Kapite 14
Ko Te Pule Fea ʼAē ʼe Tonu Ke Koutou Fakalogo Kiai?
1, 2. Ko te ʼu pule fuli ʼe kovi koa? Koutou fakamahino.
KO TE kupu “pule” ʼe ko he kupu ʼe fakatupu mamahi ki te hahaʼi tokolahi. Ko te faʼahi ʼaia ʼe tou mahino kiai, koteʼuhi ʼe tautau fai fakamālohi te ʼuhiga pule—ʼi te fale gāue, ʼi te famili, pea mo te ʼu puleʼaga. ʼE moʼoni te Tohi-Tapu ʼi tana ʼui ʼaē: “ ʼE pule te tagata ʼo fakatupu kovi ki te tagata.” (Tagata Tānaki 8:9) ʼIo, ʼe tokolahi te hahaʼi neʼe nātou puleʼi ʼihi ʼaki he aga fefeka pea neʼe nātou fai tonatou ʼuhiga pule ʼo nātou fai pe nātou ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou loto kiai.
2 Kae ʼe mole kovi te ʼu pule fuli. Ohage la, ʼe feala ke tou ʼui ko totatou sino ʼe ina puleʼi tatou. ʼE ina “fakatotonu” mai ke tou mānava, ke tou kakai, ke tou ʼiʼinu, pea ke tou momoe. ʼE ko he ʼu meʼa koa ʼe fakakinauʼi ke tou fai? Kailoa. ʼE tou mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaia heʼe lelei ki totatou sino. Logope la ko tatatou fakalogo ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki totatou sino ʼe mole tou fakakaukauʼi fakatomuʼa, ʼe ʼi ai ʼihi faʼahiga pule ʼe fakamaʼua kia tatou ke tou lotolelei ʼo fakalogo kia nātou. Tou vakaʼi he ʼu faʼifaʼitaki.
TE PULE MĀʼOLUGA
3. He koʼe ʼe totonu te higoaʼi ʼaē ʼo Sehova ko te “Tuʼi ʼAliki”?
3 ʼI te Tohi-Tapu, ʼe tuʼa 300 tupu te higoaʼi ʼo Sehova ko te “Tuʼi ʼAliki.” Ko he tuʼi ʼe ko he tahi ʼe ina maʼu te pule māʼoluga. He koʼe ʼe tāu mo Sehova ke ina maʼu te tuʼulaga ʼaia? ʼE tali fēnei ia Fakahā 4:11: “ ʼE tāu mo koe, Sehova, ʼio, tomatou ʼAtua ke ke tali te kolōlia, pea mo te fakaʼapaʼapa, pea mo te mālohi, he ko koe ʼaē neʼe ke fakatupu ia meʼa fuli, pea ʼaki tou finegalo neʼe maʼuʼuli te ʼu meʼa fuli ʼaia pea mo fakatupu nātou.”
4. E feafeaʼi te fakaʼaogaʼi e Sehova tona ʼuhiga pule?
4 Mai tona ʼuhiga ʼaē ko ia totatou Tupuʼaga, ʼe feala ke fakaʼaogaʼi e Sehova tona ʼuhiga pule ʼo mulimuli pe ki te meʼa ʼaē ʼe loto kiai. Ko te meʼa ʼaia ʼe feala ke fakamataku, heʼe tou ʼiloʼi papau ko te ʼAtua ʼe ‘lahi ʼi te mālohi.’ ʼE fakahigoaʼi ia ia ko te “ ʼAtua Māfimāfi”—ko he kupu ʼi te lea faka Hepeleo ʼe faka ʼuhiga ki he mālohi ʼe mole feala hona tāʼofi. (Isaia 40:26; Senesi 17:1) Kae ko Sehova ʼe ina fakaʼaogaʼi tona mālohi ʼaki te ʼofa, koteʼuhi ko tona kalitate tāfito ʼe ko te ʼofa.—1 Soane 4:16.
5. He koʼe ʼe mole faigataʼa te fakalogo ki te pule ʼa Sehova?
5 Logope la te fakatokaga age e Sehova ʼe ina fakahoko anai te tūʼa ki te kau agakovi ʼaē ʼe mole fakahemala, neʼe ʼiloʼi tāfito e Moisese ko ia ko “te ʼAtua moʼoni, te ʼAtua faitotonu, ʼaē ʼe ina taupau te fuakava pea mo te manavaʼofa ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē ʼe ʼoʼofa kia te ia pea mo nātou ʼaē ʼe nātou taupau tana ʼu fakatotonu.” (Teutalonome 7:9) Tou fakakaukau muʼa! Ko te Pule Māʼoluga ʼo te ʼatulaulau ʼe mole ina fakakinauʼi tatou ke tou kaugana age kia te ia. Kae, ʼe tou fakaōvi kia te ia ʼuhi ko tona ʼofa. (Loma 2:4; 5:8) Tahi ʼaē, ʼe ko he meʼa fakafiafia te fakalogo ki te pule ʼa Sehova, ʼuhi ko tana ʼu lao ʼe ʼaoga tuʼumaʼu kia tatou.—Pesalemo 19:7, 8.
6. Neʼe feafeaʼi te lagaʼi ʼo te fehuʼi ʼo ʼuhiga mo te pule ʼi te ʼōloto ʼi Eteni, pea koteā tona ʼu fua?
6 Neʼe līaki e tatatou ʼu ʼuluaki mātuʼa te pule faʼitaliha ʼa te ʼAtua. Neʼe loto e nāua ke nā fakatuʼutuʼu te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi. (Senesi 3:4-6) Ko te meʼa neʼe hoko ai, neʼe fakamavae ia nāua mai tonā nofoʼaga ʼaē ko te Palatiso. Ki muli age neʼe fakagafua e Sehova ki te hahaʼi ke nātou fakatupu he ʼu puleʼaga, ke feala ai hanatou maʼuʼuli ʼi he sosiete fakatagata ʼe fai ʼaki te fakatokatoka, logope la tonatou heʼe haohaoa. Koteā te ʼu faʼahiga pule ʼaia, pea ʼe faka tuʼakoi koa e te ʼAtua tatatou fakalogo ki te ʼu pule ʼaia?
“TE ʼU PULE MĀʼOLUGA”
7. Ko ai “te ʼu pule māʼoluga,” pea ʼe koteā tonatou tuʼulaga ʼi te pule ʼa te ʼAtua?
7 Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Ke fakalogo te nefesi fuli pe ki te ʼu pule māʼoluga, koteʼuhi heʼe mole ʼi ai he pule mokā neʼe mole fakagafua e te ʼAtua.” Ko ai koa te “ ʼu pule māʼoluga” ʼaia? Ko te ʼu palalau ʼa Paulo ʼi te ʼu vaega ʼaē ʼe hoa mai, ʼe nātou fakahā mai ʼe ko te ʼu puleʼaga fakatagata. (Loma 13:1-7; Tito 3:1) Neʼe mole fakatupu e Sehova te ʼu puleʼaga fakatagata, kae ʼe ina faka fealagia ke nātou fakatuʼu tonatou ʼuhiga pule. Koia neʼe tohi fēnei ai e Paulo: “Ko te ʼu puleʼaga ʼaē ʼe tutuʼu ʼe nātou tahi tuʼu ʼi tona tuʼulaga ʼuhi pe ko te ʼAtua.” Koteā ʼaē ʼe hā ʼaki ai ʼo ʼuhiga mo te ʼu pule fakakelekele ʼaia? Ko te ʼu pule ʼaia ʼe mālalo ʼi te pule ʼa te ʼAtua. (Soane 19:10, 11) Koia, kapau ʼe fakafeagai te lao ʼa te tagata ki te lao ʼa te ʼAtua, ʼe tonu ke mulimuli te kau Kilisitiano ki tonatou leʼo ʼo loto ʼaē neʼe akoʼi e te Tohi-Tapu. ʼE “tonu ke [nātou] fakalogo ki te ʼAtua, ohage ko he fakalogo ki he pule, ʼi he fakalogo ia ki te tagata.”—Gāue 5:29.
8. Koteā te ʼaoga ʼa te ʼu pule māʼoluga kia koutou, pea ʼe lava feafeaʼi hakotou fakahā takotou fakalogo kia nātou?
8 Kae, ʼi te agamāhani, ʼe gāue te ʼu puleʼaga māʼoluga ohage ko ‘he ʼu minisi ʼa te ʼAtua ke fua lelei kia tatou.’ (Loma 13:4) ʼI te ʼu faʼahi fea? Koutou fakakaukauʼi te ʼu gāue lahi ʼaē ʼe fakahoko e te ʼu puleʼaga māʼoluga, ohage la ko te ʼu fale tufa tohi, te ʼu fale polisi pea mo te gāue ʼo ʼuhiga mo te tamate vela, te fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te fakaʼalu ʼo te ʼu vai ʼaē kua kovi, pea mo te ʼu faleako. Neʼe tohi fēnei e Paulo, “Ko te tupuʼaga foki ʼaia ʼo takotou toe totogi mo te ʼu tukuhau, heʼe ko te kau kaugana faka puleʼaga ia ʼa te ʼAtua, ʼo fakaʼaoga tuʼumaʼu ia nātou ki te meʼa ʼaia.” (Loma 13:6) ʼO ʼuhiga mo te ʼu tukuhau peʼe ko he tahi age maʼua ʼe tonu ke tou fai, ʼe tonu ke tou “agatonu.”—Hepeleo 13:18.
9, 10. (a) Koteā te ʼaoga ʼo te ʼu pule māʼoluga ʼi te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua? (b) He koʼe ʼe mole lelei ia te fakafeagai ʼaē ki te ʼu pule māʼoluga?
9 ʼI ʼihi temi, ʼe fakaʼaogaʼi kovi e te ʼu puleʼaga māʼoluga tonatou ʼuhiga pule. Ko te faʼahi ʼaia ʼe ina fakagafua koa kia tatou ke mole tou fakalogo kia nātou? Kailoa. ʼE sio ia Sehova ki te ʼu agakovi ʼa te ʼu puleʼaga ʼaia. (Tāʼaga Lea 15:3) ʼI tana fakagafua te pule ʼa te tagata, ʼe mole faka ʼuhiga ia ʼe mole ina tokagaʼi tanatou aga fakahehema, peʼe fakaʼamu ia ke tou fai ia te aga ʼaia. ʼI tona fakahagatonu, ʼe mole kei tuai pea ko te ʼAtua ʼe ina “laliki anai pea mo fakagata te ʼatu ʼu puleʼaga fuli ʼaia,” ʼo fetogi ia nātou ʼaki te pule ʼo tona puleʼaga faitotonu. (Taniela 2:44) Kae ʼo aʼu ki te hoko ʼo te faʼahi ʼaia, ʼe gāue te ʼu puleʼaga māʼoluga ki he fakatuʼutuʼu ʼe ʼaoga.
10 Neʼe fakamahino fēnei e Paulo: “Ko ʼaē ʼe fakafeagai ki te pule ʼe fakafeagai ia ki te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua.” (Loma 13:2) Ko te ʼu puleʼaga māʼoluga ʼe ko te “fakatuʼutuʼu” ia ʼa te ʼAtua moʼo taupau ia te tokalelei ʼi hona faʼahiga ʼaluʼaga, ka na ʼaua la ʼe ko te maveuveu pea mo te loto faʼitaliha ʼaē ka hoko. Ko te fakafeagai ki te ʼu puleʼaga māʼoluga ʼe mole ko he meʼa ʼe akoʼi mai e te Tohi-Tapu pea ʼe ko he aga fakavale ia. Tou toʼo he fakatā: Koutou fakakaukauʼi muʼa neʼe tafa ia koutou pea ʼosi ʼaia pea tui te mataʼi tafa ke feala ai hona māpunu. Logope la ko te tui ʼo te mataʼi tafa ʼe mole ko he meʼa ʼe māhani kiai te sino, kae ʼe kau te faʼahi ʼaia ki he fakatuʼutuʼu ʼi he temi neʼe faka tuʼakoi. Kapau ʼe koutou tohoʼi fakatomuʼa te meʼa ʼaē neʼe tui, pea ʼe fakatupu kovi anai kia koutou. ʼO toe feiā aipe mo te ʼu puleʼaga fakatagata, neʼe mole nātou kau ki te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua ʼaē neʼe fai ʼi te kamataʼaga. Kae, ʼo aʼu ki te temi ʼaē ka pule katoa ai tona Puleʼaga ki te kele, ko te ʼu puleʼaga fakatagata ʼe nātou faʼufaʼu he sosiete fakatahi, moʼo fakahoko ʼo he gāue ʼe ʼalutahi mo te finegalo ʼo te ʼAtua ʼi te temi ʼaenī. Koia, ʼe tonu ke tou fakalogo ki te ʼu puleʼaga māʼoluga, logope la tatatou fakamuʼamuʼa ia te lao ʼa te ʼAtua pea mo tana pule.
TE PULE ʼI TE FAMILI
11. E feafeaʼi hakotou fakamahino te fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te pule?
11 Ko te famili ʼe ko te fakatafito pe ʼaia e tahi ʼo te sosiete fakatagata. ʼI te loto famili ko he tagata pea mo tona ʼohoana ʼe feala ke nā maʼu he felogoi lelei, pea ko te fānau ʼe feala ke puipui pea mo akoʼi ki te temi ʼaē ka nātou liliu ai ko ni hahaʼi lalahi. (Tāʼaga Lea 5:15-21; Efesi 6:1-4) Ko te taʼi fakatuʼutuʼu lelei ʼaia ʼe tonu ke fakaʼaluʼalu lelei, ke faka fealagia ai ki te famili katoa ke maʼuli ʼi te tokalelei pea mo te faifaitahi. Ke hoko te faʼahi ʼaia, neʼe fakatuʼutuʼu e Sehova te ʼuhiga pule, ʼaē neʼe fakanounou ʼaki te ʼu palalau ʼaenī, ia 1 Kolonito 11:3: “Ko te pule ʼo te tagata fuli pe, ko Kilisito; ko te pule ʼo te fafine, ko te tagata; ko te pule ʼo Kilisito, ko te ʼAtua.”
12, 13. Ko ai ʼaē ʼe pule ʼi te famili, pea koteā te meʼa ʼe tou ako ʼi te faʼahiga fai ʼa Sesu tona ʼuhiga pule?
12 Ko te tagata ʼe ko te pule ʼo te famili. Kae, ʼe ʼi ai tona pule—ko Sesu Kilisito. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “ ʼU tagata ʼohoana, ke koutou haga ʼofa ki ʼokotou ʼohoana, ohage ko te ʼofa ʼa Kilisito ki te kokelekasio pea mo ina foaki ia ia totonu maʼa te kokelekasio.” (Efesi 5:25) Ko he tagata ʼohoana ʼe ina fakahā tana fakalogo kia Kilisito, mokā ʼe ina gaohi tona ʼohoana ʼo mulimuli ki te aga ʼaē neʼe fai e Sesu ʼi tana tokaga tuʼumaʼu ki te kokelekasio. (1 Soane 2:6) Ko te pule lahi ʼaē neʼe foaki age kia Sesu, kae ʼe ina fakaʼaogaʼi tona ʼuhiga pule ʼaki te agamālū, mo te ʼofa, pea mo te fakapotopoto. (Mateo 20:25-28) ʼI tana nofo ʼaē ʼi te kele, neʼe mole fakaʼaogaʼi kovi e Sesu tona tuʼulaga pule. Neʼe “agamālū pea mo loto agavaivai,” pea neʼe ina fakahigoa tana ʼu tisipulo ko tona ʼu “kaumeʼa” kae mole ko he ʼu “tagata kaugana.” “ ʼE ʼau fakafimālie anai koutou,” ko tana fakapapau age ʼaia kia nātou, pea neʼe ina fai ia te meʼa ʼaia.—Mateo 11:28, 29; Soane 15:15.
13 Ko te faʼifaʼitaki ʼa Sesu ʼe ina akoʼi ki te ʼu tagata ʼohoana, ko te ʼuhiga pule faka Kilisitiano ʼe mole ko he tuʼulaga ke fai ʼaki he aga fefeka. Kae, ko te ʼuhiga pule ʼaia ʼe fai ʼaki te fakaʼapaʼapa pea mo he foaki ʼo kita totonu ʼaki te ʼofa. Ko te faʼahi ʼaia ʼe ina fakahā lelei mai ʼe mole tonu ki te tagata ke ina gaohi koviʼi tona ʼohoana ʼi te faʼahi fakasino peʼe ina fai he ʼu palalau kovi kia ia. (Efesi 4:29, 31, 32; 5:28, 29; Kolose 3:19) Kapau ʼe gaohi koviʼi e he tagata Kilisitiano tona ʼohoana, ʼe pulinoa anai te ʼuhiga ʼo tana ʼu gāue ʼaē ʼe lelei, pea ʼe mole tali anai tana ʼu kole e te ʼAtua.—1 Kolonito 13:1-3; 1 Petelo 3:7.
14, 15. ʼO ʼuhiga mo te fafine, e feafeaʼi te tokoni ʼa te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua ke fakalogo ki tona ʼohoana?
14 Kapau ʼe mulimuli he tagata ʼohoana ki te faʼifaʼitaki ʼa Kilisito, pea ʼe faigafua anai ki tona ʼohoana hana muliʼi te ʼu palalau ʼaē ʼe tuʼu ia Efesi 5:22, 23: “Ke fakalogo te ʼu fafine ki ʼonatou ʼohoana ohage ko hanatou fakalogo ki te ʼAliki, koteʼuhi ʼe pule te tagata ki tona ʼohoana ohage ko te pule ʼa Kilisito ki te kokelekasio.” Ohage pe, ko te fakamaʼua ʼaē ki te tagata ʼohoana ke fakalogo kia Kilisito, ʼo toe feiā pe mo te fafine ʼe tonu ke fakalogo ki tona ʼohoana. ʼE fakahā fakalelei mai e te Tohi-Tapu ko te ʼu fafine ʼaē ʼe faʼa gāue, ʼe tāu mo nātou ia te fakaʼapaʼapa pea mo te fakavikiviki ʼo ʼuhiga mo tanatou poto pea mo tanatou faʼa gāue ʼaē e nātou fai ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua.—Tāʼaga Lea 31:10-31.
15 Ko te fakalogo ʼa te fafine Kilisitiano ki tona ʼohoana ʼe ʼi ai tona ʼu tuʼakoi. Ko tona faka ʼuhiga ʼe ina fakamuʼamuʼa tana fakalogo ki te ʼAtua ʼi tana fakalogo ki tona ʼohoana, mo kapau ʼe ʼi ai he faʼahiga meʼa ʼe fakafeagai ai ki te lao fakaʼatua. Māʼiape la mo te faʼahi ʼaia, ko te taupau maʼu e te fafine ʼohoana ia te lao fakaʼatua ʼe tonu ke ina fai ʼaki te “ ʼatamai tokalelei mo mālū.” ʼE tonu ke ʼiloga ko te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua, ʼe ina fakaliliu ia ia ko he fafine ʼe lelei age. (1 Petelo 3:1-4) Ko te meʼa pe ʼaia ʼe toe ʼaoga ki te tagata Kilisitiano ʼaē ʼe mole kau tona ʼohoana ʼi te moʼoni. Ko tana mulimuli ki te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu ʼe ina fakaliliu ia ia ko he tagata ʼohoana ʼe lelei age.
16. ʼE lava feafeaʼi ke mulimuli te fānau ki te faʼifaʼitaki ʼa Sesu ʼi te temi ʼaē neʼe kei tūpulaga ai?
16 ʼE talanoa ia Efesi 6:1 ki te tuʼulaga ʼo te fānau, ʼo fēnei: “Koutou fakalogo ki takotou ʼu mātuʼa ʼi te fakatahi mo te ʼAliki, heʼe totonu te meʼa ʼaia.” Ko te ʼu fānau Kilisitiano ʼe nātou mulimuli ki te faʼifaʼitaki ʼa Sesu, heʼe logope la tona lahilahi ake neʼe fakalogo ia ki tana ʼu mātuʼa. ʼI tana fakalogo, neʼe “tuputupu . . . ʼi te poto mo te lahi ʼo tona sino, pea mo te ʼofainaʼi ʼo ia e te ʼAtua pea mo te hahaʼi.”—Luka 2:51, 52.
17. Koteā te ʼu fua ʼa te faʼahiga fai e te ʼu mātuʼa tonatou ʼuhiga pule ki tanatou fānau?
17 Ko te faʼahiga fakahoko ʼa te ʼu mātuʼa tonatou ʼu maʼua ʼe feala ke ʼiloʼi ai peʼe fakaʼapaʼapa anai tanatou fānau ki te ʼuhiga pule peʼe nātou fakafeagai anai kiai. (Tāʼaga Lea 22:6) Koia ʼe ʼaoga ai ke fai e te ʼu mātuʼa te ʼu fehuʼi ʼaenī, ‘ ʼE ʼau fai koa toku ʼuhiga pule ʼaki te ʼofa peʼe ʼau fai ʼaki he aga fefeka? ʼE ʼau fakahā koa ʼi taku aga ʼe ʼau tuku taku fānau ke nātou faʼifaʼitaliha?’ ʼE tonu ki te ʼu mātuʼa aga faka lotu ke nā ʼofa pea mo nā gaohi fakalelei tana fānau, ʼo nā pipiki maʼu ki te ʼu pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te aga faka lotu. Koia la ʼaē, neʼe tohi fēnei ai e Paulo: “ ʼU tāmai, ʼaua naʼa koutou fakatupu ʼita takotou fānau, kae ke koutou haga ako ia nātou ke nātou maʼu te akonaki pea mo te manatu ʼa Sehova.”—Efesi 6:4; Kolose 3:21.
18. ʼE tonu ke akonakiʼi feafeaʼi e te ʼu mātuʼa tanatou fānau?
18 ʼE tonu ke tokakaga fakalelei te ʼu mātuʼa ki tanatou faʼahiga ako, tāfito mokā ʼe nātou loto ke fakalogo tanatou fānau kia nātou pea mo nātou maʼu ai te fiafia. (Tāʼaga Lea 23:24, 25) ʼI te Tohi-Tapu, ko te ʼuluaki faka ʼuhiga ʼo te akonaki, ʼe ko he faʼahiga ako. (Tāʼaga Lea 4:1; 8:33) ʼE pipiki ki te ʼofa pea mo te agamālū, kae mole pipiki ki te ʼita pea mo te agamālohi. Koia, ʼe ʼaoga ke muliʼi e te ʼu mātuʼa Kilisitiano te agapoto pea mo nātou tātāʼofi ia nātou ʼi te temi ʼaē ʼe nātou akonakiʼi ai tanatou fānau.—Tāʼaga Lea 1:7.
TE ʼUHIGA PULE ʼI TE KOKELEKASIO
19. Neʼe feafeaʼi te fakatuʼutuʼu e te ʼAtua te tokalelei ʼi te kokelekasio faka Kilisitiano?
19 Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko Sehova ʼe ko te ʼAtua ʼo te tokalelei, ʼe tonu te manatu ʼaē ʼe ina foaki mai anai ki tana hahaʼi he takitaki ʼo ʼuhiga mo te pule pea mo te tokalelei. Koia, neʼe ina fakanofo ai Sesu ko te Pule ʼo te kokelekasio faka Kilisitiano. (1 Kolonito 14:33, 40; Efesi 1:20-23) ʼO mulimuli ki te taki fakapulipuli ʼa Kilisito, neʼe fakagafua e te ʼAtua ke fakanofo he ʼu tagata ʼāfea ʼi te ʼu kokelekasio fuli, pea ke nātou tauhi te faga ōvi ʼaki te loto fiafia, mo te lotolelei pea mo te ʼofa. (1 Petelo 5:2, 3) ʼE tokoni te ʼu tagata faifekau faka minisitelio kia nātou ʼi te ʼu gāue kehekehe pea mo nātou fai he gāue maʼuhiga ʼi te loto kokelekasio.—Filipe 1:1.
20. He koʼe ʼe tonu ke tou fakalogo ki te kau tagata ʼāfea, pea he koʼe koa ʼe ʼaoga te faʼahi ʼaia?
20 ʼO ʼuhiga mo te ʼu tagata ʼāfea Kilisitiano, neʼe tohi fēnei e Paulo: “Koutou fakalogo kia nātou ʼaē ʼe nātou takitaki koutou pea mo koutou talagafua, heʼe nātou leʼoleʼo tuʼumaʼu ki tokotou ʼu nefesi, ohage ko he ʼu tagata ʼe nātou fakamatala anai; koteʼuhi ke nātou fai te faʼahi ʼaia ʼaki te fiafia kae ke ʼaua naʼa nātou fai ʼaki he lāuga, heʼe fakatupu kovi anai kia koutou.” (Hepeleo 13:17) ʼI tona poto, neʼe tuku e te ʼAtua ki te ʼu tagata taupau faka Kilisitiano te maʼua ʼaē, ke nātou tokakaga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ʼi te faʼahi fakalaumālie kia nātou ʼo te kokelekasio. Ko te ʼu tagata ʼāfea ʼaia ʼe mole ko he kau takitaki lotu. ʼE ko te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua, moʼo foaki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki tonatou ʼu kaumeʼa ʼi te moʼoni, ohage ko te meʼa ʼaē neʼe fai e totatou Pule, ko Sesu Kilisito. (Soane 10:14, 15) ʼE tou fia gāue fakatahi pea mo fakalogo, heʼe tou ʼiloʼi, ʼe ʼi ai te ʼu tagata ʼe nātou mulimuli ki te ʼu lekula ʼa te Tohi-Tapu pea ʼe nātou faiga ke tou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie.—1 Kolonito 16:16.
21. ʼE faiga feafeaʼi te ʼu tagata ʼāfea ʼaē neʼe fakanofo ke nātou tokoni ki tonatou ʼu kaugā fagona Kilisitiano ʼi te faʼahi fakalaumālie?
21 ʼI ʼihi temi, ʼe feala ke hēhē te ʼu ōvi peʼe nātou liliu ʼo tuʼutāmaki ʼuhi ko te ʼu meʼa fakatupu kovi ʼo te malamanei. ʼO mulimuli ki te takitaki ʼo te Pule Tauhi Ōvi, ko te ʼu tagata ʼāfea, ʼi tonatou ʼuhiga kau lagolago tauhi ōvi ʼe nātou tokakaga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki te hahaʼi ʼaē ʼe nātou tokakaga ki ai, pea mo nātou tokaga fakalelei kia nātou takitokotahi. (1 Petelo 5:4) ʼE nātou ʼaʼahi ia nātou fuli ʼo te kokelekasio pea mo foaki kia nātou he ʼu palalau fakaloto mālohi. ʼI tanatou ʼiloʼi ʼaē ko te Tevolo ʼe ina kumi ke ina maumauʼi te tokalelei ʼa te hahaʼi ʼa te ʼAtua, ko te ʼu tagata ʼāfea ʼe nātou fakaʼaogaʼi te poto ʼaē ʼe haʼu mai ʼoluga, moʼo fakatokatoka ʼo te ʼu faigataʼaʼia. (Sake 3:17, 18) ʼE nātou gāue fakamalotoloto moʼo taupau maʼu te logo tahi pea mo te faifaitahi ʼi te tui, pea ko te meʼa ʼaia ʼaē neʼe faikole kiai ia Sesu.—Soane 17:20-22; 1 Kolonito 1:10.
22. Koteā te tokoni ʼaē ʼe fai e te ʼu tagata ʼāfea mo kapau neʼe fai he aga ʼe kovi?
22 ʼE feafeaʼi anai mokā ʼe mamahi he Kilisitiano ʼi he meʼa ʼe kovi peʼe lotovaivai koteʼuhi neʼe ina fai he agahala? Ko te ʼu tokoni fakaloto fīmālie ʼo te Tohi-Tapu pea mo te ʼu faikole fakamalotoloto ʼa te ʼu tagata ʼāfea ʼo ʼuhiga mo ia, ʼe feala ke tokoni ki ai ke ina toe maʼu te mālohi fakalaumālie. (Sake 5:13-15) Tahi ʼaē meʼa, ko te ʼu tagata ʼaia, ʼaē neʼe fakanofo e te laumālie maʼoniʼoni, ʼe nātou maʼu te pule moʼo fai ʼo he akonaki pea mo fakatonutonuʼi he tahi ʼe ina fai he aga ʼe kovi peʼe fakatupu tuʼutāmaki ki te ʼuhiga maʼa fakalaumālie pea mo fakatupu kovi ki te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai ʼi te kokelekasio. (Gāue 20:28; Tito 1:9; 2:15) Kapau ʼe tou fia taupau te kokelekasio ke maʼa, e lagi ʼaoga ke tou fakahā te ʼu hala mamafa. (Levitike 5:1) Kapau ko he Kilisitiano neʼe ina fai he agahala mamafa pea ina tali te akonaki ʼa te Tohi-Tapu pea mo te fakatonutonuʼi ʼo ia pea mo ina fakahā lelei tana fakahemala fakamalotoloto ʼi te faʼahi ʼaia, ʼe tokoniʼi anai ia ia. ʼE mahino ia, ko nātou ʼaē ʼe nātou maumauʼi te lao ʼa te ʼAtua pea mole nātou fakahemala, ʼe fakamavae nātou ʼi te kokelekasio.—1 Kolonito 5:9-13.
23. Koteā te meʼa ʼe fai e te ʼu tagata taupau faka Kilisitiano moʼo tokoni ki te kokelekasio?
23 Neʼe fakakikite e te Tohi-Tapu ʼi te temi ʼaē ʼe Hau ai ia Sesu Kilisito, ko te ʼu tagata ʼaē kua māhani ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼe fakanofo anai nātou ke nātou foaki te fīmālie, mo te puipui, pea mo te fakaloto mālohi ki te hahaʼi ʼa te ʼAtua. (Isaia 32:1, 2) ʼE nātou tuku anai he faʼifaʼitaki ʼi tonatou ʼuhiga kau fai faka mafola ʼo te logo lelei, ʼi tonatou ʼuhiga kau tauhi ōvi pea mo tagata faiakonaki, moʼo tokoni ki te tuputupu ʼo te kokelekasio ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Efesi 4:11, 12, 16) Logope la ʼi ʼihi temi ko te ʼu tagata taupau faka Kilisitiano ʼe nātou fakatonutonuʼi, mo akonakiʼi, pea mo fakaloto mālohiʼi tonatou ʼu kaugā fagona ʼi te tui, ko te fakaʼaogaʼi ʼo te ʼu akonaki ʼaoga ʼa te kau tagata ʼāfea ʼaē ʼe fakatafito ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe tokoni kia tatou fuli ke tou nonofo ʼi te ala ʼo te maʼuli.—Tāʼaga Lea 3:11, 12; 6:23; Tito 2:1.
TOU TALI TE MANATU ʼA SEHOVA ʼO ʼUHIGA MO TE TUʼULAGA PULE
24. Koteā te ʼahiʼahi ʼaē ʼe fai kia tatou ʼi te ʼaho fuli?
24 Ko te ʼuluaki tagata pea mo te ʼuluaki fafine neʼe ʼahiʼahiʼi ʼo ʼuhiga mo te fakalogo ʼaē ki te pule. Koia la ʼaē, ʼe mole tou punamaʼuli ai mokā ʼe tou tau mo te ʼahiʼahi ʼaia ʼi te ʼaho fuli. Ko Satana te Tevolo ʼe ina fakaneke ʼi te malamanei he agatuʼu. (Efesi 2:2) Ko te loto faʼifaʼitaliha ʼe hā ia ohage ko he meʼa lelei pea mo maʼuhiga age ʼi te fakalogo.
25. Koteā te ʼu fua lelei ʼe tou maʼu mokā tou līaki te agatuʼu ʼa te malamanei pea mo tou fakalogo ki te pule ʼaē ʼe fai e te ʼAtua peʼe ko te pule ʼaē ʼe ina fakagafua?
25 Kae, ʼe tonu ke tou līaki te agatuʼu ʼa te malamanei. Kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia, ʼe tou sio anai ko te fakalogo faka lotu ʼe ina ʼaumai te ʼu fakapale lahi. Ohage la, ʼe mole tou tuʼania anai pea mo lotomamahi ohage ko nātou ʼaē ʼe agatuʼu ki te ʼu puleʼaga. ʼE tou fakasiʼisiʼi anai te ʼu mamahi ʼaē ʼe hoko ʼi te ʼu famili ʼe tokolahi. Pea ʼe tou maʼu anai he ʼu kaugā fagona Kilisitiano, ʼe tokaga lelei kia tatou pea mo lotoʼofa. Kae ʼi te ʼu meʼa fuli ʼaia, ʼe tou maʼu anai ʼi tatatou fakalogo faka lotu he ʼu felogoi lelei mo Sehova, te Pule Māʼoluga.
TE SIVI ʼO TOKOTOU ʼATAMAI MĀLAMA
ʼE fakahoko feafeaʼi e Sehova tona ʼuhiga pule?
Ko ai “te ʼu pule māʼoluga,” pea ʼe tonu ke feafeaʼi tatatou fakalogo kia nātou?
Koteā te maʼua neʼe fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo ia ʼaē ʼe pule ʼi te famili?
ʼE lava feafeaʼi hatatou fakahā tatatou fakalogo ʼi te kokelekasio faka Kilisitiano?
[Talanoa ʼo te pasina 134]
ʼE NĀTOU FAKALOGO, KAE MOLE NĀTOU FAKATUPU MAVEUVEU
ʼAki tanatou gāue ʼaē ko te fai faka mafola, ʼe fakahā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe ko te ʼamanaki pe ʼaia e tahi ʼo ʼuhiga mo te tokalelei pea mo te fīmālie moʼoni ʼo te malamanei. Kae ko te kau faka mafola mālohi ʼaia ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe mole nātou fakafeagai ki te ʼu puleʼaga ʼi te ʼu fenua ʼaē ʼe nātou maʼuʼuli ai. Kailoa, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe ko te ʼu hahaʼi ʼe nātou fakaʼapaʼapa ki te ʼu lao. Neʼe ʼui fēnei e te tagata ʼe gāue ʼi te puleʼaga, ʼi te fenua ʼo Afelika: “Kanapaula neʼe tatau te ʼu lotu fuli mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼe mole ʼi ai anai he fai fakapō, he ʼu kaihaʼa, he ʼu hahaʼi aga fakalialia, he ʼu hahaʼi pilisoni pea mo he ʼu foʼi pulu atomike. ʼE mole kalavi anai te ʼu matapā.”
ʼI tanatou ʼiloʼi te faʼahi ʼaia, neʼe fakagafua e te ʼu puleʼaga ke fai te gāue fai faka mafola ʼa te kau Fakamoʼoni. ʼI ʼihi fenua, ko te tapuʼi ʼo te gāue faka mafola peʼe ko tona faka tuʼakoi neʼe toʼo, ʼi te kua mahino ʼa te ʼu puleʼaga ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou uga te hahaʼi ke nātou fai te meʼa ʼaē ʼe lelei. Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe tohi e te ʼapositolo ko Paulo ʼo ʼuhiga mo te fakalogo ki te ʼu pule māʼoluga: “Haga fai te meʼa ʼaē ʼe lelei, pea ʼe fakavikivikiʼi anai koe.”—Loma 13:1, 3.