Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w96 1/5 p. 15-20
  • Tou Liufaki Te ʼu Meʼa ʼa Sesale Kia Sesale

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Tou Liufaki Te ʼu Meʼa ʼa Sesale Kia Sesale
  • Te Tule Leʼo—1996
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • “Te ʼu Meʼa ʼa Te ʼAtua”
  • “Te ʼu Meʼa ʼa Sesale”
  • Te Fakamaʼua ʼo Te Solia
  • Te Gāue Faka Sivile
  • Ko Te ʼAtua Pea Mo Sesale
    Te Tule Leʼo—1996
  • Ko Te Kau ʼUluaki Kilisitiano Pea Mo Te Puleʼaga
    Te Tule Leʼo—1996
Te Tule Leʼo—1996
w96 1/5 p. 15-20

Tou Liufaki Te ʼu Meʼa ʼa Sesale Kia Sesale

“Koutou liufaki ki te hahaʼi fuli te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke koutou foaki kia nātou.”​—Loma 13⁠:⁠7.

1, 2. (a) ʼO mulimuli ki te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sesu, e feafeaʼi te fakafuafua lelei e te kau Kilisitiano tonatou ʼu maʼua ki te ʼAtua pea mo tonatou ʼu maʼua kia Sesale? (b) Koteā te ʼuluaki meʼa tāfito ʼaē ʼe tokaga kiai te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova?

ʼO MULIMULI ki te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sesu, ʼe ʼi ai te ʼu meʼa ʼe tonu ke tou foaki ki te ʼAtua pea mo te ʼu meʼa ʼe tonu ke tou foaki kia Sesale, peʼe ko te ʼu puleʼaga. Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Koutou liufaki te ʼu meʼa ʼa Sesale kia Sesale, kaʼe ko te ʼu meʼa ʼa te ʼAtua ki te ʼAtua.” ʼI te ʼu palalau ʼaia, neʼe tupu ai te maveuveu ʼo tona ʼu fili pea neʼe ina fakahā lelei ai ʼe tonu ke tou fakafuafua lelei tatatou ʼu felogoi mo te ʼAtua pea mo te ʼu puleʼaga. Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo tanatou ‘punamaʼuli ʼaupito ʼo ʼuhiga mo ia’!​—Maleko 12:⁠17.

2 ʼE mahino ia, ko te meʼa ʼaē ʼe tokaga tāfito kiai te kau kaugana ʼa Sehova, ʼe ko te liufaki ʼo te ʼu meʼa ʼa te ʼAtua ki te ʼAtua. (Pesalemo 116:​12-​14) Kae, ʼi tanatou fai te meʼa ʼaia, ʼe mole galo kia nātou neʼe ʼui e Sesu, ʼe ʼi ai te ʼu meʼa ʼe tonu ke nātou liufaki kia Sesale. Ko tonatou leʼo ʼo loto ʼaē neʼe akoʼi lelei ʼaki te Tohi-Tapu, ʼe ina fakamaʼua kia nātou ke nātou vakaʼi fakalelei pe koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke nātou liufaki kia Sesale. (Loma 13:7) ʼI totatou temi, ʼe lahi te ʼu tagata fai lao kua mahino kia nātou ko te mālohi faka puleʼaga ʼe ʼi ai tona ʼu tuʼakoi pea ʼi te potu fuli pe, ʼe faka tuʼakoi te hahaʼi pea mo te ʼu puleʼaga e te lao ʼaē neʼe ʼai e te ʼAtua kia nātou takitokotahi.

3, 4. Koteā te ʼu fakamatala lelei neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te lao ʼaē neʼe ʼai e te ʼAtua kia tatou, mo te lao ʼaē neʼe ina fakahā, pea mo te lao ʼa te tagata?

3 Neʼe talanoa te ʼapositolo ko Paulo ki te ʼu lao ʼaia ʼi tana faitohi ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi ʼo te mālama: “Ko te meʼa ʼaē ʼe feala ke tou ʼiloʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua ʼe hā ia nātou, koteʼuhi he neʼe fakahā e te ʼAtua kia nātou. ʼE moʼoni ko tona ʼu kalitate fakapulipuli ʼe hā lelei ia talu mai te fakatupu ʼo te malamanei, koteʼuhi ʼe mahino kiai te ʼatamai ʼaki te ʼu meʼa ʼaē kua faʼu, ʼio, tona mālohi heʼegata pea mo tona ʼuhiga ʼatua, koia ʼe mole ʼi ai honatou tonuʼaga.” Kapau ʼe nātou tali anai te lao ʼaia, pea ʼe nātou fetogi anai te ʼu leʼo ʼo loto ʼo te hahaʼi ʼaia ʼe mole tui. Koia, neʼe toe ʼui fēnei e Paulo: “Kapau ko te hahaʼi ʼo te ʼu puleʼaga ʼaē ʼe mole hanatou lao ʼe nātou mulimuli ki te ʼu meʼa ʼo te lao ʼi tanatou aga māhani, ko te ʼu hahaʼi ʼaia logope la ʼe mole hanatou ʼu lao, ʼe ko nātou ko te lao kia nātou totonu. Ko nātou totonu ʼaia ʼe nātou fakahā ko te uho ʼo te lao ʼe tohi ʼi tonatou loto, kae ko tonatou leʼo ʼo loto ʼe ina fakamoʼoni pea mo fakahā te ʼuhiga ʼo nātou, ʼi tanatou ʼu manatu ʼa nātou totonu, peʼe ina faka lākahalaʼi peʼe ina faka lākatonuʼi ia nātou.”​—Loma 1:​19, 20; 2:​14, 15.

4 ʼI te 18 sēkulō, neʼe tohi fēnei e te tagata fai lao ʼiloa Pilitania ko William Blackstone: “Ko te lao ʼaia [te lao ʼaē neʼe ʼai e te ʼAtua ki te tagata], ʼe taʼu tahi mo te malamanei pea neʼe fai totonu ia e te ʼAtua, pea ʼe mahino papau ia ʼe māʼoluga age ʼi te ʼu lao fuli. ʼE pipiki kiai te malamanei katoa ʼi te ʼu fenua fuli, pea ʼi te temi fuli: kapau ko te ʼu lao fakatagata ʼe fakafeagai ki te lao ʼaē neʼe ʼai e te ʼAtua kia tatou, pea ʼe mole tou mulimuli anai kiai.” Neʼe toe talanoa ia Blackstone ʼo ʼuhiga mo te “lao ʼaē neʼe fakahā” ʼi te Tohi-Tapu, pea neʼe ina fakamatala fēnei: “ ʼI te ʼu fakatafito ʼaia e lua, ia te lao ʼaē neʼe ʼai e te ʼAtua ki te tagata pea mo te lao ʼaē neʼe fakahā, ʼe fakalogo kiai te ʼu lao fakatagata fuli; ko tona faka ʼuhiga, ʼe mole tonu ke [fakagafua] ki te ʼu lao fakatagata ke nātou fakafeagai ki te ʼu lao ʼaia.” Ko te faʼahi ʼaia ʼe ʼalutahi mo te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua pea mo Sesale, ʼaē ʼe tuʼu ia Maleko 12:17. ʼE hā lelei mai, ʼe ʼi ai te ʼu tuʼakoi ʼe fai e te ʼAtua ki te ʼu puleʼaga mokā ʼe nātou fakamaʼua he ʼu meʼa ki he Kilisitiano. Neʼe maumauʼi e te Sanetualio te ʼu tuʼakoi ʼaē neʼe fai e te ʼAtua, ʼi te temi ʼaē neʼe ina fakatotonu ai ki te kau ʼapositolo ke fakagata tanatou fai faka mafola ʼo ʼuhiga mo Sesu. Kae, neʼe tali fakalelei age e te kau ʼapositolo: “ ʼE tonu ke mātou fakalogo ki te ʼAtua, ohage ko he fakalogo ki he pule, ʼi he fakalogo ia ki te tagata.”​—Gāue 5:​28, 29.

“Te ʼu Meʼa ʼa Te ʼAtua”

5, 6. (a) ʼI te fakatuʼu ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi te taʼu 1914, koteā te meʼa ʼe tonu ke lahi age tona manatuʼi e te kau Kilisitiano? (b) ʼE fakamoʼoni feafeaʼi e he Kilisitiano ko ia ko he minisi?

5 ʼO kamata tāfito ʼi te taʼu 1914, ʼi te kamata pule ʼa Sehova ʼAtua, te Māfimāfi ʼaki te Puleʼaga Faka Mesianike ʼo Kilisito, neʼe maʼua ai ke ʼiloʼi papau e te kau Kilisitiano, ʼe mole tonu ke nātou foaki te ʼu meʼa ʼa te ʼAtua kia Sesale. (Fakahā 11:15, 17) ʼE hā lelei mai ai, ko te lao ʼa te ʼAtua ʼi te temi nei ʼe ina fakamaʼua ki te kau Kilisitiano ke “mole nātou kau ki te malamanei.” (Soane 17:16) ʼI tanatou kua foaki tonatou maʼuli ki te ʼAtua, te Matapuna ʼo te maʼuli, ʼe tonu ke nātou fakahā lelei ʼe mole kei nātou maʼuli maʼa nātou totonu. (Pesalemo 100:​2, 3) Ohage pe ko te meʼa ʼaē neʼe tohi e Paulo, “ ʼe tou maʼuʼuli maʼa Sehova.” (Loma 14:⁠8) Pea tahi ʼaē meʼa, ka papitema he tahi, kua fakanofo ia ia ko he minisi ʼa te ʼAtua, ʼo feala ai hana fai te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e Paulo: “Ko te ʼAtua . . . neʼe ina akoʼi tatou ke tou liliu ko he ʼu minisi.”​—2 Kolonito 3:​5, 6.

6 Tahi ʼaē meʼa, neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼE ʼau faka kolōliaʼi toku minisitelio.” (Loma 11:13) ʼE mahino ia ʼe tonu ke tou faʼifaʼitaki ia ia. Peʼe tou kau ʼi te minisitelio ʼi te temi katoa peʼe ko te vaeluaʼi temi, tou manatuʼi tuʼumaʼu ko Sehova totonu ʼaē neʼe ina hinoʼi mai kia tatou totatou minisitelio. (2 Kolonito 2:​17) Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe feala ke fai mai e te hahaʼi he ʼu fehuʼi ʼo ʼuhiga mo tatatou tui, koia ʼe tonu ai ki te kau Kilisitiano fuli ʼaē kua foaki tonatou maʼuli ki te ʼAtua pea mo papitema, ke nātou tokalelei ʼo nātou fai he ʼu fakamoʼoni ʼe fakahā ʼaki ai ko nātou ko te ʼu minisi ʼo te logo lelei. (1 Petelo 3:​15) Tahi ʼaē meʼa ʼe tonu ke hā ʼi tanatou aga tonatou minisitelio. ʼI tonatou ʼuhiga minisi ʼa te ʼAtua, ʼe tonu ke lagolago te kau Kilisitiano pea mo nātou maʼuliʼi te ʼu aga maʼa ʼaē ʼe tonu ke fai, ke nātou lagolago ki te logo tahi faka famili, ke nātou agatonu, pea ke nātou fakaʼapaʼapa ki te lao pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē kua fai. (Loma 12:17, 18; 1 Tesalonika 5:​15) Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga ʼaupito ki te Kilisitiano, ko tana vāhaʼa mo te ʼAtua pea mo tana fakahoko te minisitelio ʼaē neʼe hinoʼi age ke ina fai. ʼE mole feala ke ina tuku te ʼu meʼa ʼaia kae mulimuli kia Sesale. ʼE hā lelei mai ai, ʼe nātou kau ki “te ʼu meʼa ʼa te ʼAtua.”

“Te ʼu Meʼa ʼa Sesale”

7. Koteā ʼaē ʼe ʼui ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te totogi ʼo te ʼu tukuhau?

7 ʼE ʼiloʼi e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe tonu ke nātou “fakalogo ki te ʼu pule māʼoluga,” te kau takitaki ʼo te ʼu puleʼaga. (Loma 13:⁠1) Koia, mokā fai e Sesale, pe ko te ʼu puleʼaga, he ʼu fakamaʼua ʼe totonu, ko tonatou leʼo ʼo loto ʼaē neʼe akoʼi ʼaki te Tohi-Tapu, ʼe ina faka fealagia age kia nātou ke nātou fai te ʼu meʼa ʼaia. Ohage la, ʼi te malamanei katoa ko te kau Kilisitiano moʼoni ʼe ko he ʼu faʼifaʼitaki lelei ʼaupito ʼo ʼuhiga mo te totogi ʼo te ʼu tukuhau. ʼI Siamani neʼe ʼui fēnei e te nusipepa Münchner Merkur ʼo ʼuhiga mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova: “Ko nātou ko te ʼu hahaʼi agatonu ʼaupito pea ʼe nātou totogi tautonu tanatou ʼu tukuhau ʼi te Lepupilika ʼo te fenua.” ʼI Italia neʼe fakatokagaʼi fēnei e te nusipepa La Stampa: “Ko nātou [te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova] ʼe ko te ʼu hahaʼi agatonu ʼe mole ʼi ai hona fakatatau: ʼe mole nātou kākā mokā nātou totogi tanatou ʼu tukuhau peʼe nātou faiga ke mole nātou mulimuli ki te ʼu lao ʼaē ʼe mole nātou leleiʼia.” Ko te kau kaugana ʼa Sehova ʼe nātou fai te ʼu meʼa ʼaia ʼuhi “ko tonatou leʼo ʼo loto.”​—Loma 13:⁠5, 6.

8. ʼE gata pe koa ki te falā ʼaē ʼe tonu ke tou foaki kia Sesale?

8 ʼE faka tuʼakoi pe koa “te ʼu meʼa ʼa Sesale” ki te totogi ʼo te ʼu tukuhau? Kailoa. Neʼe talanoa ia Paulo ki te tahi ʼu meʼa ohage ko te manavasiʼi pea mo te fakaʼapaʼapa. Neʼe tohi fēnei e te tagata poto Siamani ko Heinrich Meyer ʼi tana tohi Critical and Exegetical Hand-Book to the Gospel of Matthew: “Ko [te ʼu meʼa ʼa Sesale] . . . ʼe mole tou ʼui ʼe gata pe ʼi te ʼu tukuhau faka sivile, kae ʼe toe kau kiai mo te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe tuku age ke ina puleʼi.” Neʼe fakatokagaʼi fēnei e te tagata fai hisitolia ko E. W. Barnes, ʼi tana tohi ʼaē ko te The Rise of Christianity, ko te Kilisitiano ʼe ina totogi anai te ʼu tukuhau mo kapau ʼe fakamaʼua age kia ia pea “ ʼe ina toe tali anai mo te tahi ʼu maʼua faka puleʼaga, mo kapau ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakaʼui e Sesale ʼe mole ko he ʼu meʼa ʼe tonu ke foaki ʼāteaina pe ki te ʼAtua.”

9, 10. Koteā te meʼa ʼe feala ke lotolotolua ai he Kilisitiano ʼo ʼuhiga mo tona maʼua ʼaē kia Sesale, kae koteā te ʼu meʼa ʼe tonu ke ina manatuʼi?

9 Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke fakamaʼua mai e te puleʼaga kia tatou ka mole fakafeagai ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou foaki ki te ʼAtua? Ko ʼihi neʼe nātou logoʼi ʼi tonatou loto ʼe feala ke nātou foaki kia Sesale he falā moʼo totogi ʼo te ʼu faʼahiga tukuhau kae mole nātou foaki he tahi age meʼa. ʼE mahino papau ia ʼe mole nātou fia foaki anai kia Sesale he ʼu meʼa ʼe nātou pulihi ai te temi ʼaē ʼe feala ke nātou fakaʼaogaʼi ki te ʼu gāue faka teokalatike. Kae, mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe tonu ke tou ‘ ʼoʼofa kia Sehova totatou ʼAtua ʼaki totatou loto katoa pea mo totatou nefesi katoa pea mo totatou laumālie katoa pea mo totatou mālohi katoa,’ koia ʼe fakaʼamu ai ia Sehova ke tou fakaʼaogaʼi totatou temi ʼi tatatou gāue taputapu. (Maleko 12:30; Filipe 3:3) Ohage la, ko he Kilisitiano kua ʼohoana ʼe fakamaʼua ke ina fakaʼaogaʼi tona temi ki tona ʼohoana peʼe ki te meʼa ʼaē ʼe leleiʼia ʼe tona ʼohoana. Ko te ʼu gāue ʼaia ʼe mole kovi, kae ʼe ʼui e te ʼapositolo ko Paulo ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe ko “te ʼu meʼa ʼo te mālama” ka mole ko “te ʼu meʼa ʼa te ʼAliki.”​—1 Kolonito 7:​32-​34; vakaʼi ia 1 Timoteo 5:⁠8.

10 Ki muli age, neʼe fakagafua e Kilisito ki tana kau tisipulo ke nātou “totogi” te ʼu tukuhau, pea ʼe mahino papau ia ʼe fakamaʼua kiai ke tou fakaʼaogaʼi he koga ʼo te temi ʼaē kua tou fakapapau ke tou fakaʼaogaʼi maʼa Sehova​—koteʼuhi ko totatou maʼuli katoa ʼe kua ʼosi tou foaki ki te ʼAtua. Kapau ko te fakafuafua ʼo te tukuhau ʼi he fenua ʼe ko te 33 ki te teau ʼi te totogi (ʼo lahi age ʼi ʼihi ʼu fenua), ko tona faka ʼuhiga ko te falā ʼaē ʼe foaki ʼi te taʼu fuli e he tagata gāue ki te puleʼaga, ʼe fakafuafua ʼe ko te lī totogi ʼo te ʼu māhina e fā ʼi te taʼu fuli. Ko tona tahi faka ʼuhiga, ʼi tona maʼuli katoa, ʼe gāue ia taʼu e 15 moʼo totogi ʼo te tukuhau ʼaē ʼe fakamaʼua e “Sesale.” Tou toe fakatokagaʼi foki mo te ʼu meʼa ʼaē ʼo ʼuhiga mo te faleako. ʼE lahi te ʼu fenua ʼe fakamaʼua ai e te lao ki te ʼu mātuʼa ke ʼolo tanatou tamaliki ʼo ako lolotoga ni ʼu taʼu. ʼI te ʼatu fenua, ʼe mole tatau te ʼu taʼu ʼaē ʼe fakamaʼua ki te fānau ke nātou ʼolo ʼo ako. ʼE lahi te ʼu fenua ʼe ako te ʼu tamaliki ʼi he temi loaloaga. ʼE moʼoni, ʼi te agamāhani ʼe ʼaoga te ako, kae ko Sesale ʼaē ʼe ina fakatuʼutuʼu te temi ʼaē ʼe tonu ke fakaʼaogaʼi e he tamasiʼi ʼi te faʼahi ʼaia, pea ʼe fakalogo te ʼu mātuʼa Kilisitiano ki te tonu ʼa Sesale.

Te Fakamaʼua ʼo Te Solia

11, 12. (a) Koteā te ʼu meʼa ʼe fakaʼui e Sesale ʼi te ʼatu fenua kehekehe? (b) Neʼe koteā te manatu ʼa te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ʼo ʼuhiga mo te solia?

11 Ko te tahi meʼa ʼe fakamaʼua e Sesale ʼi ʼihi ʼu fenua ko te solia. ʼI te 20 sēkulō, ʼe lahi te ʼu fenua neʼe nātou fai te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼi te ʼu temi tau pea ko ʼihi puleʼaga neʼe nātou fai te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼi te ʼu temi tokalelei. ʼI Falani ko te fakamaʼua ʼaia neʼe fakahigoaʼi lolotoga ni ʼu taʼu ʼe ko te tukuhau ʼo te toto, ko tona faka ʼuhiga neʼe tonu ke foaki e te kau tūpulaga fuli tonatou maʼuli maʼa te puleʼaga. Ko te meʼa ʼaia ʼe feala koa ke fai e nātou ʼaē kua ʼosi foaki tonatou maʼuli kia Sehova? Neʼe koteā te manatu ʼa te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?

12 Logope la te faiga ʼa te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ke nātou liliu ko he ʼu hahaʼi fakalogo lelei, neʼe tāʼofi nātou e tanatou tui ke mole nātou matehi he tahi, peʼe ke nātou sakilifisioʼi tonatou maʼuli maʼa te puleʼaga. ʼE ʼui fēnei e te The Encyclopedia of Religion: “Ko te ʼu ʼuluaki tāmai ʼo te ʼēkelesia, ʼaē ʼe kau kiai ia Tertullien pea mo Origène, neʼe nātou fakahā fakalelei neʼe mole fia matehi e te kau Kilisitiano he tahi, pea neʼe ko te pelesepeto ʼaia ʼaē neʼe tupu ai tanatou mole hū solia.” ʼI tana tohi The Early Church and the World, ʼe tohi fēnei e te Polofesea ko C. J. Cadoux: “ ʼO aʼu ki te temi hau ʼo Marcus Aurelius ʼi te ʼu taʼu [161-​180 ʼi totatou temi], neʼe mole he Kilisitiano neʼe ʼalu ʼo solia ʼi tana ʼosi papitema.”

13. He koʼe ʼe mole tatau te manatu ʼa te tokolahi ʼi te Keletiate mo te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ʼo ʼuhiga mo te solia?

13 He koʼe ʼe mole kei tatau te manatu ʼa te ʼu lotu ʼo te Keletiate ia ʼaho nei? Koteʼuhi neʼe hoko te fetogi lahi ʼi te fā sēkulō. ʼE ʼui fēnei e te tohi Katolika A History of the Christian Councils: “ ʼE lahi te kau Kilisitiano, . . . ʼi te pule ʼo te ʼu tuʼi pagani, neʼe nātou mulimuli ki te ʼu pelesepeto faka lotu ʼo ʼuhiga mo te solia, pea neʼe nātou fakafisi ki te solia, pe neʼe nātou feholaki ʼi te solia. ʼI te Fono ʼa te kau ʼēpikopō [ʼaē neʼe fai ʼi te taʼu 314 ʼo totatou temi], neʼe nātou vakaʼi te ʼu fetogi ʼaē neʼe fakahū e Constantin, pea neʼe nātou fakahā ai ʼe maʼua ke kau te kau Kilisitiano ki te tau, . . . koteʼuhi ko te ’Ēkelesia ʼe tokalelei (faifaitahi) mo te tuʼi ʼaē neʼe mole kei ina fakatagaʼi te kau Kilisitiano.” ʼI tanatou līaki te ʼu akonaki ʼa Sesu, ʼo kamata ʼi te temi ʼaia ʼo aʼu mai ki te temi nei, ʼe fakaloto mālohiʼi e te kau takitaki lotu ʼo te Keletiate tanatou ʼu ōvi ke nātou hū ki te solia ʼo te ʼu fenua, logope la te fakafisi ʼa ʼihi kiai ʼuhi ko tanatou fakaʼapaʼapa ki te maʼuli.

14, 15. (a) ʼI ʼihi fenua, he koʼe ʼe feala ke kole e he Kilisitiano ke mole hū solia? (b) ʼI te ʼu fenua ʼaē ʼe fakamaʼua ai e te puleʼaga te hū solia, koteā te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu ʼe tokoni anai ki he Kilisitiano ke ina fai he tonu ʼe lelei ʼo ʼuhiga mo te solia?

14 ʼE maʼua koa ke mulimuli te kau Kilisitiano ia ʼaho nei ki te faʼahi ʼaia? Kailoa. Kapau ko he Kilisitiano kua ina foaki tona maʼuli ki te ʼAtua pea mo papitema, ʼe maʼuli ʼi he fenua ʼe mole fakamaʼua ai te solia ki te ʼu minisi faka lotu, pea ʼe feala ke ʼaoga kia ia te fakatuʼutuʼu ʼaia, heʼe ʼi tona ʼuhiga moʼoni, ʼe ko ia ko he minisi. (2 Timoteo 4:5) ʼE lahi te ʼu fenua, ʼo kau ai ia Amelika pea mo Ositalalia, ʼe mole fakamaʼua ai te solia, māʼiape la mokā hoko he tau. Pea ʼi te lolotoga ʼo te temi tokalelei, ʼe lahi te ʼu fenua ʼaē ʼe fakamaʼua ai te solia, kae ʼe mole fakamaʼua ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ke nātou kau ki te solia ʼi tonatou ʼuhiga minisi faka lotu. Koia ʼe feala ke hoko atu tanatou tokoni ki te hahaʼi ʼaki tanatou gāue fai faka mafola.

15 Kae, ʼe feafeaʼi anai mo kapau ʼe nofo he Kilisitiano ʼi he fenua ʼe fakamaʼua ai ki te ʼu minisi faka lotu ke nātou ʼolo ʼo solia? ʼE ina fai anai hana tonu ʼo mulimuli ki tona leʼo ʼo loto ʼaē neʼe akoʼi ʼaki te Tohi-Tapu. (Kalate 6:5) Logope la tana fakaʼapaʼapa ki te ʼu puleʼaga, ʼe tokaga lelei anai ke mole ina līaki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke ina foaki kia Sehova. (Pesalemo 36:9; 116:12-​14; Gāue 17:28) ʼE manatuʼi anai e te Kilisitiano ko te fakaʼiloga ʼo te Kilisitiano moʼoni ʼe ko te ʼofa ki tona ʼu kaugā fagona ʼi te tui, ʼo feiā aipe mo nātou ʼaē ʼe nonofo ʼi ʼihi ʼu fenua peʼe ko nātou ʼaē ʼi te tahi ʼu telepi. (Soane 13:34, 35; 1 Petelo 2:17) Tahi ʼaē meʼa, ʼe mole galo anai kia nātou te ʼu lekula ʼo te Tohi-Tapu ʼaē ʼe tuʼu ia Isaia 2:​2-4; Mateo 26:52; Loma 12:18; 14:19; 2 Kolonito 10:4; pea mo Hepeleo 12:14.

Te Gāue Faka Sivile

16. ʼI ʼihi fenua, ko te gāue fea ʼaē ʼe fakamaʼua e Sesale ke fai ʼe nātou ʼaē ʼe nātou fakafisi ki te solia?

16 Kae, ʼe ʼi ai te ʼu fenua logope la ʼe mole fakagafua e te ʼu puleʼaga ke fakafisi te ʼu minisi faka lotu ki te solia, kae ʼe nātou fakamoʼoni ʼe ʼi ai ʼihi ʼe feala ke nātou fakafisi ki te solia. Tokolahi ʼo te ʼu fenua ʼaia ʼe nātou fai te ʼu fakatuʼutuʼu ke mole fakamālohiʼi ia nātou ʼaia ke nātou hū solia. ʼI ʼihi fenua, ʼe fakamaʼuaʼi anai he gāue faka sivile, ohage ko he gāue ʼe ʼaoga ki te fenua, ʼe ʼui ʼe ko he gāue faka puleʼaga, kae mole pipiki ki te solia. ʼE feala koa ki he Kilisitiano kua ina foaki tona maʼuli ki te ʼAtua ke ina fai te faʼahiga gāue ʼaia? ʼE toe feiā aipe, ko he Kilisitiano kua ina foaki tona maʼuli ki te ʼAtua pea mo papitema, ʼe ʼa ia totonu te vakaʼi ʼo te faʼahi ʼaia ʼo mulimuli ki tona leʼo ʼo loto ʼaē neʼe akoʼi ʼaki te Tohi-Tapu.

17. ʼE ʼi ai koa he faʼifaʼitaki ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo he gāue faka sivile neʼe fakamaʼua kae mole pipiki ki te solia?

17 ʼE ʼiloga mai ia ko te fakamālohiʼi ʼo te hū solia neʼe hoko ʼi te ʼu temi faka Tohi-Tapu. ʼE fakamatala fēnei ʼi te tohi faka hisitolia: “ ʼO hilifaki ki te ʼu tukuhau pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakamaʼua ki te ʼu hahaʼi ʼo Sutea, neʼe ʼi ai foki mo te gāue [neʼe fakamaʼua e te ʼu puleʼaga moʼo fetogi ʼaki te ʼu tukuhau, ka mole ko he gāue ʼe totogi]. Ko te faʼahi ʼaia neʼe ko he fakatuʼutuʼu ʼāfea ʼi te Potu Hahake, pea neʼe toe taupau te fakatuʼutuʼu ʼaia e te ʼu puleʼaga Keleka pea mo Loma. . . . ʼO feiā mo te Tauhi Foʼou, ʼe talanoa ki te ʼu gāue ʼi Sutea ʼaē neʼe fakamaʼua ke fai, ʼo hā ʼaki ai te mafola ʼo te fakatuʼutuʼu ʼaia. ʼO mulimuli ki te agaʼi fenua ʼaia, neʼe fakamaʼuaʼi e te kau solia ia Simone ʼo Silene ke ina ʼamo te koluse [te pou fakamamahi] ʼo Sesu (Mateo 5:​41; 27:32; Maleko 15:21; Luka 23:26).”

18. Ko te ʼu faʼahiga gāue fea ʼaē ʼe mole pipiki ki te solia peʼe ki te lotu, ʼe kau māhani kiai te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova?

18 ʼO toe feiā aipe ia ʼaho nei, ʼi ʼihi fenua ʼe fakamaʼua e te puleʼaga ki te hahaʼi ke nātou kau ki te ʼu faʼahiga gāue kehekehe ʼo te fenua. ʼI ʼihi temi ʼe lagi ko he keli ʼo he vai keli peʼe ko te gaohi ʼo te ʼu ala; ʼi ʼihi temi ʼe ko he gāue ʼe tonu ke fai tuʼumaʼu, ohage la ko te fakamaʼa ʼo te ʼu ala ʼi te vāhaʼa fuli, te ʼu faleako, peʼe ko te ʼu lopitali. Ko te meʼa ʼe tautau hoko, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou kau ki te ʼu gāue faka sivile ʼaē ʼe fua lelei ki te fenua pea ʼe mole pipiki mo te lotu hala, peʼe mole fakafeagai ki tonatou leʼo ʼo loto. (1 Petelo 2:​13-​15) ʼI te agamāhani ʼe ko he fakamoʼoni lelei ʼaia ʼe nātou fai pea ʼi ʼihi temi ʼe fakalogologo ai ia nātou ʼaē ʼe nātou tukugakoviʼi hala te kau Fakamoʼoni ʼo nātou ʼui ʼe ko he ʼu hahaʼi ʼe fakafeagai ki te puleʼaga.​—Vakaʼi ia Mateo 10:18.

19. Koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai e he Kilisitiano mo kapau ʼe kole age e te puleʼaga ke ina fakahoko faka temi he gāue fakafenua ʼe mole pipiki ki te solia?

19 Kae, ʼe feafeaʼi anai mo kapau ʼe fakamaʼua e te puleʼaga ki he Kilisitiano ke gāue faka temi ʼi he gāue faka sivile, ʼe ko he gāue fakafenua ʼe mole pipiki ki te solia? ʼO toe feiā aipe, ʼi te faʼahi ʼaia ʼe ʼa te Kilisitiano totonu te fai ʼo he tonu ʼo mulimuli ki tona leʼo ʼo loto ʼaē neʼe akoʼi ʼaki te Tohi-Tapu. “ ʼE tou tutuʼu fuli anai ia muʼa ʼo te fakamāu ʼa te ʼAtua.” (Loma 14:10) Ko te kau Kilisitiano ʼaē ʼe tau mo he fakamaʼua ʼa Sesale, ʼe tonu ke nātou vakaʼi fakalelei te faʼahi ʼaia ʼi te faikole pea ke nātou metitasioʼi.a E lagi toe lelei foki ke kita palalau ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia ki he Kilisitiano ʼi te kokelekasio kua mālama lelei ki te Tohi-Tapu. ʼOsi ʼaia pea kita fai leva ʼe kita totonu he tonu ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia.​—Tāʼaga Lea 2:​1-5; Filipe 4:5.

20. Koteā te ʼu fehuʼi pea mo te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu ʼe tokoni anai ki he Kilisitiano ke ina fai he tonu ʼo ʼuhiga mo he gāue faka sivile ʼe mole pipiki ki te solia?

20 Lolotoga tana fai te ʼu kumi ʼi te Tohi-Tapu, ʼe tokagaʼi anai e te Kilisitiano te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu. Neʼe ʼui e Paulo ʼe tonu ke tou “fakalogo pea mo [tou] talagafua ki te ʼu puleʼaga pea mo te kau takitaki ohage ko he ʼu pule, . . . pea ke [tou] nonofo teuteu ki te gāue lelei fuli pe, . . . ke [tou] popoto, ʼo [tou] fakahā he agamālū lahi ki te tagata fuli pe.” (Tito 3:​1, 2) Tahi ʼaē meʼa, ʼe tonu anai ke vakaʼi fakalelei e te kau Kilisitiano te gāue faka sivile ʼaē ʼe fakaʼui age ke nātou fai. Kapau ʼe nātou tali te gāue ʼaia, ʼe feala anai koa hanatou taupau tonatou ʼuhiga Kilisitiano ʼaē ʼe mole kau ki te ʼu meʼa ʼo te malamanei? (Mikea 4:​3, 5; Soane 17:16) Ko te gāue ʼaē ka nātou fai, ʼe pipiki koa ki te lotu hala? (Fakahā 18:​4, 20, 21) Ko te gāue ʼaia ʼe ina tāʼofi anai koa ia nātou pea mo faka tuʼakoi ia nātou ki te fai ʼo tonatou ʼu maʼua faka Kilisitiano? (Mateo 24:14; Hepeleo 10:24, 25) Tahi ʼaē meʼa, ʼe feala anai koa hanatou haga tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼo nātou kau ki te minisitelio katoa lolotoga tanatou fai te gāue ʼaia ʼaē neʼe fakamaʼua age ke nātou fai?​—Hepeleo 6:​11, 12.

21. Tatau aipe pe koteā te tonu ʼaē ka ina fai, ʼe tonu anai ke feafeaʼi te aga ʼa te kokelekasio ki te tēhina ʼaē ʼe ina tali he gāue faka sivile ʼe mole pipiki ki te solia?

21 Kae ʼe feafeaʼi anai mo kapau ko te ʼu tali ʼa te Kilisitiano ki te ʼu fehuʼi ʼaia, ʼe ina ʼui ai ko te gāue faka sivile ʼaē ki te fenua ʼe ko he “gāue ʼe lelei” ʼe feala ke ina fai ai tana fakalogo ki te ʼu puleʼaga? Ko te faʼahi ʼaia ʼe ko tana tonu ʼa ia tokotahi ia muʼa ʼo Sehova. Ko te ʼu tagata ʼāfea ʼaē neʼe fakanofo pea mo ʼihi ʼe tonu ke nātou fakaʼapaʼapa ki te leʼo ʼo loto ʼo te tēhina pea ke nātou haga fai kia ia te aga ʼaē ʼe fai ki he Kilisitiano neʼe mole fai hana hala. Kae, kapau ʼe logoʼi e he Kilisitiano ʼi tona loto ʼe mole feala ke ina fai te gāue faka sivile ʼaia, ʼe toe maʼua foki ke tou fakaʼapaʼapa ki te tonu ʼaē neʼe ina fai. ʼE toe feiā foki mo ia, neʼe mole ina fai hana hala pea ʼe tonu ke tou tokoni kia ia ʼaki te manavaʼofa.​—1 Kolonito 10:29; 2 Kolonito 1:​24; 1 Petelo 3:​16.

22. Tatau aipe pe koteā totatou ʼu ʼaluʼaga takitokotahi, koteā anai te meʼa ʼaē ka tou haga fai?

22 ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano ʼe tou haga fai anai ʼo tou foaki “kia ia ʼaē ʼe ina kumi mai kia tatou te faka maʼuhiga, te faka maʼuhiga.” (Loma 13:⁠7) ʼE tou fakaʼapaʼapa anai ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē kua fai pea mo tou kumi te tokalelei, pea mo tou mulimuli ki te ʼu lao. (Pesalemo 34:14) ʼE feala ke tou faikole “ ʼo ʼuhiga mo ni ʼu hau pea mo nātou fuli ʼaē ʼe lelei tonatou ʼu tuʼulaga” mo kapau ʼe tonu ke fai e te ʼu tagata ʼaia he ʼu tonu ʼe feala ke ʼi ai hona ikuʼaga ki totatou maʼuli faka Kilisitiano pea mo tatatou gāue fai faka mafola. ʼI tatatou liufaki kia Sesale te ʼu meʼa ʼa Sesale, ʼe tou fakaʼamu ke “feala hatatou maʼu he maʼuli fīmālie pea mo tokalelei, ʼaki te aga faka lotu pea mo te aga fakamalotoloto.” (1 Timoteo 2:​1, 2) Kae ʼi te ʼu meʼa fuli ʼaia, ʼe tou haga faka mafola anai te logo lelei ʼo te Puleʼaga, te ʼamanaki pe ʼaia e tahi ʼo te malamanei, ʼo tou liufaki fakalelei te ʼu meʼa ʼa te ʼAtua ki te ʼAtua.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Vakaʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 1 ʼo Sepetepeli 1964, ʼi te pasina 532, palakalafe 21.

ʼE Feala Hakotou Fakamahino?

◻ Moʼo fakafuafua lelei tona vāhaʼa mo te ʼu puleʼaga pea mo Sehova, koteā te meʼa ʼaē ʼe ʼuluaki tokaga kiai te Kilisitiano?

◻ Koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou foaki kia Sehova kae mole feala ke tou foaki kia Sesale?

◻ Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou liufaki kia Sesale?

◻ Koteā te ʼu vaega faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe tokoni kia tatou ke tou fai he tonu ʼe lelei ʼo ʼuhiga mo te fakamaʼua ʼo te hū solia?

◻ Koteā te tahi ʼu meʼa ʼe tonu ke tou manatuʼi mo kapau ʼe kole mai ke tou fai he gāue faka sivile ʼe mole pipiki ki te solia?

◻ ʼO ʼuhiga mo Sehova pea mo Sesale, koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou haga fai?

[Paki ʼo te pasina 16, 17]

Neʼe ʼui fēnei e te kau ʼapositolo ki te Sanetualio: “ ʼE tonu ke mātou fakalogo ki te ʼAtua, ohage ko he fakalogo ki he pule, ʼi he fakalogo ia ki te tagata”

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae