Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w98 15/5 p. 24-27
  • ʼE Feala Ke Koutou Tuputupu ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • ʼE Feala Ke Koutou Tuputupu ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie
  • Te Tule Leʼo—1998
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • ʼE Fakamālohiʼi e Sehova Tana Hahaʼi Kaugana
  • “Koutou Toʼo Kehe Ia Koutou Tokotou ʼUlugaaga ʼĀfea”
  • ʼE Hage Ko He “Afi” Ia Tatou
  • ʼE Fakamāsila Tatou ʼAki Te Ukamea
  • Ko He Tupuʼaga Lelei Ke Tou Tuputupu ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie
  • ʼE Ke Mahino Koa ʼe Maʼuhiga Ke Ke Tuputupu ʼi Te Faʼahi Fakalaumalie?
    Te Tule Leʼo—2016
  • Kau Tupulaga, Kotou Haga Tuputupu Hili Takotou Papitema
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako)—2022
  • Koutou Haga Tuputupu ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie!
    Te Tule Leʼo—1998
  • Tou Faiga Ke Hā Tatatou Aga Ke Hoholo Ai Tatatou Haʼele Ki Muʼa
    Te Minisitelio ʼo Te Puleʼaga—1992
Te Tule Leʼo—1998
w98 15/5 p. 24-27

ʼE Feala Ke Koutou Tuputupu ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie

ʼI ʼIHI temi, ʼe faigataʼa hakita ʼiloʼi te maʼuhiga ʼo he meʼa. ʼE moʼoni te faʼahi ʼaia ʼo ʼuhiga mo te ʼu taimani. Ohage la ʼe gigila te taimani ʼaē kua fakamomole, kae ʼe mole faʼa matalelei te taimani ʼaē ʼe petepete. Kae ko te maka petepete ʼaia, ʼe tou ʼiloʼi ʼe feala ke liliu ko he maka matalelei.

ʼE lahi te ʼu ʼaluʼaga ʼe tatau ai te kau Kilisitiano mo te ʼu taimani ʼaē ʼe mole heʼeki fakamomole. Logope la ʼe mole heʼeki tou haohaoa ʼi te temi ʼaenī, kae ʼe ʼi ai te ʼu meʼa ʼe tou maʼu ʼe maʼuhiga kia Sehova. Ohage ko te ʼu taimani, ko tatou fuli ʼe tou maʼu te ʼu kalitate kehekehe. Pea tahi ʼaē, ʼe feala kia tatou takitokotahi ke tou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie mo kapau ʼe tou loto moʼoni kiai. ʼI hona ʼaluʼaga fakatā, ʼe feala ke fakamomole totatou ʼulugaaga, ke gigila pea ke tupu ai he fakavikiviki kia Sehova.​—1 Kolonito 10:31.

ʼE tele te taimani pea mo fakamomole, ʼosi ʼaia pea ʼe fakapipiki ki te meʼa ʼaē ka ina faka maʼuhigaʼi anai te gigila ʼo te taimani ʼaia. ʼO toe feiā aipe mo Sehova, ʼe feala ke ina fakaʼaogaʼi tatou ʼi he ʼu ʼaluʼaga kehekehe peʼe moʼo fakahoko he ʼu gāue kehekehe mo kapau ʼe tou “kofuʼi te ʼulugaaga foʼou ʼaē neʼe fakatupu ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua ʼi he faitotonu pea mo he agatonu moʼoni.”​—Efesi 4:​20-24.

ʼE mole hoko feiā pe anai tatatou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, ohage pe ko te taimani ʼaē mole heʼeki fakamomole, ʼe mole gigila ia. ʼE lagi tonu anai ke tou tekeʼi tatatou vaivaiʼaga, peʼe tou fetogi tatatou manatu ʼo ʼuhiga mo te fakahoko ʼo totatou ʼu maʼua, peʼe ke tou faiga mālohi ke tou hikihiki tatatou ʼu agamāhani fakalaumālie. Kae kapau ʼe tou fia tuputupu moʼoni, pea ʼe feala ke tou fai te faʼahi ʼaia, heʼe feala ke foaki mai e Sehova ʼAtua “te mālohi ʼaē ʼe fakalaka ʼi te mālohi māhani.”​—2 Kolonito 4:7; Filipe 4:​13.

ʼE Fakamālohiʼi e Sehova Tana Hahaʼi Kaugana

Ka kita tele he taimani, pea ʼe tonu ke kita ʼiloʼi lelei te meʼa ʼaē ʼe kita fai ke feala ai hakita gāue ʼaki he loto falala, heʼe ka ʼosi tele he kiʼi koga ʼo te taimani, pea ʼe mole feala ke toe fakaʼaogaʼi te moʼi taimani ʼaia. ʼE lahi te ʼu kiʼi koga ʼo te taimani​—ʼi ʼihi temi ʼe puli te vaelua ʼo te maka​—ʼe tonu ke tele ke feala hana matalelei. ʼO toe feiā aipe mo tatou, ʼe ʼaoga kia tatou te loto falala ʼaē ʼe tupu mai te ʼatamai mālama totonu, ke tou fetogi totatou ʼulugaaga pea mo tou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE maʼuhiga tāfito ke tou falala ʼe foaki mai anai e Sehova tona mālohi.

Kae ʼe lagi feala ke tou ʼui, ʼe mole feala hatatou tuputupu. Neʼe manatu feiā ʼihi kaugana agatonu ʼa te ʼAtua ʼi te ʼu temi ʼāfea. (Ekesote 3:​11, 12; 1 Hau 19:​1-4) ʼI te temi ʼaē neʼe hinoʼi ai ia ia e te ʼAtua ke liliu ko he “polofeta ki te ʼu puleʼaga,” neʼe ʼui fēnei e Selemia: “ ʼE mole ʼau poto ʼi te palalau, heʼe ko ʼau ko te tūpulaga pe.” (Selemia 1:​5, 6) Logope la tana mataku, kae neʼe liliu ia Selemia ko he polofeta lototoʼa neʼe ina tala te ʼu fakatokaga fakahagatonu ki te ʼu hahaʼi logogataʼa. Neʼe lava feafeaʼi tana fakahoko te faʼahi ʼaia? Neʼe ina ako te maʼuhiga ʼaē ke falala kia Sehova. Ki muli age, neʼe tohi fēnei e Selemia: “Manuʼia te tagata mālohi ʼaē ʼe ina tuku tana falala kia Sehova, pea kua liliu ia Sehova ko tana falalaʼaga.”​—Selemia 17:7; 20:11.

Ia ʼaho nei, ʼe toe fakamālohiʼi foki e Sehova ia nātou ʼaē ʼe nātou falala kia te ia. Neʼe fakamoʼoni ia Edward ki te faʼahi ʼaia,a te tāmai ʼo te ʼu fānau e toko fā pea neʼe tuputupu māmālie ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE ina fakamahino fēnei mai: “Neʼe kua taʼu hiva taku Fakamoʼoni kia Sehova, kae neʼe hage neʼe mole ʼau tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie. Neʼe tupu ʼuhi ko taku mole lotomālohi pea mo taku mole loto falala. ʼI taku mavae ki Sepania, neʼe ʼau kau ki te kiʼi kokelekasio neʼe ko tana tagata ʼāfea pe e tahi pea mo tona tagata faifekau faka minisitelio pe e tahi. ʼI te lahi ʼo te toe gāue ʼaē neʼe tonu ke fai, neʼe kole mai e te tagata ʼāfea ke ʼau fakahoko he ʼu gāue kehekehe. Neʼe ʼau tekelili ʼi taku fai taku ʼu ʼuluaki akonaki ʼi te ʼu fono. Kae neʼe ʼau ako te maʼuhiga ʼaē ke ʼau falala kia Sehova. Neʼe fakamālo tuʼumaʼu mai te tagata ʼāfea ki te ʼu akonaki ʼaē neʼe ʼau fai, pea neʼe ina fai mai he ʼu tokoni fakapotopoto ke ʼau tuputupu ʼi te faʼahi ʼaia.

“ ʼI taku fai te faʼahi ʼaia, neʼe ʼau toe fakalahi foki mo taku gāue fai faka mafola, pea neʼe lelei age taku takitaki ʼo toku famili ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ko te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼaki, neʼe toe maʼuhiga age te moʼoni ki toku famili, pea neʼe ʼau fiafia ai. ʼI te temi nei, kua ʼau tagata faifekau faka minisitelio, pea ʼe ʼau gāue mālohi ke ʼau liliu ko he tagata ʼāfea ʼi te kokelekasio.”

“Koutou Toʼo Kehe Ia Koutou Tokotou ʼUlugaaga ʼĀfea”

Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe mahino kia Edward, ʼe maʼua ke kita falala kia Sehova ke kita tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE toe maʼuhiga foki ke kita maʼu te “ ʼulugaaga foʼou” ʼaē neʼe fakahā e Kilisito. ʼE lava feafeaʼi hakita fai ia te faʼahi ʼaia? ʼUluaki, ʼe tonu ke kita “toʼo kehe” te ʼu meʼa ʼaē ʼe kau ki te ʼulugaaga ʼāfea. (Kolose 3:⁠9, 10) Ohage pe ko te ʼu kiʼi mele peʼe ko te ʼu kiʼi maka ʼaē ʼe tonu ke toʼo kehe ʼi he taimani ke feala hana liliu ko he maka gigila, ʼe toe feiā pe mo te ʼu faʼahiga aga “ ʼa te mālama,” ʼaē ʼe tonu ke tou līaki ke gigila ai tatatou ʼulugaaga foʼou.​—Kalate 4:⁠3.

Ko te faʼahiga aga ʼaia ʼaē ʼe lagi tou fai, ʼe ko tatatou mole fia fakahoko he ʼu maʼua, ke ʼaua naʼa lahi fau te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamaʼua mai kia tatou. ʼE moʼoni, ko te ʼu maʼua ʼe pipiki ki he gāue, kae ʼe ko he gāue fakafiafia. (Vakaʼi ia Gāue 20:35.) Neʼe ʼui e Paulo, ko te pipiki ki te ʼAtua ʼe maʼua ai ke tou ‘gāue mālohi pea mo tou faiga mālohi.’ Pea neʼe ina ʼui fēnei, ʼe tou fai fakafiafia te faʼahi ʼaia “he neʼe tou tuku tatatou falala ki te ʼAtua maʼuli,” ia ia ʼaē ʼe mole ina galoʼi te gāue ʼaē ʼe tou fai maʼa tatatou ʼu tēhina mo tuagaʼane Kilisitiano pea mo ʼihi.​—1 Timoteo 4:​9, 10; Hepeleo 6:​10.

ʼE ʼi ai te ʼu taimani “vaivai,” pea ʼe tonu ke fakaʼaogaʼi fakaʼeteʼete. Kae ʼaki te masini ʼe higoa ko te polariseur, ko te tagata tufuga maka maʼugataʼa ʼe feala ke ina ʼiloʼi te vaivaiʼaga ʼaia pea mo gāueʼi te maka ʼaia. E lagi ʼi ai he meʼa ʼe tou lotomamahi ai, peʼe ko he faʼahi ʼo totatou ʼulugaaga ʼe kovi ʼuhi ko totatou maʼuli ʼāfea peʼe ko he meʼa fakamataku neʼe hoko kia tatou. Koteā te meʼa ʼe feala ke tou fai? ʼUluaki, ʼe tonu ke tou fakamoʼoni ʼe tou tau mo te fihifihia ʼaia, pea mo tou fakatotonu ke tou fakatokatoka mo kapau ʼe feala. ʼE tonu ke tou fakahā totatou mamahi kia Sehova ʼi te faikole, ʼo lagi tou kumi tokoni ʼi te faʼahi fakalaumālie ki he tagata ʼāfea.​—Pesalemo 55:22; Sake 5:​14, 15.

Neʼe lotomamahi feiā ia Nicholas. ʼE ina fakamahino fēnei: “Neʼe lahi te ʼinu kava ʼo taku tāmai, pea neʼe lahi ʼaupito te ʼu mamahi ʼaē neʼe ina fakatupu kia ʼau pea mo toku tokolua. ʼI taku mavae ʼi te faleako, neʼe ʼau hū ki te solia, kae mole tuai pea neʼe hoko kia ʼau he ʼu fihifihia ʼuhi ko taku agatuʼu. Neʼe pilisoniʼi ʼau ʼi te solia he neʼe ʼau fakatau toloke, pea ʼi te tahi lakaga neʼe ʼau hola ʼi te fale solia. Ki muli age, neʼe ʼau mavae ʼi te solia, kae neʼe hoko atu pe taku ʼu fihifihia. Logope la neʼe kovi ʼaupito te ʼaluʼaga ʼo toku maʼuli ʼuhi ko taku fakaʼaogaʼi te toloke pea mo te lahi ʼo taku ʼinu kava, kae neʼe ʼau fia ʼiloʼi te Tohi-Tapu pea mo maʼu he ʼuhiga ʼo toku maʼuli. Moʼo fakaʼosi, neʼe ʼau felāveʼi mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼo ʼau fetogi toku faʼahiga maʼuli, pea neʼe ʼau hū ki te moʼoni.

“Kae neʼe tonu ke ʼau talitali lolotoga ni ʼu taʼu, ke ʼau tauʼi te tahi faʼahi kovi ʼo toku ʼulugaaga. Neʼe mole ʼau leleiʼia ke takitaki ʼau pea neʼe ʼau hoko ʼita mokā tokoniʼi ʼau. Logope la neʼe ʼau loto ke fakaʼaogaʼi ʼau e Sehova, kae ko te vaivaiʼaga ʼaia neʼe ina tāʼofi taku tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie. Moʼo fakaʼosi, ʼaki te tokoni ʼo te ʼu tagata ʼāfea lotomahino e lua, neʼe ʼau fakamoʼoni ai ki taku vaivaiʼaga ʼaia pea neʼe ʼau kamata maʼuliʼi te ʼu tokoni faka Tohi-Tapu ʼaē neʼe nā fai mai ʼaki te ʼofa. Logope la ʼe kei ʼau ʼita ʼi ʼihi temi, kae kua ʼau lolomi taku agatuʼu. ʼE ʼau fakafetaʼi kia Sehova ki tana tokaga kia ʼau ʼaki he loto faʼa kātaki pea mo te tokoni ʼofa ʼaē neʼe fai mai e te ʼu tagata ʼāfea. ʼI taku tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, mole heʼeki faʼa fualoa neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau tagata faifekau faka minisitelio.”

Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe mahino kia Nicholas, ʼe mole faigafua te fetogi ʼo tokita aga ʼaē ʼe kovi. E lagi hoko kia tatou he meʼa feiā. E lagi tou tokagaʼi fau te ʼu meʼa ʼaē ʼe fai mai e ʼihi. Lagi ʼe tou lotokovi ki he tahi, peʼe lahi fau tatatou fia faʼitaliha. Koia, ʼe feala ki te ʼu meʼa ʼaia ke nātou tāʼofi tatatou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE hoko te taʼi faigataʼaʼia ʼaia ki te hahaʼi tufuga maka maʼugataʼa mokā nātou gāueʼi te ʼu maka ʼaē ʼe higoa ko te ʼu naats. Ko te faʼahiga maka ʼaia ʼe tupu ʼuhi ko te fefioʼaki ʼa he faʼahiga maka pea mo te taimani ʼi te temi ʼaē ʼe fakatupu ai te taimani. Ko te meʼa ʼaē ʼe hoko ʼaki, ʼe mole tatau te faʼufaʼu ʼo te ʼu maka e lua ʼaē ʼe tuʼu ʼi te loto naat, ʼo faigataʼa ai te tele ʼo te maka ʼaia. ʼE toe feiā aipe mo tatou, heʼe maʼu ia tatou te ʼu meʼa kehekehe e lua ʼe fefakafeagaiʼaki, ʼe ko te ʼu holi ʼo totatou loto pea mo totatou kakano heʼe haohaoa. (Mateo 26:⁠41; Kalate 5:​17) ʼI ʼihi temi, e lagi tou fia tuku tatatou ʼu faiga, ʼo ʼui maʼa tatou, ʼe mole faʼa maʼuhiga te ʼu faʼahi kovi ʼo totatou ʼulugaaga. ʼE feala pe ke tou ʼui fēnei, ‘tatau aipe peʼe ʼau fetogi peʼe kailoa, kae ʼe ʼofa pe anai toku famili pea mo toku ʼu kaumeʼa kia ʼau.’

Kae kapau ʼe tou fia tauhi ki totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane pea mo faka kolōliaʼi tatatou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo, pea ʼe ʼaoga ke tou ‘fakafoʼou ia tatou ʼi te mālohi ʼaē ʼe ina uga tatatou ʼatamai,’ ʼo tou kofuʼi te ʼulugaaga foʼou. ʼE fua lelei te faiga ʼaia ʼaē ʼe kita fai, pea ʼe fakamoʼoni ia Nicholas pea mo ʼihi ki te faʼahi ʼaia. ʼE ʼiloʼi e te tagata ʼaē ʼe ina fakamomole taimani, ʼe feala ke matakovi te taimani ʼuhi pe ko te kiʼi mele e tahi. ʼO toe feiā aipe mo tatou, ʼe feala ke matakovi totatou agaaga ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼuhi pe ko te vaivaiʼaga e tahi ʼo totatou ʼulugaaga. Kae ko te meʼa ʼaē ʼe kovi tāfito, heʼe feala pe ke tou mamate ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼuhi ko he vaivaiʼaga lahi.​—Tāʼaga Lea 8:​33.

ʼE Hage Ko He “Afi” Ia Tatou

Ko te tagata ʼaē ʼe ina fakamomole te ʼu taimani, ʼe ina faigaʼi ke ina taupau te gigila ʼi te loto taimani. ʼE ina fai te faʼahi ʼaia ʼo ina togi te ʼu faʼahi ʼo te taimani ke gigila ai te ʼu lanu kehekehe. Ko te gigila ʼaia ʼaē ʼe lanu kehekehe ʼe feʼaluʼaki ʼi te loto taimani, ʼo tupu ai he faʼahiga mālama ʼe hage ko te afi, pea ʼe gigila ai te taimani. ʼO toe feiā aipe, ko te laumālie ʼa te ʼAtua ʼe feala ke liliu ohage ko he “afi” ia tatou.​—1 Tesalonika 5:​19; Gāue 18:25; Loma 12:11.

Kae e feafeaʼi mo kapau ʼe tou logoʼi ʼi totatou loto, ʼe ʼaoga ke tuputupu tatatou holi ʼaē ke tou mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie? ʼE lava feafeaʼi te fai ʼo te faʼahi ʼaia? ʼE tonu ke tou ‘vakaʼi tatatou ʼu ala.’ (Pesalemo 119:​59, 60) Ko tona faka ʼuhiga, ke tou ʼiloʼi pe koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou tāʼofi tatou ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea ke tou ʼiloʼi pe koteā te ʼu gāue fakalaumālie ʼaē ʼe tonu ke tou faiga mālohi kiai. ʼE feala ke tuputupu tatatou leleiʼia ʼo te ʼu meʼa fakalaumālie mo kapau ʼe tou ako takitokotahi pea mo tou faikole fakamalotoloto. (Pesalemo 119:​18, 32; 143:​1, 5, 8, 10) Tahi ʼaē meʼa, kapau ʼe tou fakatahi mo nātou ʼaē ʼe gāue mālohi ʼi te tui, pea ʼe toe ʼāsili anai tatatou loto ʼaē ke tou tauhi fakamalotoloto kia Sehova.​—Tito 2:14.

Ko te finemui Kilisitiano ko Louise, neʼe ina ʼui fēnei: “Neʼe ʼau fakakaukauʼi te gāue pionie katoa lolotoga taʼu e lua ʼi muʼa ʼo taku liliu ʼo pionie, peʼe ko he kaugā fai faka mafola temi katoa ʼo te Puleʼaga. Neʼe mole he meʼa neʼe ina tāʼofi ʼau ke ʼau toʼo te selevisi ʼaia, kae neʼe ʼau leleiʼia toku faʼahiga maʼuli fīmālie, pea neʼe mole ʼau fia fetogi te faʼahi ʼaia. Fokifā pe, neʼe mate taku tāmai. Neʼe ʼau mahino ai ki te ʼuhiga faka temi ʼo te maʼuli, pea mo taku mole fakaʼaogaʼi fakalelei ia toku maʼuli. Koia, neʼe ʼau fetogi taku ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie, mo fakalahi taku fai faka mafola, pea neʼe ʼau liliu ai leva ʼo pionie katoa. ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, neʼe tokoni mai te ʼu tēhina mo te ʼu tuagaʼane fuli ʼaē neʼe nātou lagolago ki te ʼu fakatuʼutuʼu ki te fai faka mafola, pea neʼe nātou kaugā gāue tuʼumaʼu mo ʼau ʼi te minisitelio. Kua mahino kia ʼau, ʼi te ʼu ʼaluʼaga fuli pe, ʼe malave ʼaupito kia tatou te ʼu manatu pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te hahaʼi ʼaē ʼe tou fakakaugā mo nātou.”

ʼE Fakamāsila Tatou ʼAki Te Ukamea

Ko te taimani, ʼe ko te maka ʼaia ʼaē ʼe fefeka tokotahi ʼi te ʼu maka fuli ʼaē ʼe maʼu ʼi te kele. Koia, ʼe maʼua ai ke fakaʼaogaʼi he taimani moʼo tele ʼaki he tahi taimani. Ko te faʼahi ʼaia ʼe ina fakamanatuʼi ki te kau ako Tohi-Tapu te tahi tāʼaga lea ʼe ina ʼui fēnei: “Ko te ukamea ʼe fakamāsila ʼaki te ukamea. Koia ko te tagata ʼe ina fakamāsila te fofoga ʼo he tahi tagata.” (Tāʼaga Lea 27:17) E feafeaʼi te “fakamāsila” ʼo tokita fofoga? E lagi feala anai ke fakamāsila te ʼatamai pea mo te ʼaluʼaga fakalaumālie ʼo he tahi, ohage pe ko te meʼa kili hele ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi moʼo fakamāsila ʼaki te mataʼi hele. Ohage la, kapau ʼe tou lotohoha ʼuhi ko he meʼa fakatupu lotomamahi, pea ʼe feala ke tou toe lelei ʼaki he fakaloto mālohi ʼe fai mai kia tatou. ʼE feala ai ke tou toe malimali pea ke tou toe mālohi ki te gāue fai faka mafola. (Tāʼaga Lea 13:12) Ko te kau tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio ʼe feala tāfito ke nātou tokoni mai ke tou fakamāsila tatou, ʼo nātou fai he ʼu tokoni faka Tohi-Tapu ke tou tuputupu ki muʼa. ʼE nātou mulimuli ki te pelesepeto ʼaē neʼe fakahā fēnei e Salomone: “Foaki ki he tagata ʼe poto, pea ʼe toe liliu anai ʼo poto age. Foaki te ʼatamai mālama ki he tahi ʼe faitotonu, pea ʼe lahi age anai tana ʼatamai mālama.”​—Tāʼaga Lea 9:9.

ʼE mahino papau ia, ʼe ʼaoga he temi lahi ki te ako. Lolotoga taʼu e hogofulu tupu, neʼe vaevae e te ʼapositolo ko Paulo tana poto pea mo tana faʼahiga faiakonaki kia Timoteo. (1 Kolonito 4:​17; 1 Timoteo 4:​6, 16) Ko te ako loaloaga ʼaē neʼe fai e Moisese kia Sosue lolotoga ia taʼu e 40, neʼe ʼaoga fualoa ki te puleʼaga ʼo Iselaele. (Sosue 1:​1, 2; 24:29, 31) Neʼe mulimuli ia Eliseo ki te polofeta ko Elia lagi lolotoga taʼu e 6, ʼo ina maʼu ai he faʼifaʼitaki lelei moʼo fakahoko tona minisitelio ʼaē neʼe tonu ke ina fai lolotoga taʼu e 60. (1 Hau 19:21; 2 Hau 3:​11) ʼI tanatou akoʼi tatou ʼaki te faʼa kātaki, ʼe mulimuli te kau tagata ʼāfea ki te faʼifaʼitaki ʼo Paulo, mo Moisese, pea mo Elia.

Ka tou akoʼi he tahi, pea ʼe tonu ke tou fakamālo ki tana ʼu faiga. Ka tou fakahā fakamalotoloto neʼe tou leleiʼia te ʼu akonaki ʼaē neʼe fai e ʼihi peʼe ko tanatou ʼu gāue lelei, pea ʼe lagi tou uga ai anai nātou ke toe lahi age tanatou tauhi ki te ʼAtua. Ko te fakamālo ʼaē ʼe fai mai kia kita ʼe ina fakatupu takita falala, pea ʼe ina fakaloto mālohiʼi ai leva kita ke kita tauʼi tokita ʼu vaivaiʼaga. (Vakaʼi ia 1 Kolonito 11:2.) ʼE fakaloto mālohiʼi anai tatou ke tou tuputupu ʼi te moʼoni, mo kapau foki ʼe tou maʼumaʼua ʼi te gāue fai faka mafola ʼo te Puleʼaga pea mo te tahi ʼu gāue ʼo te kokelekasio. (Gāue 18:5) Ka hinoʼi e te kau tagata ʼāfea he ʼu tēhina ʼi te kokelekasio ki he ʼu gāue ʼo mulimuli ki tanatou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe feala ai ki te ʼu tēhina ʼaia ke nātou maʼu ai he faʼahiga poto ʼe ina fakamālohiʼi anai tanatou loto ʼaē ke nātou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie.​—Filipe 1:8, 9.

Ko He Tupuʼaga Lelei Ke Tou Tuputupu ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie

ʼE faka ʼuhigaʼi te ʼu taimani ko he ʼu meʼa ʼe maʼuhiga ʼaupito. ʼE toe moʼoni te faʼahi ʼaia ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē ʼe fakatahi moʼoni mo te famili faka malamanei ʼo te kau atolasio ʼo Sehova. ʼI tona fakahagatonu, ko te ʼAtua totonu ʼe ina fakahigoaʼi nātou ko te ʼu meʼa “manakoʼia,” peʼe ko te ʼu meʼa “maʼuhiga” ʼo te ʼu puleʼaga fuli pe. (Asea 2:7, kiʼi nota ʼi te lalo pasina) ʼI te taʼu ʼaenī kua hili, ko te toko 375 923 neʼe nātou papitema ʼo nātou liliu ai ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Moʼo fakatuʼutuʼu lelei te tuputupu ʼaia, ʼe ʼaoga ke tou ‘fakalahi te fale fehikitaki.’ Kapau ʼe tou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie​—pea mo tou faiga ke tou maʼu he ʼu pilivilesio ʼi te tauhi faka Kilisitiano​—pea ʼe tou kau anai ki te fakatuʼutuʼu ʼo te tuputupu ʼaia.​—Isaia 54:2; 60:22.

ʼO mole hage ko te ʼu taimani maʼuhiga ʼaē ʼe taupau ʼi te ʼu fale paʼaga pea ʼe mole feala hakita sio kiai, ko tatatou maʼuhiga ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼe feala ke gigila ia muʼa ʼo te hahaʼi. ʼI tatatou fakamomole tuʼumaʼu ʼi hona ʼaluʼaga fakatā tatatou ʼu kalitate faka Kilisitiano, ʼe tou faka kolōliaʼi ia Sehova ʼAtua. Neʼe fakaloto mālohiʼi fēnei e Sesu tana kau tisipulo: “[Ke] mū . . . tokotou mālama ʼi muʼa ʼo te hahaʼi, koteʼuhi ke nātou mamata ki ʼakotou gāue lelei pea nātou faka kolōlia ai ki takotou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo.” (Mateo 5:⁠16) ʼE mahino papau ia, ʼe ko he tupuʼaga lelei ʼaia ke tou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Neʼe fetogi te ʼu higoa ʼi te alatike ʼaenī.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae