Te ʼĀteaina ʼo Te ʼAtua ʼe Ina Foaki Te Fiafia
“Ko te fiafia ʼo Sehova ko tokotou tule mālohi.” — Nehemia 8:10.
1. Koteā koa te fiafia, pea he koʼe ko nātou ʼaē kua foaki tonatou maʼuli ki te ʼAtua ʼe nātou ʼiloʼi te faʼahi ʼaia?
KO SEHOVA ʼe ina fakafonu te loto ʼo tana hahaʼi ʼaki te fiafia. Ko te ʼaluʼaga ʼo te fīmālie lahi ʼaia ʼe tupu ʼi he fakalogo ki he ʼaluʼaga fiafia pe ʼe ko he maʼu ʼo he meʼa neʼe fakaʼamu ki ai. Ko nātou kua ʼosi foaki tonatou maʼuli ki te ʼAtua kua feala tanatou ʼiloʼi te meʼa feiā, koteʼuhi ko te fiafia ko te fua ʼo tona laumālie maʼoniʼoni, pe ʼe ʼo tona mālohi gāue (Kalate 5:22, 23). Ko ia ʼaē, logope he ʼu fihifihia ʼe tau mo tatou, ʼe tou fiafia aipe he ko tatou ko te kau kaugana ʼa Sehova ʼe taki e tona laumālie.
2. He koʼe neʼe fakafiafia te kau Sutea ʼi te temi ʼo Esitalasi?
2 ʼI te nima sekulo ʼi muʼa ʼo totatou temi, neʼe fakaʼaoga e te kau Sutea tonatou ʼāteaina moʼo fai ʼo te ʼaho lahi ʼo te ʼu Fale Lau ʼi Selusalemi. Pea ʼosi ʼaia pea lau mo fakamahino age e Esitalasi pea mo ʼihi age levite te Lao ʼo te ʼAtua kia nātou, “ko te hahaʼi fuli neʼe nātou ʼolo ʼo kakai pea mo ʼiʼinu, pea mo fai he ʼu fevaevaeʼaki pea mo nātou fai he fakafiafia lahi, heʼe kua nātou mahino ki te ʼu folafola ʼaē neʼe akonakiʼi age.” — Nehemia 8:5-12.
Ko te fiafia ʼo Sehova ko totatou tule mālohi
3. Ko te ʼu ʼaluʼaga feafeaʼi ʼaē ʼe feala ai ko “te fiafia ʼo Sehova” ko totatou tule mālohi?
3 Lolotoga ʼo te ʼaho lahi ʼaia, neʼe ʼiloʼi ai e te kau Sutea te moʼoni ʼo te ʼu palalau ʼaenī: “Ko te fiafia ʼo Sehova ko tokotou tule mālohi.” (Nehemia 8:10). Ko te fiafia ʼaia ko totatou tule mālohi foki mo kapau ʼe tou taupau lelei te ʼāteina ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua ʼo tou foaki totatou maʼuli, pea mo papitema ohage ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ko ʼihi ia tatou neʼe kua fakanofo e te laumālie maʼoniʼoni pea mo vavae ke kau ki te famili ʼo te ʼAtua ohage ko he ʼu tēhina ʼo Kilisito (Loma 8:15-23). Kia nātou ʼaē, ʼe tokolahi, ʼi te temi nei ʼe nātou ʼamanaki maʼuʼuli ʼi te palatiso ʼi te kele (Luka 23:43). ʼE ko he fiafia ʼe tou maʼu ānai!
4. He koʼe ʼe feala te faʼa kātakiʼi e te kau kilisitiano te ʼu mamahi pea mo te ʼu faigataʼa ia?
4 Logo aipe te ʼu ʼamanaki taulekaleka ʼaē ʼe tau mo tatou, ʼe mole ko he meʼa faigafua te faʼa kātakiʼi ʼo he ʼu mamahi pea mo he ʼu faigataʼa ia. Kae ʼe feala pe tatatou fai, heʼe ko te ʼAtua ʼe ina foaki mai tona laumālie maʼoniʼoni. Tahi foki, ʼe tou ʼiloʼi papau ʼe mole he meʼa ʼe ina toʼo ānai ia tatou te falala pe ʼe ko te ʼofa ʼaē ʼo te ʼAtua. Ko ia ʼaē, ʼe feala ke tou falala ko Sehova ko totatou tule mālohi mo kapau ʼe tou ʼofa ʼaki te loto katoa, ʼaki totatou maʼuli katoa, pea ʼaki totatou mālohi katoa, pea ʼaki totatou ʼatamai katoa kia te ia. — Luka 10:27.
5. Koteā te ʼu faʼahiga meʼa ʼaē ke tou fiafia ai?
5 Ko te hahaʼi ʼa Sehova ʼe tau mo te ʼu tuʼuga tapuakina pea mo maʼu te ʼu tupuʼaga lahi ke nātou fiafia ai. Ko ʼihi ʼo te ʼu atu tupuʼaga ʼaia ʼe tuʼu ʼi te tohi ʼa Paulo ki te kau Kalate. Ko ʼihi ʼe tuʼu ia ʼi ʼihi faʼahi ʼo te Tohi-Tapu. Tou fakaʼaoga te ʼu lelei fakafiafia ʼaenī ʼe ko he tokoni fakaloto mālohi ānai kia tatou.
Te maʼuhiga ʼo te ʼāteaina ʼo te ʼAtua
6. He koʼe neʼe fakaloto mālohi e Paulo te kau kilisitiano ʼo Kalate ke nātou taupau maʼu te ʼāteaina?
6 ʼI totatou ʼuhiga kilisitiano, ʼe tou lelei ki te ʼAtua; he ko he tapuakina fiafia ia. Talu mai te hāofaki ʼaē e Kilisito tana kau tisipulo mai te Lao ʼa Moisese, ko te kau Kalate neʼe fakaloto mālohiʼi ke nātou taupau fakalelei pea mo tokaga naʼa nātou toe liliu ki te “taki ʼa te popūla”. Koteā tona ʼuhiga kia tatou? Kapau ʼe tou fia agatonu ʼuhi ko te Lao, ʼe tou mavae ānai mai ia Kilisito. ʼAki te tokoni ʼo te laumālie ʼo te ʼAtua, ʼe tou talitali ki te faitotonu ʼaē neʼe tou fakaʼamu mai te tui ʼe hā ʼi te ʼofa, kae ʼe mole ʼaki te silikosisio pe ʼe ko he tahi age ʼu meʼa ʼo te Lao. — Kalate 5:1-6.
7. ʼE tonu ke tou fakaʼaoga feafeaʼi te gāue fakataputapu ʼaē kia Sehova?
7 ʼE ko he tapuakina te fakaʼaoga ʼo totatou ʼāteaina moʼo “kaugana fakafiafia kia Sehova.” (Pesalemo 100:2). ʼE moʼoni, ʼe ko he meʼa maʼuhiga te fai ʼo he gāue taputapu kia “Sehova ʼAtua, te Māfimāfi,” ko ia te “Hau heʼe gata”. (Fakahā 15:3.) Kapau ʼe tou fakafuafua ʼe mole tou faiva ʼi he faʼahi, ʼe ko he meʼa lelei he ʼiloʼi ʼaē ko te ʼAtua ʼe ōvi kia tatou ʼaki ia Sesu Kilisito pea mo ina fakagafua mai ke tou fakahā “te gāue taputapu ʼo te logo lelei ʼo te ʼAtua”. (Loma 15:16; Soane 6:44; 14:6). ʼE ko he ʼu ʼaluʼaga fiafia ʼaia pea mo loto fakafetaʼi ki te ʼAtua!
8. ʼO ʼuhiga mo Papiloni Lahi, koteā te tahi tupuʼaga ʼe fiafia ai te kau kaugana ʼa te ʼAtua?
8 Tahi tupuʼaga ʼo te fiafia: neʼe hāofaki mai tatou e te ʼAtua mai te Papiloni Lahi, te puleʼaga faka malamanei ʼo te ʼu lotu hala (Fakahā 18:2, 4, 5). ʼE fakatātā te ʼu lotu ʼaia ki he paomutu “ ʼe heka ʼi te ʼu fuga vai,” ʼe nātou fakafofoga te “atu ʼu hahaʼi pea mo te kauga mālie pea mo te atu ʼu fenua pea mo te atu ʼu lea,” kae ʼe mole heka ia, ko ia ʼe mole fakatalatuʼu ia pe ʼe ina puleʼi faka lotu te kau kaugana ʼa Sehova (Fakahā 17:1, 15). ʼE tou fakafiafia ʼi te mālama taulekaleka ʼo te ʼAtua, kae ko nātou ʼaē ʼe nātou lagolago te Papiloni Lahi ʼe nonofo nātou ʼi te fakapōʼuli fakalaumālie (1 Petelo 2:9). ʼIo, ʼe faigataʼa te mahino ki te ʼu “meʼa loloto ʼo te ʼAtua”. (1 Kolonito 2:10.) Kae ko te ʼu faikole ki te fakapotopoto pea mo te tokoni mai ʼa te laumālie maʼoniʼoni ʼe nā tokoniʼi tatou, ke tou mahino ki te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu ʼaē ʼe ina foaki kia nātou ʼaē ʼe nātou maʼu te ʼāteaina fakalaumālie. — Soane 8:31, 32; Sake 1:5-8.
9. Kapau kua tou fiafia mai te ʼāteaina ʼo ʼuhiga mo te ʼu akonaki loʼi faka lotu, koteā ānai ʼe tonu ke tou fai?
9 ʼE tou maʼu te tapuakina ʼi totatou kua ʼāteaina mai te ʼu akonaki hala faka lotu, kae ki te taupau ʼo te ʼāteaina ʼaia, ʼe tonu ke tou tekeʼi te ʼaposita. Ko te kau kalate neʼe leleʼi tonatou maʼuli faka kilisitiano, kae ko ʼihi neʼe mole hoko tanatou fakalogo ki te moʼoni. Ko he fakaneke kovi feiā ʼe mole haʼu ia mai te ʼAtua pea ʼe tonu ke tekeʼi. Ko he kiʼi fakatupu fakaveliveli ʼe ina fakafuta ānai te pūpū katoa, ohage ko te kau akonaki loʼi ʼe feala ʼuluhi he kokelekasio katoa. Neʼe fakaʼamu e Paulo kia nātou ʼe lagolago te silikosisio, ia nātou ʼaē ʼe nātou kumi te fakamaliu ʼa te tui ʼa te kau Kalate, ke mole gata ʼaki pe te silikosisioʼi, kae ke nātou fakamamahi pe ʼonātou ʼu sino tapu. ʼI tana ʼu palalau, neʼe mole toe fakameʼameʼa ia! Kae ʼe tonu foki ke tou tekeʼi fakamālohi ʼo feiā te ʼaposita mo kapau ʼe tou fia taʼofi totatou ʼāteaina ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te ʼu akonaki loʼi faka lotu. — Kalate 5:7-12.
Tou fekaugana ʼaki ʼi te ʼofa
10. Koteā totatou maʼua ʼo ʼuhiga mo te ʼofa fakatautehina faka kilisitiano?
10 Ko te ʼāteaina ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua ʼe ina faka fealagia tatatou fakatahi ʼaē ki he famili fakatautehina ʼi te ʼofa, kae ko tatou ʼo te famili ʼaia ʼe tonu ke tou fai totatou vahega ʼo ʼuhiga mo te fakahā ʼo te loto ʼofa. Ko te kau Kalate neʼe mole nātou fakaʼaoga tonatou ʼāteaina moʼo kumi “he ʼu meʼa fakasino” pe ʼe moʼo fakamolemole honatou ʼofa fakakākā. Neʼe tonu ke nātou fekauganaʼaki ohage ko ni ʼu kaugana ʼe taki nātou e te ʼofa (Levitike 19:18; Soane 13:35). ʼE tonu foki ke tou tekeʼi te fasituʼu pea mo te fehiʼa ʼaē ʼe feala ke tou fematematehiʼaki tatou. ʼE moʼoni, ʼe mole feala ānai ke hoko mo kapau ʼe ia tatou te ʼofa fakatautehina. — Kalate 5:13-15.
11. ʼE feafeaʼi hatatou tapuakina niʼihi, pea ʼe feafeaʼi mo hanatou tapuakina tatou?
11 ʼI te fakaʼaoga ʼo totatou ʼāteaina ke ʼalu tahi mo te taki ʼa te laumālie ʼo te ʼAtua, ʼe tou fakahā ānai te ʼofa pea ʼe toe tapuakina aipe ānai niʼihi. ʼE tonu ko he agamahani tatatou faka fealagia ke taki tatou pea mo tou falala ki te laumālie maʼoniʼoni. Pea ʼe mole tou holi ānai ʼo fakafimālie totatou kakano agahala ʼaē ʼe “fakafeagai ki te laumālie.” Kapau ʼe tou falala ki te laumālie ʼo te ʼAtua, ʼe tou fai ānai te ʼofa, ʼo mole tou fai pe ʼuhi he fakamaʼua e ni ʼu lekula pea mo fakatūʼa ia nātou ʼe mole fakalogo. Ohage la ko te ʼofa — kae ʼe mole ko te lao — ʼaē ka ina taʼofi te fasituʼu ki he tahi age (Levitike 19:16). Te ʼofa ʼe ina uga ānai tatou ke tou palalau pea mo gāue ʼaki he loto manavaʼofa. Koteʼuhi ʼi tatatou fakahā te fua ʼo te laumālie ʼaē ko te ʼofa, ʼe tapuakina ānai tatou, ʼe niʼihi, ʼe nātou vikiʼi tatou (Tāʼaga Lea 10:6). Ko ia ʼaē, ko tatatou fakatahi ʼe liliu ānai kia nātou ko he tapuakina. — Kalate 5:16-18.
Te ʼu fua ʼaē ʼe fakafeagai
12. Koteā te ʼu lelei ʼuhi ko te tekeʼi ʼo te ʼu “gāue ʼo te kakano” ʼo te agahala?
12 ʼE lahi te ʼu lelei ʼe fakatahiʼi ki te ʼāteaina ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua, ʼe haʼu mai totatou mole maʼuliʼi te ʼu “gāue [faka agahala] ʼo te kakano”. Ko ia ʼaē, ko te hahaʼi ʼo te ʼAtua, ʼaē ko tatou, ʼe mole tau mo te ʼu mamahi heʼe mole tou fai te folonikasio, te ʼu aga heʼe ʼaoga. ʼI te tekeʼi ʼaē ʼo te ʼatolasio ki te ʼu fakatātā, ʼe tou fiafia ʼi tatatou lelei kia Sehova ʼi te faʼahi ʼaia (1 Soane 5:21). Talu mai tatatou mole kei fai te ʼu meʼa fakatemonio, kua tou ʼāteaina mai te taki ʼa te kau temonio. Ko totatou ʼofa fakatautehina faka kilisitiano ʼe mole maumauʼi e te ʼu fefehiʼaʼaki, e te ʼu fihi, e te fuaʼā, te ʼu aga ʼita, te ʼu kē, te ʼu maveuveu, te ʼu magaʼi lotu ʼo feiā mo te ʼu mānumānu. Pea ʼe tahi foki, ko totatou fiafia ʼe mole puli ia ʼi te ʼu konana pea mo te ʼu fiafia fakavale. Neʼe fakatokaga age e Paulo kia nātou ʼaē ʼe nātou fai te ʼu gāue ʼo te kakano ʼe mole nātou maʼu ānai te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Kae ʼi tatatou maʼuliʼi tana ʼu palalau, ʼe feala ke tou fakaʼamu fakafiafia ki te Puleʼaga. — Kalate 5:19-21.
13. Ko te laumālie maʼoniʼoni ʼo Sehova, ʼe feafeaʼi tona ʼu fua?
13 Ko te ʼāteaina ʼo te ʼAtua ʼe ina foaki mai te fiafia koteʼuhi ko te kau kilisitiano ʼe nātou fakahā te fua ʼo te laumālie ʼo Sehova. Ko te ʼu palalau ʼa Paulo ʼaē ki te kau Kalate, ʼe faigafua te sio ki te ʼu gāue ʼa te kakano agahala ohage ko he ʼu tala ʼe fakafeagai ki te fua matalelei ʼo te laumālie ohage ko te ʼofa, te fiafia, te tokalelei, te loto faʼa kātaki, te loto ʼofa, te loto manavaʼofa, te tui, te agalelei, pea mo te loto taʼofi ʼaē kua maʼu ʼi te ʼu mafu loto mālohi. ʼI te fakatotonu ʼaē ke maʼuli fakafeagai ki te ʼu holi ʼo te kakano agahala, ʼe tou fakaʼamu ke taki tatou e te laumālie ʼo te ʼAtua pea mo tou muliʼi te ala ʼaia. Ko te laumālie ʼe ina fai ke tou fia mālalo pea mo agalelei, kae ʼe mole ina uga ia ki he “fiatuʼu, ʼo fakatupu ni ʼu femaveuʼaki ia tatou, pea mo fefuaʼaʼaki”. Ko ia ʼe mole mata fakapuna’maʼuli hatatou fiafia ʼi te fakatahi kia nātou ʼe ia nātou te fua ʼo te laumālie! — Kalate 5:22-26.
Ko ʼihi age ʼu tupuʼaga ʼo te fiafia
14. Ko te teu tau feafeaʼi koa ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou moʼo tauʼi ai te ʼu mālohi fakalaumālie kovi?
14 Ki te ʼāteaina fakalaumālie ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua, ʼe fakatahiʼi kia ai te tahi lelei: ʼe hāofaki tatou mai ia Satana mo tana kau temonio. Ke tou mālo ʼi te tau fakafeagai ki te ʼu mālohi fakalaumālie agakovi, ʼe tonu ke tou kofuʼi “te teu tau katoa ʼo te ʼAtua”. ʼE ʼaoga kia tatou te haʼi te koga loto ʼaki te moʼoni pea mo te kofu ukamea ʼo te faitotonu. Ko ʼo totatou vaʼe ke takafi ʼaki te logo lelei ʼo te tokalelei. ʼE toe ʼaoga foki, te lago ta lahi ʼo te tui, ʼaē ʼe fealaʼi ke tou matehi te ʼu tao vevela ʼa te fili agakovi. ʼE tonu ke tou pulogaʼi te puloga ʼo te fakamaʼuli pea mo laga te “heletā ʼo te laumālie,” ʼaē ko te Folafola ʼo te ʼAtua. Pea tou “faikole ʼi te lakaga fuli, ʼi te laumālie”. (Efesi 6:11-18). Kapau ʼe tou kofuʼi te teu tau fakalaumālie pea mo tekeʼi te ʼu meʼa fakatemonio, ʼe feala ai tatatou fiafia pea mo lototoʼa. — Fakatatau pea mo Gāue 19:18-20.
15. Koteā te ʼu tapuakina fiafia ʼe tou maʼu ʼuhi ko tatatou aga ʼe ʼalu tahi mo te Folafola ʼa te ʼAtua?
15 ʼE tou fiafia koteʼuhi ko tatatou aga ʼe ʼalu tahi mo te Folafola ʼa te ʼAtua, pea kua tou ʼāteaina mai te nofo tuʼania ʼaē ia nātou ko te kau agahala. ʼE tou ‘haga fai tuʼumaʼu ke tou maʼu he leʼo ʼo loto ʼe ina ʼui mai ʼe mole ʼau agahala ki te ʼAtua pe ʼe ki te ʼu tagata’. (Gāue 24:16). Pea, ʼe mole tonu ke tou manavahe ki te tautea fakaʼatua ʼuhi ko te talagataʼa, pe ʼe mai he ʼu agahala ʼe mole fakahemala (Mateo 12:22-32; Hepeleo 10:26-31). ʼI he muliʼi ʼo te tokoni ia Tāʼaga Lea 3:21-26, ʼe tou fakamoʼoni te hoko ʼo te ʼu palalau ʼaenī: “Hāfofaki te poto moʼoni pea mo faiva ʼo te fakakaukau, pea ʼe nā foaki atu ānai te maʼuli ki tou nefesi pea mo he fakateuteu ki tou kiā. ʼO ke haʼele fīmālie ānai ʼi tou ala, pea ʼe mole tukia ānai tou vaʼe ki he meʼa. Ka ke moe ānai, ʼe mole ʼe ke toe logo sino ānai ki he manavahe; pea ʼe mahino papau ʼe ke moe ānai, pea ko tau moe ʼe lelei ānai. ʼE mole ʼe ke tuʼaniaʼi ānai he meʼa fakamataku pea mo fakafokifā, feiā aipe mo te afā ʼaē ki te kau agakovi, heʼe haʼu ia. Heʼe ko Sehova ʼe liliu ānai ko tou falala aga ʼaia, pea, ʼe mahino papau, ʼe ina taupau ānai tou vaʼe mai te helehele.”
16. Koteā ʼaē ʼe tou fiafia ai ʼi te faikole, pea koteā te gāue ʼa te laumālie ʼo Sehova ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?
16 Ko te tahi tupuʼaga fakafiafia: ko te ʼāteaina ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua ke tou fakaōvi ki ai ʼaki te faikole ʼaki te fakamoʼoni mai ʼe logoʼi ānai tatou. ʼE moʼoni ko ʼatatou ʼu faikole ʼe taliʼi ānai ʼuhi heʼe tou nofo ʼi te “manavasiʼi kia Sehova”. (Tāʼaga Lea 1:7). Ko ia ʼaē, neʼe tokoniʼi ai tatou ke tou taupau te ʼofa ʼo te ʼAtua ʼo “faikole ʼaki te laumālie maʼoniʼoni”. (Suta 20, 21.) Ko te meʼa ʼaia ʼe tou fai ʼi tatatou fakahā te ʼaluʼaga lelei ʼo totatou mafu kia Sehova pea mo tatatou faikole ʼaki te laumālie ʼo kole he ʼu meʼa ʼe ʼalu tahi mo tona finegalo pea mo tana Folafola, ʼaē ʼe ina fakahā mai, pe ʼe feafeaʼi te fai ʼo te kole pea koteā te meʼa ʼaē ʼe feala ke tou kole (1 Soane 5:13-15). Kapau ʼe lahi hotatou fakataga pea molemo ʼiloʼi te meʼa ʼaē ke tou kole ʼi ʼatatou ʼu faikole, ‘ko te laumālie ʼe toe tokoni ki totatou vaivaiʼaga, ʼo ina kole maʼa tatou ʼaki he ʼu goʼegoe mole mahino.’ Ko te ʼAtua ʼe logo ki te ʼu faikole feiā (Loma 8:26, 27). Tou faikole ʼaki te laumālie maʼoniʼoni pea ʼe faka fealagia e te laumālie ia tatou ke fua te ʼu fua tāfito ʼaē ʼe ʼaoga ki he tauʼi ʼo he faʼahiga fakataga (Luka 11:13). ʼE toe hikihiki age ānai tatatou fiafia mo kapau ʼe tou faikole fakamalotoloto pea mo haga ako tuʼumaʼu te Folafola ʼa te ʼAtua pea mo te ʼu tohi faka kilisitiano ʼaē neʼe teuteuʼi ʼaki te takitaki ʼa te laumālie.
Ko he tokoni tuʼumaʼu pea ʼe ko he tapuakina
17. Ko te meʼa ʼaē neʼe hoko kia Moisese feiā aipe mo te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e Tavite, koteā ʼaē ʼe ʼiloga mai ai ʼo ʼuhiga mo Sehova ki tana hahaʼi?
17 ʼI tatatou fakaʼaogaʼi ʼo mulimuli ki tona finegalo te ʼāteaina ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua, ʼe tou fiafia ʼi tatatou ʼiloʼi ko Sehova ʼe ia tatou. ʼI te temi ʼaē neʼe hoko te ʼu ʼaluʼaga fakafeagai ʼo uga ai ke mavae mai Moisese mai Esipito, ʼaki te tui “neʼe nofo mālohi ia ohage ia ʼe sio ki ʼAē ʼe fakapulipuli.” (Hepeleo 11:27). Neʼe mole haʼele tokotahi Moisese ia; neʼe ina ʼiloʼi ko Sehova ʼe nofo mo ia. Feiā aipe mo te ʼu foha ʼo Kole neʼe nātou hihiva: “Ko te ʼAtua ko he tauʼaga maʼa tatou pea mo he mālohi, ko he tokoni ʼe faigafua tona maʼu ʼi te ʼu temi mamahi. Ko ia ʼaē ʼe mole tou manavahe ai, logo aipe he fetogi ʼo te kele pea tatau aipe mokā ko te ʼu moʼuga ʼe gatu pea mo holo ki te loto ʼo te moana; tatau aipe mokā ko tona ʼu vai ʼe hou pea mo peauʼia, tatau aipe mokā ko te ʼu moʼuga ʼe kālalu ʼuhi ko tana nunu.” (Pesalemo 46:1-3). Kapau ʼe feiā hatatou tui ki te ʼAtua, ʼe mole ina līaki ānai tatou. Neʼe ʼui e Tavite: “ ʼI te temi ʼaē ko taku tāmai pea mo taku faʼe ʼe nā līaki ānai ʼau, ʼe tali ānai ʼau e Sehova.” (Pesalemo 27:10). ʼE ko he meʼa fakafiafia te ʼiloʼi ʼaē ko te ʼAtua ʼe tokaga ʼaupito ki tana kau kaugana! — 1 Petelo 5:6, 7.
18. He koʼe ko nātou ʼaē ʼe nātou maʼu te fiafia ʼo Sehova ʼe nātou ʼāteaina mai te tuʼania?
18 Ko te maʼu ʼo te fiafia mai ia Sehova, ʼe tou ʼāteaina mai te tuʼania. “ ʼAua naá koutou hohaá i he meá; kae fakahoko aipe ki te ʼAtua tautou faikole, ó fai-áki ia te hu, mo te fakamamahi, mo te fakafetaí foki. Ke taupau lelei toutou loto mo toutou laumalie kia Sesu-Kilisito, taupau-áki ia te fimâlie o te ʼAtua, ko te meá ia e molemo faâ íloí tona lelei.” (Filipe 4:6, 7, T.T.K.). Ko te tokalelei ʼo te ʼAtua ʼe ko he fīmālie fakatalakitupua ia, logo pe te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa. ʼAki te meʼa ʼaia, ko totatou loto ʼe tokalelei aipe — ko he meʼa lelei fakalaumālie kia tatou, ki ʼatatou ʼu agaaga, pea mo ʼatatou ʼu sino (Tāʼaga Lea 14:30). ʼE ina toe tokoni mai foki ke tou maʼu he fakakaukau fakatokatoka, pea mo tou mahino ko te ʼAtua ʼe mole ina fakagafua ānai he fakataga ke fualoa. (Mateo 10:28). Ko te tokalelei ʼaia ko te ikuʼaga ʼo te vahaʼa lelei mo te ʼAtua ʼaki ia Kilisito, koteʼuhi he kua foaki totatou maʼuli kia Sehova pea mo fakalogo ki te taki ʼaē ʼo tona laumālie, ʼaē ʼe ina fakafua te ʼu fua ohage ko te fiafia pea mo te tokalelei.
19. Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou taupau maʼu ai totatou loto ke feala ai hatatou fiafia?
19 Ko tatatou taupau totatou loto ke pipiki ki te ʼāteaina ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua pea mo te falala ʼaē ki te Puleʼaga, ʼe tokoni ānai kia tatou ke tou fiafia. Ohage ʼi ʼihi temi ʼe mole kei ai he faitoʼo ki he maʼuli kua hifo kae ʼe feala ʼaki te faikole te kole ʼo te poto pea mo te lotomālohi moʼo fakafeagai ki te faʼahi ʼaia, pea ʼe feala ke tou maʼu he fīmālie ʼi tatatou manatu ki te ʼaluʼaga fakalaumālie ʼe tou maʼu ia ʼaho nei pea mo te ʼu faitoʼo ʼe hoko ānai ʼi te pule ʼa te Puleʼaga (Pesalemo 41:1-3; Isaia 33:24). Logope hatatou loto faʼa kātaki ʼo he ʼu mamahi ia ʼaho nei, ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga ki te maʼuli ʼe mole puli ānai ia ʼi te kele faka palatiso ʼaē kua vave ōvi mai (Pesalemo 72:14, 16; Isaia 65:21-23). ʼIo, ko totatou Tāmai ʼe ʼi selo ʼe ina lagolago tatou ʼi te temi nei pea ki te temi ka haʼu ʼe ina fakakatoa age ānai tatatou fiafia. — Pesalemo 145:14-21.
Tou fakapelepeleʼi te ʼāteaina ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua
20. ʼAki ia Pesalemo 100:1-5, ʼe feafeaʼi hatatou haʼele mai kia Sehova?
20 ʼI totatou ʼuhiga ʼaē ko te hahaʼi ʼa Sehova, ʼe tou fakapelepeleʼi lelei ānai te ʼāteaina ʼaē neʼe foaki mai pea mo te fiafia pea mo ʼihi atu ʼu tapuakina. ʼE mole fakapuna’maʼuli te fakamālohiʼi ʼaē ʼo tatou e te Pesalemo 100:1-5 ke tou haʼele mai ki te ʼafio ʼo te ʼAtua “ ʼaki he kalaga fakafiafia”. ʼE taupau tatou e Sehova pea mo tokaga kia tatou ohage ko he tagata tauhi ōvi. ʼIo, “ko tatou ko tana hahaʼi pea ko te ʼu ōvi ʼo tona nofoʼaga”. Ko ia neʼe ina faʼu tatou pea ʼe ʼi ia te ʼu kalitate lalahi ʼe fakaloto mālohi ke tou haʼele mai ki ai ʼaki he ʼu hiva fakavikiviki pea mo ni ʼu gāue ʼe tau mo ia. ʼE tou lotomālohi ki te “tapuakiʼi ʼo tona huafa”, ʼi tona ʼuhiga ʼaē ko tatatou ʼu palalau ʼo ʼuhiga mo tona ʼu lelei, ko Sehova ʼAtua. Pea ʼe feala ke tou falala ki tona loto manavaʼofa pea mo tana fakatokaga kia tatou. “ ʼI te atu ʼu taiʼake”, ko Sehova neʼe agatonu aipe, ʼo ʼuhiga mo te fakahā ʼo tona ʼofa kia nātou ʼaē ʼe nātou fai tona finegalo.
21. Koteā te fakaloto mālohi ʼe foaki mai ʼi te ʼuluaki numelo ʼo te Tule Leʼo, pea koteā ʼe tonu ke tou fai ʼo ʼuhiga mo te ʼāteaina ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua?
21 ʼI totatou ʼuhiga agahala, ʼe mole feala hatatou hola ʼi te atu ʼu faigataʼa ia. ʼAki te tokoni fakaʼatua, ʼe feala hatatou loto faʼa kātaki pea mo fiafia ohage ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼO ʼuhiga mo te ʼu talanoa ʼaia ʼe tou maʼu ʼi te ʼuluaki talanoa ʼo te Tule Leʼo (ʼo sulio 1879): “Faʼa kātaki (...) ʼE toku tēhina pe ʼe ko toku tuagaʼane kia Kilisito, ia koe ʼaē ʼe ke kumi kae kua ke gaēgaē keke lele ʼi te ala faʼa siʼisiʼi. Ko tona ala ʼe makamakaʼia: ʼaua naʼa ke tuʼania; he neʼe teuteuʼi pea mo fakataputapu e te ʼu vaʼe ʼo te Pule. Faka ʼuhiga te tala ohage ko he matalaʼi teu; te maka māsila ohage ko he maka fakatatau ʼe ina ave koe ki te ikuʼaga. (...) Taupau te sio ʼo tou ʼu mata ki te totogi.” Ko te ʼu miliona ʼaē ʼe kaugana ʼi te temi nei kia Sehova ʼe nātou sisio fakalelei ki te totogi pea mo lahi aipe te ʼu ʼaluʼaga ke nātou lototoʼa pea mo fiafia. Mo nātou ʼaia, tou taupau lelei te ʼāteaina mai te ʼAtua. ʼAua naʼa hala ia tatou te ikuʼaga ʼaia, he ko te fiafia ʼo Sehova ʼe liliu ānai ko totatou tule mālohi tuʼumaʼu!
Koteā ānai takotou tali?
◻ ʼE feafeaʼi te liliu ʼo “te fiafia ʼo Sehova” ko totatou tule mālohi?
◻ ʼI te ʼaluʼaga faka lotu, koteā te ʼu lelei ʼe maʼu e te kau kaugana ʼa Sehova ʼaki te ʼāteaina ʼaē neʼe foaki e te ʼAtua?
◻ He koʼe ʼe tonu ke tou fekauganaʼaki ohage ko ni ʼu hahaʼi kaugana ʼaki te ʼofa?
◻ Koutou fakahā mai ni ʼu lelei ʼe fakatahiʼi ki te ʼāteaina ʼaē neʼe foaki mai e te ʼAtua?
◻ ʼE feafeaʼi he nonofo fiafia ʼa te kau kaugana ʼa te ʼAtua?
[Paki ʼo te pasina 23]
“Faka ʼuhiga te tala ohage ko he matalaʼi teu; te maka māsila ohage ko he maka fakatatau ʼe ina ave koe ki te ikuʼaga.”