Kāpite 4
ʼE Haʼu Sesu Mo He Fakaloto Mālohi
1. Ko ai ia nātou ʼaē neʼe faitohi ki ai ia Soane, pea ko ai iā ʼaho nei ʼe tonu ke natou tōkakaga tāfito ki te logo ʼaia?
KO TE ʼatu ʼu logo ʼaenī ʼe tuku hoholo atu, ʼe tonu ke tōkakaga tāfito kiai ia nātou fuli ʼaē ʼe kau fakatahi ki te ʼu kōkelekāsio ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua iā ʼaho nei. ʼE ʼi ai tonatou faka ʼuhiga, tāfito ʼi te kua ovi mai ʼo “te temi ʼaē kua fakakatofa.” (Fakahā 1:3) ʼE tou tokagaʼi ia te ʼu logo ʼaia ʼuhi ko totatou fiafia heʼegata. ʼE ʼui fēnei ʼi tona fakamatala: “Ko au Soane ki te ʼu kōkelekāsio ʼaē e fitu ʼi te tisitilike ʼo Asia: Ke ia koutou te ʼofa makehe pea mo te tokalelei mai ia ‘Ia ʼaē ʼe ʼafio pea neʼe ʼafio pea mo ia ʼaē ʼe haʼele mai,’ pea mai te ʼu laumālie e fitu ʼaē ʼe tutuʼu iā muʼa ʼo tona hekaʼaga fakahau, pea mai ia Sesu Kilisito.”—Fakahā 1:4, 5a.
2. (a) Koteā koa te faka ʼuhiga ʼo te nūmelo “fitu”? (b) Lolotoga te ʼaho ʼo te ʼAliki, ʼe ʼaoga kiā ʼai ia te ʼu logo ʼaē ki te ʼu “kōkelekāsio ʼaē e fitu”?
2 ʼI henī neʼe palalau ia Soane ki te ʼu kōkelekāsio ʼaē e fitu pea hoki ina hinoʼi mai anai ki muli mai ia tonatou ʼu higoa, ʼi te lea faka polofetā. Ko te nūmelo “fitu” ʼe tau fakaʼaogaʼi ʼi te Fakahā. ʼE ina fakatā ia te meʼa ʼaē ʼe kātoa, kae tāfito ʼi te ʼu faʼahi fakaʼatua pea mo tana kōkelekāsio ʼaē neʼe ina fakanofo. ʼI te kua tuputupu ʼo te ʼu kōkelekāsio ʼa te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te kele, heʼe ko te lauʼi hogofulu afe tupu nei ʼi te ʼaho ʼo te ʼAliki, ʼe feala hatatou tui papau ko te ʼu logo ʼaē neʼe ʼuluaki tala ki te ʼu “kōkelekāsio ʼaē e fitu” ʼo te kau fakanofo, ʼe toe ʼaoga foki ki te hahaʼi fuli ʼa te ʼAtua iā ʼaho nei. (Fakahā 1:10) ʼEī, ko Soane ʼe ʼi ai tana logo maʼuhiga ki te ʼu kōkelekāsio fuli ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova pea mo nātou fuli ʼaē kua natou kau mai ki ai, ʼi he potu pē ʼo te kele.
3. (a) ʼI te fakamālo ʼa Soane, ʼe haʼu maifea ia “te ʼofa makehe pea mo te tokalelei”? (b) Koteā te ʼu palalau ʼa Paulo ʼaē ʼe tatau mo te ʼu ʼuluaki fakamālo ʼa Soane?
3 Ko “te ʼofa makehe pea mo te tokalelei”—ko he ʼu meʼa manakoʼia, tāfito lā mo kapau ʼe tou leleiʼia tona matapuna! Ko te matapuna ʼaia ʼe ko te Tuʼi ʼAliki ko Sehova totonu pē, “te Hau ʼo te heʼegata,” ʼaē ʼe maʼuli “talu mai te ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼa ʼo aʼu ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga.” (1 Timoteo 1:17; Pesalemo 90:2) ʼE toe kau foki ki ai ʼi henī, ia te ʼu “laumālie e fitu,” kupu ʼaē ʼe fakahā ʼaki mai ai ia he kātoa ʼo te mālohi gāue ʼo te ʼAtua peʼe ko te laumālie māʼoniʼoni, ʼaē ʼe ina foaki mai ia te mahino pea mo te tapuakina kiā nātou fuli ʼaē ʼe natou fia tokagaʼi ia te lea faka polofetā. ʼO toe kau foki kiai ia te tuʼulaga tāfito ʼo “Sesu Kilisito,” ʼaē neʼe tohi fēnei e Soane ʼo ʼuhiga mo ia: “Neʼe fonu iā te ia te ʼofa makehe pea mo te moʼoni.” (Soane 1:14) Koia, ko te faʼahiga fakamālo ʼa Soane, ʼe tatau mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe palalau kiai ia te ʼapositolo ko Paulo ʼi te fakaʼosi ʼo tana lua tohi ki te kōkelekāsio ʼo Kolonito: “Ke ia koutou fuli ia te ʼofa makehe ʼo te ʼAliki ko Sesu Kilisito mo te ʼofa ʼo te ʼAtua pea mo takotou kau ki te laumālie māʼoniʼoni.” (2 Kolonito 13:14) Tou fakaʼamu foki ke malave te ʼu palalau ʼaenī kiā tātou takitokotahi ʼaē ʼe ʼoʼofa ki te moʼoni!—Pesalemo 119:97.
“Te Fakamoʼoni Agatonu”
4. Neʼe fakamatalatala feafeaʼi e Soane ia te ʼuhiga ʼo Sesu Kilisito, pea he koʼe ʼe tāu mo feʼauga ia te ʼu kupu ʼaē neʼe ina fakaʼaogaʼi ʼi tana fakamatalatala ʼaia?
4 ʼO hoa kiā Sehova, ʼe ko Sesu ʼaē e lahi age tona kolōlia ʼi te ʼatulaulau, he neʼe fakamatalatala e Soane ko Sesu ʼe “ ‘ko te fakamoʼoni agatonu,’ ‘Te ʼuluaki tupu mai te kau mate,’ pea ʼe ko ‘Te Pule ʼo te ʼu hau ʼo te kele.’ ” (Fakahā 1:5b) Ko Sesu ʼe tuʼu maʼu ʼi tona ʼuhiga Fakamoʼoni lahi ʼo te tuʼulaga fakaʼatua ʼo Sehova, ohagē pē ko te tuʼu maʼu ʼa te māhina ʼi te lagi. (Pesalemo 89:37) ʼI te hili ʼaē ʼo tana mate agatonu, ko he mate faka sākilifisio, neʼe liliu ai leva ko te ʼuluaki tagata ʼaē neʼe fakatuʼuake ko he laumālie tuputupua. (Kolose 1:18) ʼI te temi nei, iā muʼa ʼo te ʼafio ʼa Sehova, neʼe hiki ake ia ia ke māʼoluga age ʼi te ʼatu ʼu hau fuli ʼo te kele, koteʼuhi kua fakanofo ia ʼaki “te pule kātoa, ʼi te lagi mo te kele.” (Mateo 28:18; Pesalemo 89:27; 1 Timoteo 6:15) ʼI te taʼu 1914, neʼe fakanofo ai ia ia ko he Hau ke pule ʼi te lotolotoiga ʼo te ʼu puleʼaga ʼo te kele.—Pesalemo 2:6-9.
5. (a) Neʼe feafeaʼi te toe fakahoko atu e Soane ia tana ʼu palalau moʼo fakahā tona loto fakafetaʼi ki te ʼAliki ko Sesu Kilisito? (b) Ko ai ʼaē ʼe ʼaoga ki ai te meʼa ʼofa ʼo Sesu ʼaē ko tona maʼuli fakatagata haohaoa, pea ko te pilivilēsio makehe fea ʼaē neʼe vaheʼi ki te kau Kilisitiano fakanofo?
5 Neʼe toe hoko atu aipē e Soane ia tana loto fakafetaʼi ki te ʼAliki ko Sesu Kilisito ʼaki te ʼu palalau fakatupu loto māfana ʼaenī: “Kiā ia ʼaē ʼe ʼofa kiā tātou pea mo ina faka ʼāteaina tātou mai tatatou ʼu agahala ʼaki tona taʼataʼa ʼo ia totonu—pea neʼe ina fakaliliu ia tātou ko he puleʼaga, ko he kau pelepitelō maʼa tona ʼAtua pea mo Tamai—ʼio, ke ia te ia te kolōlia pea mo te mālohi ʼo talu ai. Ameni.” (Fakahā 1:5c, 6) Neʼe foaki e Sesu ia tona maʼuli fakatagata haohaoa, ke feala kiā nātou ʼaē ʼi te mālamanei, ʼaē ʼe natou tui kiā te ia, hanatou kaku ki te maʼuli haohaoa. Pea kiā koutou ʼaē ʼe kotou lau ia te tohi, ʼe feala hakotou kau kiai! (Soane 3:16) Kae ko te mate faka sākilifisio ʼa Sesu neʼe ina ʼavahi ia te ala ki he pilivilēsio makehe kiā nātou ʼaē ʼe liliu ko he kau Kilisitiano fakanofo ohagē ko Soane. Ko nātou ʼaia kua tala ko he kau faitotonu ʼo fakatafito ki te sākilifisio faitotogi ʼa Sesu. ʼI tanatou lītuʼa ʼaē ki tanatou ʼu fakatuʼutuʼu fakakelekele, ohagē ko Sesu, ko nātou ʼaia ʼo te kiʼi faga ovi neʼe fakatupu nātou e te laumālie ʼo te ʼAtua, pea ʼe natou ʼamanaki ʼe fakatuʼuake anai nātou ke natou gāue ohagē ko he ʼu hau mo pelepitelō ʼaki ia Sesu Kilisito ʼi tona Puleʼaga. (Luka 12:32; Loma 8:18; 1 Petelo 2:5; Fakahā 20:6) ʼE ko he toe pilivilēsio lahi! Neʼe mole lotolotolua ia Soane ʼi tana fakamoʼoni ʼaē ʼe tau pea mo Sesu ia te kolōlia pea mo te mālohi!
“ ʼE Haʼele Mai Mo Te ʼu ʼAo”
6. (a) Koteā ʼaē ʼe fakahā mai e Soane ʼo ʼuhiga mo Sesu ʼi tana ʼui ʼaē ʼe “haʼele mai mo te ʼu ʼao,” pea ko te lea faka polofetā fea ʼa Sesu ʼaē neʼe lagi manatuʼi e Soane? (b) ʼE faka ʼuhiga feafeaʼi te ‘haʼu’ ʼa Sesu, pea ko ai ʼaē kā hoko anai ki ai he lotomamahi lahi ʼi te kele?
6 ʼOsi ʼaia, pea tala fakafiafia mai e Soane: “Koʼenī! ʼE haʼele mai mo te ʼu ʼao, pea ʼe sio anai kiā te ia te mata fuli pē, pea mo nātou ʼaē neʼe natou hukiʼi ia ia, pea ko te ʼu telepī fuli ʼo te kele ʼe natou tuki fatafata anai ʼi te lotomamahi ʼuhi ko ia. ʼEī, ameni.” (Fakahā 1:7) ʼI henī,ʼe mahino papau neʼe manatuʼi e Soane ia te lea faka polofetā ʼaē neʼe tuku fakatomuʼa age e Sesu ʼo ʼuhiga mo te fakaʼosi ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼaenī. ʼI henī neʼe ʼui fakalelei mai e Sesu: “Pea ʼe hā mai anai ʼi te lagi te fakaʼiloga ʼo te Foha ʼo te tagata, pea ko te ʼu telepī fuli ʼo te kele ʼe natou tuki fatafata anai pea mo fetāgihi, pea ʼe natou sisio anai ki te Foha ʼo te tagata ʼe haʼu ʼi te ʼu ʼao ʼo te lagi mo te mālohi pea mo te kolōlia lahi.” (Mateo 24:3, 30) Koia, ʼe “haʼu” ia Sesu, ko tona faka ʼuhiga ʼe ina fakahoko ia te ʼu fakamāu ʼa te ʼAtua ki te ʼu puleʼaga. ʼE hoko ai anai he ʼu fetogi lahi ʼi te kele, pea ʼuhi ʼaē “ko te ʼu telepī fuli ʼo te kele” neʼe mole natou fia tokagaʼi te moʼoni ʼo te tuʼulaga hau ʼa Sesu, ʼe hoko moʼoni anai kiā nātou ia “te ʼita ʼo te hauhau ʼo te ʼAtua Māfimāfi.”—Fakahā 19:11-21; Pesalemo 2:2, 3, 8, 9.
7. ʼE feafeaʼi anai kiā “mata fuli pē,” ʼo kau ki ai mo nātou ʼaē mole fia fakalogo, hanatou “sisio” kiā Sesu?
7 Lolotoga te pō fakaʼosi ʼa Sesu mo tana kau tisipulo, neʼe ina ʼui age kiā nātou: “ ʼE kei toe pē te kiʼi temi veliveli, pea ʼe mole toe sio anai ia te mālamanei kiā te au.” (Soane 14:19) Kae ʼe mole ʼui koa lā ʼi te vaega, “ ʼe sio anai kiā te ia te mata fuli pē”? ʼE mole tonu leva ke tou ʼamanaki ko te ʼu fili ʼa Sesu ʼe natou sisio anai kiā te ia ʼaki tonatou ʼu mata fakasino, kae ohagē ko te ʼui e te ʼapositolo ko Paulo, ʼi te kua ʼosi hake ʼa Sesu ki te lagi, ko Sesu, ʼi te temi nei “ ʼe nofo ʼi he mālama ʼe mole feala ke sio ki ai he tahi” pea “ ʼe mole heʼeki ʼi ai he tagata kua sio pea mo lava sio” kiā te ia. (1 Timoteo 6:16) ʼE tou ʼiloʼi papau, neʼe fia ʼui mai ʼi henī e Soane ko te “sio” ʼaē ʼi tona faka ʼuhiga ʼaē ʼe kita “mālama,” ohagē pē ko he feala ʼo hatatou sio, peʼe ko hatatou mālama, ki te ʼu kalitātē fakapulipuli ʼa te ʼAtua ʼaki te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe ina fakatupu. (Loma 1:20) Ko te haʼu ʼa Sesu “mo te ʼu ʼao” ko tona faka ʼuhiga ʼe mole tou lava sisio anai kiā te ia, ohagē ko te ū ʼa te laʼā ʼi te ʼu ʼao. Māʼia pē lā mokā ʼe ū ia te laʼā ʼi te ʼu ʼao lolotoga ia te ʼaho, ʼe tou ʼiloʼi ʼe ʼi ai, ʼuhi ko te mālamagia ʼo te ʼaho. ʼO toe feiā aipē, logolā ko te ʼAliki ʼe fakapulipuli, kae ʼe hā mai anai ia ohagē ‘he afi ʼe ulo, mokā ina fakahoko anai ia te lagavaka kiā nātou ʼaē ʼe mole fakalogo ki te logo lelei ʼo ʼuhiga mo ia.’ Mo nātou ʼaia ʼe tonu anai ke natou “sisio kiā te ia.”—2 Tesalonika 1:6-8; 2:8.
8. (a) Ko ai ia “nātou ʼaē neʼe natou hukiʼi ia ia” ʼi te taʼu 33 ʼo totatou temi, pea ko ai ia nātou ʼaia iā ʼaho nei? (b) ʼUhi ko te mole kei maʼuli ʼa Sesu ʼi te kele, ʼe lava feafeaʼi koa ki te hahaʼi hanatou “hukiʼi ia ia”?
8 ʼE toe ‘sisio’ anai kiā Sesu mo “nātou ʼaē neʼe natou hukiʼi ia ia.” Ko ai ʼapē ia nātou ʼaia? ʼI te fakapōgi ʼo Sesu ʼi te taʼu 33 ʼo tatatou temi, ko te kau tagata sōlia Loma neʼe natou hukiʼi moʼoni ia ia. Neʼe toe pipiki ki te fakapō ʼaia ia te kau Sutea, ʼaē neʼe ʼui age ai e Petelo ki ʼihi iā nātou ʼaia ʼi te Penikosite: “Neʼe fakanofo ia ia e te ʼAtua ke ʼAliki pea mo Kilisito, ia te Sesu ʼaē neʼe kotou tutuki ki te pou.” (Gāue 2:5-11, 36; vakaʼi ia Sakalia 12:10; Soane 19:37.) Ko te kau Loma pea mo te kau Sutea ʼaia kua natou mamate kua teitei hili kiai ia taʼu e 2 000. Koia la ʼaē, ko nātou ʼaē ʼe natou ‘hukiʼi ia ia’ iā ʼaho nei ʼe lagi natou fakatātā ia te ʼu puleʼaga pea mo te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe natou fakahā te taʼi fehiʼa ʼaē neʼe fakahā kiā Sesu ʼi tona tutuki ki te pou. Kae ʼe mole kei maʼuli ia Sesu ʼi te kele. Kae kapau ko te kau fakafeagai ʼe natou fakatagaʼi mālohi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼaē ʼe natou fai fagonogono ʼo ʼuhiga mo Sesu peʼe natou tali lelei tonatou gaohi koviʼi, ʼe toe hagē pē foki ʼe natou ‘hukiʼi’ ia Sesu totonu.—Mateo 25:33, 41-46.
“Ko Te ʼAlefa Mo Te Omeka”
9. (a) Ko ai nei ʼaē ʼe palalau mālohi mai, pea ʼe palalau tuʼa fia ʼi te Fakahā? (b) Koteā tona faka ʼuhiga ia te fakahigoaʼi e Sehova ia ia totonu ko “te ʼAlefa pea mo te Omeka” pea mo “te Māfimāfi”?
9 ʼI te temi nei, ʼe hoko te meʼa fakafiafia ʼaupitō! Ko te Tuʼi ʼAliki ko Sehova totonu ʼaē ʼe palalau. ʼE ko he meʼa lelei ia he kamata feiā ʼaki te fakamahino mai ʼo te ʼu meʼa ʼaē kā hā, ʼuhi ko ia ko totatou Tagata Faiako Lahi pea ko ia tokotahi ia te Matapuna ʼo te Fakahā! (Isaia 30:20) ʼE ʼui fēnei e totatou ʼAtua: “Ko au ko te ʼAlefa mo te Omeka, . . . ia ia ʼaē ʼe ʼi ai pea neʼe ʼi ai pea ʼe haʼu, ia te Māfimāfi.” (Fakahā 1:8) ʼI te tohi ʼo te Fakahā ko Sehova totonu ʼaē neʼe palalau mai lagi ʼo tuʼa tolu, pea ʼi te tuʼa tolu ʼaia ko tana ʼuluaki palalau ʼaenī. (Vakaʼi mo te Fakahā 21:5-8; 22:12-15.) Ko te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō neʼe feala pē ke natou mahino vave ki te ʼalefa mo te omeka ʼaē ko te ʼuluaki pea mo te fakaʼosi ʼo te ʼu mataʼi tohi Faka Keleka. ʼE fakahigoaʼi e Sehova ia ia totonu ʼaki te ʼu mataʼi tohi ʼaia e lua, moʼo fakahā ʼi muʼa atu ʼo ia, neʼe mole ʼi ai he ʼAtua māfimāfi, pea ki muli mai ʼe mole ʼi ai anai he tahi ʼAtua. ʼE ina fakahoko anai ia tona Tuʼulaga fakaʼatua ki he ikuʼaga fakafiafia, ʼo talu ai. ʼE ina faka lakatonuʼi anai ia ia ʼo talu ai, ko ia tokotahi pē, ia te ʼAtua māfimāfi, ia te Tuʼi Māʼoluga iā meʼa fuli pē ʼaē neʼe fakatupu.—Vakaʼi ia Isaia 46:10; 55:10, 11.
10. (a) Ki muli mai neʼe talanoa feafeaʼi ia Soane ʼo ʼuhiga mo ia totonu, pea kofea ʼaē neʼe pilisoni ai? (b) Ko te takaiga tohi ʼaē neʼe tohi e Soane, ko ai ʼaē neʼe lagi kau ki tona ʼave ki te ʼu kōkelekāsio? (c) ʼE tau foaki feafeaʼi ia te meʼa kai fakalaumālie iā ʼaho nei?
10 ʼI tana falala ʼaē ko Sehova ʼe ina fakahoko anai tana ʼu fakatuʼutuʼu, neʼe ʼui fēnei e Soane kiā nātou ʼaē ʼe kaugana fakatahi mo ia: “Ko au Soane, tokotou tehina ʼaē ʼe kau fakatahi mo koutou ʼi te mamahi mo te puleʼaga pea mo te faʼa kātaki ʼo fakatahi mo Sesu, neʼe au nofo ʼi te motu ʼaē ʼe higoa ko Patemosi, he neʼe au palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua pea mo fakamoʼoni kiā Sesu.” (Fakahā 1:9) Ko Soane ʼi tona temi matuʼa, neʼe pilisoni ʼi Patemosi ʼuhi ko te logo lelei. Neʼe ko te temi ʼaia ʼaē neʼe sio ai ki te ʼuluaki meʼa ʼaē neʼe hā ʼi te Fakahā. Neʼe ina kātakiʼi mo tona ʼu tehina ia te ʼu fakataga, pea mo mamahi mo fakaʼamu mālohi ke kau ki te Puleʼaga kā haʼu. ʼE mahino papau ia, neʼe fakaloto mālohi ʼaupitō kiā ia ia te ʼu meʼa ʼaē neʼe hā, ohagē pē ko te fakaloto mālohiʼi ʼo te kalasi ʼo Soane ʼi te temi nei, ʼi tana sio ʼaē ki te hoko ʼo te ʼu meʼa ʼaia. ʼE mole tou ʼiloʼi pe neʼe ʼave feafeaʼi e Soane ia te takaiga tohi ʼo te Fakahā ki te ʼu kōkelekāsio, he neʼe pilisoniʼi foki ʼi te temi ʼaia. (Fakahā 1:11; 22:18, 19) Neʼe lagi kau fakatahi ki ai ia te kau ʼāselo, moʼo fai ia te gāue ʼaia, ohagē ko tanatou tau puipui ia te kau Fakamoʼoni agatonu ʼa Sehova ʼo te temi ʼaenī ʼaē ʼe tapuʼi pea mo faka tuʼakoi ai tanatou gāue. ʼO feala ai kiā nātou ʼaia ke nātou foaki ʼi tona temi totonu ia te meʼa kai fakalaumālie ki tonatou ʼu tehina ʼaē ʼe fia kakai ki te moʼoni.—Pesalemo 34:6, 7.
11. Ko te pilivilēsio fea ʼaē ʼe tatau mo ia ʼaē neʼe maʼu e Soane, ʼe leleiʼia ʼaupitō e te kalasi ʼo Soane ʼi te temi nei?
11 Kotou fakakaukauʼi age muʼa, pe neʼe leleiʼia feafeaʼi e Soane ia te pilivilēsio ʼaē ko tona fakaʼaogaʼi e Sehova ko he fakahoko palalau ki te ʼu kōkelekāsio! ʼO toe feiā aipē, ko te kalasi ʼo Soane ʼi te temi nei, ʼe natou leleiʼia ʼaupitō ia te pilivilēsio ʼaē ko te foaki ki te hahaʼi ʼa te ʼAtua, ia “tanatou meʼa kai [fakalaumālie] ʼi tona temi totonu.” (Mateo 24:45) Tou fakaʼamu ke tou kau kiā nātou ʼaē ʼe fakaloto mālohiʼi ʼaki te meʼa kai fakalaumālie ʼaia ke feala hatatou kaku ki te ikuʼaga faka kolōlia ʼaē ko te maʼuli heʼegata!—Tāʼaga Lea 3:13-18; Soane 17:3.
[Talanoa ʼo te pasina 21]
Ko Te Meʼa Kai Fakalaumālie ʼe Tufa ʼi Te ʼu Temi Faigataʼa
Lolotoga te ʼu ʼaho fakamuli, ʼi te faigataʼaʼia ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼuhi ko te ʼu fakataga mālohi pea mo te ʼu mamahi lahi, neʼe maʼuhiga kiā nātou ke tufa age hanatou meʼa kai fakalaumālie ke feala hanatou nonofo mālolohi ʼi te tui. ʼI te agamāhani neʼe feʼauga lelei tuʼumaʼu te meʼa kai ʼaē neʼe tufa age kiā nātou, ʼo hā ʼaki ai ia te mālohi fakatalakitupua ʼo Sehova.
Ohagē la, ʼi Siamani ʼi te pule ʼa Itilele, neʼe tā pea mo tufa e te kau Fakamoʼoni ia te ʼu hiki ʼo Te Tule Leʼo, ʼaē neʼe tapuʼi e te kau takitaki Nasi. ʼI Hambourg, neʼe hūfi e te Kesitapo ia te ʼapi neʼe tuku ai ia te masini tā. Neʼe ko te kihiʼi ʼapi, pea neʼe mole ʼi ai he faʼahi neʼe feala ke fufū fakalelei ai he meʼa. Neʼe tuku te masini tā ʼi te foʼi puha, pea ko te ʼu koga fuli ʼo te masini tā ʼaia neʼe tuku ia ʼi te tānakiʼaga putete, ʼi te kiʼi koga fale ʼi te lalo fale. ʼI te tuʼa tānakiʼaga putete, neʼe ʼi ai te pasikete ʼe fonu ai ko te ʼu nusipepa! Neʼe feala noa pē hona maʼu. Kae koteā ʼaē neʼe hoko? ʼI te faʼahiga ʼavahi ʼo te puha e te tagata sōlia, neʼe mole feala hana sio ki te masini tā. Neʼe ʼui fēnei e te fafine ʼo te ʼapi, ʼi tanatou ʼolo ki te kiʼi koga fale ʼaē ʼi te lalo fale: “Neʼe tutuʼu te ʼu tagata sōlia e toko tolu ʼi te lotomālie ʼo te kiʼi koga fale ʼaia, ʼi te faʼahi tonu ʼo te tānakiʼaga putete, ʼaē neʼe fufū ai te pasikete ʼaē neʼe fonu ai ia te ʼu Tule Leʼo. Kae neʼe mole ʼi ai he tahi iā nātou neʼe ina fakatokagaʼi he meʼa, he neʼe hagē ia neʼe fakakiviʼi nātou.” ʼAki ia te takitaki fakaofoofo ʼaia ʼa te ʼAtua, neʼe feala ai ki te fafine ʼo te ʼapi ke ina hoko atu tana foaki ia te meʼa kai fakalaumālie ʼi te ʼu temi faigataʼa pea mo fakamataku ʼaia.
ʼI te ʼu taʼu 1960, neʼe hoko ai te fetauʼaki faka sivile ʼa Niselia pea mo te koga fenua agatuʼu ʼo Biafra. Talu mai te punupunu kātoa ʼo Biafra e te telituale ʼo te kau Niselia, ko te meʼa pē neʼe feala ai ki te fenua ʼaia ke feʼiloʼiʼaki mo te tuʼa fenua neʼe ko te fefolauʼaki vakalele. Ko tona faka ʼuhiga ʼaē, ko te kau Fakamoʼoni ʼaē ʼi Biafra neʼe natou nonofo ʼi te tuʼutāmaki ʼaē ko tonatou motuhi mai te haʼuʼaga ʼo tanatou meʼa kai fakalaumālie. Koia, ʼi te kamataʼaga ʼo te taʼu 1968, ko te ʼu puleʼaga ʼo Biafra neʼe natou foaki ki tanatou tagata gāue ʼaē ʼe kau ki te selevisi sivile ia he gāue maʼuhiga ko te tahi ʼi Eulopa pea ko te tahi neʼe ʼave ia ke gāue ʼi te malaʼe vakalele ʼo Biafra. Ko te toko lua ʼaia neʼe ko he ʼu Fakamoʼoni ʼo Sehova, pea ʼi te temi nei ko nāua ʼaē ʼe nonofo ʼi te ʼu potu taupotu e lua ʼo te ʼu koga meʼa ʼaē ʼe ʼi ai tona pipikiʼaga mo Biafra pea mo te tuʼa fenua. Ko nāua toko lua ʼaia neʼe nā ʼiloʼi papau ko te ʼu meʼa ʼaia neʼe loto kiai ia Sehova. Koia, neʼe nā foaki ai ia nāua ki te gāue fakakinakina pea mo fakatupu tuʼutāmaki ʼaē ko te fakahoko ia te tufa ʼo te meʼa kai fakalaumālie ki Biafra. Pea neʼe nā haga fai fuli pē ia tana gāue māʼia pē lā ia te lolotoga ʼo te tau. Neʼe ʼui fēnei e te tahi iā nāua ʼaia: “Ko te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼe fakalaka age ia ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe feala ke fai e te tagata.”
[Mape ʼo te pasina 19]
Te ʼu Nūmelo Fakatātā ʼAē ʼi Te Fakahā
Te Nūmelo Tona ʼUhiga Fakatā
2 ʼE ina fakatātā he meʼa ʼe tuʼu maʼu
(Fakahā 11:3, 4; vakaʼi ia Teutalonome 17:6.)
3 ʼE ina fakatātā te ʼiloʼi ʼo he meʼa maʼuhiga.
Pea ʼe toe fakahā mai ai ʼe fakamālohiʼi.
4 ʼE ina fakatātā he meʼa ʼe kātoa peʼe fua tatau
tona ʼu tapa fā. (Fakahā 4:6; 7:1, 2; 9:14; 20:8; 21:16)
6 ʼE ina fakatātā te heʼe haohaoa, he meʼa ʼe faikehe,
peʼe ko he meʼa ʼe fakalialia.
(Fakahā 13:18; vakaʼi ia 2 Samuele 21:20.)
7 ʼE ina fakatātā he meʼa ʼaē ʼe kātoa ʼi te
faʼahiga sio ʼa te ʼAtua, peʼe ko te ʼu fakatuʼutuʼu
ʼa Sehova peʼe ko ʼa Satana.
10 ʼE ina fakatātā te kātoa ʼo te fakatahiʼi
ʼo te ʼu meʼa ʼi te faʼahi fakasino, ʼo ʼuhiga
mo te ʼu meʼa ʼo te kele.
12 ʼE ina fakatātā he kautahi kua faʼufaʼu ʼi te faʼahi
fakaʼatua peʼe ʼi te lagi peʼe ʼi te kele.
24 ʼE ina fakatātā te lahi age peʼe ko te fakaliuga lua
ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu faka kautahi ʼa Sehova. (Fakahā 4:4)
Ko ʼihi nūmelo ʼaē ʼe talanoa kiai ʼi te tohi ʼo te Fakahā ʼe tonu ke tou mahino kiai ʼi tona ʼaluʼaga totonu. ʼI ʼihi temi, ʼe tala mai e te ʼu ʼuluaki palalau pea mo te ʼu palalau ki muli mai ia te faʼahi ʼaia. (Vakaʼi ia Fakahā 7:4, 9; 11:2, 3; 12:6, 14; 17:3, 9-11; 20:3-5.)