Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • bt kap. 15 p. 117-123
  • “Fakalotomalohiʼi Te ʼu Kokelekasio”

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • “Fakalotomalohiʼi Te ʼu Kokelekasio”
  • Fakamoʼoni Katoa Ki Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • “ ʼI Te Temi Leva ʼAeni, Ta Toe Liliu Pea Mo ʼAʼahi Te ʼu Tehina” (Gaue 15:36)
  • “Te Toe Ita Lahi” (Gaue 15:37-41)
  • “Neʼe Palalau Lelei Te ʼu Tehina . . . ʼo ʼUhiga Mo Ia” (Gaue 16:1-3)
  • “Ko Te ʼu Kokelekasio Neʼe Haga Malolohi Aipe ʼi Te Tui” (Gaue 16:4, 5)
  • Ko Timoteo—‘Ko He Fanau Mooni i Te Tui’
    Te Tule Leʼo—1999
  • Ko Palenapasi Te “Foha ʼo Te Fakafimālie”
    Te Tule Leʼo—1998
  • Ko He Faʼifaʼitakiʼaga Ki Te Gāue Faka Misionea Faka Kilisitiano
    Te Tule Leʼo—1992
  • “Neʼe Foaki Age e Sehova Te Malohi Ke Nā Palalau Mo He Lototoʼa”
    Fakamoʼoni Katoa Ki Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua
Hoko Atu
Fakamoʼoni Katoa Ki Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua
bt kap. 15 p. 117-123

KAPITE 15

“Fakalotomalohiʼi Te ʼu Kokelekasio”

ʼE tokoni ia te ʼu taupau fakasiliko ki te ʼu kokelekasio ke malohi tanatou tui

Gaue 15:36–16:5

1-3. (1) Ko ai ia te kauga gaue foʼou ʼa Paulo? (2) Kotea ʼae ka tou vakaʼi anai ʼi te kapite ʼaeni?

ʼI TANA haʼele ʼi te ala ʼo alu ki te tahi kolo, ʼe haga sioʼi e te apositolo ko Paulo ia te tama tupulaga ʼae ʼe haʼele ʼi ʼona tafa. Ko tona higoa ko Timoteo. ʼE lagi kei taʼu 20. Ko tana mavae ʼae mai tona kolo, mai te potu fenua ko Lisitia pea mo Ikoniome. Kotea ʼae ka hoko anai? ʼE iloʼi e Paulo he ʼe ko tana lua folau misionea ʼaeni. ʼE ina iloʼi ʼe nā felaveʼi anai mo ni aluʼaga faigataʼa pea mo ni tuʼutamaki. ʼE lava katakiʼi anai koa e Timoteo?

2 ʼE falala ia Paulo kia Timoteo, kae ko Timoteo ʼe ko he tahi ʼe agavaivai pea ʼe mole falala kia ia totonu. Kae neʼe ʼi ai te ʼu aluʼaga neʼe hoko kia Paulo, neʼe mahino ai ʼe tonu ke ina filifili fakalelei ia te tehina ʼae ka kauga folau mo ia. ʼE tonu ke nā olo ʼo ʼaʼahi te ʼu kokelekasio pea mo fakalotomalohiʼi natou. Pea ʼe ina iloʼi te maʼuhiga ʼae ke maʼu e te ʼu taupau fakasiliko, ia he lototoʼa mo he lotomalohi pea ke natou manatu tahi. He koʼe neʼe manatu ki te faʼahi ʼaia? Lagi ʼuhi ʼae heʼeki faʼa fualoa ki ai neʼe nā fihi pea mo Palenapa.

3 ʼE tou vakaʼi anai ʼi te kapite ʼaeni, pe ʼe feafeaʼi hatatou fakatokatoka ia te ʼu fihi. ʼE tou vakaʼi anai pe koʼe neʼe filifili e Paulo ia Timoteo ke nā kauga olo fakatahi, pea ʼe tou mahino leva pe koʼe ʼe maʼuhiga ia te gaue ʼae ʼe fakahoko e te ʼu taupau fakasiliko ia ʼaho nei.

“ ʼI Te Temi Leva ʼAeni, Ta Toe Liliu Pea Mo ʼAʼahi Te ʼu Tehina” (Gaue 15:36)

4. Kotea ia te fakatuʼutuʼu ʼa Paulo ʼi tana lua folau misionea?

4 Neʼe tou vakaʼi ʼi te kapite 14, te olo ʼo te ʼu tehina ʼe toko 4, ko Paulo, mo Palenapa, mo Sutasi pea mo Silasi, ʼo fakalotomalohiʼi ia te kokelekasio ʼo Atiokia. Neʼe natou ʼave ia te tohi mai te kolesi pule, ʼe tuʼu ai te tonu neʼe natou toʼo ʼo ʼuhiga mo te silikosisio. Kotea ʼae neʼe fai leva e Paulo? Neʼe ina ui age kia Palenapa: “ ʼI te temi leva ʼaeni, ta toe liliu pea mo ʼaʼahi te ʼu tehina ʼi te ʼu kolo fuli ʼae neʼe ta tala ai te folafola ʼa Sehova, moʼo vakaʼi ʼonatou aluʼaga.” (Gaue 15:36) Neʼe mole ina ui ke nā olo pe ʼo haʼele kia natou ʼae neʼe hoki papitema age pe. ʼE fakaha mai ʼi te tohi ʼo Gaue ia te tupuʼaga tafito ʼo tana lua folau misionea. ʼUluaki, ʼe hoko atu pe anai e Paulo tana fakaha te ʼu tonu mai te kolesi pule ki te ʼu kokelekasio. (Gaue 16:4) Lua, ʼi tona ʼuhiga taupau fakasiliko, neʼe ina fia fakalotomalohiʼi te ʼu kokelekasio pea mo tokoni kia natou ke malohi tanatou tui. (Loma 1:11, 12) ʼE faʼifaʼitakiʼi feafeaʼi e te kautahi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ia ʼaho nei, ia te gaue ʼae neʼe fai e te kau apositolo?

5. ʼE takitaki feafeaʼi e te Kolesi Pule ia te ʼu kokelekasio pea mo fakalotomalohiʼi natou?

5 Ia ʼaho nei, ʼe kei fakaʼaogaʼi e Sesu ia te Kolesi Pule, ko te ʼu tehina fakanofo, moʼo takitaki tana ʼu kokelekasio. ʼE foaki e te Kolesi Pule he ʼu tokoni mo ni fakalotomalohi ki te atu ʼu kokelekasio ʼi te kele katoa. ʼE ina fai te faʼahi ʼaia ʼaki ni tohi neʼe ta peʼe maʼu ʼi te neti, peʼe ko te ʼu fono mo te ʼu fakatahi lalahi pea mo te tahi atu ʼu aluʼaga. ʼE faiga ke felogoi tuʼumaʼu mo te ʼu kokelekasio takitahi. Ko te Kolesi Pule ʼae ʼe ina hinoʼi te kau tagata ʼafea ʼe toko lauʼi afe ʼi te malamanei katoa, ke natou fakahoko te gaue ʼa te taupau fakasiliko.

6, 7. Kotea ʼihi gaue ʼe fakahoko e te ʼu taupau fakasiliko?

6 ʼE faiga e te ʼu taupau fakasiliko ke natou tokakaga ki te ʼu tehina mo tuagaʼane fuli ʼo te ʼu kokelekasio ʼae ʼe natou ʼaʼahi pea mo fakalotomalohiʼi natou ʼi te faʼahi fakalaumalie. Kotea ʼae ʼe natou fai? ʼE natou mulimuli ki te tokoni ʼae neʼe fai e Paulo ki te tahi taupau fakasiliko: “Ke ke fakamafola ʼaki he faʼafai ia te folafola, ʼi te temi faigamalie pea mo te temi faigataʼa. Ke ke valoki, mo fakatonutonuʼi pea mo fakalotomalohiʼi ʼaki te kataki fualoa pea mo te faiva ʼi te faiakonaki. . . . Fai te gaue ʼa he tagata faifakamafola ʼo te logo lelei.”​—2 Tim. 4:2, 5.

7 Koia ʼe kauga gaue fakatahi ia te taupau fakasiliko pea mo te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼi te ʼu aluʼaga fuli ʼo te faifakamafola. ʼE toe kau ai mo tona ʼohoana mo kapau kua ʼohoana. ʼE ko he tahi ʼe faʼafai ʼi te faifakamafola pea mo faiakonaki lelei, koia ʼe feala ke tokoni lelei ki te kokelekasio. (Loma 12:11; 2 Tim. 2:15) Ko te taupau fakasiliko ʼe ko he tahi ʼe manavaʼofa. ʼE ina foaki tona temi mo tona malohi, ʼe faifagona ʼi te temi fuli pe, maʼia ʼi te ʼu potu fenua ʼae ʼe feala ke hoko ai he ʼu tuʼutamaki. (Flp. 2:3, 4) ʼE ina fai he ʼu akonaki Fakatohi-tapu moʼo fakalotomalohiʼi, mo akoʼi pea mo fakatokaga te ʼu kokelekasio takitahi. Koia ʼe faʼifaʼitakiʼi ai e te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼo te kokelekasio ia te ʼu gaue ʼa te taupau fakasiliko pea mo tana tui.​—Hep. 13:7.

“Te Toe Ita Lahi” (Gaue 15:37-41)

8. Neʼe tali feafeaʼi e Palenapa ia te fakaafe ʼae neʼe fai age e Paulo?

8 Neʼe tali e Palenapa ia te fakaafe ʼae neʼe fai age e Paulo, ke nā olo ʼo “ ʼaʼahi te ʼu tehina.” (Gaue 15:36) Neʼe lelei ʼosi tanā gaue fakatahi, he neʼe kua nā iloʼi ia te ʼu potu fenua ʼae ka nā olo ki ai pea mo te hahaʼi ʼae ka nā ʼaʼahi. (Gaue 13:2–14:28) Neʼe ko he fakatuʼutuʼu lelei neʼe fai e Paulo ke nā kauga olo fakatahi pea mo Palenapa ʼo fakahoko te gaue. Kae neʼe hoko leva he fihifihia. ʼE ui fenei ia Gaue 15:37: “Neʼe loto e Palenapa ke nā toʼo ia Soane ʼae ʼe toe higoa ko Maleko.” Neʼe mole pe ko hana fakaʼamu. “Neʼe loto” moʼoni ke natou kauga olo fakatahi pea mo tona tehina mataʼi tama ko Maleko ʼi tanatou folau misionea.

9. He koʼe neʼe fihi ia Paulo pea mo Palenapa?

9 Kae neʼe mole loto ki ai ia Paulo. Kotea tona tupuʼaga? ʼE ui fenei ʼi te hoko atu: “Kae neʼe mole loto e Paulo ke nā toʼo ia [Maleko] koteʼuhi ʼi muʼa atu, neʼe mavae mai ia naua ʼi Pafilia pea neʼe mole kauga fagona mo naua ʼi te gaue.” (Gaue 15:38) ʼE moʼoni neʼe kauga alu ia Maleko pea mo Paulo mo Palenapa ʼi tanatou ʼuluaki faifolau misionea, kae neʼe mole alu ʼosi ki tona gataʼaga. (Gaue 12:25; 13:13) Neʼe mole fualoa, ʼi tanatou kei ʼi Pafilia, neʼe toe liliu leva kio ia ʼi Selusalemi. ʼE mole ui mai ʼi te Tohi-Tapu pe kotea tona tupuʼaga, kae ki te manatu ʼa Paulo neʼe mole ko he tonu neʼe lelei. Koia neʼe manatu ai ia Paulo ko Maleko ʼe mole ko he tahi ʼe tuha mo te falala.

10. Neʼe fakaʼosiʼosi feafeaʼi ia te tokakovi ʼae ʼa Paulo pea mo Palenapa? Pea kotea ʼona fua?

10 Kae neʼe faiga fakamalotoloto ia Palenapa ke nā kauga olo pea mo Maleko. Kae neʼe mole loto ki ai ia Paulo. ʼE ui leva ia Gaue 15:39: “Neʼe hoko ai te toe ita lahi ia naua, ʼo nā tahi olo leva.” Neʼe alu leva ia Palenapa kio ia ʼi Sipele, fakatahi mo Maleko. Kae alu ia Paulo ʼo fakahoko tana fakatuʼutuʼu fakamisionea. ʼE ui ʼi te Tohi-Tapu: “Kae neʼe filifili e Paulo ia Silasi. Neʼe nā mavae leva ʼi te ʼosi kole e te ʼu tehina kia Sehova ke ina fakaha kia Paulo tona ʼofa makehe.” (Gaue15:40) Neʼe nā fakalaka “ ʼi Silia pea mo Silisia, ʼo ina fakalotomalohiʼi te ʼu kokelekasio.”​—Gaue 15:41.

11. Kotea te ʼu kalitate ʼae ʼe ʼaoga ke tou foimo fakatokatoka he koga neʼe hoko mo he tahi?

11 Ka tou fakakaukauʼi te aluʼaga ʼaeni neʼe hoko, ʼe tou manatuʼi ai totatou ʼuhiga agahala. Neʼe fakanofo ia Paulo mo Palenapa ko he ʼu fakafofoga ʼo te kolesi pule. Pea neʼe lagi kau mo Paulo ki te kolesi pule. Kae ʼi te aluʼaga leva ʼaeni, neʼe mole nā lava lolomi tonā ʼu vaivaiʼaga. Kae neʼe nā fakatokatoka fakavilivili koa te koga? ʼE moʼoni, ko Paulo mo Palenapa, ʼe nā heʼe haohaoa, kae ko te ʼu tagata agavaivai, ʼe nā maʼu ia te manatu ʼa Kilisito. Koia ʼe mahino ia neʼe nā fakaha tonā ʼofa fakatautehina pea mo te lotofakamolemole. (Efe. 4:1-3) Ki muli age leva, neʼe toe gaue fakatahi ia Paulo pea mo Maleko ki te tahi atu ʼu gaue fakaʼatua.a​—Kol. 4:10.

12. Kotea te faʼifaʼitaki ʼe tuku mai e Paulo pea mo Palenapa ki te kau tagata ʼafea ia ʼaho nei?

12 Ko Palenapa mo Paulo neʼe mole ko he ʼu tagata ʼe hoko ita. Ko Palenapa neʼe ko te tagata neʼe agalelei pea mo lotofoaki, koia neʼe mole toʼo ai tona higoa totonu ko Sosefo. Kae neʼe fakahigoaʼi ia ia e te kau apositolo ko Palenapa, ko tona fakaʼuhiga “Foha ʼo Te Fakafimalie.” (Gaue 4:36) Kae ko Paulo neʼe ko te tagata neʼe agamalū mo manavaʼofa. (1 Tes. 2:7, 8) Koia ʼe faiga ai ia te kau tagata ʼafea fuli ʼo feia mo te ʼu taupau fakasiliko, ke natou faʼifaʼitakiʼi ia Paulo mo Palenapa. ʼE natou faiga ke natou agavaivai pea mo agalelei ki te ʼu tagata ʼafea fuli, ʼo feia mo te kokelekasio katoa.​—1 Pet. 5:2, 3.

“Neʼe Palalau Lelei Te ʼu Tehina . . . ʼo ʼUhiga Mo Ia” (Gaue 16:1-3)

13, 14. (1) Ko ai ia Timoteo? Pea neʼe feafeaʼi tana lagi felaveʼi pea mo Paulo? (2) He koʼe neʼe tokagaʼi e Paulo ia Timoteo? (3) Kotea te gaue ʼae neʼe tuku age kia Timoteo?

13 ʼI tana lua folau misionea, neʼe alu ia Paulo ki te potu fenua Loma ko Kalate, he neʼe kua fakatuʼu ai he ʼu kokelekasio. Neʼe fakamatala fenei e Luka: “Neʼe tau leva ki Telepe pea mo Lisitia. Pea neʼe ʼi ai te tisipulo neʼe higoa ko Timoteo, neʼe ko te tama ʼa te fafine Sutea neʼe tui pea ko tana tamai neʼe ko he Keleka.”​—Gaue 16:1.b

14 Neʼe kua felaveʼi ia Paulo pea mo te famili ʼo Timoteo ʼi tana ʼuluaki folau, ʼi te teitei taʼu 47 H.T.S. Kae hili ki ai taʼu ʼe 2 peʼe 3, neʼe ina tokagaʼi leva te tama tupulaga ʼaia, he “neʼe palalau lelei te ʼu tehina . . . ʼo ʼuhiga mo ia.” Neʼe leleiʼia e te ʼu tehina ʼo te kolo ia Timoteo, kae neʼe mole gata pe kia natou, neʼe toe leleiʼia ia ia e te ʼu tehina ʼo te tahi atu ʼu kokelekasio. ʼE ui ʼi te Tohi-Tapu, neʼe toe fai e te ʼu tehina ʼo Lisitia pea mo Ikoniome, he ʼu palalau lelei ʼo ʼuhiga mo Timoteo, kae ʼe tuʼu te ʼu kolo ʼaia ia kilometa ʼe 30 mai te kolo ʼae ʼe nofo ai. (Gaue 16:2) Neʼe takitaki e te laumalie maʼoniʼoni ia te kau tagata ʼafea ke natou fakanofo ia Timoteo ko he taupau fakasiliko, ke tokoni kia Paulo pea mo Silasi.​—Gaue 16:3.

15, 16. He koʼe neʼe fai e te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼo te ʼu kokelekasio he ʼu palalau lelei ʼo ʼuhiga mo Timoteo?

15 He koʼe neʼe fai e te ʼu tehina he ʼu palalau lelei ʼo ʼuhiga mo Timoteo ʼi tana kei tupulaga? ʼUhi koa he neʼe ʼatamai, pe neʼe malohi, peʼe ʼuhi ko ʼona fealagia? Ko te ʼu kalitate ʼaia ʼe tokagaʼi e te tagata. Maʼia mo te polofeta ko Samuele ʼi te temi muʼa neʼe ina tokagaʼi ia te agaaga ʼa te tagata. Kae neʼe fakamanatuʼi age e Sehova: “Ko te sio ʼa te tagata ʼe mole hage ko te sio ʼa te ʼAtua, he ʼe sio pe te tagata ki te ʼu meʼa ʼae ʼe ha ki ʼona mata, kae ʼe sio ia Sehova ki te loto.” (1 Sam. 16:7) Neʼe mole maʼu e Timoteo he ʼu fealagia makehe, kae neʼe ina maʼu he ʼu kalitate, koia ʼae neʼe leleiʼia ia ia e ʼona tehina mo tuagaʼane.

16 Hili ki ai ni taʼu, neʼe toe palalau ia Paulo ki te ʼu kalitate fakalaumalie ʼo Timoteo. Neʼe talanoa ki tana faʼahiga manatu, mo tona ʼofa mo tana tokaga moʼoni ki ʼihi, pea mo tana faʼafai ’i te ʼu gaue. (Flp. 2:20-22) Neʼe iloa ia Timoteo ʼuhi ko tana “tui ʼae ʼe mole malualoi.”​—2 Tim. 1:5.

17. ʼE lava faʼifaʼitakiʼi feafeaʼi e te kau tupulaga ia Timoteo ia ʼaho nei?

17 Ia ʼaho nei, tokolahi te kau tupulaga ʼe natou faʼifaʼitakiʼi ia Timoteo, ʼo natou faiga ke natou maʼu he ʼu kalitate ʼe leleiʼia e te ʼAtua. Koia ʼe natou maʼu ai he matagafua ʼe lelei ia mata ʼo Sehova pea mo tana hahaʼi, logo la ʼe kei natou tupulaga. (Taag. 22:1; 1 Tim. 4:15) ʼE natou maʼu he tui ʼe mole malualoi, koia ʼe mole natou fai fakafufu he ʼu aga ʼe kovi. (Pes. 26:4) ʼE kauga malie ia natou ʼae ʼe feala ke natou fai, ohage ko Timoteo, he ʼu gaue maʼuhiga ʼi te loto kokelekasio. Koia ka natou liliu ko he ʼu kauga fagona pea ki muli age ʼe natou foaki ʼonatou maʼuli kia Sehova pea mo papitema, ʼe natou fakalotomalohiʼi ia natou fuli ʼae ʼe ʼoʼofa ia Sehova.

“Ko Te ʼu Kokelekasio Neʼe Haga Malolohi Aipe ʼi Te Tui” (Gaue 16:4, 5)

18. (1) Kotea te ʼu pilivilesio neʼe maʼu e Paulo pea mo Timoteo ʼi tonā ʼuhiga taupau fakasiliko? (2) Kotea te ʼu fua lelei ʼo tanā gaue ʼi te ʼu kokelekasio?

18 Neʼe gaue fakatahi ia Paulo mo Timoteo lolotoga ni taʼu. Neʼe lahi te ʼu gaue neʼe nā fakahoko ʼi te higoa ʼo te kolesi pule, ʼi tona ʼuhiga taupau fakasiliko. ʼE ui fenei ʼi te Tohi-Tapu: “ ʼI te fakalaka ʼa Paulo mo ʼona kauga fagona ʼi te ʼu kolo, neʼe natou fakaha age kia natou te ʼu tonu ʼae neʼe fai e te kau apositolo pea mo te ʼu tagata ʼafea ʼi Selusalemi, ke natou mulimuli ki ai.” (Gaue 16:4) ʼE mahino ia, neʼe mulimuli lelei te ʼu kokelekasio ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼae neʼe fai e te kau apositolo pea mo te kau tagata ʼafea ʼo Selusalemi. Neʼe natou talagafua, koia “ko te ʼu kokelekasio neʼe haga malolohi aipe ʼi te tui pea mo tuputupu ʼo kaugamalie ʼi te ʼaho fuli.”​—Gaue 16:5.

19, 20. He koʼe ʼe tonu ke tou fakalogo kia “natou ʼae ʼe natou takitaki” tatou?

19 ʼE toe feia pe ia ʼaho nei. ʼE lahi te ʼu tapuakina ʼe maʼu e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼuhi ko tanatou fakalogo ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼae ʼe haʼu mai ia “natou ʼae ʼe natou takitaki” natou. (Hep. 13:17) ʼE fetofetogi tuʼumaʼu te aluʼaga ʼo te malama ʼaeni. Koia ʼe maʼuhiga ai ke tou mulimuli fakalelei ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼae ʼe foaki mai e “te tagata kaugana agatonu mo poto” ʼi tona temi totonu. (Mat. 24:45; 1 Ko. 7:29-31) Kapau ʼe tou fai feia, ʼe mole tou hehe anai ʼi te faʼahi fakalaumalie pea mo fakamamaʼo mai te ʼu aga ʼuli ʼo te malama ʼaeni.​—Sakp. 1:27.

20 ʼE moʼoni, ʼe agahala te kau tagata ʼafea ʼo te temi ʼaeni, ʼo kau ai mo natou ʼo te Kolesi Pule. ʼE natou hage pe ko Paulo, mo Palenapa, mo Maleko pea mo te kau tagata ʼafea ʼo te ʼuluaki sekulo, ʼae neʼe fakanofo ʼaki te laumalie maʼoniʼoni. (Loma 5:12; Sakp. 3:2) Kae neʼe fakaha e te Kolesi Pule tana tuha mo te falala, ʼuhi ko tana mulimuli fakalelei ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ohage pe ko tona fai e te kau apositolo. (2 Tim. 1:13, 14) Kotea tona ʼu fua? Kua malolohi te ʼu kokelekasio pea mo tui malohi.

NEʼE GAUE IA TIMOTEO “ ʼAKI HE FAʼAFAI KE FAKAMAFOLA TE LOGO LELEI”

Neʼe leleiʼia ʼosi e Paulo ia te tokoni ʼa Timoteo. Neʼe gaue fakatahi pea mo tona kaumeʼa agatonu ʼaia lolotoga taʼu ʼe 11. Koia neʼe tohi fenei e te apositolo ʼo ʼuhiga mo ia: “ ʼE mole au maʼu he tahi ʼe hage ko Timoteo ʼae ʼe tokaga moʼoni anai kia koutou. . . . ʼE kotou iloʼi te fakamoʼoni ʼaeni neʼe ina foaki ʼo ʼuhiga mo ia: Ohage ko he tamasiʼi mo tana tamai, neʼe kauga gaue mo au ʼaki he faʼafai ki te tuputupu ʼo te fakamafola ʼo te logo lelei.” (Flp. 2:20, 22) Neʼe lotolelei ia Timoteo ke ina fakaʼaogaʼi tona malohi katoa moʼo fakahoko te gaue faifakamafola. Koia neʼe leleiʼia ai e Paulo tana tokoni pea ʼe ko he faʼifaʼitakiʼaga lelei ʼaia maʼa tatou.

Timoteo.

Ko te tamai ʼa Timoteo neʼe ko te Keleka pea ko tana faʼe, ia Enise, neʼe ko te Sutea, pea neʼe lahilahi ake ʼi te kolo ko Lisitia. Neʼe akoʼi age e tana faʼe mo tana kui ko Loise, ia te ʼu Tohi Taputapu talu tana kei veliveli. (Gaue 16:1, 3; 2 Tim. 1:5; 3:14, 15) ʼE mahalo neʼe natou tali fakatahi ia te lotu Fakakilisitiano ʼi te ʼuluaki folau ʼa Paulo ki Lisitia.

ʼI te toe liliu age leva ʼa Paulo, hili ki ai ni taʼu, neʼe kua lahi leva ia Timoteo lagi kua taʼu 20 pea “neʼe palalau lelei te ʼu tehina ʼo Lisitia pea mo Ikoniome ʼo ʼuhiga mo ia.” (Gaue 16:2) Neʼe kua fai e te laumalie ʼo te ʼAtua he ʼu “fakakikite” ʼo ʼuhiga mo ia, koia neʼe fakatotonu ai e Paulo pea mo te ʼu tagata ʼafea ke natou hinoʼi ia ia ki he gaue makehe. (1 Tim. 1:18; 4:14; 2 Tim. 1:6) ʼE kauga alu fakatahi anai mo Paulo ʼo fakahoko tana gaue fakamisionea. Neʼe tonu ke mavae mai tona famili, pea neʼe tonu ke silikosisio ke ʼaua naʼa meo ia te kau Sutea ʼae ka felaveʼi anai mo ia.​—Gaue 16:3.

Neʼe lahi te faifolau ʼa Timoteo. Neʼe faifakamafola mo Paulo mo Silasi ʼi Filipe, pea mo Silasi ʼi Pelea, neʼe faifakamafola tokotahi leva ʼi Tesalonika. ʼI tana alu kia Paulo ʼi Kolonito, neʼe ina ʼave he ʼu logo lelei ʼo ʼuhiga mo te ʼofa pea mo te agatonu ʼa te kau Tesalonika, logo la ʼonatou ʼahiʼahi. (Gaue 16:6–17:14; 1 Tes. 3:2-6) ʼI te temi ʼae neʼe maʼu ai e Paulo ʼi Efeso, he ʼu logo kovi ʼo ʼuhiga mo te kau Kolonito, neʼe manatu ia ke ina fekauʼi ia Timoteo ki Kolonito. (1 Ko. 4:17) Ki muli age, ʼi tana kei ʼi Efeso, neʼe ina fekauʼi ia Timoteo ke alu mo Elaseto ki Masetonia. Kae ʼi te temi ʼae neʼe faitohi ai Paulo ki te kau Loma, neʼe kua toe liliu age ia Timoteo ki ai ʼi Kolonito. (Gaue 19:22; Loma 16:21) Koʼena ʼihi koga meʼa neʼe faifolau ki ai ia Timoteo ʼuhi pe ko te logo lelei.

Neʼe mole faigafua kia Timoteo tana fakahoko tana gaue ʼi tona ʼuhiga tagata ʼafea. Koia neʼe fai ai e Paulo te fakalotomalohi ʼaeni: “Ke ʼaua naʼa meʼa noaʼi koe e he tahi ʼuhi ko tau kei tupulaga.” (1 Tim. 4:12) Kae neʼe falala ia te apositolo ko Paulo ki ai, koia neʼe ina fekauʼi ai ia ia ki te ʼu kokelekasio ʼae neʼe tau mo ni fihifihia pea mo ui age ki ai: “Ke ke fakatotonu ki ʼihi ke ʼaua naʼa natou akoʼi he tahi age akonaki.” (1 Tim. 1:3) Neʼe ina fakagafua ki ai ke ina fakanofo ni tehina ke tagata ʼafea peʼe faifekau fakaminisitelio ʼi te ʼu kokelekasio.​—1 Tim. 5:22.

Neʼe ʼofa ʼosi Paulo kia Timoteo ʼuhi ko ʼona kalitate taulekaleka. ʼE ui ʼi te Tohi-Tapu, neʼe hage te tama tupulaga ʼaia kia Paulo ko hona kaumeʼa lelei, agatonu mo manavaʼofa. Neʼe hage pe ko hona foha. Koia neʼe faitohi ai Paulo ki ai ʼo ui age ʼe ina manatuʼi ʼona loʼimata, pea ʼe fakaʼamu ke sio kia ia, pea ʼe ina hufakiʼi ia ia. Neʼe hage ia Paulo ko hana tamai ʼofa, koia neʼe ina fai age he ʼu tokoni ʼo ʼuhiga mo tana “tautau mahaki,” neʼe lagi mahaki fatu.​—1 Tim. 5:23; 2 Tim. 1:3, 4.

ʼI te ʼuluaki pilisoniʼi ʼo Paulo ʼi Loma, neʼe nofo ia Timoteo pea mo ia. Neʼe toe pilisoni foki mo Timoteo, ʼi he kiʼi temi siʼi. (Flm. 1; Hep. 13:23) Neʼe feʼofaʼaki moʼoni te ʼu tagata ʼaia ʼe lua. Koia ʼi te temi ʼae neʼe iloʼi ai e Paulo kua vave matehi ia ia, neʼe faitohi fenei kia Timoteo: “Faiga malohi ke ke foimo haʼu.” (2 Tim. 4:6-9) ʼE mole ui ʼi te Tohi-Tapu pe neʼe alu tautonu kia Paulo pe neʼe alu atu ia kua mate.

NEʼE LAHI TE ʼU PILIVILESIO NEʼE MAʼU E MALEKO

ʼE fakamatala ʼi te Evaselio ʼo Maleko, neʼe faiga te ʼu tagata ʼae neʼe natou puke ia Sesu ke natou toe puke “te tupulaga” kae neʼe “hola telefua.” (Mko. 14:51, 52) Neʼe ko Maleko tokotahi pe ʼe toe fakahigoa ko Soane Maleko ʼae neʼe ina fakamatala ia te aluʼaga ʼaia, koia neʼe lagi ko ia ia te tama tupulaga ʼae neʼe hola. Kapau koia, neʼe lagi kua feiloʼiʼaki ia Sesu pea mo ia.

ʼE fakalogo ia Maleko ki te palalau ʼa te tagata kua matuʼa pea ʼe ina tohi ʼana manatu.

Hili ki ai taʼu ʼe 11, ʼi te temi ʼae neʼe fakatagaʼi e Helote Akilipa ia te kau Kilisitiano, neʼe fakatahitahi “ni tisipulo” ʼo te kokelekasio ʼo Selusalemi ʼi te ʼapi ʼo Malia, te faʼe ʼa Maleko, ʼo faikole. Ko te ʼapi ʼaia ʼae neʼe alu ki ai ia te apositolo ko Petelo hili tona fakaʼateainaʼi e te ʼaselo ʼi te fale pilisoni. (Gaue 12:12) Neʼe lagi lahilahi ake ia Maleko ʼi he ʼapi neʼe fakaʼaogaʼi leva ki muli age moʼo fai ai te ʼu fono ʼo te kokelekasio. Neʼe lagi ina iloʼi lelei te ʼu ʼuluaki tisipulo ʼa Sesu, pea neʼe natou tuku age ki ai he faʼifaʼitakiʼaga lelei.

Neʼe feiloʼiʼaki lelei ia Maleko pea mo te ʼu tagata ʼafea ʼo te ʼu ʼuluaki kokelekasio. Ko tana ʼuluaki pilivilesio ʼae neʼe tuku age ki ai ko tana kauga gaue fakatahi pea mo tona tehina mataʼi tama ko Palenapa pea mo te apositolo ko Paulo, ʼi Atiokia ʼi Silia. (Gaue 12:25) Neʼe kauga alu fakatahi pea mo Palenapa pea mo Paulo ʼi tanā ʼuluaki folau fakamisionea. Neʼe ʼuluaki olo muʼa ki Sipele pea ʼosi ʼaia ki Asia Veliveli. Pea neʼe toe liliu leva ki Selusalemi kae ʼe mole iloʼi tona tupuʼaga. (Gaue 13:4, 13) Hili te fihi ʼa Palenapa pea mo Paulo ʼo ʼuhiga mo ia, ʼae ʼe fakamatala ʼi te tohi ʼo Gaue kapite 15, neʼe alu leva ia Palenapa pea mo Maleko ʼo hoko atu tanā gaue ʼi Sipele.​—Gaue 15:36-39.

ʼE mahino ia, ʼi te taʼu 60 peʼe 61 H.T.S., neʼe mole kei manatuʼi e he tahi ia te fihi ʼae neʼe hoko. Kua gaue leva ia Maleko ia tafa ʼo Paulo ʼi Loma. Kua pilisoniʼi ia Paulo, pea neʼe faitohi fenei ki te kokelekasio ʼo Kolose: “ ʼE ʼofa atu ia Alisitake, ʼae ʼe pilisoni fakatahi mo au, ʼo feia aipe mo Maleko, te tehina mataʼi tama ʼo Palenapa (neʼe kotou maʼu te ʼu fakatotonu ʼo ʼuhiga mo tona fakatalitali moka tau atu kia koutou).” (Kol. 4:10) Neʼe kua manatu leva te apositolo ko Paulo ke ina fekauʼi ia Soane Maleko mai Loma ki Kolose ke ina fakafofoga ia ia.

Mai te taʼu 62 ki te 64 H.T.S., neʼe gaue fakatahi ia Maleko pea mo te apositolo ko Petelo ʼi Papiloni. Ohage pe ko tona ui ʼi te kapite 10 ʼo te tohi ʼaeni, neʼe nā felogoi lelei koia neʼe ui ai e Petelo ʼo ʼuhiga mo ia ko ‘Maleko, toku foha.’​—1 Pet. 5:13.

ʼI te teitei taʼu 65 H.T.S. neʼe toe pilisoniʼi ia Paulo ʼi Loma. Neʼe faitohi fenei ki tona kauga gaue ko Timoteo ʼi Efeso: “Ke ke haʼu mo Maleko, koteʼuhi ʼe ʼaoga ia kia au ʼi te minisitelio.” (2 Tim. 4:11) ʼE mahino ia, neʼe tali atu aipe e Maleko ia te fakaafe ʼae neʼe fai age e Paulo, neʼe mavae ai mai Efeso ʼo alu ki Loma. Koia ʼae neʼe leleiʼia ai ia ia e Palenapa, mo Paulo pea mo Petelo.

Ko te pilivilesio ʼae ʼe lahi tokotahi neʼe maʼu e Maleko, ko te takitaki e Sehova ia ia ʼaki tona laumalie maʼoniʼoni ke ina tohi tana Evaselio. ʼE ui e te talatisio, ko te lahi ʼo tana ʼu fakamatala neʼe ina maʼu mai te apositolo ko Petelo. Pea ʼe tou fakamoʼoni ki ai moka tou lau ia tana tohi, he ʼe ina fakamatala he ʼu aluʼaga neʼe sio moʼoni ki ai he tahi, ohage la ko Petelo. ʼE hage neʼe mole tohi e Maleko tana Evaselio ʼi Papiloni, ʼi te temi ʼae neʼe nofo ai mo Petelo, kae neʼe ina tohi ʼi Loma. ʼE lahi te ʼu kupuʼi palalau Fakalatina ʼe ina fakaʼaogaʼi pea ʼe ina fakaliliu ia te ʼu kupu Fakahepeleo ’e faigataʼa te mahino ki ai ʼa te hahaʼi ʼae ʼe mole Sutea. Koia ʼe tou manatu ai neʼe ina fai tana tohi ʼuluaki maʼa te hahaʼi ʼae ʼe mole Sutea.

a Vakaʼi te ʼa takai “Neʼe Lahi Te ʼu Pilivilesio Neʼe Maʼu e Maleko.”

b Vakaʼi te ʼa takai “Neʼe Gaue Ia Timoteo ‘ ʼAki He Faʼafai Ke Fakamafola Te Logo Lelei.’ ”

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae