Te Faifakalauʼakau ʼe Ina Fakafimālieʼi Koa Te Maʼuli Fakalaumālie?
ʼE ʼAOGA kia tatou fuli te ʼu meʼa fakalaumālie pea mo te ʼu meʼa fakasino. Koia ʼaē ʼe tokolahi ai te hahaʼi ʼe nātou fai te ʼu fehuʼi ʼaenī, Koteā te ʼuhiga ʼo te maʼuli, he koʼe ʼe maʼuli mamahi te hahaʼi, pea koteā ʼaē ʼe hoko kia tatou mokā tou mamate? Tokolahi te hahaʼi fakamalotoloto ʼe nātou kumi te ʼu tali ki te ʼu fehuʼi ʼaia pea ʼe nātou fai te ʼu fehuʼi ʼaia ki te ʼu hahaʼi faifakalauʼakau, ʼi tanatou fakaʼamu ʼaē ke nātou felogoi mo te ʼu laumālie ʼo te kau mate. ʼE fakahigoaʼi te meʼa ʼaia ʼe ko te faifakalauʼakau.
ʼE lahi te ʼu fenua ʼe nonofo ai te hahaʼi faifakalauʼakau, pea ʼe nātou fakatahi ki te ʼu kautahi pea mo te ʼu ʼēkelesia. Ohage la ʼi Pelesile, neʼe fakafuafua ko te toko 4 000 000 kau faifakalauʼakau ʼe nātou mulimuli ki te ʼu akonaki neʼe tohi fakalilo e Hyppolyte Léon Denizard Rivail, ko te tagata faiako pea mo fai filosofia Falani ʼo te 19 sēkulō, neʼe ina toʼo te higoa ʼaē ko Allan Kardec. Ko Kardec neʼe ina kamata fia ʼiloʼi te ʼu meʼa fakalauʼakau ʼi te taʼu 1854. Ki muli age neʼe lahi te ʼu koga meʼa neʼe ina fakafehufehuʼi ai te hahaʼi faifakalauʼakau, pea neʼe ina tohi tanatou ʼu tali ʼi te tohi Le livre des esprits, ʼaē neʼe tā ʼi te 1857. Neʼe ina fai te tahi ʼu tohi e lua ko te tohi Le Livre des médiums pea mo te lʼInitiation des Évangiles selon le spiritisme.
Neʼe fefioʼaki te faifakalauʼakau mo te ʼu gāue faka lotu ohage ko te vaudou, te ʼu meʼa fakatemonio, pea mo te tauhi kia Satana. Kae ko nātou ʼaē ʼe nātou tui ki te ʼu akonaki ʼa Allan Kardec ʼe nātou ʼui ʼe kehekehe te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou tui kiai. ʼI te agamāhani, ʼe nātou ʼai ʼi tanatou ʼu tohi te ʼu vaega faka Tohi-Tapu, pea ʼe nātou talanoa kia Sesu ʼo nātou ʼui ʼe ko “te takitaki pea mo te faʼifaʼitakiʼaga ʼo te malamanei katoa.” ʼE nātou ʼui ko te ʼu akonaki ʼa Sesu “ ʼe ko te faʼahi maʼa ʼaupito ʼaia ʼo te lao fakaʼatua.” Neʼe faka ʼuhiga e Allan Kardec te ʼu tohi faifakalauʼakau ko te tolu fakahā ʼo te lao ʼa te ʼAtua ki te malamanei, heʼe ko te ʼu ʼuluaki fakahā e lua, neʼe ko te ʼu akonaki ʼa Moisese pea mo te ʼu akonaki ʼa Sesu.
ʼE tokolahi te hahaʼi ʼe nātou leleiʼia te faifakalauʼakau, heʼe ina faka maʼuhigaʼi te ʼofa ki tokita kāiga pea mo te gāue moʼo tokoni ki te hahaʼi māsisiva. ʼE ʼi ai te akonaki ʼa te kau faifakalauʼakau ʼe ina ʼui fēnei: “Kapau ʼe mole ʼi ai te ʼofa pea ʼe mole ʼi ai he hāofakiʼaga.” Tokolahi te hahaʼi faifakalauʼakau ʼe nātou gāue moʼo tokoni ki te hahaʼi, moʼo laga he ʼu lopitali, he ʼu faleako, pea mo te tahi age ʼu fale gāue. ʼE ʼaoga te ʼu taʼi gāue ʼaia. Kae koteā te kehekehe ʼa te ʼu akonaki ʼa te kau faifakalauʼakau mo te ʼu akonaki ʼa Sesu ʼaē ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu? Tou vakaʼi te ʼu faʼifaʼitaki e lua: te ʼamanaki maʼa te kau mate pea mo te tupuʼaga ʼo te mamahi.
Koteā Te ʼAmanaki Maʼa Te Kau Mate?
Tokolahi te hahaʼi faifakalauʼakau ʼe nātou tui ki te toe maʼuli ʼo te kau mate ʼi te tahi ʼu sino. ʼE ʼui e te tohi ʼo ʼuhiga mo te faifakalauʼakau: “ ʼE ko te akonaki pe e tahi ʼe ʼalutahi mo te faitotonu fakaʼatua ʼaē ʼe mātou tui kiai, ʼe ko te toe maʼuli ʼa te laumālie ʼi te tahi ʼu sino; he ko te akonaki pe ʼaia e tahi ʼe ina lava fakamahino te ka haʼu pea mo fakaloto mālohiʼi tatatou ʼu fakaʼamu.” ʼE fakamahino e te kau faifakalauʼakau, ka mate he tahi, pea ko te nefesi ʼe mavae ʼi te sino—ohage ko te kiʼi pepe ʼaē ʼe ina tohoʼi te kili ʼaē neʼe kofukofu ai. ʼE nātou tui ko te ʼu laumālie ʼaia ki muli age ʼe nātou toe tutupu ʼi he ʼu sinoʼi tagata moʼo fakamaʼa tanatou ʼu agahala ʼaē neʼe nātou fai ʼi tonatou maʼuli ʼaē ki muʼa atu. Kae ʼe mole kei feala ke kita manatuʼi te ʼu agahala ʼuluaki ʼaia. ʼE ʼui fēnei e te tohi lʼInitiation des Évangiles selon le spiritisme: “ ʼE matatonu ki te ʼAtua ke ina fakamolemole te ʼu agahala ʼaē neʼe fai ʼi te ʼuluaki maʼuli.”
Neʼe tohi fēnei e Allan Kardec: “Ko te fakafisi ki te ʼui ʼaē ʼe toe maʼuli te laumālie ʼi he tahi sino, ʼe ko he fakafisi ki te ʼu folafola ʼa Kilisito.” Kae ko te kupu “toe maʼuli ʼi te tahi sino” neʼe mole heʼeki fakaʼaogaʼi pe la e Sesu, pea neʼe mole talanoa ia ki he akonaki feiā. (Vakaʼi “ ʼE Akoʼi Koa e Te Tohi-Tapu He Maʼuli ʼi He Tahi Sino?” pasina 22.) Kae neʼe akonaki ia Sesu ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼuake ʼo te kau mate. ʼI tona minisitelio ʼi te kele, neʼe ina fakatuʼuake te toko tolu—te foha ʼo te fafine vitua ʼi Naini, te ʼofafine ʼo te pelesita ʼo te sinakoka, pea mo tona kaumeʼa ko Lasalo. (Maleko 5:22-24, 35-43; Luka 7:11-15; Soane 11:1-44) Tou vakaʼi te faʼifaʼitaki e tahi ʼo te ʼu meʼa fakaofoofo ʼaia, pea tou fakatokagaʼi pe neʼe faka ʼuhiga feafeaʼi e Sesu te kupu “fakatuʼuake.”
Te Fakatuʼuake ʼo Lasalo
Neʼe logo ia Sesu ʼe mahaki tona kaumeʼa ko Lasalo. Hili kiai ʼaho e lua, neʼe ina ʼui fēnei age ki tana ʼu tisipulo: “E moe totatou kaumea ko Lasalo; kae e au alu ke au fafagu iaʼia.” Neʼe mole mahino te kau tisipulo ki te ʼu palalau ʼa Sesu, koia neʼe ina tali fakahagatonu age: “Kua mate Lasalo.” ʼI te tau mai ʼa Sesu ki te falemaka ʼo Lasalo, kua ʼaho fā tana kua mate. Pea neʼe fakatotonu e Sesu ke toʼo kehe te foʼi maka ʼaē neʼe ina pupunu te falemaka. Pea neʼe ina pāui fēnei: “Lasalo, hu mai ki tuà!” ʼI te moʼi lakaga pe ʼaia, neʼe hoko te meʼa fakaofoofo. “Nee haù ki tuà te mate, pea ko ona nima mo ona vae nee haʼihaʼi ia aki he u kie-haʼi pea nee kofu aki he kie tona fofoga. Pea folafolaʼage Sesu kia natou: ‘Koutou vetevete ia pea koutou tukuʼage ia ke alu.’ ”—Soane 11:5, 6, 11-14, 43, 44.
ʼE hā lelei mai neʼe mole maʼuli ia ʼi he tahi age sino. Neʼe ʼui e Sesu ko Lasalo neʼe moe, ʼe mole ina ʼiloʼi he meʼa. Ohage ko tona fakahā e te Tohi-Tapu, ‘kua mate tana ʼu fakakaukau.’ ʼE “mole kei ina ʼiloʼi he meʼa.” (Pesalemo 146:4; Tagata Tānaki 9:5) ʼI te fakatuʼuake ʼo Lasalo neʼe mole heʼeki fetogi ia ohage ko he tahi neʼe toe tupu ʼi he tahi age sino. Neʼe mole heʼeki fetogi tona ʼulugaaga, ʼo feiā ki tona taʼu, pea mo tona ʼu suvenia. Neʼe palalau pe ia ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fai ʼi muʼa ʼo tona mate, pea neʼe liliu ki te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe ʼofa kia ia pea mo nātou tagiʼi ia ia ʼi tana mate.—Soane 12:1, 2.
Ki muli age neʼe toe mate ia Lasalo. He koʼe neʼe fai te fakatuʼuake ʼaia? Neʼe fai e Sesu te fakatuʼuake ʼaia pea mo ʼihi fakatuʼuake, moʼo fakamālohiʼi tatatou falala ki te fakapapau ʼa te ʼAtua, ko Tana ʼu kaugana agatonu ʼe ina toe fakatuʼuake anai mai te mate ʼi Tona temi totonu. Ko te ʼu milakulo ʼaia ʼa Sesu neʼe nātou toe faka maʼuhigaʼi tana ʼu palalau ʼaenī: “E ko au te Tuuʼake mo te Mauli; ko ae e tui mai kia te au, kapau e mate pea e mauli anai ia.”—Soane 11:25.
ʼO ʼuhiga mo te fakatuʼuake ʼaia ʼaē ka hoko ʼi te ka haʼu, neʼe ʼui fēnei e Sesu: “He hoko mai te hola e fakalogo anai [toku] leo e natou i te u faitoka. Pea ko natou nee natou fakahoko te lelei, e natou laka mai anai ki te tuuake o te mauli; kae ko natou ae nee natou fakahoko te kovi, e natou laka mai anai ki te tuuʼake o te fakamau.” (Soane 5:28, 29) Ohage ko te meʼa neʼe hoko kia Lasalo, ko te hahaʼi ʼaē kua mamate ʼe fakatuʼuake anai nātou. ʼE mole fakatahiʼi anai he ʼu laumālie maʼuli ki he ʼu sino neʼe fakatuʼuake kae neʼe pala pea lagi neʼe ʼugagaia. ʼE maʼu e te Tupuʼaga ʼo te lagi pea mo te kele ia te mālohi ʼaē ke ina fakatuʼuake te kau mate, ia ia ʼaē ʼe ina maʼu te poto pea mo te mālohi ʼo talu ai.
Ko te akonaki ʼo te fakatuʼuake ʼaē neʼe akoʼi e Sesu Kilisito, ʼe mole ina fakahā koa la te ʼofa lahi ʼo te ʼAtua ki te tagata? Kae e feafeaʼi ki te lua fehuʼi ʼaē neʼe tou fai ʼi te kamataʼaga ʼo te alatike?
Koteā Te Tupuʼaga ʼo Te Mamahi?
Tokolahi te hahaʼi ʼe nātou maʼuli mamahi ʼuhi ko te ʼu meʼa kovi ʼaē neʼe fai e te hahaʼi ʼaē ʼe aga fakavale pea mo agakovi. Koteā te ʼu tuʼutāmaki fakapunamaʼuli ʼaē ʼe mole tonu ke tukugakoviʼi ai te hahaʼi? Ohage la, he koe ʼe ʼi ai te ʼu fakaʼī pea mo te ʼu tuʼutāmaki faka natula? He koʼe ʼe fānauʼi age te ʼu tamaliki ʼe nātou māʼimoa? Neʼe faka ʼuhiga e Allan Kardec te ʼu meʼa ʼaia ʼe ko he ʼu tautea. Neʼe ina tohi fēnei: “ ʼE tauteaʼi tatou koteʼuhi neʼe tou fai te ʼu aga ʼe kovi. Kapau neʼe mole tou fai te agakovi ʼaia ʼi totatou maʼuli ʼaenī, pea ʼe lagi neʼe tou fai ʼi totatou maʼuli ki muʼa atu.” Neʼe akoʼi age ki te hahaʼi faifakalauʼakau ke nātou faikole fēnei: “ ʼAliki, ʼe ia te Koe te faitotonu. ʼE tau mo ʼau ke Ke foaki mai te mahaki . . . ʼe ʼau tali te faʼahi ʼaia, ke tupu ai he fakamolemole ʼo taku ʼu agahala ʼaē neʼe ʼau fai ʼi toku maʼuli ʼāfea pea ke ʼahiʼahiʼi taku tui, pea ke ʼau fakalogo ki Tou finegalo tapuakina.”—lʼInitiation des Évangiles selon le spiritisme.
Neʼe akoʼi koa e Sesu te ʼu meʼa ʼaia? Kailoa. Neʼe ʼiloʼi lelei e Sesu te manatu ʼaenī ʼa te Tohi-Tapu: “Ko te ʼu temi pea mo te ʼu meʼa fakafokifā ʼe hoko kia tatou fuli.” (Tagata Tānaki 9:11) Neʼe mahino kia ia ʼi ʼihi temi ʼe hoko kia tatou te ʼu tuʼutāmaki. ʼE mole tautea te hahaʼi ʼuhi ko tanatou ʼu agahala.
Koutou fakatokagaʼi te meʼa ʼaenī neʼe hoko ʼi te maʼuli ʼo Sesu: “I te fakalaka a Sesu, nee sio ki he tagata kivi talu mai tana tupu. Pea nee fehui kia te ia e ana tisipulo o ui maʼanatou: ‘[“Lapi,” MN ], ko ai ae nee agahala, ko ia aeni pe ko ana matua, ke tupu kivi?’ ” Ko te tali ʼaē neʼe fai e Sesu neʼe maʼuhiga ʼaupito: “E mole ko ia aeni nee agahala pe ko ana matua, kae ke fakaha te u gaue a te Atua ia te ia. I te hili o tana folafola ki te u mea aia, nee aʼanu ki te kele pea aki te savai nee ina natu he moi pela, pea ina pōpō te moi pela ki ona mata. Pea nee folafola kia te ia: ‘Alu o fulumata i te vai o Siloe.’ . . . Nee alu ia o fulumata ai, pea nee aluʼage ia mai ai kua sio.”—Soane 9:1-3, 6, 7.
Neʼe fakahā e Sesu neʼe mole ko te hala ʼa te tagata peʼe ko tana ʼu mātuʼa ʼaē neʼe kivi ai. Kae neʼe mole lagolago Sesu ki te ʼui ʼaē neʼe tautea te tagata he neʼe ina fai he ʼu agahala ʼi hona maʼuli ki muʼa atu. ʼIo, neʼe ʼiloʼi e Sesu ko te tofiʼa ʼo te tagata ko te agahala. Kae neʼe nātou maʼu te agahala ʼa Atama, ʼe mole ko he ʼu agahala neʼe nātou fai ʼi muʼa ʼo tonatou fānauʼi age. Neʼe tutupu te tagata fuli ʼe nātou heʼe haohaoa ʼuhi ko te agahala ʼa Atama, ʼo tupu ai tanatou mahaki pea mo tanatou mate. (Sopo 14:4; Pesalemo 51:5; Loma 5:12; 9:11) ʼI tona fakahagatonu, neʼe fekauʼi mai ia Sesu moʼo fakatokatoka te ʼaluʼaga ʼaia. Neʼe ʼui e Soane Patita ko Sesu neʼe ko “te Akeno o te Atua e ina too te agahala a te malamanei.”—Soane 1:29.a
Koutou toe fakatokagaʼi neʼe mole ʼui e Sesu, ko te ʼAtua ʼaē neʼe ina fakakiviʼi te tagata ʼi tona fānauʼi ake, ke feala ʼi he ʼaho ke avahi e Sesu te ʼu mata ʼo te tagata ʼaia. Kanaʼauala ʼe ko he fakatuʼutuʼu fefeka pea mo agakovi! ʼE mahino ia ʼe mole vikiʼi anai e te taʼi aga ʼaia ia te ʼAtua. Kailoa. Kae ko te fakamālōlō faka milakulo ʼo te tagata kivi neʼe ʼaoga moʼo ‘fakahā te ʼu gāue ʼa te ʼAtua.’ Ohage la ko te ʼu tuʼuga fakamālōlō ʼaē neʼe fai e Sesu, neʼe ʼasi ai te ʼofa fakamalotoloto ʼo te ʼAtua ki te ʼu mamahi ʼo te malamanei, pea mo fakamoʼoni ai ʼe tou lava falala ʼe ina fakahoko anai Tana ʼu fakapapau ʼaē ko te fakagata ʼi Tona lakaga tonu te mahahaki pea mo te mamahi ʼo te hahaʼi fuli.—Isaia 33:24.
ʼE mole tou loto fīmālie koa la ʼi tatatou ʼiloʼi ʼaē ʼe mole ko tatatou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo ʼe ina fakatupu te mamahi, kae ʼe ina foaki mai ‘te ʼu meʼa lelei kia nātou ʼe nātou kole age kia te ia’? (Mateo 7:11) ʼI meʼa faka kolōlia mokā avahi anai e te Māʼoluga te ʼu mata ʼo te kau kivi, pea mo avahi te ʼu taliga ʼo te kau tuli, pea ko te ketu ʼe haʼele anai, ʼe hopo anai pea mo lele anai!—Isaia 35:5, 6.
ʼE Ina Fakafimālieʼi Totatou Maʼuli Fakalaumālie
Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ko te tagata ʼe mole tonu ke maʼuli ʼaki pe te pane, kaʼe ʼaki te folafola fuli pe ʼe haʼu mai te gutu ʼo Sehova.” (Mateo 4:4, MN ) Ei, ʼe tou maʼu te ʼu meʼa ʼaē ʼe lelei ki totatou maʼuli fakalaumālie mokā tou lau te Folafola ʼa te ʼAtua, ia te Tohi-Tapu, pea mo tou maʼuliʼi. ʼE mole fakafimālieʼi totatou maʼuli fakalaumālie mokā tou ʼolo ki te hahaʼi faifakalauʼakau. ʼIo ko te gāue ʼaia ʼe tauteaʼi fakahagatonu ʼi te ʼuluaki fakahā ʼo te lao ʼa te ʼAtua ʼaē neʼe talanoa kiai ia Allan Kardec.—Teutalonome 18:10-13.
Tokolahi, ʼo kau ai mo te kau faifakalauʼakau ʼe nātou fakamoʼoni ko te ʼAtua ʼe ko te Māʼoluga, pea ʼe heʼegata tona haohaoa, tona agaʼofa pea mo tana faitotonu. Kae ʼe ʼi ai te tahi ʼu meʼa ʼe talanoa kiai ia te Tohi-Tapu. ʼE fakahā mai e te Tohi-Tapu ko te ʼAtua ʼe ʼi ai tona huafa, pea ʼe tonu ke tou fakaʼapaʼapa kiai ohage ko tona fai e Sesu. (Mateo 6:9; Soane 17:6) ʼE ina fakamahinohino mai ko te ʼAtua ʼe ko he tahi ʼe feala ki te tagata ke felogoi mo ia. (Loma 8:38, 39) ʼE tou ako ʼi tatatou lau ia te Tohi-Tapu, ko te ʼAtua ʼe manavaʼofa pea “neʼe mole ina fai he meʼa kia tatou ʼo mulimuli ki tatatou ʼu agahala, pea neʼe mole ina tuku mai kia tatou te tautea ʼaē ʼe tau mo tatou, ʼo mulimuli ki tatatou ʼu hala.” (Pesalemo 103:10) ʼI tana Folafola, ʼe fakahā ai e te Tuʼi ʼAliki ko Sehova tona ʼofa, tona māʼoluga pea mo tana fakapotopoto. ʼE ko Ia ʼaē ʼe ina takitaki pea mo puipui te fakalogo ʼa te hahaʼi. Ko takita ʼiloʼi ia Sehova pea mo tona ʼAlo ko Sesu Kilisito, ‘ ʼe faka ʼuhiga ko te maʼuli heʼegata.’—Soane 17:3.
ʼE foaki mai e te Tohi-Tapu te ʼu fakamatala fuli ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, pea ʼe ina fakahā mai te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai mo kapau ʼe tou loto ke ina leleiʼia tatou. Ko te ako fakalelei ʼo te Tohi-Tapu ʼe ina foaki mai kia tatou he ʼu tali ʼe moʼoni pea mo fakaloto fīmālie ʼo ʼuhiga mo tatatou ʼu fehuʼi. ʼE toe foaki mai e te Tohi-Tapu ia te takitaki ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi, pea mo ina foaki mai te ʼamanaki mālohi. ʼE ina fakapapau mai ʼo ʼuhiga mo te ka haʼu, ko te ʼAtua “e ina holoholo anai ia loimata fuape i [te ʼu] fofoga [ʼo te hahaʼi], pea e mole toe mau anai te mate. E mole toe mau anai he putu, pe ko he lauga, pe ko he mamahi, koteuhi kua puli te malama-nei afea.” (Apokalipesi 21:3, 4) ʼAki ia Sesu Kilisito, ʼe faka ʼāteaina anai e Sehova ia te malamanei mai te agahala pea mo te heʼe haohaoa, pea ko te hahaʼi fakalogo ʼe nātou maʼu anai te maʼuli heʼegata ʼi te palatiso fakakelekele. ʼI te temi ʼaia, ʼe fakafimālieʼi katoa anai totatou maʼuli ʼi te faʼahi fakasino pea mo te faʼahi fakalaumālie.—Pesalemo 37:10, 11, 29; Tāʼaga Lea 2:21, 22; Mateo 5:5.
[Kiʼi nota]
a ʼE feala ke koutou maʼu pe neʼe feafeaʼi te kamataʼaga ʼo te agahala pea mo te mate ʼi te kapite 6 ʼo te tohi Te ʼAtamai Mālama ʼAē ʼe Ina Taki Ki Te Maʼuli Heʼegata, ʼaē neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
[Talanoa ʼo te pasina 22]
ʼE AKOʼI KOA E TE TOHI-TAPU HE MAʼULI ʼI HE TAHI SINO?
ʼE lagolago koa he ʼu vaega faka Tohi-Tapu ki te akonaki ʼaē ʼe ina ʼui ko te kau mate ʼe nātou maʼuʼuli ʼi he tahi sino? Koʼeni te ʼu vaega faka Tohi-Tapu neʼe fakaʼaogaʼi e te hahaʼi ʼaē ʼe nātou tui ki te akonaki ʼaia:
“He nee talaki e te kau polofeta katoa pea mo te lao o kaku mai kia Soane . . . e ko ia, te Elia e tonu ke haele mai.”—Mateo 11:13, 14.
Ko Elia neʼe toe tupu age koa ia Soane Patita? ʼI te fehuʼi ʼaē: “Pe ko koe Elia?” Neʼe tali fakalelei age e Soane: “E mole ko au ia.” (Soane 1:21) Kae neʼe fakakikite fakatomuʼa ko Soane ʼe muʼamuʼa anai ʼi te Mesia “ ʼaki te laumālie pea mo te mālohi ʼo Elia.” (Luka 1:17, MN; Malakia 4:5, 6) Ko tona faka ʼuhiga ko Soane Patita neʼe ko Elia ʼi tona ʼuhiga ʼaē neʼe tatau tana gāue mo te gāue ʼa Elia.
“Kapau ʼe mole toe tupu he tahi, pea ʼe mole feala ke mamata ki te puleʼaga ʼo te ʼAtua. ʼAua naʼa ke punamaʼuli ʼi taku tala atu ʼaē kia te koe, ʼe tonu ke koutou toe tutupu.”—Soane 3:3, 7, MN.
Ki muli age neʼe tohi fēnei e te tahi ʼapositolo: “Ke tapuaki te ʼAtua pea mo Tāmai ʼo totatou ʼAliki Sesu Kilisito! ʼAki tona manavaʼofa lahi kua tou toe tutupu ki he ʼamanaki maʼuli ʼaki te fakatuʼuake ʼo Sesu Kilisito mai te mate.” (1 Petelo 1:3, 4, Revised Standard Version; Soane 1:12, 13) Ko te toe tupu foʼou ʼaē neʼe talanoa kiai ia Sesu ʼe ko he ʼaluʼaga fakalaumālie ʼe maʼu anai e tana kau tisipulo ʼaē neʼe kei maʼuʼuli ʼi te kele, kae neʼe mole talanoa ia ki he maʼuli ʼi he tahi age ʼu sino.
“Ka mate he tagata, ʼe maʼuli ia ʼo talu ai: mokā ʼosi toku ʼaho maʼuli ʼi te Kele, ʼe ʼau fakatalitali anai, ke ʼau sio ʼe ʼau toe liliu anai kiai.”—Ko te “fakaliliu faka Keleka” ʼo Sopo 14:14 ʼaē ʼe tuʼu ʼi te tohi lʼInitiation des Évangiles selon le spiritisme.
ʼE fakaliliu fēnei te vaega ʼaia e te Tohi-Tapu Revised Standard Version: “Kapau ʼe mate he tagata, ʼe toe maʼuli anai koa? ʼI te ʼaho fuli ʼo taku gāue ʼe ʼau fakatalitali anai, ʼo aʼu ki te haʼu ʼo toku faka ʼāteaina.” Koutou lau te kapite katoa ʼo te vaega ʼaia. ʼE koutou mahino anai ko te kau mate ʼe nātou fakatalitali ʼi te faitoka ki tonatou “faka ʼāteaina.” (Vaega 13) Kae ʼi te temi nei ʼe mole nātou ʼiloʼi he meʼa. “Ko he tagata kua mate kua puli katoa; pea ka to he tagata agahala, ʼe pulinoa ia.”—Sopo 14:10, Te Septante ʼa Bagster.
[Paki ʼo te pasina 21]
ʼE ʼiloga ʼi te ʼamanaki ʼo te fakatuʼuake ʼe tokaga moʼoni ia te ʼAtua kia tatou
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼE fakagata anai e te ʼAtua te ʼu mamahi fuli ʼo te tagata