!
22-24. (a) Koteā te ʼu tupuʼaga ʼo te fiafia ʼa nātou ʼaē ʼe fakatagaʼi ʼuhi ko te faitotonu? (b) Koteā ʼaē kā tou vakaʼi anai ʼi te ʼu ʼalatike e lua ʼaē kā hoa mai?
22 “Fiafia ia nātou ʼaē neʼe fakatagaʼi ʼuhi ko te faitotonu, heʼe ʼa nātou te puleʼaga ʼo selō.” (Mat. 5:10) Neʼe hoko atu e Sesu, ʼo ʼui māʼana: “Fiafia ia koutou mokā leakoviʼi koutou, pea mo fakatagaʼi koutou, pea mo lau he ʼu loi kiā koutou ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa kovi fuapē ʼuhi ko au. Kotou fiafia pea ke kotou hihiki fakafiafia, heʼe lahi tokotou fakapale ʼi selō; he neʼe fēia pē tanatou fakatagaʼi ia te kau polofetā ʼaē neʼe mumuʼa iā koutou.”—Mat. 5:11, 12.
23 Ohagē ko te ʼu polofetā ʼa te ʼAtua ʼo te temi muʼa, ʼe ʼiloʼi e te kau Kilisitiano ʼe leakoviʼi anai nātou, mo fakatagaʼi anai nātou, pea mo lau anai he ʼu loi kiā nātou—ko te ʼu meʼa fuli ʼaia “ ʼuhi ko te faitotonu.” Kae ʼi tatatou kātakiʼi agatonu ia te ʼu ʼahiʼahi ʼaia, ʼe tou fiafia heʼe tou fai ia te meʼa ʼaē ʼe leleiʼia pea mo fakamaʼuhigaʼi ai ia Sehova. (1 Pet. 2:19-21) ʼE mole feala ke fakasiʼisiʼi e totatou ʼu mamahi ia tatatou fiafia ʼaē ʼi te tauhi kiā Sehova ʼi te temi nei pea mo te kā haʼu. ʼE mole fakasiʼisiʼi ai mo te fiafia ʼaē ʼo te kaugā hau mo Kilisito ʼi te Puleʼaga ʼi selō peʼe ko te fiafia ʼaē ʼo te foaki mai ia te maʼuli heʼegata, ʼi tatatou māʼuʼuli ʼi te kele ʼo fakalogo ki te Puleʼaga ʼaia. Ko te ʼu tapuakina ʼaia, ʼe ko he fakamoʼoni ʼaia ʼo te ʼofa ʼo te ʼAtua, mo tona manavaʼofa, pea mo tona fia foaki.
24 ʼE lahi ia te ʼu faʼahi ʼe tou ako mai te Akonaki ʼi te Moʼuga. ʼE tou vakaʼi anai ʼi te ʼu ʼalatike e lua ʼaē kā hoa mai ia te ʼu faʼahiga ako kehekehe ʼe tou maʼu mai ai. Tou vakaʼi peʼe lava feafeaʼi hatatou maʼuliʼi ia te ʼu folafola ʼa Sesu Kilisito.
ʼE Kotou Tali Feafeaʼi Anai?
• He koʼē ʼe fiafia ia “nātou ʼaē ʼe natou ʼiloʼi tonatou masiva fakalaumālie”?
• Koteā te ʼu tupuʼaga ʼo te fiafia ʼa “nātou ʼaē ʼe agamalū”?
• He koʼē ʼe fiafia te kau Kilisitiano logolā tonatou fakatagaʼi?
• Ko te fiafia fea ʼaē neʼe talanoa kiai Sesu ʼe kotou punamaʼuli tāfito ai?
[Paki ʼo te pasina 13]
Ko te ʼu fiafia e hiva ʼaē neʼe fakahā lelei e Sesu ʼe toe fua lelei iā ʼaho nei kiā tātou ohagē pē ko tona fua lelei ʼi tona temi