Te Meʼa ʼAē ʼe Maʼu Ai Te Fiafia
KO SEHOVA, “te ʼAtua fiafia,” pea mo Sesu Kilisito, “te Tuʼi ʼAliki e tahi pea mo fiafia,” ʼe nā ʼiloʼi lelei te meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou ke tou maʼu ai te fiafia. (1 Timoteo 1:11, MN; 6:15, MN ) Koia, ʼe mole tou punamaʼuli, ko te kalavi ʼo te fiafia ʼe tou maʼu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua, te Tohi-Tapu.—Apokalipesi 1:3; 22:17.
ʼI tana Akonaki ʼiloa ʼi te Moʼuga, neʼe fakamatalatala e Sesu te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai moʼo maʼu te fiafia.a ʼE ina ʼui fēnei: “[Fiafia] ia nātou” (1) ʼaē ʼe nātou ʼiloʼi te maʼuhiga ʼo te ʼu meʼa fakalaumālie, (2) ʼaē ʼe lotomamahi, (3) ʼaē ʼe agamālū, (4) ʼaē ʼe fia kakai pea mo fia ʼiʼinu ki te faitotonu, (5) ʼaē ʼe manavaʼofa, (6) ʼaē ʼe loto maʼa, (7) ʼaē ʼe manako ki te tokalelei, (8) ʼaē neʼe fakatagaʼi ʼuhi ko te faitotonu, pea (9) mo laukoviʼi pea mo fakatagaʼi ʼuhi ko ia.—Mateo 5:3-11, MN.
ʼE Moʼoni Koa Te ʼu Faiakonaki ʼa Sesu?
ʼE lagi tou feʼekeʼaki anai peʼe feafeaʼi te fiafia ʼa ni hahaʼi ʼe fia kakai pea mo fia ʼiʼinu ki te faitotonu peʼe lotomamahi?
Ko te hahaʼi ʼaia ʼe nātou sio fakapotopoto ki te ʼu ʼaluʼaga ʼo te malamanei. ʼE nātou ‛toʼetoʼe pea mo lotomamahi ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fakalialia fuli ʼe lolotoga fai’ ia ʼaho nei. (Esekiele 9:4) ʼE mole nātou fiafia ʼi te ʼu meʼa ʼaia. Kae ʼe nātou fiafia heʼe nātou ʼiloʼi ko te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua ʼe ina ʼaumai anai te ʼu ʼaluʼaga faitotonu ki te kele pea mo te faitotonu kia nātou ʼaē ʼe fakaʼofaʼofa.—Isaia 11:4.
Ko te manako ki te faitotonu ʼe toe fakatupu ai te lotomamahi ʼa te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa kovi ʼaē ʼe nātou fai. Koia ʼe nātou ʼiloʼi te maʼuhiga ʼo te ʼu meʼa fakalaumālie kia nātou. Ko te hahaʼi ʼaia ʼe nātou kumi te takitaki ʼa te ʼAtua heʼe nātou ʼiloʼi ko ia tokotahi pe ʼe lava tokoni kia nātou ke nātou tauʼi tonatou ʼu vaivaiʼaga.—Tāʼaga Lea 16:3, 9; 20:24.
ʼE mahino ki te hahaʼi ʼaē ʼe lotomamahi, pea mo fia kakai pea mo fia ʼiʼinu ki te faitotonu, pea mo ʼiloʼi te maʼuhiga ʼo te ʼu meʼa fakalaumālie kia nātou, ʼe maʼuhiga ke nātou maʼu ni ʼu felogoi lelei mo te Tupuʼaga. Ko he felogoi mo te hahaʼi ʼe maʼu ai te fiafia, kae tāfito te felogoi lelei ʼaē mo te ʼAtua. Ei, ʼe feala ki te hahaʼi ʼaē ʼe manako ki te faitotonu, pea mo nātou tali lelei te takitaki ʼa te ʼAtua, ke nātou maʼu te fiafia moʼoni.
Kae ʼe lagi mata faigataʼa hakotou faka tui ʼe feala ke fiafia he tahi ʼe fakatagaʼi pea mo fai ki ai ni ʼu laukovi. Kae ʼe tou faka tui ki te faʼahi ʼaia he ko Sesu totonu ʼaē neʼe ina fakahā ia te meʼa ʼaia. Koia, ʼe tonu ke tou mahino feafeaʼi ki te ʼu palalau ʼaia?
ʼE Fakatagaʼi Nātou Kae ʼe Nātou Fiafia—ʼO Feafeaʼi?
Koutou fakatokagaʼi neʼe mole ʼui e Sesu ko te ʼu laukovi pea mo te ʼu fakagata ʼe ko he ʼu meʼa ʼe fakatupu fiafia. Neʼe ina ʼui fēnei: “[Fiafia] ia nātou ʼaē neʼe fakatagaʼi ʼuhi ko te faitotonu, . . . mokā [laukoviʼi] koutou, pea mo fakatagaʼi koutou . . . ʼuhi ko ʼau.” (Mateo 5:10, 11, MN ) Koia hoki maʼu pe te fiafia mo kapau ʼe laukoviʼi he tahi ʼuhi he ko he tisipulo ʼa Kilisito, pea mo tana fia maʼuliʼi te ʼu pelesepeto faitotonu ʼaē neʼe akoʼi age e Sesu.
ʼE hā te faʼahi ʼaia ʼi te meʼa neʼe hoko ki te kau ʼuluaki Kilisitiano. Ko te hahaʼi ʼo te Sanetualio, te kau Sutea ʼo te telepinale lahi, neʼe “pauiʼi e natou te kau apositolo, nee natou fakatotonu ke huipiʼi natou, nee natou tapu kia natou tanatou toe lea i te Huafa o Sesu, pea nee natou fakaateainaʼage natou.” Neʼe koteā tanatou tali kiai? “Kae nee natou mavae fiafia mai te Sanetualio. Koteuhi i tanatou iloi kua taau mo natou te tali lainoa o uhiga mo te Huafa. Pea ko te aho fuape, nee mole gata tanatou akonaki pea mo tanatou fagonogono te Logolelei, ko Sesu e ko te Mesia, i te faletapu pea mo te u api.”—Gaue 5:40-42; 13:50-52.
Neʼe toe foaki mai e te ʼapositolo ko Petelo he mālama lahi ʼo ʼuhiga mo te pikipikiga ʼo te laukovi pea mo te fiafia. Neʼe ina ʼui fēnei: “Kapau ʼe laukoviʼi koutou ʼuhi ko te huafa ʼo Kilisito, koutou fiafia, heʼe ko te laumālie ʼo te kolōlia, ei te laumālie ʼo te ʼAtua ʼe nofo mo koutou.” (1 Petelo 4:14, MN ) Ei, ʼe mole ko he meʼa fakafiafia mokā mamahi he Kilisitiano ʼuhi ko tana fai te meʼa ʼaē ʼe lelei, kae ʼe ina maʼu te fiafia heʼe ina ʼiloʼi ʼe ina maʼu te laumālie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua. Koteā te pikipikiga ʼo te laumālie ʼo te ʼAtua mo te fiafia?
Te ʼu Gāue ʼo Te Kakano Peʼe Ko Te Fua ʼo Te Laumālie?
Ko te laumālie ʼo te ʼAtua ʼe maʼu pe e te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fakalogo ki te takitaki ʼa te ʼAtua. (Gaue 5:32) ʼE mole foaki e Sehova tona laumālie ki te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fai “te u gaue a te kakano.” Ko te ʼu gāue ʼaia ʼe ko te “feauaki, te agaʼuli, te faiʼaga, te tauhi taulaʼatua, te fakalauʼakau, te u taufehia, te maveu, te maheka, te ita, te fe’filiʼaki, te mavetevete, te fakapalatahi, te u holikovi, te u konahia, te ʼu kaivale pea mo ihiʼage mea e tatau mo te u mea aeni.” (Kalate 5:19-21) ʼE mahino ia, ʼi te malamanei kua lahi ʼaupito “te u gaue a te kakano.” Kae ko nātou ʼaē ʼe nātou fai te ʼu aga ʼaia ʼe mole nātou maʼu te fīmālie moʼoni pea mo te fiafia heʼegata. Heʼe ko te ʼu gāue ʼaia ʼe nātou maumauʼi te ʼu vāhaʼa lelei ʼa te ʼu famili, mo te ʼu kaumeʼa. Pea tahi, ʼe ʼui e te Folafola ʼa te ʼAtua ko nātou ʼaē ʼe nātou fai te ʼu gāue ʼaia “e mole natou tofia anai i te Puleaga o te Atua.”
Kae ʼe foaki e te ʼAtua tona laumālie kia nātou ʼaē ʼe nātou fakatuputupu “te fua ʼo te laumālie.” Ko te ʼu kalitate ʼo te fua ʼaia ʼe ko te “ ʼofa, te fiafia, te tokalelei, te kātaki fualoa, te finegaloʼofa, te agalelei, te tui, te agamālū, te loto lolomi.” (Kalate 5:22, 23, MN ) Ka tou maʼuliʼi te ʼu kalitate ʼaia, ʼe feala ai leva ke tou felogoi lelei mo te hahaʼi pea mo te ʼAtua, pea mo maʼu ai te fiafia moʼoni. Tahi ʼaē meʼa maʼuhiga, ka tou fakahā te ʼofa, te finegaloʼofa, te agalelei pea mo ihi age kalitate, ʼe tou fakafiafia te loto ʼo Sehova pea ʼe tou maʼu te ʼamanaki taulekaleka ʼo te maʼuli heʼegata ʼi te mālama foʼou faitotonu ʼa te ʼAtua.
Ko Te Fiafia ʼe Ko he Meʼa ʼe Kita Filifili
Ko te taumatuʼa ko Wolfgang pea mo Brigitte ʼi Siamani, ʼi tanā kamata ako fakamalotoloto te Tohi-Tapu, neʼe tapuke tonā ʼu koloā ohage ko te ʼui ʼa te hahaʼi ʼe feala ai hakita maʼu te fiafia. Neʼe nā tūpulaga pea mo maʼuli fīmālie. Neʼe nā kofu ki te ʼu mutuʼi meʼa ʼe totogi kovi, pea neʼe nā nonofo ʼi te foʼi fale matalelei, pea neʼe haʼele lelei tanā gāue. Neʼe lahi te temi ʼaē neʼe nā fakaʼaogaʼi ai moʼo tānaki koloā, kae neʼe mole nā maʼu aipe la te fiafia moʼoni. Pea neʼe tonu leva kia Wolfgang pea mo Brigitte ke nā fai te tonu maʼuhiga. Neʼe nā kamata fakaʼaogaʼi leva tonā temi pea mo tanā ʼu faiga ki te kumi ʼo te ʼu koloā fakalaumālie maʼuhiga pea mo nā vakavakaʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ke nā fakaōvi ai kia Sehova. ʼAki leva te meʼa ʼaē neʼe nā filifili neʼe fetogi ai tonā maʼuli, ʼo nā faka faigafua tonā maʼuli pea mo nā gāue pionie, moʼo faka mafola temi katoa te logo lelei ʼo te Puleʼaga. Ia ʼaho nei, ʼe nā gāue ʼi te filiale ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo Siamani. Tahi ʼaē meʼa, neʼe nā ako te lea faka Siaina moʼo tokoni ki te kau matāpule ke nātou ako te ʼu moʼoni ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua, te Tohi-Tapu.
Neʼe maʼu koa e te taumatuʼa ʼaia te fiafia moʼoni? ʼE ʼui fēnei e Wolfgang: “Kua lahi age tamā fiafia pea mo tamā maʼuli fakafeauga, heʼe kua lahi age tamā kumi te ʼu koloā fakalaumālie. Kua mālohi tomā maʼuli faka taumatuʼa ʼuhi ko tamā tauhi mo tomā loto katoa kia Sehova. Neʼe ma fiafia ʼi tomā maʼuli faka taumatuʼa ʼi muʼa, kae ʼi te kua lahi fau ʼo tamā tokakaga ki tamā ʼu gāue neʼe mole kei tatau tamā ʼu fakatuʼutuʼu. ʼI te temi nei, kua ma logo tahi moʼo kumi pe te meʼa e tahi.”
Koteā Te Meʼa ʼAē ʼe Maʼu Ai Te Fiafia?
Moʼo fakanounou: Koutou tekeʼi “te u gaue a te kakano” pea koutou fakatuputupu “te fua ʼo te laumālie [ʼo te ʼAtua].” (Vakaʼi te talanoa ʼo te pasina.) Ke feala hatatou fiafia, ʼe tonu ke tou felogoi lelei mo te ʼAtua. Ko he tahi ʼe faiga ke ina fai te faʼahi ʼaia ʼe mulimuli ki te fakamatalatala ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te tagata fiafia.
Koia, ʼaua naʼa koutou manatu ʼe mole koutou lava maʼu te fiafia. ʼE mahino ia, ʼi te temi nei ʼe lagi koutou mahahaki peʼe koutou fihifihia ʼi tokotou maʼuli faka famili. Lagi ʼe mole ʼi ai hakotou fānau peʼe lagi koutou faiga ke koutou maʼu hakotou gāue lelei. ʼE lagi ʼe mole lahi tokotou ʼu koloā ohage ko te temi muʼa. Kae koutou lototoʼa, pea mo loto falala! Ko te pule ʼa te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe ina fakatokatoka anai te ʼu fihifihia ʼaia pea mo ʼihi atu. Ei, kua vave fakahoko pe e Sehova ʼAtua te ʼu palalau ʼaenī ʼa te tagata fai pesalemo kia nātou ʼaē ʼe nātou tauhi kia te ia: “Ko tau ʼafio ʼe ko he ʼafio ki te ʼu temi fuli ʼaē ʼe mole ʼiloʼi honatou gataʼaga . . . ʼE ke avahi tou nima pea ʼe ke fakahoko te loto ʼo te meʼa maʼuli fuli pe.” (Pesalemo 145:13, 16) Ko te ʼu toko lauʼi miliona kaugana ʼa Sehova ʼi te malamanei ʼe nātou fakamoʼoni ki te faʼahi ʼaia, ka koutou manatuʼi tuʼumaʼu te fakapapau ʼaia ʼa Sehova, pea ʼe tokoni lahi atu anai ke koutou fiafia ʼi te temi nei.—Apokalipesi 21:3.
[Kiʼi nota]
a Ko te ʼu manuʼia takitahi ʼaia e hiva, ʼe kamata ʼaki te kupu faka Hepeleo makarios. Neʼe fakaliliu te kupu ʼaia e ʼihi Tohi-Tapu ʼaki te kupu “manuʼia,” kae ko te Les Saintes Écritures — Traduction du monde nouveau pea mo ʼihi Tohi-Tapu ohage ko te The Jerusalem Bible pea mo te Today’s English Version, ʼe nātou fakaliliu fakalelei ʼaki te kupu “fiafia.”
[Talanoa ʼo te pasina 6]
Te ʼu Meʼa ʼAē ʼe Tou Maʼu Ai Te Fiafia
Te ʼofa ʼe ina uga ʼihi ke nātou liufaki atu te ʼofa ʼaia.
Te fiafia ʼe ina foaki atu te mālohi moʼo tauʼi te ʼu fihifihia.
Te tokalelei ʼe tokoni atu anai ke ʼaua naʼa koutou tokakovi mo ʼihi.
Te kātaki fualoa ʼe ina faka fealagia atu anai ke koutou fiafia tuʼumaʼu logola te ʼu ʼahiʼahi ʼaē ʼe hoko kia koutou.
Te agalelei ʼe ina fakaōvi atu te hahaʼi kia koutou.
Te agaʼofa ʼaē ʼe koutou fakahā ki ʼihi, ʼe ina faka fealagia ke nātou tokaga atu.
Te tui ʼe ina fakamoʼoni atu anai te takitaki ʼofa ʼa te ʼAtua.
Te agamālū ʼe ina foaki atu anai te tokalelei ʼo tokotou loto, mo tokotou ʼatamai pea mo tokotou sino.
Te loto lolomi ʼe ina fakasiʼisiʼi anai tokotou ʼu hala.
[Paki ʼo te pasina 7]
ʼE tonu ke koutou fafaga tokotou maʼuli fakalaumālie mo kapau ʼe koutou fia maʼu te fiafia