Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w09 1/2 p. 3-9
  • Koteā Ia Te Ako ʼe Tou Maʼu Mai Te Faʼifaʼitaki ʼa Malia?

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Koteā Ia Te Ako ʼe Tou Maʼu Mai Te Faʼifaʼitaki ʼa Malia?
  • Te Tule Leʼo—2009
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko He Gāue Makehe
  • Te ʼu Temi ʼAē Neʼe Faigataʼaʼia Ai Ia Te Maʼuli ʼo Malia
  • Neʼe Maʼuli Masiva Pea Mo Hola Ki Te Tahi Fenua
  • Ko He Fafine ʼOhoana Pea Mo He Faʼē ʼe Ina Fakahoko Lelei Tona Maʼua
  • Neʼe Faʼa Kātaki Aipē Logolā Te ʼu Mamahi Pea Mo Te Pupuli Atu ʼa Te ʼu Hahaʼi Neʼe ʼOfa Ai
  • Te ʼu Fihifihia Fakapunamaʼuli
  • Te ʼAhiʼahi ʼAē Neʼe Faigataʼa ʼAupitō Kiā Ia
  • Kua Faitama Ia Malia Kaʼe Heʼeki ʼOhoana
    Ko Sesu Te Ala, Mo Te Moʼoni Pea Mo Te Maʼuli
  • Neʼe ʼOfainaʼi ʼAupito Ia e Sehova
    Te Tule Leʼo—1994
  • Faitama Ka Mole Heʼeki ʼOhoana
    Te Tagata ʼAē ʼe Lahi Tokotahi ʼo Te ʼu Temi Fuli
  • Te ʼu Ako Mai Te Famili ʼAē Neʼe Tupu Tagata Ai Ia Sesu
    Te Tule Leʼo—2003
Te Tule Leʼo—2009
w09 1/2 p. 3-9

Koteā Ia Te Ako ʼe Tou Maʼu Mai Te Faʼifaʼitaki ʼa Malia?

Neʼe lagi kua kotou logoʼi hokotou mafasia ʼuhi ko he ʼu fihifihia fakapunamaʼuli peʼe ko he gāue ʼe tonu ke kotou fai. Neʼe kua kotou logo gaʼegaʼe koa ʼi hakotou faiga ʼi te ʼaho fuli ke kotou maʼu ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki tokotou maʼuli? ʼE lagi ʼe kotou kau ʼi te toko lauʼi miliona hahaʼi ʼaē kua hehē pea mo mātataku he neʼe kotou hola ʼi tokotou fenua ʼo ʼolo ki he tahi fenua ʼo maʼuli ai. Ko ai iā tātou neʼe heʼeki tau mo he lotomamahi lahi mokā mate he tahi neʼe kita ʼofa mamahi ai?

ʼE KOTOU ʼiloʼi koa ko Malia ia te faʼē ʼa Sesu neʼe tau mo te ʼu fihifihia fēia? Kae logolā tana tau mo te ʼu fihifihia ʼaia, kae neʼe ina lava tauʼi! Koteā ia te ako ʼe tou maʼu mai tana faʼifaʼitaki?

ʼE mahino ʼe logona ia Malia ʼi te mālamanei kātoa. Pea ʼe mole tou punamaʼuli kiai, he neʼe ina fakahoko ia te gāue makehe ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu taulekaleka ʼa te ʼAtua. Pea tahi ʼaē meʼa, ʼe ʼatolasioʼi ai ia Malia e te ʼu toko lauʼi miliona hahaʼi. Ko te hahaʼi ʼo te Lotu Katolika ʼe natou tauhi ki ai ko he Faʼē ʼofaina pea ko he faʼifaʼitakiʼaga ʼo te tui, mo te falala, pea mo te maʼuli masiva. Tokolahi neʼe akoʼi age kiā nātou ko Malia ʼe ko te hūfaga ʼo te hahaʼi iā muʼa ʼo te ʼAtua.

Koteā takotou manatu ʼo ʼuhiga mo te faʼē ʼa Sesu? Pea tāfito lā, koteā ia te manatu ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo Malia?

Ko He Gāue Makehe

Ko Malia, te ʼofafine ʼo Elia, neʼe kau ki te telepī ʼo Suta ʼi Iselaele. ʼI te Tohi-Tapu, ʼe kamata talanoa ki ai ʼuhi ko te meʼa fakaofoofo ʼaē neʼe hoko. Neʼe ʼalu age ki ai ia te ʼāselo pea mo ina ʼui fēnei age: “ ʼAlofa atu, kiā koe ʼaē ʼe ʼofainaʼi ʼaupitō, ʼe kau mo koe ia Sehova.” ʼI te kamata palalau age ʼa te ʼāselo neʼe lotohoha ia Malia pea “neʼe ina [kamata] fakakaukauʼi pe koteā ʼapē te fakaʼuhiga ʼo te fakaʼalofa ʼaia.” Pea neʼe ʼui age e te ʼāselo neʼe fili ia ia ke ina fakahoko ia te gāue fakaofoofo pea mo maʼuhiga ʼaupitō, ke ina fuafatuʼi ia te ʼAlo ʼo te ʼAtua, mo fānauʼi pea mo tokaga ki ai.—Luka 1:26-33.

ʼE ko he toe fekau maʼuhiga neʼe tuku age ki te kiʼi taʼahine ʼaia neʼe mole heʼeki ʼohoana! Koteā ʼaē neʼe ina fai? Neʼe lagi feʼekeʼaki e Malia pe ko ai anai kā tui ki he fakamatala fēia. Peʼe lagi ko te taʼi faitama ʼaia ʼe feala ai anai ke māvete mo Sosefo ia te tama ʼaē ʼe fakatahi mo ia peʼe lagi puli ai anai ia tona matagafua. (Teutalonome 22:20-24) Neʼe mole toe lotolotolua ia, neʼe ina tali atu aipē te fekau maʼuhiga ʼaē neʼe tuku age kiā ia.

Ko te tui mālohi ʼaē neʼe maʼu e Malia neʼe feala ai hana fakalogo ki te finegalo ʼo tona ʼAtua ko Sehova. Neʼe tui moʼoni ia Malia ʼe tokaga age anai te ʼAtua kiā te ia. Koia neʼe ina ʼui fēnei ai: “Koʼenī! Te [fafine] kaugana ʼa Sehova! Ke hoko te meʼa ʼaia kiā te au ohagē ko tau lea.” Neʼe tali e Malia ke maʼuli faigataʼaʼia he neʼe maʼuhiga kiā te ia te pilivilēsio fakalaumālie ʼaē neʼe tuku age.—Luka 1:38.

ʼI te ʼui age ʼaē ʼa Malia kiā Sosefo kua faitama, neʼe fakatuʼutuʼu ai e Sosefo ke nā māvete. Neʼe lagi ko he temi faigataʼa ʼaupitō ʼaia kiā nāua toko lua. ʼE mole fakahā mai ʼi te Tohi-Tapu ia te loaloaga ʼo te fihifihia ʼaia. Kae ko Malia mo Sosefo neʼe lagi nā logoʼi he toe fakafīmālie ʼi te temi ʼaē neʼe hā age ai ia te ʼāselo ʼa Sehova kiā Sosefo. Ko te ʼāselo ʼaia neʼe ina fakamahino age kiā Sosefo ia te tupuʼaga ʼo te faitama ʼa Malia, pea mo ina ʼui age ki ai ke ina ʼave ia Malia ki tona ʼapi ko hona ʼohoana.—Mateo 1:9-24.

Te ʼu Temi ʼAē Neʼe Faigataʼaʼia Ai Ia Te Maʼuli ʼo Malia

Iā ʼaho nei, tokolahi ia te ʼu fafine faitama ʼe natou nonofo teuteu lolotoga ni māhina ki te temi ʼaē kā natou fānauʼi ai ia te kiʼi toe, pea neʼe toe fēia pē mo Malia. Neʼe ko te ʼalopoʼou. Kae ko te ʼu meʼa fakapunamaʼuli ʼaē neʼe hoko, neʼe fakatupu faigataʼa ki tana ʼu fakatuʼutuʼu. Neʼe fakatotonu e Sesale ʼAukusitō ke tohi ia te ʼu higoa ʼo te hahaʼi, ʼo fakamaʼua ai ki te hahaʼi fuli ke natou ʼolo ʼo tohi ʼonatou higoa ʼi te ʼu kolo ʼaē neʼe natou tutupu ake ai. Koia neʼe ʼalu ai ia Sosefo mo Malia ʼi tona māhina hiva, ʼo nā fagona iā kilometa e 150, lagi neʼe heka ia Malia ʼi he ʼāsino! Neʼe kua fonu ʼaupitō ia te kolo ʼo Petelehemi ko te hahaʼi ʼaē neʼe ʼomai ʼo tohi ʼonatou higoa, pea neʼe ʼaoga kiā Malia he koga meʼa lāvaki ke fānau ai, kae ko te koga meʼa pē ʼaē neʼe kei ava neʼe ko te fale kaiʼaga manu. Neʼe lagi ko he temi faigataʼa kiā Malia hana fānau ʼi he fale kaiʼaga manu. ʼE lagi neʼe ufiufi pea mo mataku.

ʼI te ʼu lakaga faigataʼa ʼaia ʼo tona maʼuli, neʼe lagi fakahā e Malia kiā Sehova ia te ʼu meʼa ʼaē ʼi tona loto, ʼo falala ia ʼe tokaga mai anai te ʼAtua kiā te ia pea mo tana kiʼi tamasiʼi. Ki muli age, neʼe ʼomai ia te ʼu tagata tauhi ovi, neʼe natou fia sisio ki te kiʼi tamasiʼi. Neʼe natou fakamatala age, ko te ʼāselo neʼe ina fakahigoaʼi ia te kiʼi tamasiʼi ʼaia ko te “Fakamaʼuli, ʼe ko Kilisito te ʼAliki.” Pea ʼe tou lau fēnei: “Neʼe tāʼofi e Malia te ʼu palalau fuli ʼaia, ʼo ina fakakaukauʼi ʼi tona loto.” Neʼe ina metitāsioʼi ia te ʼu palalau ʼaia pea neʼe ina maʼu ia he lotomālohi mai te ʼu palalau ʼaia.—Luka 2:11, 16-19.

ʼE feafeaʼi kiā tātou? ʼE lagi tou tau nei mo he ʼu faigataʼaʼia. Kae, ʼe fakahā mai ʼi te Tohi-Tapu ko “te ʼu temi pea mo te ʼu meʼa fakafokifā” ʼe feala ke hoko kiā tātou fuli, koia ʼaē ʼe tou felāveʼi ai mo he ʼu faigataʼaʼia kehekehe pea mo he ʼu fihifihia. (Tagata Tānaki 9:11) Kā hoko mai ia te ʼu ʼaluʼaga ʼaia, ʼe tou ʼiʼita koa ki te ʼAtua pea mo meo ki ai? ʼE mole lelei age koa hatatou faʼifaʼitakiʼi ia te aga ʼa Malia pea mo tou fakaovi kiā Sehova ʼAtua, ʼo tou ako tana Folafola ia te Tohi-Tapu, pea mo metitāsioʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou akoʼi mai ai? Kapau ʼe tou fai ia te faʼahi ʼaia, pea ʼe mahino ia ʼe tokoni mai anai ke tou ʼūtakiʼi ia te ʼu fihifihia.

Neʼe Maʼuli Masiva Pea Mo Hola Ki Te Tahi Fenua

Neʼe toe tau ia Malia mo te tahi ʼu fihifihia, ohagē ko te maʼuli masiva pea neʼe tonu ke hola ki te tahi fenua. Neʼe kua kotou tau koa mo he ʼu fihifihia fēia? ʼE ʼui ʼi te nusipepa, ko te “vaelua ʼo te mālamanei, lagi ko te teitei tolu miliale hahaʼi, neʼe natou māʼuʼuli pē ʼaki te ʼu foʼi tola e lua ʼi te ʼaho,” pea ko te ʼu hahaʼi e lauʼi miliona tupu ʼe natou gāue kinakina ki tonatou maʼuli fakasino, logolā tanatou nonofo ʼi te ʼu fenua ʼe ʼui ʼe koloaʼia. ʼE feafeaʼi koa kiā koutou? Ko takotou gāue kinakina koa ʼi te ʼaho fuli moʼo foaki he meʼa maʼuli ki tokotou fāmili, mo honatou ʼu mutuʼi meʼa, ʼe fakatupu gaʼegaʼe koa kiā koutou ʼi ʼihi temi?

ʼE fakahā ʼi te Tohi-Tapu ko Sosefo mo Malia neʼe mole nā maʼu koloa. ʼE tou ʼiloʼi feafeaʼi ia te faʼahi ʼaia? ʼI te ʼu fakamatala ʼaē ʼe fai ʼi te ʼu Evaselio ʼa Mateo, mo Maleko, mo Luka pea mo Soane, ʼe natou talanoa ko te taumātuʼa ʼaia, hili ʼaho e 40 ki te ʼosi fānau ʼa Malia, ko ia pea mo Sosefo neʼe nā ʼolo ki te fale lotu ʼo fai te ʼu sākilifisio ʼaē neʼe fakamaʼua ʼi te lao—“ko he taluaʼi kulukulu peʼe ko he taluaʼi lupe kei mui.”a (Luka 2:22-24) Neʼe fakagafua ia te sākilifisio ʼaia kiā nātou pē ʼaē neʼe māsisiva fau, pea ʼe mole natou lava momoli he ʼakeno tagata kei mui. Koia lagi neʼe faigataʼa ʼaupitō kiā Sosefo mo Malia hanā foaki ia te meʼa maʼuli ki tonā fāmili ʼi te faʼahi fakasino. Kae logolā te ʼaluʼaga ʼaia, neʼe nā fakatuputupu aipē ʼi tonā loto fale ia he faʼahiga maʼuli ʼe maʼu ai ia te ʼofa. ʼE mahino ia, neʼe ko te tauhi ʼaē ki te ʼAtua ʼaē neʼe nā fakamuʼamuʼa tuʼumaʼu pē.—Teutalonome 6:6, 7.

Mole faʼa fualoa ki te ʼosi tupu ake ʼa Sesu, neʼe toe ʼi ai te mafuliʼaga ki te maʼuli ʼo Malia. Neʼe ʼui age e te ʼāselo kiā Sosefo ke ina toʼo tona fāmili pea ke natou feholaki ki Esipito. (Mateo 2:13-15) Ko te tuʼa lua leva ʼaē ʼo te mavae ʼa Malia ʼi he koga meʼa neʼe kua māhani kiai, kae ʼi te temi ʼaia neʼe tonu ke ʼalu ki he tahi fenua. ʼI Esipito, neʼe kaugamālie ai ia te kau Sutea ʼaē neʼe māʼuʼuli ai, koia neʼe lagi feala pē kiā Malia mo Sosefo ke nā māʼuʼuli mo te kau Sutea. Kae logolā te ʼaluʼaga ʼaia, ko te maʼuli ʼi he fenua kehe ʼe feala ke faigataʼa pea mo kita hehē ai. ʼE kotou kau mo tokotou fāmili ʼi te ʼu toko lauʼi miliona hahaʼi ʼaē kua natou mavae ʼi tonatou fenua, lagi ko te kumi ʼo he maʼuli fīmālie maʼa tanatou fānau peʼe lagi kotou hola ki he tahi fenua ʼuhi ko he tuʼutāmaki? Kapau koia, ʼe feala pē ke kotou mahino lelei ki ʼihi faigataʼaʼia neʼe lagi tau mo Malia ʼi Esipito.

Ko He Fafine ʼOhoana Pea Mo He Faʼē ʼe Ina Fakahoko Lelei Tona Maʼua

ʼI tuʼa atu ʼo te ʼu fakamatala ʼo te tupu ʼa Sesu pea mo tona lahilahi ake, ʼe mole faʼa talanoa kiā Malia ʼi te ʼu Evaselio. Kae ʼe tou ʼiloʼi ko Malia pea mo Sosefo neʼe nā maʼu tana tahi ʼu tamaliki e toko ono. ʼE lagi kotou punamaʼuli ki te faʼahi ʼaia. Kae kotou vakaʼi age muʼa ia te fakamatala ʼi te ʼu Evaselio.

Neʼe fakaʼapaʼapa ʼaupitō ia Sosefo ki te pilivilēsio maʼuhiga ʼaē neʼe maʼu e Malia ke ina faʼeleʼi te ʼAlo ʼo te ʼAtua. ʼE mahino ia, neʼe mole fai e Sosefo ni ʼu felāveʼi fakasino mo Malia ʼi muʼa ʼo te fānauʼi e Malia ia Sesu. Iā Mateo 1:25 ʼe ʼui ai ko Sosefo “neʼe mole felāveʼi mo ia ʼo aʼu ki tana faʼeleʼi tana tama.” ʼI te vaega ʼaenī, ko te kupu “ ʼo aʼu ki” ʼe fakaʼuhiga i te ʼosi fānauʼi ʼo Sesu, pea neʼe fakahoko e Sosefo mo Malia ia tonā maʼua fakataumātuʼa. ʼE ʼui ʼi te ʼu fakamatala ʼo te Evaselio, ʼi tanā ʼu felāveʼi fakataumātuʼa ʼaia neʼe tupu ai leva te ʼu fānau ʼa Malia mo Sosefo, ko tanā ʼu tama pea mo tanā ʼu taʼahine. Ko Sake, mo Sosefo, mo Simone pea mo Suta, neʼe ko te ʼu tehina ʼo Sesu. Neʼe lagi ko taʼahine e toko lua ʼa Malia. (Mateo 13:55, 56) Kae ko te ʼu tamaliki ʼaia neʼe natou tutupu ʼaki he ʼu felāveʼi fakasino ohagē pē ko tona fai māhani.b

Ko Malia neʼe ko he fafine neʼe maʼuhiga ʼaupitō kiā ia tana ʼu felōgoi ʼaē mo te ʼAtua. Logolā ko te Lao neʼe mole ina fakamaʼua ki te ʼu fafine ke natou kau ki te toʼotoʼoga ʼo te Pāsikate, kae neʼe ko te agamāhani ʼa Malia tana kaugā fagona mo Sosefo ʼi te taʼu fuli ki Selusalemi ki te ʼaho lahi ʼaia. (Luka 2:41) Neʼe lagi ko he fagona loaloaga iā teitei kilometa e 300 ʼi te taʼu fuli—mo he toe fāmili! Kae ko te ʼu fagona ʼaia neʼe lagi ko he ʼu ʼaluʼaga fakafiafia ki te fāmili.

Tokolahi te hahaʼi fafine iā ʼaho nei, ʼe natou muliʼi ia te faʼifaʼitaki ʼa Malia. ʼE natou gāue kinakina pea mo he loto kātoa moʼo fakahoko ia tonatou ʼu maʼua Fakakilisitiano. ʼE fakahā tuʼumaʼu ia he faʼa kātaki lahi, mo he loto ʼutaki, pea mo he toe agavaivai e te ʼu fafine ʼaia ʼe natou fakahoko lelei ʼonatou maʼua! ʼI tanatou metitāsioʼi ia te agaaga ʼo Malia, ʼe tokoni kiā nātou ke natou tōkakaga aipē ki te ʼu gāue fakalaumālie ʼi muʼa ʼo tonatou ʼu holi ʼaē ke natou maʼuli lelei pea mo fiafia. Ohagē ko Malia, ʼe natou ʼiloʼi ko tanatou tauhi fakatahi fakafāmili ʼaē ki te ʼAtua, ʼe fakalotomālohi pea mo fakalogotahi ia te fāmili.

ʼI te tahi ʼaho, ʼi te liliu mai ʼa Malia mo Sosefo mai te ʼaho lahi neʼe fai ʼi Selusalemi, lagi mo te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼo Sesu, neʼe nā fakatokagaʼi ʼe puli ia Sesu ʼaē neʼe kua taʼu 12 ʼi te temi ʼaia. ʼE kotou fakakaukauʼi age muʼa te lotohoha ʼaē neʼe nofo mo Malia lolotoga ia tana kumi iā ʼaho e tolu tana kiʼi tama? ʼI tanā maʼu atu leva ʼaē ki te fale lotu, neʼe ʼui fēnei age e Sesu: “ ʼE mole kolua ʼiloʼi koa lā ʼe tonu ke au nofo ʼi te fale ʼo taku Tamai?” ʼE toe ʼui fēnei ʼi te fakamatala, ko Malia “neʼe [ina] taupau fakaleleiʼi . . . te ʼu palalau ʼaia ʼi tona loto.” ʼE hā mai ʼi henī ia te manako ʼaupitō ʼaē ʼa Malia ki te ʼu meʼa fakalaumālie. Neʼe ina metitāsioʼi fakalelei ia meʼa fuli neʼe hoko ʼo ʼuhiga mo Sesu. ʼI te ʼu taʼu ki muli age, lagi neʼe ina toe fakamatala ki te kau faitohi ʼo te Evaselio ni ʼu meʼa neʼe hoko ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahi ʼaia pea mo he tahi age ʼu fakamatala ʼo ʼuhiga mo te kamataʼaga ʼo te maʼuli ʼo Sesu.—Luka 2:41-52.

Neʼe Faʼa Kātaki Aipē Logolā Te ʼu Mamahi Pea Mo Te Pupuli Atu ʼa Te ʼu Hahaʼi Neʼe ʼOfa Ai

Koteā ʼaē neʼe hoko kiā Sosefo, te tamai tauhi ʼa Sesu? ʼE gata pē ki te kihiʼi talanoa ʼo ʼuhiga mo Sosefo, ki te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te temi ʼaē neʼe kei veliveli ai ia Sesu, kae neʼe mole toe talanoa te ʼu Evaselio ʼo ʼuhiga mo ia. ʼE ʼui e ʼihi ko te mole kei talanoa ʼaē kiā Sosefo, he neʼe kua lagi mate ʼi muʼa ʼo te kamata ʼo te minisitelio ʼa Sesu.c Pe koteā ʼapē ʼaē neʼe hoko, kae neʼe kua fafine vītua Malia ʼi te fakaʼosi ʼo te minisitelio ʼa Sesu. ʼI te temi ʼaē neʼe mate ai Sesu, neʼe ina tuku tana faʼē ki te ʼapositolo ko Soane ke tokaga ki ai. (Soane 19:26, 27) Neʼe mole fai e Sesu ia te faʼahi ʼaia mo kanapau lā neʼe kei maʼuli ia Sosefo.

Ko Malia mo Sosefo neʼe lahi ia te ʼu meʼa neʼe hoko kiā nāua toko lua! Neʼe ʼaʼahi nāua e te kau ʼāselo, neʼe nā feholaki ʼi te pule agamālohi, neʼe tuʼa lahi tanā feʼoloʼaki, pea neʼe nā tōkakaga ki tonā fāmili. Ko pō e fia neʼe lagi nā heheka fakatahi ai pea mo nā fai palalau ʼo ʼuhiga mo Sesu, ʼo nā feʼekeʼaki peʼe koteā ʼapē kā hoko kiā te ia ʼi te kā haʼu, o nā fakakaukauʼi ia te ʼu meʼa ʼaē kā nā akoʼi age ki ai pea mo teuteuʼi ia ia ke haʼele ʼi te ala ʼaē ʼe totonu? Pea fokifā leva kua nofo tokotahi ia Malia.

Kua mate koa tokotou ʼohoana? Kei kotou lotomamahi koa pea mo lotovaivai ʼi te kua mate ʼo tokotou hoa, tatau aipē peʼe kua lagi hili kiai he temi fualoa? ʼE mahino ia, neʼe maʼu e Malia ia he fakalotofīmālie ʼi tana tui pea mo tana ʼiloʼi ʼaē ʼe ʼi ai anai te toe fakatuʼuake.d (Soane 5:28, 29) Logolā ia te ʼu manatu fakalotofīmālie ʼaia, kae neʼe mole gata ʼaki ai te ʼu fihifihia ʼa Malia. Ohagē pē ko te ʼu faʼē fuli iā ʼaho nei, ʼe tonu ke natou tōkakaga tokotahi ki tanatou ʼu fānau heʼe mole kei ʼi ai honatou ʼohoana.

ʼE mahino ia neʼe ko Sesu ʼaē neʼe tokoni tāfito ki tana faʼē moʼo tokaga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼi te loto fale ʼi te kua mate ʼaē ʼa Sosefo. ʼI te lahilahi ake ʼo te ʼu tehina ʼo Sesu, neʼe kua feala mo nātou ke natou kau ki te ʼu gāue ʼo te loto fale. ʼI te temi ʼaē “neʼe taʼu tolugofulu” ai ia Sesu, neʼe mavae ʼi tona fāmili, ʼo ʼalu ʼo kamata ia tana minisitelio. (Luka 3:23) Tokolahi ia te ʼu mātuʼa ʼe natou fiameʼameʼa peʼe lotomamahi mokā lahilahi ake tanatou fānau ʼo mavae ʼi te loto fale. Ko te toe temi lahi, mo te ʼu gāue pea mo te ʼofa ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼu mātuʼa ki tanatou fānau, kua hagē ʼi te temi ʼaē ʼe mavae ai ia te fānau ʼi te loto fale ʼe mole kei ʼi ai honatou ʼaoga. ʼE ʼi ai koa hakotou fānau kua mavae iā koutou, ʼo ʼalu ʼo fakahoko hana ʼu fakatuʼutuʼu? ʼE kotou fiameʼameʼa koa iā nātou, kae ʼe kotou toe fakaʼamu pē ke natou toe ʼomai? Koia ʼe feala pē ke kotou mahino ki te loto ʼo Malia ʼi te temi ʼaē neʼe mavae ai Sesu ʼi tonatou loto fale.

Te ʼu Fihifihia Fakapunamaʼuli

Ko te tahi fihifihia ʼo Malia, ʼe lagi ko te ʼaluʼaga neʼe mole ʼamanaki kiai. ʼI te fai fakamafola ʼa Sesu, tokolahi neʼe mulimuli iā te ia—kae neʼe mole kau ai tona ʼu tehina. ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “Neʼe mole tui ʼona tehina kiā te ia.” (Soane 7:5) ʼE lagi neʼe fakamatala age e Malia kiā nātou ia te ʼu palalau ʼaē neʼe ʼui age e te ʼāselo ʼo ʼuhiga mo ia, ko Sesu neʼe ko te “ ʼAlo ʼo te ʼAtua.” (Luka 1:35) Kae kiā Sake, mo Sosefo, mo Simone, mo Suta, neʼe natou fakaʼuhiga pē nātou ia Sesu ko tonatou taʼokete. Koia neʼe maʼuli ia Malia ʼi te loto fale ʼe mole natou tauhi tahi.

Neʼe lotovaivai ai koa ia Malia pea mo tuku ia tana tokoni ʼaē ki tana ʼu fānau ke natou tui kiā Sesu? Kailoa ia, heʼe ʼi te tahi fai fakamafola ʼa Sesu ʼi Kalilea, ʼi tana ʼalu ʼo kai ʼi te ʼapi, neʼe fakatahitahi te hahaʼi moʼo fakalogo kiā te ia. Ko ai ʼaē neʼe ʼomai ʼo kumi ia ia? Ko Malia pea mo te ʼu tehina ʼo Sesu. Koia ʼi te fakaoviovi atu ʼa Sesu ki tonatou ʼapi fakafāmili, neʼe muli ia Malia iā te ia pea ʼe mahino ia neʼe ʼalu ki ai mo tana ʼu fānau ʼaē, lagi ʼi tana fakaʼamu ʼe fetogi anai tanatou manatu ʼo ʼuhiga mo Sesu.—Mateo 12:46, 47.

Kua lagi hoko he meʼa fēia kiā koutou, ʼe kotou faiga ke kotou muli iā Sesu kae ko ʼihi ʼo tokotou fāmili ʼe mole natou loto ki ai. ʼAua naʼa kotou lotovaivai, pea mo tuku takotou ʼu faiga ʼaē ke kotou tokoni kiā nātou ke muli iā Sesu! Ohagē ko Malia, tokolahi neʼe natou faʼa kātaki ʼo tokoni ki tonatou ʼu fāmili lolotoga ni ʼu taʼu ʼi muʼa ʼo hanatou sio ki he ʼu fetogi. Ko te taʼi faʼa kātaki ʼaia ʼe maʼuhiga ki te ʼAtua, tatau aipē peʼe tali e ʼihi peʼe kailoa.—1 Petelo 3:1, 2.

Te ʼAhiʼahi ʼAē Neʼe Faigataʼa ʼAupitō Kiā Ia

Ko te fihifihia fakaʼosi ʼo Malia ʼaē ʼe fakamatala ʼi te Tohi-Tapu, ʼe mahino ia ko he fihifihia neʼe fakatupu lotomamahi ʼaupitō kiā te ia. Neʼe sio ki te tau tugaki ʼo tana tama ʼofaina ʼi tona kua ʼosi liʼakina e tana hahaʼi totonu. ʼE ʼui mokā mate he tamasiʼi ʼe hagē ko “he toe puli,” ko “te toe mate fakamataku,” tatau aipē peʼe kei tūpulaga peʼe kua lahi. Ohagē pē ko tona kua fakakikite iā taʼu e hogofulu ki muʼa atu, neʼe hagē kiā Malia tona mamahi ko he lavea ʼi he heletā!—Luka 2:34, 35.

Neʼe liliu koa ia te fihifihia fakamuli ʼaia ʼo fakalotovaivaiʼi ia Malia peʼe ko tana tui ʼaē kiā Sehova? Kailoa, heʼe ki muli age ʼe talanoa ia te Tohi-Tapu kiā Malia, neʼe nofo mo te ʼu tisipulo ʼa Sesu, ʼo “haga faikole” mo nātou. Neʼe mole nofo tokotahi ia. Neʼe nofo tana ʼu tama mo ia, ʼaki te temi neʼe natou kamata tui ki tonatou taʼokete. Neʼe lagi ko he faʼahi fakalotofīmālie kiā Malia!e—Gāue 1:14.

Neʼe fakahoko fakalelei pea mo fakafiafia e Malia ia tona ʼu maʼua, ʼi tona ʼuhiga fafine agatonu, fafine ʼohoana pea mo faʼē. Neʼe lahi ʼaupitō ia tona ʼu fakapale fakalaumālie. Neʼe lahi te ʼu ʼahiʼahi pea mo te ʼu fihifihia neʼe ina tauʼi. Kā tou tau mo he ʼu fihifihia fakapunamaʼuli peʼe tou lotohoha ʼuhi ko he ʼu fihifihia fakafāmili, ʼe feala ke tou maʼu he ako mai tana faʼifaʼitaki, ʼo hoko atu tatatou tauhi logolā ia te ʼu fihifihia ʼaē ʼe tau mo tātou.—Hepeleo 10:36.

ʼE feafeaʼi ki te ʼui ʼaē ʼo ʼuhiga mo Malia ʼe ko he fafine ke tauhi ki ai? Ko te fakamatala Fakatohi-tapu ʼo te gāue makehe ʼa Malia ʼe ko he takuʼaki koa ʼaia ke tou tauhi ki ai?

[ʼU nota]

a Ko te tahi manulele ʼi te ʼu manulele ʼaia neʼe momoli ko he sākilifisio ki te agahala. (Levitike 12:6, 8) ʼI te foaki ʼo te sākilifisio ʼaia, neʼe fakamoʼoni ai e Malia, ko ia ohagē pē ko te hahaʼi heʼe haohaoa fuli, neʼe ina maʼu tofiʼa te ʼu fua ʼo te agahala ʼa Atama, te ʼuluaki tagata ʼaē neʼe fakatupu.—Loma 5:12.

b Vakaʼi te fakamatala ʼaē ʼe ʼātakai “Neʼe ʼi Ai Koa He ʼu Tehina Mo Tuagaʼane ʼo Sesu?”

c Tou fakatokagaʼi ko te mole talanoa ʼaē kiā Sosefo ʼi te fakamatala ʼo ʼuhiga mo te minisitelio ʼa Sesu ʼe ko he fakaʼiloga ʼaia kua mate ia, koteʼuhi ʼe talanoa pē ki te faʼē ʼa Sesu, mo tona ʼu tehina mo tuagaʼane. Ohagē lā ʼi te kātoaga ʼo te ʼohoana ʼi Kana, ʼe tou sio ai kiā Malia ʼe kau ki te fai ʼohoana pea mo ina fai te fakatuʼutuʼu, kae ʼe mole talanoa ai kiā Sosefo. (Soane 2:1-11) ʼI te tahi ʼaluʼaga, ʼe talanoa pē te hahaʼi ʼo te kolo ʼo Kilisito ki te tagata ko Sesu, ʼo mole natou ʼui ko te foha ʼo Sosefo, kae natou ʼui ko “te tama ʼa Malia.”—Maleko 6:3.

d Kapau ʼe kotou fia maʼu he tahi ʼu fakamahino ʼo ʼuhiga mo te fakapapau Fakatohi-tapu ʼo te fakatuʼuake, vakaʼi ʼi te kāpite 7 ʼo te tohi Koteā ʼAē ʼe Akoʼi Moʼoni Mai ʼi Te Tohi-Tapu? ʼaē neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.

e Vakaʼi te fakamatala ʼaē ʼe ʼātakai “Neʼe Lototoʼa ʼo Fetogi Lotu,” ʼi te pāsina 7.

[Talanoa ʼo te pasina 6]

Neʼe ʼi Ai Koa He ʼu Tehina Mo Tuagaʼane ʼo Sesu?

ʼEī, neʼe ʼi ai tona ʼu tehina mo tuagaʼane. Ko ʼihi teolosia neʼe natou faigaʼi ke natou fakafihiʼi te moʼoni ʼaia, kae tuʼa lahi ʼi te ʼu Evaselio ʼe talanoa ai ki te faʼahi ʼaia. (Mateo 12:46, 47; 13:54-56; Maleko 6:3) Kae ko te hahaʼi sivi Tohi-Tapu neʼe natou talanoa kiā faʼahi e lua ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakamatala ʼaē ko Malia neʼe mole ina fānauʼi he tahi age ʼu toe. ʼUluaki, ʼe ʼi ai te tupuʼaga ʼo te ʼu fakamatala ʼaia—koteʼuhi ke lagolago ki te akonaki neʼe fai ki muli age, ʼaē neʼe akonakiʼi e te ʼēkelesia ko Malia neʼe nofo tāupoʼou ʼi tona maʼuli kātoa. Lua, ʼi te kumikumi fakalelei ʼo te ʼu akonaki, neʼe mole maʼu he ʼu fakamoʼoni kiai.

Ohagē lā, ʼe ʼui e te ʼu taʼi fakamatala ʼaia, ko nātou ʼaē ʼe ʼui ko te ʼu “tehina” ʼo Sesu neʼe mole natou faʼē tahi mo ia, he neʼe ko te ʼu foha nātou ʼo Sosefo mai tona ʼuluaki ʼohoana. Ko te taʼi manatu ʼaia ʼe mole lelei heʼe ina fakafihiʼi fakahagatonu ia te tuʼulaga ʼo Sesu ʼaē ko te ʼuluaki tupu kā maʼu tofiʼa ʼi te hōloga hau ʼo Tavite.—2 Samuele 7:12, 13.

Ko te tahi fakamatala ʼe ina ʼui ko te ʼu tehina ʼaia neʼe ko te ʼu tehina mataʼi tama ʼo Sesu, kae ko te Tohi-Tapu Fakakeleka ʼe ina fakaʼaogaʼi ia te kupu kehekehe ki te “tehina,” mo te tahi ki te kupu “tehina mataʼi tama,” pea mo te tahi ki te kupu “kāiga.” Koia ko te tagata sivi Tohi-Tapu ko Frank E. Gaebelein ʼe ina fakahigoaʼi ia te ʼu fakamatala fakateolosia ʼaia ʼe loi. ʼE ina fakaʼosi fēnei tana palalau: “Ko te faʼahi pē e tahi ke tou mahino ai ki te kupu ‘tehina’ . . . ko te kupu ʼaia ʼe fakaʼuhiga ki te ʼu tama ʼa Malia mo Sosefo, pea koia neʼe ko te ʼu tehina ʼo Sesu he neʼe natou faʼē tahi.”

[Talanoa ʼo te pasina 7]

Neʼe Lototoʼa ʼo Fetogi Lotu

Neʼe tupu ake ia Malia ʼi te fāmili Sutea, pea neʼe mulimuli ia ʼi te lotu Sutea. Neʼe kau iā nātou ʼaē neʼe ʼolo ʼo fakalogo ki te ʼu akonaki ʼi te sinakoka, ʼe higoa fēia te faʼahi ʼaē ʼe ʼolo kiai te kau Sutea ʼo tauhi, pea neʼe ʼalu ia ki te fale lotu ʼi Selusalemi. Kae ʼi te tuputupu ʼo te mahino ʼaē ʼa Malia ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, neʼe ina ʼiloʼi ai ko te ʼu talatisio ʼo tana ʼu kui neʼe mole kei tali ia e te ʼAtua. Ko te kau takitaki Sutea neʼe natou matehi tana Tama ia te Mēsia. ʼI muʼa ʼo te hoko ʼo te faʼahi ʼaia, neʼe ʼui fēnei age e Sesu kiā nātou: “Koʼenī! Ko tokotou ʼapi kua liʼaki atu kiā koutou.” (Mateo 23:38) Neʼe kua toʼo te tapuakina ʼa te ʼAtua mai te lotu ʼaē neʼe lahilahi ake ai ia Malia.—Kalate 2:15, 16.

ʼI te temi ʼaē neʼe fakatuʼu ai te kōkelekāsio Fakakilisitiano, neʼe lagi ko te taʼu 50 ʼaia ʼa Malia. Koteā ʼaē neʼe ina fai? Neʼe ina ʼui koa ʼuhi he neʼe tupu ake ʼi te lotu Sutea, pea ʼe tonu ke hoko atu tana tauhi ʼaē ki te ʼu talatisio ʼo tana ʼu kui? Neʼe ina ʼui koa kua finematuʼa fau ke fetogi lotu? Kailoa ia, he neʼe mahino kiā Malia ko te tapuakina ʼa te ʼAtua kua maʼu leva ʼi te temi ʼaia e te kōkelekāsio Fakakilisitiano, koia ʼaē neʼe lototoʼa ai ʼo fetogi lotu.

[Paki ʼo te pasina 5]

Ko te feholaki ʼaē ki Esipito

[Paki ʼo te pasina 8]

Ko he ʼaluʼaga faigataʼa ʼaupitō ʼe feala ke tau mo he faʼē

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae