Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w01 15/3 p. 29-31
  • ʼE Fai e Paulo Te Tānaki Meʼa ʼOfa Maʼa Te Kau Maʼoniʼoni

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • ʼE Fai e Paulo Te Tānaki Meʼa ʼOfa Maʼa Te Kau Maʼoniʼoni
  • Te Tule Leʼo—2001
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Te ʼAluʼaga ʼo Te Kokelekasio ʼo Selusalemi
  • Te Fakatuʼutuʼu ʼo Te Tānaki Meʼa ʼOfa
  • Te Manatu ʼa Te ʼu Tēhina Neʼe Kau Ki Te Tānaki Meʼa ʼOfa
  • Te Momoli ʼo Te Tānaki Meʼa ʼOfa
  • Tatatou ʼu Meʼa ʼOfa Ia ʼAho Nei
  • “ ʼE Au Maʼa Mai Te Toto ʼo Te Tagata Fuli”
    Fakamoʼoni Katoa Ki Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua
  • “Ko Te ʼAtua ʼe ʼOfa Kia Ia ʼAē ʼe Ina Foaki ʼAki He Loto Fiafia”
    Te Tule Leʼo—1998
  • ʼE Tonu Ke Fetokoniʼaki Te Kau Kilisitiano
    Te Tule Leʼo—2002
  • Te Foaki ʼAē ʼe Tou Maʼu Ai Te Fiafia
    Te Tule Leʼo—2002
Te Tule Leʼo—2001
w01 15/3 p. 29-31

ʼE Fai e Paulo Te Tānaki Meʼa ʼOfa Maʼa Te Kau Maʼoniʼoni

KO TE meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito ki te kau Kilisitiano moʼoni ʼe ko te ʼu meʼa fakalaumālie. Kae ʼe toe maʼuhiga pe foki kia nātou te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki ʼihi ʼi te faʼahi fakasino. Neʼe ko hanatou agamāhani te foaki meʼa ʼofa kia nātou ʼaē neʼe faigataʼaʼia. Ko te ʼofa fakatautehina ʼaē ʼe ina uga te kau Kilisitiano ke nātou tokoni ki tonatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼaē ʼe māsisiva.—Soane 13:34, 35.

Ko tona ʼofa ʼaē ki tona ʼu tēhina pea mo tuagaʼane fakalaumālie ʼaē neʼe ina uga ia Paulo ke ina fai he tānaki ʼi te kokelekasio ʼi Akaia, Kalate, Masetonia, pea mo te tisitilike ʼo Asia. He koʼe neʼe ʼaoga te faʼahi ʼaia? Neʼe feafeaʼi te fakatuʼutuʼu ʼo te tānaki meʼa ʼofa ʼaia? Neʼe koteā tona ʼu fua? Pea he koʼe ʼe tonu ke tou tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai?

Te ʼAluʼaga ʼo Te Kokelekasio ʼo Selusalemi

ʼI te ʼosi ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, ko te kau Sutea pea mo te kau poloselite ʼo te ʼu potu fuli ʼaē neʼe liliu ʼi te Penikosite ko te kau tisipulo, neʼe nātou nonofo ʼi Selusalemi ʼi te kiʼi temi ke nātou ako he tahi ʼu meʼa ʼo ʼuhiga mo te tui moʼoni. ʼI te ʼu faʼahi ʼaē neʼe ʼaoga kiai, neʼe tokoni fakafiafia te ʼu tēhina ki tonatou ʼu kaugā fagona ʼi te kiʼi temi ʼaia. (Gaue 2:7-11, 41-44; 4:32-37) Neʼe ʼāsili te tokakovi ʼa te hahaʼi, ʼuhi ko te agatuʼu pea mo te agamālohi ʼa te hahaʼi ʼaē neʼe tauhi fakavale ki te puleʼaga. Pea ke ʼaua naʼa pakupapaku te kau tisipulo ʼa Kilisito, neʼe foaki ʼi te ʼaho fuli te meʼa kai ki te ʼu fafine vitua māsisiva. (Gaue 6:1-6) Neʼe fakatagaʼi mālohi e Helote te kokelekasio, pea ʼi te vaelua ʼo te taʼu 40 ʼo totatou temi, neʼe hoko te hoge ʼi Sutea. ʼO ʼuhiga mo te kau tisipulo ʼa Sesu, neʼe lagi hoko ʼaki te ʼu meʼa fuli ʼaia te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Paulo ʼe ko te ʼu “mamahi,” te ʼu “fakatagai,” pea mo te “faʼao ʼo [tonatou] koloa.”—Hepeleo 10:32-34; Gaue 11:27–12:1.

ʼI te taʼu 49 ʼo totatou temi, neʼe kei lahi te faigataʼaʼia. ʼI te ʼosi fakatuʼutuʼu ʼaē ʼe tokaga tāfito anai ia Paulo ki te kau Senitile ʼi tana fai faka mafola, neʼe fakaloto mālohiʼi ia ia e Petelo, mo Sakopo pea mo Soane ke ina “manatui te hahai masiva.” Pea neʼe fakahoko lelei e Paulo ia te gāue ʼaia.—Kalate 2:7-10.

Te Fakatuʼutuʼu ʼo Te Tānaki Meʼa ʼOfa

Neʼe ko Paulo ʼaē neʼe ina vaevae te ʼu meʼa ʼofa ʼaē neʼe tānaki maʼa te ʼu kokelekasio māsisiva ʼo Sutea. ʼI te taʼu 55 ʼo totatou temi, neʼe ina ʼui fēnei ki te ʼu tēhina ʼi Kolonito: “O uhiga mo te tanaki ofa ki te kaigalotu, koutou faipe o hage ko te fakatuutuu nee au fai ki te u [“kokelekasio,” MN ] o Kalaate. I te uluaki aho o te vahaa, ke tahi tukupe tana mea i tona api o tanaki ia mea ae nee tahi taofi . . . [Pea] ko natou ae nee koutou fakamooni, e au fekauʼi anai natou mo he u tohi ke natou ave outou meaofa ki Selusalemi.” (1 Kolonito 16:1-3) ʼI te taʼu ki muli age neʼe ʼui e Paulo neʼe kau te ʼu tēhina ʼo Masetonia pea mo Akaia ki te tānaki meʼa ʼofa. Pea ʼi te temi ʼaē neʼe momoli ai te ʼu meʼa ʼofa ki Selusalemi, neʼe ʼi ai te kau fakafofoga mai te tisitilike ʼo Asia, ʼo mahino mai ko te ʼu kokelekasio ʼo te ʼu koga meʼa ʼaia neʼe nātou lagolago ki te tānaki meʼa ʼofa.—Gaue 20:4; 2 Kolonito 8:1-4; 9:1, 2.

Neʼe mole he tahi neʼe fakakinauʼi ke ina foaki he meʼa ʼe fakalaka ʼi tana ʼu fealagia. Neʼe fai fakatatau te tānaki ʼaia koteʼuhi ke feala kia nātou ʼaē ʼe lahi tanatou foaki, ke nātou fakakatoa te meʼa ʼaē ʼe mole maʼu e te kau maʼoniʼoni ʼi Selusalemi pea mo Sutea. (2 Kolonito 8:13-15) Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “Ke tahi foakipe o fai ki te mea kua tonu ki ai tona loto, aua naa fai mo te loto mamahi, pe ko he maua, koteuhi e ofa te Atua kia ia ae e ina foaki fakafiafia.”—2 Kolonito 9:7.

Neʼe fakahā e te ʼapositolo pe koʼe ʼe tonu ke nātou fia foaki. Ko Sesu ‘neʼe ina fakamasivaʼi ia ia ʼuhi ko nātou, ke nātou maʼu koloā’ ʼi te faʼahi fakalaumālie. (2 Kolonito 8:9) ʼE mahino papau ia, neʼe nātou fia faʼifaʼitaki tona loto fia foaki. Tahi ʼaē meʼa, ʼuhi neʼe faka koloaʼia nātou e te ʼAtua “ ʼaki te ʼu meʼa ʼofa kehekehe,” koia neʼe ʼaoga ai ke tokoniʼi nātou ke nātou foaki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki te kau maʼoniʼoni.—2 Kolonito 9:10-12.

Te Manatu ʼa Te ʼu Tēhina Neʼe Kau Ki Te Tānaki Meʼa ʼOfa

ʼE lahi te ʼu meʼa ʼe tou lava ako mai te loto fia foaki, mokā tou fakatokagaʼi te manatu ʼa te ʼu tēhina ʼaē neʼe kau ki te tānaki meʼa ʼofa maʼa te kau maʼoniʼoni ʼi te ʼuluaki sēkulō. Ko te tānaki meʼa ʼofa neʼe fai tāfito maʼa te hahaʼi māsisiva ʼaē neʼe tauhi kia Sehova. ʼE ʼiloga mai ai te mālohi ʼo te noʼo fakatautehina ʼa te kau Kilisitiano Sutea pea mo te kau Kilisitiano Senitile. Ko te momoli pea mo te tali ʼo te ʼu meʼa ʼofa, neʼe faka ʼuhiga ki te logo tahi pea mo te aga fakakaumeʼa ʼa te kau Senitile pea mo te kau Sutea. Ko tanatou ʼu meʼa ʼofa neʼe ko te ʼu meʼa ʼofa ʼi te faʼahi fakasino pea mo te faʼahi fakalaumālie.—Loma 15:26, 27.

Lagi ʼi te kamataʼaga neʼe mole fakaafe e Paulo te kau Kilisitiano ʼo Masetonia ke nātou kau ki te tānaki meʼa ʼofa—he neʼe nātou māsisiva ʼaupito. Kae neʼe nātou ‘kole mamahi ke nātou kau ki te pilivilesio ʼaē ko te foaki.’ Logola neʼe nātou tau mo te “mamahi lahi,” kae ʼaki he loto fiafia neʼe nātou foaki “logope e mole mau faigamalie”! (2 Kolonito 8:1-4) Ko te ʼahiʼahi lahi ʼaē neʼe hoko kia nātou, ko tonatou tukugakoviʼi ʼaē neʼe nātou kau ʼi te lotu ʼe mole fakamoʼoni kiai te kau Loma. Koia ʼe mahino ai kia tatou pe koʼe neʼe nātou ʼoʼofa ki tonatou ʼu tēhina ʼi Sutea, ʼaē neʼe tatau tonatou ʼu faigataʼaʼia.—Gaue 16:20, 21; 17:5-9; 1 Tesalonika 2:14.

Ki muʼa atu moʼo fakaloto mālohiʼi te kau Masetonia, neʼe fakahā e Paulo ia te faiga mālohi ʼuluaki ʼa te kau Kilisitiano ʼo Kolonito ʼo ʼuhiga mo te tānaki meʼa ʼofa, he neʼe kua siʼisiʼi te loto fia foaki ʼa te kau Kolonito. ʼI te temi nei kua fakahā leva e te ʼapositolo te loto fia foaki ʼaē ʼa te kau Masetonia moʼo uga te kau Kolonito. Neʼe ʼaoga ʼi te temi ʼaia ke ina fakamanatuʼi age ke nātou fakaʼosi te meʼa ʼaē neʼe kua nātou kamata ʼi te taʼu ki muʼa atu. Koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko?—2 Kolonito 8:10, 11; 9:1-5.

Neʼe kua kamata e Tito te tānaki meʼa ʼofa ʼi Kolonito, kae neʼe ʼi ai te fihifihia neʼe ina tāʼofi ai tana ʼu faiga. ʼI tana ʼosi felogoi mo Paulo ʼi Masetonia, neʼe toe liliu ia Tito mo te ʼu tēhina e toko lua moʼo lagolago ki te kokelekasio ʼi Kolonito pea mo fakaʼosi te tānaki meʼa ʼofa. Lagi neʼe lau e ʼihi neʼe faiga ia Paulo ke ina kākāʼi te kau Kolonito. Ko te lagi tupuʼaga ʼaia ʼo tana fekauʼi te foʼi toko tolu moʼo fakakatoa te tānaki meʼa ʼofa pea mo ina fai kia nātou takitokotahi te ʼu fakatotonu. Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “Naʼa tukugakoviʼi mātou ʼuhi ko te paʼaga lahi ʼe mātou taupau. Heʼe ‘mātou tokakaga ki te meʼa ʼaē ʼe totonu kia mata ʼo Sehova, ʼo toe feiā kia mata ʼo te tagata.’ ”—2 Kolonito 8:6, 18-23, MN; 12:18.B

Te Momoli ʼo Te Tānaki Meʼa ʼOfa

ʼI te temi vela ʼo te taʼu 56 ʼo totatou temi, ko te falā ʼaē neʼe foaki neʼe kua tokalelei ki tona fakamomoli ʼaē ki Selusalemi. Neʼe ʼalu ia Paulo mo te telekasio neʼe fili tonu e te hahaʼi ʼaē neʼe nātou kau ki te tānaki. ʼE ʼui fēnei ia Gaue 20:4: “Pea nee kauga fagona mo Sopatolo ko te alo o Pulou nee ko he Pelea, mo Alisitala mo Sekunuto ko he u Tesalonika, mo Kaio ko he Telepene mo Timoteo, mo he u Asia ko Tikiko mo Tolofimo.” ʼE mahino papau ia neʼe kau ia Luka ia nātou ʼaia, lagi neʼe ina fakafofoga ia te kau Kilisitiano ʼo Filipe. Koia neʼe ko te toko 9 ʼaē neʼe fekauʼi ki te gāue ʼaia.

ʼE ʼui fēnei e te tagata fai Tohi-Tapu ko Dieter Georgi: “Lagi neʼe lahi ʼaupito te fakatahiʼi fuli ʼo te tānaki meʼa ʼofa, koteʼuhi ko te ʼu faiga fakaʼosi, ʼaē neʼe kau ai ia Paulo pea mo te kau telekē e tokolahi, neʼe faka fealagia ai ke mole ʼi ai he ʼu fihi pea mo he maumau ʼo te ʼu meʼa ʼofa.” Neʼe faka fealagia e te kūtuga ʼaia ia te tokalelei pea mo te puipui ʼo Paulo mai te ʼu tukugakovi ʼaē neʼe ʼui ʼe gaohi meʼa fakakākā. Ko te kūtuga ʼaia neʼe nātou fakafofoga te ʼu kokelekasio Senitile ʼi muʼa ʼo te kau maʼoniʼoni ʼi Selusalemi.

ʼI tanatou mavae mai Kolonito ki Silia, neʼe tonu ke tau te telekasio ki Selusalemi ʼi te Pāsikate. Kae neʼe fetogi te fakatuʼutuʼu ʼaia he neʼe fai te fonofono moʼo matehi ia Paulo. (Gaue 20:3) Neʼe lagi fia matehi ia ia e tona ʼu fili ʼi te tai.

Neʼe ʼi ai te tahi ʼu meʼa neʼe tuʼania kiai ia Paulo. ʼI muʼa ʼo tana mavae, neʼe faitohi ki te kau Kilisitiano ʼo Loma ke nātou faikole ‘ke hāo mai te hahaʼi ʼo Sutea ʼaē ʼe mole tui, pea ke tali lelei tana minisitelio e te kau maʼoniʼoni ʼo Selusalemi.’ (Loma 15:30, 31) Logola neʼe loto fakafetaʼi ʼaupito te kau maʼoniʼoni ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼofa ʼaē neʼe nātou maʼu, kae neʼe tuʼaniaʼi e Paulo te tokakovi ʼaē neʼe feala ke hoko ʼi te kau Sutea ʼi tana tau atu kiai.

ʼE mahino papau ia neʼe manatuʼi e te ʼapositolo te hahaʼi māsisiva. Logola ʼe mole fakahā mai e te Tohi-Tapu pe ko te temi fea ʼaē neʼe momoli ai te ʼu meʼa ʼofa, kae neʼe ko he faʼahi neʼe ina hikihiki ai te logo tahi pea mo faka fealagia ki te kau Kilisitiano Senitile ke nātou fakahā ki tonatou ʼu tēhina Sutea tanatou loto fakafetaʼi ki te ʼu koloā fakalaumālie ʼaē neʼe nātou momoli age. Ko te ʼasi ʼa Paulo ʼi te fale lotu ʼi tana ʼosi tau atu ki Selusalemi, neʼe tupu ai te maveuveu pea neʼe tāʼofi ai ia ia. Kae neʼe ko he faka fealagia ʼaia ke ina faka mafola ki te ʼu kovana pea mo te ʼu hau.—Gaue 9:15; 21:17-36; 23:11; 24:1–26:32.

Tatatou ʼu Meʼa ʼOfa Ia ʼAho Nei

Talu mai te ʼuluaki sēkulō, kua lahi te ʼu meʼa kua fetogi—kae mole heʼeki fetogi te ʼu pelesepeto. ʼE fakahā fakahagatonu ki te kau Kilisitiano te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiai he falā. ʼE tonu ke fai ʼaki he lotolelei te ʼu meʼa ʼofa fuli ʼaē ʼe nātou fai maʼa nātou māsisiva, ʼo fai ʼaki te ʼofa ʼaē ki te ʼAtua pea mo tonatou ʼu kaugā fagona. —Maleko 12:28-31.

Ko te ʼu fakatuʼutuʼu ʼofa ʼaē neʼe fai maʼa te kau maʼoniʼoni ʼi te ʼuluaki sēkulō, ʼe fakahā ʼaki ko te fakatuʼutuʼu ʼo te ʼu meʼa ʼofa ʼaia ʼe tonu ke fai fakalelei pea mo fai ʼaki te agatonu. ʼE moʼoni, ʼe ʼiloʼi e Sehova ʼAtua te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga, pea ʼe ina foaki te ʼu meʼa ʼofa maʼa tana ʼu kaugana ke feala hanatou hoko atu tanatou faka mafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga ki te hahaʼi logola te ʼu faigataʼaʼia. (Mateo 6:25-34) Kae ʼe tou lava fai fuli te faʼahi ʼaia, tatau aipe peʼe feafeaʼi totatou ʼaluʼaga faka ekonomika. ʼO feala ai ki ‘ ʼaē ʼe lahi tana maʼu meʼa, ke mole lahi fau, pea kia ia ʼaē ʼe veliveli ʼana meʼa, ke mole veliveli fau.’—2 Kolonito 8:15.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae