Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w95 1/6 p. 11-16
  • Ko He Fakaloto Fīmālie Mai Te “ʼAtua ʼo Te ʼu Fakaloto Fīmālie Fuli Pe”

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Ko He Fakaloto Fīmālie Mai Te “ʼAtua ʼo Te ʼu Fakaloto Fīmālie Fuli Pe”
  • Te Tule Leʼo—1995
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko Sehova—Te ʼAtua ʼo Te Fakaloto Fīmālie
  • Ko Sesu Pea Mo Paulo: Ko Te ʼu Fakaloto Fīmālie Pea Mo Loto Manavaʼofa
  • E Feafeaʼi Te Fakaloto Fīmālieʼi Ia Nātou ʼAē ʼe Lotomamahi
  • Te ʼu Meʼa ʼAē ʼe Mole Tonu Ke Fai
  • Te ʼu Vaega ʼe Fakaloto Fīmālie
  • “Kotou Fetagihi Mo Natou ʼAe ʼe Fetagihi”
    Te Tule Leʼo—2017
  • Koutou Fakafimālie Ia Nātou ʼe Lotomamahi
    Te Tule Leʼo—2003
  • Tou “Fakalotofīmālieʼi Ia Nātou Fuli ʼAē ʼe Putu”
    Te Tule Leʼo—2011
  • ʼE Fakalotofimalieʼi Feafeaʼi Tatou e Te ʼAtua?
    Te Tule Leʼo (Tufa)—2016
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1995
w95 1/6 p. 11-16

Ko He Fakaloto Fīmālie Mai Te “ ʼAtua ʼo Te ʼu Fakaloto Fīmālie Fuli Pe”

“Manuʼia te ʼAtua pea mo Tāmai ʼo totatou ʼAliki ko Sesu Kilisito, te Tāmai ʼo te ʼu manavaʼofa pea mo ʼAtua ʼo te ʼu fakaloto fīmālie fuli pe, ʼaē ʼe ina fakaloto fīmālieʼi tatou ʼi totatou ʼu mamahi fuli.”—2 Kolonito 1:3, 4.

1, 2. Koteā te faʼahiga fakaloto fīmālie ʼe ʼaoga ki te hahaʼi ʼaē ʼe lotomamahi?

ʼE ʼAOGA kia nātou ʼaē ʼe lotomamahi he fakaloto fīmālie moʼoni—ka mole ko he ʼu tokoni ʼe mole hona ʼaoga peʼe liuliuga tona fai. Ko tatou fuli neʼe kua tou logo ki te ʼui ʼaē ‘ ʼaki te temi, ʼe puli anai tatatou lotomamahi,’ kae ʼi te kamata ʼo te temi putu, ʼe mole maʼu e ia ʼaē ʼe tau mo te mamahi, he fakaloto fīmālie ʼaki te manatu ʼaia. ʼE ʼiloʼi e te kau Kilisitiano te fakapapau ʼo te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼuake, kae ʼe mole ʼui ia ʼe mole nātou lotomamahi mokā mate fakapuna’maʼuli he tahi. Pea ʼe mahino papau ia, kapau neʼe mate hakotou tamasiʼi, logope la ʼe kei maʼuʼuli takotou ʼu fānau ʼaē, kae ʼe mole feala ia ke nātou fetogi te tamasiʼi ʼaē kua mate.

2 Ka mate he tahi neʼe tou ʼofa mamahi ai, ʼe tou maʼu te fakaloto fīmālie moʼoni, ʼaē ʼe fakatafito mālohi ki te ʼu fakapapau ʼa te ʼAtua. ʼE toe ʼaoga foki kia tatou he lotomahino. Neʼe lagi moʼoni te faʼahi ʼaia ki te hahaʼi ʼo Rwanda, kae tāfito ki te ʼu lauʼi teau famili ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo te fenua ʼaē neʼe mamate ai ia nātou ʼaē neʼe nātou ʼoʼofa mamahi ai, ʼaki te ʼu fakapō fakamataku ʼaē neʼe hoko ʼuhi ko te kehekehe ʼo te ʼu lanu. Ko ai koa ʼaē ʼe feala ke ina tuku mai he fakaloto fīmālie?

Ko Sehova—Te ʼAtua ʼo Te Fakaloto Fīmālie

3. Neʼe koteā te faʼifaʼitaki ʼaē neʼe tuku mai e Sehova ʼo ʼuhiga mo te fakafimālieʼi ʼo te loto?

3 Neʼe foaki e Sehova te faʼifaʼitaki ʼo ina tuku mai kia tatou fuli he fakaloto fīmālie. Neʼe ina foaki tona ʼAlo ʼulu tokotahi, ia Kilisito Sesu, ki te kele, ke ina tuku mai he fakaloto fīmālie pea mo he ʼamanaki ʼe heʼegata. Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ko te ʼAtua ʼi tona ʼofa lahi ʼaē ki te malamanei neʼe ina foaki ai tona ʼAlo ʼulu tokotahi, koteʼuhi ko ʼaē ʼe haga tui kia te ia ke ʼaua naʼa fakaʼauha, kae ke ina maʼu te maʼuli heʼegata.” (Soane 3:16) Neʼe ina toe ʼui age ki tana ʼu tisipulo: “ ʼE mole he tahi ʼe ina maʼu he ʼofa ʼe lahi ake ʼi te meʼa ʼaenī: ke foaki e he tahi tona nefesi maʼa tona ʼu kaumeʼa.” (Soane 15:13) ʼI te tahi lakaga, neʼe ina ʼui fēnei: “Ko te Foha ʼo te tagata, neʼe mole haʼu ke tauhi ia ia, kaʼe ke tauhi pea mo ina foaki tona nefesi ko he totogi moʼo fetogi ʼaki ʼo te tokolahi.” (Mateo 20:28) Pea neʼe ʼui e Paulo: “Kae ko te ʼAtua ʼe ina fakahā totonu mai kia tatou tona ʼofa ʼi te faʼahi ʼaenī, ʼaē ko Kilisito neʼe mate maʼa tatou ka kei tou agahala.” (Loma 5:8) ʼAki te ʼu vaega ʼaenī pea mo te tahi ʼu vaega, ʼe tou sio ai ki te ʼofa ʼo te ʼAtua pea mo Kilisito Sesu.

4. He koe neʼe ʼi ai tāfito te maʼua ʼa te ʼapositolo ko Paulo kia Sehova?

4 Neʼe mahino lelei kia Paulo te ʼofa makehe ʼo Sehova. Neʼe faka ʼāteaina ia ia mai te ʼaluʼaga ʼo te mate fakalaumālie, mai tana agakovi ʼaē ko te fakatagaʼi te ʼu tisipulo ʼo Kilisito, ʼo liliu ia ia totonu ko he Kilisitiano ʼe fakatagaʼi. (Efesi 2:1-5) ʼE ina fakamatala fēnei te meʼa ʼaē neʼe hoko kia ia: “ ʼE ʼau veliveli age ʼi te kau ʼapositolo, pea ʼe mole tau mo feʼauga ke fakahigoaʼi ʼau ko he ʼapositolo, koteʼuhi neʼe ʼau fakatagaʼi te kokelekasio ʼo te ʼAtua. Kae ʼaki te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua, ʼe kua ʼau fetogi leva. Pea ko tona ʼofa makehe kia te ʼau neʼe mole vaʼiganoa ia; kae neʼe ʼau gāue ʼo lahi age ia nātou fuli, ʼo mole ko ʼau, kae ko te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua ʼaē ʼe ia te ʼau.”—1 Kolonito 15:9, 10.

5. Koteā ʼaē neʼe tohi e Paulo ʼo ʼuhiga mo te fakaloto fīmālie ʼaē ʼe haʼu mai te ʼAtua?

5 Koia la ʼaē, neʼe tohi fēnei e Paulo: “Manuʼia te ʼAtua pea mo Tāmai ʼo tatatou ʼAliki ko Sesu Kilisito, te Tāmai ʼo te ʼu manavaʼofa pea mo ʼAtua ʼo te fakaloto fīmālie fuli pe, ʼaē ʼe ina fakaloto fīmālieʼi tatou ʼi totatou ʼu mamahi fuli, ke feala ai, ʼaki te fakaloto fīmālie ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi e te ʼAtua moʼo fakaloto fīmālieʼi ʼo tatou, ke tou fakaloto fīmālieʼi ia nātou ʼaē ʼe felāveʼi mo te ʼu mamahi kehekehe. Ohage pe ko te tuʼuga mamahi ʼaē ʼe tau mo tatou ʼuhi ko Kilisito, ʼo toe feiā aipe, ʼaki ia Kilisito, ʼe tou mahu ʼi te fakaloto fīmālie, ʼaē ʼe foaki mai kia tatou. Koia, peʼe tou nofo ʼi te mamahi, kae ʼe ko he meʼa fakaloto fīmālie pea mo hāofaki maʼa koutou; peʼe tou loto fīmālie, kae ʼe gāue moʼo faka fealagia kia koutou ke koutou kātakiʼi te ʼu mamahi ʼaē ʼe toe kātakiʼi foki ʼe mātou. Pea koia, ko tomatou ʼamanaki ʼaē kia koutou ʼe tuʼumaʼu ia, ʼi tamatou ʼiloʼi ʼaē ʼe koutou kau mo koutou ki te ʼu mamahi, pea ʼe toe kau foki anai mo koutou ki te fakaloto fīmālie.”—2 Kolonito 1:3-7.

6. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te kupu faka Keleka ʼaē ʼe fakaliliu ʼaki te kupu “fakaloto fīmālie”?

6 ʼI ʼu palalau fakaloto mālohi foki! Ko te kupu faka Keleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼi henī ko te kupu “fakaloto fīmālie,” ʼe faka ʼuhiga “ki he fakaafe ʼaē ke kita nofo mo he tahi.” Koia, ko tona faka ʼuhiga “ko hakita nofo mo he tahi, ʼo fakaloto mālohiʼi ia ia, mokā felāveʼi mo ni ʼu faigataʼaʼia ʼaupito.” (A Linguistic Key to the Greek New Testament) Neʼe tohi fēnei e te tagata ʼe poto ʼi te ʼu meʼa faka Tohi-Tapu: “Ko te kupu ʼaia . . . ʼe faka ʼuhiga ia ki he aga ʼe laka age ia ʼi te agalelei. . . . Ko te fakaloto fīmālie faka Kilisitiano ʼe ko te fakaloto fīmālie ʼaē ʼe ina foaki te lototoʼa, te fakaloto fīmālie ʼaē ʼe ina faka fealagia ki he tagata ke ina tauʼi te ʼu faigataʼaʼia fuli ʼo te maʼuli.” ʼE toe faka ʼuhiga foki ki he ʼu palalau fakaloto fīmālie, ʼe fakatafito ki he fakapapau pea mo he ʼamanaki moʼoni—ʼaē ko te fakatuʼuake ʼo te kau mate.

Ko Sesu Pea Mo Paulo: Ko Te ʼu Fakaloto Fīmālie Pea Mo Loto Manavaʼofa

7. Neʼe feafeaʼi te fakaloto fīmālieʼi e Paulo tona ʼu tēhina Kilisitiano?

7 Neʼe ko he faʼifaʼitaki lelei ia Paulo ʼo ʼuhiga mo te fakaloto fīmālieʼi ʼo te hahaʼi! Neʼe tonu te meʼa ʼaē neʼe ina tohi ki te ʼu tēhina ʼo Tesalonika: “Neʼe mātou agamālū ʼi te lotolotoiga ʼo koutou, ohage ko he faʼe ʼe tokaga fakalelei ki tana fānau ʼaē ʼe ina fafaga. Koia, ʼi tamatou ʼofa ʼaē kia koutou, ko tamatou fiafia neʼe mole gata ʼaki pe tamatou fakahoko atu te logo lelei ʼa te ʼAtua, kae neʼe toe feiā pe mo tomatou nefesi totonu pe, koteʼuhi kua koutou liliu ʼo maʼuhiga kia mātou. ʼE koutou ʼiloʼi lelei pe, ohage ko he tāmai ki tana ʼu fānau, tuʼumaʼu pe neʼe mātou fakaloto mālohiʼi ia koutou takitokotahi, neʼe mātou fakaloto fīmālie koutou pea mo mātou fai fagonogono kia koutou.” Ohage pe ko he ʼu mātuʼa ʼe agalelei pea mo lototokaga, ko tatou fuli ʼe feala ke tou vaevae totatou fiafia pea mo totatou lotomahino mo nātou ʼaē ʼe ʼaoga kiai.—1 Tesalonika 2:7, 8, 11.

8. He koʼe ʼe ʼui ko te ʼu akonaki ʼa Sesu neʼe nātou fakaloto fīmālie te hahaʼi ʼaē neʼe lotomamahi?

8 ʼI tana fakahā te taʼi lotomahino ʼaia pea mo agalelei ʼaia, neʼe mulimuli ia Paulo ki te Faʼifaʼitakiʼaga lahi, ʼaē ko Sesu. Koutou manatuʼi te fakaafe manavaʼofa ʼaē neʼe fai e Sesu ki te hahaʼi fuli, ohage ko tana ʼui ia Mateo 11:28-30: “Koutou ʼōmai kia te ʼau, ia koutou fuli ʼaē ʼe kinakina pea mo mafasia, pea ʼe ʼau fakafimālie anai koutou. Koutou toʼo kia koutou taku ʼakau toho pea ke koutou ako ia te ʼau, heʼe ʼau agamālū pea mo loto agavaivai, pea ʼe koutou maʼu anai he fīmālie ki ʼokotou nefesi. Heʼe ko taku ʼakau toho ʼe mālū pea ko taku kavega ʼe maʼamaʼa.” Ei, ko te ʼu akonaki ʼa Sesu ʼe fakaloto fīmālie, koteʼuhi neʼe ina foaki te ʼamanaki mo te fakapapau—te fakapapau ʼo te fakatuʼuake. ʼE ko te ʼamanaki ʼaia pea mo te fakapapau ʼaia ʼaē ʼe tou foaki ki te hahaʼi, ohage ko te kaupepa ʼaenī Mokā Mate He Tahi ʼe Tou ʼOfa Mamahi Ai. ʼE feala ki te ʼamanaki ʼaia ke tokoni kia tatou fuli, tatau aipe pe kua fualoa tatatou lotomamahi.

E Feafeaʼi Te Fakaloto Fīmālieʼi Ia Nātou ʼAē ʼe Lotomamahi

9. He koe ʼe tonu ke tou faʼa kātakiʼi ia nātou ʼaē ʼe lotomamahi?

9 ʼE mole he temi ʼe faka tuʼakoi ai tokita lotomamahi, mo kapau kua mate he tahi neʼe kita ʼofa mamahi ai. Ko ʼihi ʼe nātou ʼamo te kavega ʼo tonatou lotomamahi ʼi tonatou maʼuli katoa, tāfito te hahaʼi ʼaē kua mate honatou tamasiʼi. ʼI te taʼu 1963, neʼe mate te kiʼi tama neʼe taʼu 11 ʼo te taumatuʼa Kilisitiano agatonu ʼi Sepania, koteʼuhi neʼe kau ki te mahaki ʼulu. ʼO aʼu mai ki te temi ʼaenī, ʼe nā fetāgihi tuʼumaʼu pe, mokā nā talanoa ʼo ʼuhiga mo tana tama ʼaē ko Pakito. ʼE tou lotomamahi mokā tou manatuʼi te ʼaho ʼaē neʼe mate ai he tahi neʼe tou ʼofa ai, mokā tou sioʼi te ʼu paki, pea mo tou manatuʼi te ʼu suvenia ʼo ʼuhiga mo ia. Koia, ʼe mole tonu ke tou manatu ʼe tonu ke nātou foimo galoʼi te mate ʼaia, pea mo tou ʼui kua feʼauga ʼi te temi nei tonatou lotomamahi. ʼE fakahā fēnei e te pule ʼi te faʼahi faka tōketā: “Ko te lotovaivai pea mo te fetogi ʼo te agaaga, ʼe feala ke loaloaga ʼo lauʼi taʼu.” Koia la ʼaē, ke koutou manatuʼi ohage pe ko he ʼu mataʼi lavea ʼi tokita sino ʼe mole toe feala ke puli, ʼo toe feiā aipe ki he ʼu mataʼi lavea ʼi tokita loto.

10. Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai moʼo tokoni kia nātou ʼaē ʼe lotomamahi?

10 Koteā te ʼu faʼahiga aga ʼaē ʼe feala ke tou fai moʼo fakaloto fīmālieʼi ia nātou ʼaē ʼe lotomamahi ʼi te kokelekasio faka Kilisitiano? ʼE feala ke koutou ʼui fakamalotoloto ki he tēhina peʼe ko he tuagaʼane ʼe ʼaoga ki ai he fakaloto fīmālie, “Kapau ʼe ʼi ai he meʼa ʼe feala ke ʼau fai moʼo tokoni kia koe, pea fakahā mai ke ʼau ʼiloʼi.” Kae ʼi tona ʼuhiga moʼoni ʼe kole mai koa e he tahi ʼe lotomamahi ke tou tokoni age kia ia? ʼE mahino mai ai, ʼe tonu ke tou ʼolo tonu kia ia ʼaē ʼe lotomamahi, mo kapau ʼe tou fia fakaloto fīmālieʼi ia ia, ka mole tou talitali ke hoki ina kole mai te faʼahi ʼaia. Kae koteā ʼaē ʼe feala ke tou fai ke ʼi ai hona ʼaoga? Koʼeni te ʼu tokoni.

11. E feafeaʼi, ʼaki tatatou fagono, hatatou fakaloto fīmālie ia ʼihi?

11 Ke koutou fagono: Ko te meʼa e tahi ʼaē ʼe ʼaoga tāfito ke koutou fai, ko te fakamalū te lotomamahi ʼo ia ʼaē ʼe tau mo te faʼahi ʼaia, ʼo koutou fagono ki ai. ʼE feala hakotou fehuʼi age ki ai: “ ʼE ke loto koa ke ta palalau ki te faʼahi ʼaia?” Koutou tuku kia ia ke ina vakaʼi peʼe loto kiai peʼe kailoa. ʼE manatuʼi e te tēhina te temi ʼaē neʼe mate ai tana matuʼa: “Ko te meʼa ʼaē neʼe tokoni moʼoni kia ʼau, ko te ʼōmai ʼa ʼihi ʼo fehuʼi mai te meʼa ʼaē neʼe hoko, pea neʼe nātou fagono moʼoni mai.” Ohage ko te tokoni mai ʼa Sake, ʼe tonu ke tou vave ʼi te fagono. (Sake 1:19) Koutou fagono fakalelei pea mo koutou ʼofa kia nātou. ʼE ʼui e te Tohi-Tapu ia Loma 12:15: “Koutou fetāgihi mo nātou ʼaē ʼe fetāgihi.” Koutou manatuʼi, ko Sesu, neʼe tagi mo Maleta, pea mo Malia.—Soane 11:35.

12. Ko te faʼahiga fakaloto fīmālie feafeaʼi ʼaē ʼe feala ke tou foaki kia nātou ʼaē ʼe putu?

12 Koutou fakafimālieʼi ia nātou: Koutou manatuʼi ko ia ʼaē ʼe lotomamahi ʼe ina tukugakoviʼi ia ia totonu, heʼe ʼi tana manatu, neʼe lagi feala ke ina fai he tahi age meʼa. Koutou fakaloto fīmālieʼi ia ia ʼo ʼui age ki ai, neʼe ina fai ia meʼa fuli ʼaē neʼe feala ke ina fai (peʼe koutou fakahā he faʼahiga meʼa ʼe koutou ʼiloʼi ʼe moʼoni pea mo ʼaoga). Koutou ʼui age kia ia, ʼe manatu feiā te hahaʼi fuli mokā mate he tahi. Koutou fakahā age kia ia ʼe koutou ʼiloʼi te tahi ʼu hahaʼi neʼe nātou lavaʼi te tauʼi fakalelei ia te mamahi ʼaia. Ko tona faka ʼuhiga, ʼe tonu ke lave kia koutou te mamahi ʼaē ʼe tau mo ia pea mo koutou loto manavaʼofa. ʼE feala ke ʼaoga ʼaupito tatatou tokoni. Neʼe tohi fēnei e Salomone: “Ohage ko he ʼu foʼi ʼapo aulo ʼi he pa siliva neʼe togi, ʼe toe feiā aipe mo he palalau ʼe fai ʼi tona lakaga totonu.”—Tāʼaga Lea 6:24; 25:11; 1 Tesalonika 5:11, 14.

13. Kapau ʼe feala hatatou foaki tatatou temi ki niʼihi, ʼe tokoni feafeaʼi anai te faʼahi ʼaia kia nātou?

13 Ke koutou foaki tokotou temi: ʼE mole tonu pe ke koutou ava ʼi te ʼu ʼuluaki ʼaho, mokā ʼe hahaʼi tona ʼu kaumeʼa pea mo tona ʼu kāiga ʼaē ʼe ʼōmai ki ai, kae ʼe tonu ke koutou faiga ke koutou foaki tokotou temi kia ia ʼi he ʼu māhina ki muli age, mokā kua toe liliu tona ʼu kaumeʼa pea mo tona ʼu kāiga ki tonatou ʼu maʼua ʼaē ʼe nātou fai ʼi te ʼaho fuli. ʼE hoko ʼi te temi mamahi te ʼu fetogi lahi, ʼo fakalogo ki ia ʼaē ʼe tau mo te mamahi. Ko tatatou fia tokaga pea mo tatatou agalelei faka Kilisitiano ʼe feala ke faka ʼuhiga lahi ʼi te temi ʼaē ʼe ʼaoga ai. ʼE ʼui e te Tohi-Tapu “ ʼe ʼi ai te kaumeʼa ʼe ʼofa mālohi age kia kita ʼi hokita tēhina.” Koia, ko te tāʼaga lea ʼaenī “ ʼe kita ʼiloʼi tokita kaumeʼa moʼoni, mokā ʼe kita felāveʼi mo he faigataʼaʼia,” ʼe ko he moʼoni ia ʼe tonu ke tou maʼuliʼi.—Tāʼaga Lea 18:24; vakaʼi ia Gāue 28:15.

14. Koteā ʼaē ʼe feala ke koutou talanoa kiai moʼo fakaloto fīmālieʼi ia nātou ʼaē ʼe lotomamahi?

14 Ko te palalau ki te ʼu kalitate ʼo ia ʼaē kua mate: ʼE ko he tahi tokoni lahi mokā ʼe foaki ʼi tona temi totonu. Koutou fakamanatuʼi te ʼu temi fiafia ʼaē neʼe hoko ʼo ʼuhiga mo ia ʼaē kua puli. ʼAua naʼa koutou matataku ʼi te fakaʼaogaʼi te higoa ʼo ia ʼaē kua mate. ʼAua naʼa koutou fai he meʼa ke koutou ʼui ai neʼe mole maʼuli moʼoni ia ia ʼaē kua mate. ʼE fakaloto fīmālie te meʼa ʼaē neʼe ʼui e te nusipepa mai te Faleako Tōketā ʼo Harvard: “ ʼI te temi ʼaē kua feala ai kia ia ʼaē ʼe lotomamahi ke ina manatuʼi ia ia ʼaē kua mate ʼo mole toe lotomamahi, ʼe hā ʼaki mai kua ina maʼu he faʼahiga loto fīmālie . . b ʼI tana ʼiloʼi ʼaē pea mo ina tali te maʼuli foʼou, kua liliu ko he ʼu suvenia ʼe kita leleiʼia.” “Ko he ʼu suvenia ʼe kita leleiʼia”—ʼio, ʼe ko he meʼa fakafiafia hakita toe manatuʼi te ʼu lakaga maʼuhiga ʼaē neʼe kita fakatahi ai mo ia ʼaē kua mate! Neʼe ʼui fēnei e te tēhina kua mate tana matuʼa kua hili kiai ni ʼu taʼu: “ ʼE ʼau manatuʼi tāfito te temi ʼaē neʼe ʼau lau ai te Tohi-Tapu mo taku matuʼa, ka mole heʼeki faʼa fualoa tana kua ako te moʼoni. ʼE ʼau toe manatuʼi foki mo tamā takokoto ʼi te kauvai ʼo te vaitafe ʼo ma palalau ai ki taku ʼu fihifihia. Neʼe ʼau ʼaʼahi ia ia, ʼo fai māhani ia taʼu e tolu peʼe fā, koia neʼe maʼuhiga ʼaupito kia ʼau te ʼu lakaga ʼaia.”

15. Koteā te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē ʼe feala ke fai e he tahi moʼo tokoni kia ia ʼaē ʼe lotomamahi?

15 Koutou fai he fakatuʼutuʼu mo kapau ʼe ʼaoga: ʼE ʼi ai ʼihi ʼe faigafua age kia nātou hanatou tauʼi te lotomamahi ʼi ʼihi age. Koia, ʼo mulimuli ki te ʼu ʼaluʼaga, koutou fai he fakatuʼutuʼu ʼe ʼaoga moʼo tokoni. Neʼe ʼui fēnei e te fafine Kilisitiano neʼe lotomamahi: “Neʼe ʼui mai e te tokolahi ʼo te kokelekasio, ‘kapau ʼe ʼi ai he meʼa ʼe ke loto ke ʼau fai, pea ke fakahā mai.’ Kae neʼe ʼi ai te tuagaʼane neʼe mole ina fehuʼi te meʼa ʼaē ʼe ʼau loto kiai, kae neʼe ʼalu fakahagatonu ia ki te koga fale, ʼo ina toʼo te ʼu kie ʼuli ʼo te palepale ʼo ina ʼave ia ʼo fō. Ko te tahi tuagaʼane neʼe ina toʼo te pākete vai, pea mo te ʼu meʼa fulu meʼa pea neʼe ʼalu ia ʼo fufulu te tapi ʼaē neʼe lua kiai toku ʼohoana. Ko te ʼu kaumeʼa moʼoni ʼaia pea ʼe mole ʼau galoʼi anai ia nāua.” ʼI te faʼahi ʼaē ʼe ʼaoga he tokoni, koutou fai he ʼu fakatuʼutuʼu—lagi ko te teuteuʼi ʼo te meʼa kai, te tokoni ki te fakamaʼa ʼo te ʼapi, peʼe ko te fai ʼo he ʼu fakatau. Kae, ʼe tonu ke koutou tokakaga ke ʼaua naʼa tou hohaʼa fau kia ia ʼaē ʼe lotomamahi, mo kapau ʼe fia nofo tokotahi. Koia, ʼe tonu ke tou faiga fakamalotoloto ke tou mulimuli ki te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e Paulo: “ ʼI tokotou ʼuhiga kau fakanofo ʼo te ʼAtua, ʼu maʼoniʼoni pea mo ʼofaina, koutou kofuʼi foki te ʼofa mamahi ʼo te manavaʼofa, pea mo te agalelei, te manatu agavaivai, te agamālū pea mo te kātaki fualoa.” ʼE mole puli ʼi he temi te agalelei, mo te faʼa kātaki, pea mo te ʼofa.—Kolose 3:12; 1 Kolonito 13:4-8.

16. He koe ʼe feala ki he tohi peʼe ko he kate ke ina foaki he fakaloto fīmālie?

16 Koutou faitohi peʼe koutou momoli he kate ʼe fakaloto fīmālie: ʼI te agamāhani ʼe mole faʼa tokagaʼi te maʼuhiga ʼo he tohi neʼe fai moʼo fakaloto fīmālie pe ko he kate matalelei neʼe fai moʼo fakahā tokita ʼofa. He koʼe ʼe lelei te ʼu kate pea mo te ʼu tohi? ʼE lelei koteʼuhi ʼe feala ke kita lau tuʼumaʼu. Ko he tohi ʼe feala pe ke nounou, kae ʼe tonu ke hā ai takotou ʼofa. Tahi ʼaē meʼa, ʼe feala ke koutou fakahā ʼi te ʼu tohi ʼaia he ʼu manatu fakalaumālie kae ke koutou tokaga ke ʼaua naʼa liliu ko he ʼu fai tokoni ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼaē ʼe tonu ke ina fai. Ko te ʼu palalau fakanounou ʼaenī, “Kapau ʼe ke loto ki he meʼa, pea ʼe feala hamatou tokoni atu kia koe,” ʼe feala ke ʼaoga te meʼa ʼaia moʼo fakaloto fīmālie.

17. ʼE lava feafeaʼi ki te faikole ke ina foaki he fakaloto fīmālie?

17 Koutou faikole mo nātou: ʼAua naʼa koutou meʼa noaʼi te maʼuhiga ʼo tokotou ʼu faikole mokā koutou faikole mo takotou ʼu kaugā fagona Kilisitiano ʼaē ʼe lotomamahi, pea mokā koutou faikole ʼo ʼuhiga mo nātou. ʼE ʼui fēnei e te Tohi-Tapu, ia Sake 5:16: “Ko te kole fakamalotoloto ʼo te faitotonu . . . ʼe mālohi ʼaupito.” Ohage la, ka logo e ia ʼaē ʼe lotomamahi ʼe tou faikole maʼa ia, ʼe feala ke tokoni kia ia ke ina tauʼi te ʼu manatu ʼaē ʼe mole lelei ohage ko te tukugakoviʼi pe ʼo ia. ʼI te ʼu temi ʼaē ʼe tou vaivai ai, ʼaē ʼe mole tou fiafia ai, ʼe faigaʼi ai e Satana ke ina fakahēʼi tatou ʼaki tana ʼu “kākā,” pe ko tana ʼu “fakahala.” Ko te ʼu temi la ʼaia ʼaē ʼe ʼaoga ai he fakaloto fīmālie pea mo te tokoni mai ʼo te faikole, ohage ko te ʼui ʼa Paulo: “ ʼAki he ʼu faʼahiga faikole pea mo he ʼu kole mamahi, koutou faikole ʼi te temi fuli ʼaki te laumālie. Pea moʼo fakahoko te faʼahi ʼaia, koutou nofo ʼalaʼala ʼaki he faʼa kātaki katoa, pea mo he ʼu kole mamahi ʼo ʼuhiga mo te kau maʼoniʼoni fuli.”—Efesi 6:11, 18, Kingdom Interlinear; vakaʼi ia Sake 5:13-15.

Te ʼu Meʼa ʼAē ʼe Mole Tonu Ke Fai

18, 19. ʼE lava feafeaʼi hakotou fakahā he aga fakapotopoto ʼi takotou ʼu fai palalau?

18 Ka lotomamahi he tahi, ʼe ʼi ai te ʼu meʼa pea mo te ʼu palalau ʼe mole tonu ke tou fai. ʼE fakatokaga mai e Tāʼaga Lea 12:18 ʼo fēnei: “ ʼE ʼi ai ia ia ʼaē ʼe palalau vale ohage ko he tā ʼaki he heletā, kae ko te ʼalelo ʼo te kau popoto ʼe ko he fakamālōlō ia.” ʼI ʼihi temi, e lagi feala ke tou fai ni ʼu palalau ʼe lave kovi, ka mole tou ʼiloʼi. Ohage la, neʼe lagi koutou ʼui age: “ ʼE ʼau ʼiloʼi te meʼa ʼe ke logoʼi ʼi tou loto.” Kae ʼe moʼoni koa? Neʼe kua koutou tau koa mo te taʼi mamahi ʼaia? Lagi neʼe mole tatau takotou lotomamahi pea mo nātou ʼaē ʼe lotomamahi ʼuhi kua mate he tahi neʼe nātou ʼofa ai. E lagi lelei age takotou ʼui age, “ ʼE ʼau mahino ki te meʼa ʼaē ʼe ke logoʼi ʼi tou loto, koteʼuhi neʼe ʼau tau mo te faʼahi ʼaia ʼi te mate ʼo [ia ʼaē neʼe ʼau ʼofa ai] ʼi te ʼu taʼu pe ʼaenī kau hili.”

19 Tahi ʼaē meʼa, ʼe ko he lototokaga anai, mo kapau ʼe mole koutou palalau ʼo ʼuhiga mo ia ʼaē kua mate, peʼe fakatuʼuake anai peʼe kailoa. Neʼe lavea te loto ʼo te ʼu tēhina pea mo te ʼu tuagaʼane ʼuhi ko te ʼu palalau fakatupu mamahi ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te ʼu fealagia ʼaē ka foaki anai ki tonatou ʼu ʼohoana ʼaē neʼe mole tui kia Sehova. ʼE mole ʼa tatou te ʼui ʼaē, ko ai ʼaē ka fakatuʼuake, pea ko ai ʼaē ka mole fakatuʼuake. ʼE feala hatatou fiafia, koteʼuhi ko Sehova ʼaē ʼe ina sioʼi te loto, ʼe lahi anai tona manavaʼofa.—Pesalemo 86:15; Luka 6:35-37.

Te ʼu Vaega ʼe Fakaloto Fīmālie

20, 21. Ko te ʼu vaega fea ʼaē ʼe feala ke nātou fakaloto fīmālieʼi ia nātou ʼaē ʼe lotomamahi?

20 Kapau ʼe foaki ʼi tona temi totonu, ko te ʼu fakapapau ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te kau mate ʼe tokoni kia nātou ʼaē ʼe lotomamahi ke nātou tauʼi te mamahi. Ko te ʼu manatu faka Tohi-Tapu ʼaia ʼe ʼaoga anai mo kapau ko ia ʼaē ʼe lotomamahi ʼe ko he Fakamoʼoni peʼe ko he tahi ʼe tou felāveʼi mo ia ʼi te gāue faka mafola. Koteā koa te ʼu vaega ʼaia? ʼE tou ʼiloʼi ko Sehova ʼe ko te ʼAtua ʼo te fakaloto fīmālie, he neʼe ina ʼui fēnei: “Ko ʼau—ko ʼau ʼe ko ia totonu ʼaē ʼe ina fakaloto fīmālieʼi koutou.” Neʼe ina toe ʼui fēnei: “Ohage ko he tahi tagata ʼe fakaloto fīmālieʼi tuʼumaʼu e tana faʼe, pea ʼe toe feiā pe mo ʼau, tuʼumaʼu pe ʼe ʼau fakaloto fīmālie anai koutou.”—Isaia 51:12; 66:13.

21 Neʼe tohi fēnei e te tagata fai pesalemo: “Koʼena toku meʼa fakaloto fīmālie, ʼi toku mamahi, he neʼe taupau ʼau e tau folafola totonu ke ʼau maʼuli. Neʼe ʼau manatuʼi tau ʼu tonu faifakamāu talu mai te ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi tonatou kamataʼaga, Ê Sehova, pea ʼe ʼau fakaloto fīmālieʼi ai ʼau. ʼOfa pe ke fakaloto fīmālieʼi ʼau ʼe tou lotoʼofa, mokā ʼe ke loto kiai, ʼo mulimuli ki te Folafola ʼaē ʼe ke fai ki tou kaugana.” Koutou fakatokagaʼi neʼe tuʼa lahi, ʼi te ʼu vaega ʼaenī, te fakaʼaogaʼi ʼo te kupu “fakaloto fīmālie.” ʼIo, ʼe feala ke tou maʼu he fakaloto fīmālie moʼoni maʼa tatou pea mo ʼihi, mo kapau ʼe tou kumi te tokoni ʼa te Folafola ʼo te ʼAtua ʼi te temi ʼaē ʼe tou tau ai mo he mamahi. ʼO hilifaki kiai te ʼofa pea mo te agalelei ʼo te ʼu tēhina, ʼe feala ke tokoni kia tatou ke tou kātakiʼi te mate ʼa he tahi pea ke tou toe gāue fiafia ʼi te minisitelio Faka Kilisitiano—Pesalemo 119:50, 52, 76.

22. Koteā te ʼamanaki ʼaē ʼe foaki mai kia tatou?

22 ʼE toe feala ke tou tauʼi tatatou lotomamahi, mo kapau ʼe tou maʼumaʼua ʼo tokoni ki niʼihi ʼi tanatou ʼu fihifihia. ʼI tatatou tokagaʼi ia nātou ʼaē ʼe ʼaoga kiai he fakaloto fīmālie, ʼe tou toe maʼu foki mo te fiafia moʼoni ʼaē ko te foaki ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Gāue 20:35) Tou vaevae mo nātou te meʼa ʼaē ʼe hā ai te ʼaho ʼo te fakatuʼuake ʼi te temi ʼaē, ko te ʼu hahaʼi ʼo te ʼatu ʼu fenua, ʼo te ʼu taʼiake fuli, ʼe nātou tali fakafiafia anai ia nātou ʼaē ka fakatuʼu anai mai te mate ʼi te mālama foʼou. ʼI ʼamanaki fakatalakitupua! ʼE tou tagi fakafiafia anai, mokā tou manatuʼi anai ko Sehova ko te ʼAtua moʼoni ʼaē “ ʼe ina fakaloto fīmālieʼi ia nātou ʼaē ʼe lotomamahi”!—2 Kolonito 7:6.

Kei Koutou Manatuʼi Koa?

◻ ʼE fakahā feafeaʼi e Sehova ko ia “te ʼAtua ʼo te fakaloto fīmālie”?

◻ Neʼe feafeaʼi te fakaloto fīmālieʼi e Sesu mo Paulo ia nātou ʼaē ʼe lotomamahi?

◻ Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke tou fai moʼo fakaloto fīmālieʼi ia nātou ʼaē ʼe nātou lotomamahi?

◻ Koteā ʼaē ʼe mole tonu ke tou fai ʼi tatatou ʼu felogoi mo ia ʼaē ʼe lotomamahi?

◻ Ko te ʼu vaega fea ʼaē ʼe koutou leleiʼia moʼo fakaloto fīmālieʼi he tahi kua mate he tahi neʼe ʼofa ki ai?

[Paki ʼo te pasina 15]

ʼAki he aga fakapotopoto, koutou fai he ʼu fakatuʼutuʼu ke koutou tokoni kia nātou ʼaē ʼe putu

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae