Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • jy kap. 63 p. 150-p. 151 § 3
  • Neʼe Foaki e Sesu He ʼu Tokoni ʼo ʼUhiga Mo Te ʼu Meʼa Fakatupu Higa Pea Mo Te Agahala

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Neʼe Foaki e Sesu He ʼu Tokoni ʼo ʼUhiga Mo Te ʼu Meʼa Fakatupu Higa Pea Mo Te Agahala
  • Ko Sesu Te Ala, Mo Te Moʼoni Pea Mo Te Maʼuli
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Neʼe Toe Fakatonutonuʼi e Sesu Tana Kau Tisipulo
    Te Tagata ʼAē ʼe Lahi Tokotahi ʼo Te ʼu Temi Fuli
  • ʼE ʼOfa Ia Ki Te Tamaliki Liliki
    Te Tohi ʼo Te ʼu Hisitolia Faka Tohi-Tapu
  • Tana Akonaki Iloa ʼi Te Moʼuga
    Ko Sesu Te Ala, Mo Te Moʼoni Pea Mo Te Maʼuli
  • Lagi ʼe Ke Maʼu Anai Tou Tēhina
    Te Tule Leʼo—1999
Hoko Atu
Ko Sesu Te Ala, Mo Te Moʼoni Pea Mo Te Maʼuli
jy kap. 63 p. 150-p. 151 § 3
ʼE fiafia he tagata ʼi tana maʼu tana ovi ʼae neʼe puli

KAPITE 63

Neʼe Foaki e Sesu He ʼu Tokoni ʼo ʼUhiga Mo Te ʼu Meʼa Fakatupu Higa Pea Mo Te Agahala

MATEO 18:6-20 MALEKO 9:38-50 LUKA 9:49, 50

  • HE ʼU TOKONI ʼO ʼUHIGA MO TE ʼU MEʼA FAKATUPU HIGA

  • KAPAU ʼE AGAHALA HE TEHINA

Neʼe hoki ʼosi fakaʼaogaʼi age pe e Sesu he faʼifaʼitaki moʼo fakaha ki ʼana tisipulo te manatu ʼae neʼe tonu ke natou maʼu. Neʼe tonu ke natou hage ko he ʼu kihiʼi tamaliki, ʼae ʼe agavaivai pea ʼe mole fia maʼu tuʼulaga. Neʼe tonu ki te ʼu tisipulo ke natou ‘tali te ʼu kihiʼi tamaliki feia ʼuhi ko tona huafa pea mo natou toe tali ai foki mo Sesu.’—Mateo 18:5.

Neʼe heʼeki faʼa fualoa ki ai, neʼe fefihiʼaki te kau apositolo pe ko ai ʼae ʼe lahi age ia natou. Koia, neʼe lagi hage kia natou te ʼu palalau ʼa Sesu ko honatou fakatonutonuʼi. Pea neʼe palalau leva ia te apositolo ko Soane ki he tahi age meʼa neʼe hoki ʼosi hoko age pe. Neʼe ina ui fenei: “Neʼe matou sisio ki he tahi neʼe ina kapu te ʼu temonio ʼaki tou huafa, pea neʼe matou faigaʼi ke matou taʼofi ia ia, he ʼe mole mulimuli ia tatou.”—Luka 9:49.

Neʼe lagi manatu ia Soane, neʼe gata pe ki te kau apositolo ʼae neʼe fakagafua age ke natou fakamalolo te hahaʼi peʼe ke natou kapu te ʼu temonio. Kapau koia, pea neʼe lava feafeaʼi ki te tagata Sutea ʼaia ke ina kapu ia te ʼu laumalie kovi? Neʼe lagi manatu ia Soane, neʼe mole tonu ke fakahoko e te tagata ʼaia he ʼu milakulo he neʼe mole fakatahi ia mo Sesu pea mo te kau apositolo.

Neʼe punamaʼuli ia Soane ʼi te ui fenei e Sesu: “ ʼAua naʼa kotou faigaʼi ke kotou taʼofi ia ia, he ʼe mole ʼi ai he tahi ʼe ina fai anai he milakulo ʼaki toku huafa pea mo ina laukoviʼi atu aipe ia au. He ʼe ko ʼae ʼe mole fakafeagai mai kia tatou, ʼe kau ia mo tatou. Pea ko ʼae ʼe ina foaki atu he ipu vai ke kotou iinu he ʼe kotou kau mo Kilisito, ʼe au tala moʼoni atu, ʼe ina maʼu anai tona fakapale.”—Maleko 9:39-41.

Koia, ʼi te temi ʼaia neʼe mole ʼaoga ke fakatahi te tagata ʼaia mo Kilisito, ke kau ai ki te faʼahi ʼo Sesu. Neʼe heʼeki fakatuʼu te kokelekasio Fakakilisitiano, koia ko te mole fealuʼaki ʼa te tagata ʼaia mo Sesu, neʼe mole fakaʼuhiga leva neʼe fakafeagai kia te ia peʼe ina fakamafola he lotu ʼe hala. ʼE mahino ia neʼe tui te tagata ʼaia ki te huafa ʼo Sesu, pea neʼe ha ʼi te ʼu palalau ʼa Sesu, ʼe ina maʼu anai tona fakapale.

Ko he tagata ʼe tau ki tona kia he foʼi maka momosi fulumeto pea ʼe li ki te tai

ʼI te tahi age faʼahi, kapau neʼe tukia te tagata ʼaia ʼuhi ko he ʼu palalau peʼe ko he ʼu aga ʼa te kau apositolo, neʼe ko he agahala mamafa ia. Neʼe ui fenei e Sesu: “Ko ʼae ʼe ina fakatukia he tahi ia natou liliki ʼaeni ʼe tui, ʼe lelei age ke tau ki tona kia he foʼi maka momosi fulumeto pea ke li ki te tai.” (Maleko 9:42) Pea neʼe ui e Sesu neʼe tonu ki ʼana tisipulo ke natou toʼo kehe he meʼa, tatau aipe pe ʼe maʼuhiga, ohage ko he nima, he vaʼe peʼe ko he mata, mo kapau ʼe natou higa ʼuhi ko te meʼa ʼaia. Neʼe lelei age ke mole natou maʼu he meʼa neʼe natou leleiʼia kaʼe natou hu ki te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, ʼi hanatou taupau te meʼa ʼaia kaʼe li natou ki te Seʼeni (peʼe ko te Liuʼa ʼo Hinome). ʼE mahino ia neʼe iloʼi e te kau apositolo te koga meʼa ʼaia neʼe ovi ki Selusalemi, ʼae neʼe tutu ai te ʼu ʼotaʼota, ʼo natou mahino ai neʼe fakaʼuhiga ki te mate ʼo talu ai.

Neʼe toe fai e Sesu mo te fakatokaga ʼaeni: “Kotou tokakaga naʼa kotou meʼa noaʼi he tahi ia natou liliki ʼaeni, he ʼe au tala atu kia koutou, ʼe sisio tuʼumaʼu ʼanatou ʼaselo ʼae ʼi selo ki te fofoga ʼo taku Tamai.” ʼE maʼuhiga feafeaʼi ia “natou liliki” ʼaia ki tana Tamai? Neʼe palalau ia Sesu ʼo ʼuhiga mo he tagata neʼe ʼi ai ʼana ovi ʼe 100 pea neʼe puli he ovi ʼe tahi. Neʼe ina tuku te ʼu ovi ʼe 99 kaʼe alu ʼo kumi ia ia ʼae kua puli, pea ʼi tana maʼu, neʼe fiafia lahi age ʼo ʼuhiga mo ia ʼi te ʼu ovi ʼe 99. Neʼe hoko atu fenei e Sesu: “ ʼE mole loto e taku Tamai ʼae ʼe ʼi selo ke mate he tahi ia natou liliki ʼaeni.”—Mateo 18:10, 14.

Neʼe lagi manatu ia Sesu ki te fefihiʼaki ʼo tana kau apositolo pe ko ai ʼae ʼe lahi age, koia neʼe ina fakalotomalohiʼi fenei natou: “Ke kotou maʼu te masima ia koutou, pea ke kotou fetokaleleiʼaki.” (Maleko 9:50) ʼE kano lelei he meʼa kai moka konakonaʼi. Koia, ʼe faigafua age te tali te ʼu palalau ʼa he tahi mo kapau, ʼi hona aluʼaga fakata, neʼe ina konakonaʼi ʼaki te masima, pea ʼe feala ai ke taupau te tokalelei. Kaʼe ʼe mole feala ke taupau te tokalelei mo kapau ʼe hoko he ʼu fihi.—Kolose 4:6.

ʼI ʼihi temi, ʼe feala ke hoko he ʼu tokakovi, pea neʼe fakaha e Sesu pe ʼe feafeaʼi hatatou fakatokatoka. Neʼe ui fenei e Sesu: “Kapau ʼe agahala tou tehina, alu ʼo fakaha kia ia tana hala, ia koe pe mo ia. Kapau ʼe fakalogo atu, kua ke toe maʼu tou tehina.” Kaʼe ʼe feafeaʼi mo kapau ʼe mole fia fakalogo atu? Neʼe foaki e Sesu te tokoni ʼaeni: “Alu mo he tahi peʼe ko he toko lua, ke feala ke fakatafito ia te ʼu palalau fuli ki te fakamoʼoni ʼo he toko lua peʼe ko he toko tolu.” Kaʼe kapau ʼe koia aipe, ʼe tonu ke natou fakaha “ki te kokelekasio,” ko tona fakaʼuhiga, ke natou fakaha ki te kau tagata ʼafeā ʼae ʼe feala ke natou fai he tonu ki ai. Pea ʼe feafeaʼi mo kapau ʼe mole fia fakalogo kia natou? “Ke hage pe kia koe ko he matapule peʼe ko he tagata tanaki tukuhau,” ko he ʼu hahaʼi neʼe mole fia fakatahi te kau Sutea mo natou.—Mateo 18:15-17.

ʼE tonu ke mulimuli lelei te ʼu tehina taupau ʼo te kokelekasio ki te Folafola ʼa te ʼAtua. Kapau kua natou iloʼi papau neʼe agahala he tahi ʼo tonu ai ke fakatonutonuʼi, pea “kua haʼi ia ʼi selo” tanatou fakamau ʼaia. Kaʼe kapau kua natou iloʼi papau neʼe mole agahala, pea “kua veteki ia ʼi selo” tanatou fakamau ʼaia. ʼE mulimuli te kokelekasio Fakakilisitiano ki te ʼu pelesepeto ʼaia talu mai tona fakatuʼu. Moka hoko te ʼu taʼi faifakamau ʼaia, neʼe ui fenei e Sesu: “Ka fakatahi he toko lua peʼe ko he toko tolu ʼi toku huafa, ʼe au nofo mo natou.”—Mateo 18:18-20.

  • He koʼe neʼe mole feala ke ui ko te tagata ʼae neʼe ina kapu te ʼu temonio neʼe fakafeagai ia kia Sesu?

  • ʼE kovi koa mo kapau ʼe fakatukia e he tahi ia he tahi ʼe veliveli, pea kotea te lea fakatata ʼae neʼe fai e Sesu moʼo fakaha te maʼuhiga ʼo natou liliki?

  • Kotea te ʼu pelesepeto neʼe fakaha e Sesu ʼe feala ke mulimuli ki ai mo kapau neʼe agahala he tehina?

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae