Te ʼu Fua Lelei ʼo Te Manako ʼAē Ki Te Folafola ʼa Te ʼAtua
“Manako [ki te poto], pea ʼe ina puipui anai koe. . . . ʼE ina faka kolōliaʼi anai koe heʼe ke fāʼufua kiai.”—Tāʼaga Lea 4:6, 8.
1. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te manako moʼoni ki te Folafola ʼa te ʼAtua?
ʼE MAʼUHIGA ki he Kilisitiano ke ina lau te Tohi-Tapu. Kae ko te lau ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe mole ko he fakamoʼoni ʼaia ʼe kita manako kiai. E feafeaʼi mo kapau ʼe lau e he tahi te Tohi-Tapu kae ina fai te ʼu meʼa ʼaē ʼe tapuʼi e te Tohi-Tapu? ʼE mahino ia ʼe mole manako ia ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ohage ko te tagata ʼaē neʼe ina tohi te Pesalemo 119. Ko tana manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua, neʼe ina uga ia ia ke ina maʼuliʼi te ʼu fakatotonu.—Pesalemo 119:97, 101, 105.
2. Koteā te ʼu fua lelei ʼaē ʼe tou maʼu ʼaki te poto ʼaē ʼe fakatafito ki te Folafola ʼa te ʼAtua?
2 Ka mulimuli he tahi ki te Folafola ʼa te ʼAtua, pea ʼe maʼua ke ina fakatonutonuʼi tuʼumaʼu tana faʼahiga fakakaukau pea mo tona faʼahiga maʼuli. ʼE hā ʼaki ai ʼe ina maʼu te poto fakaʼatua, ʼaē ko tona faka ʼuhiga ko te maʼuliʼi ʼo te ʼatamai mālama pea mo te ʼu meʼa ʼaē kua mahino kiai ʼi tana ako te Tohi-Tapu. “Manako ki [te poto], pea ʼe ina puipui anai koe. Faka maʼuhiga ia ia, pea ʼe ina hikihiki anai koe. ʼE ina faka kolōliaʼi anai koe heʼe ke fāʼufua kiai. ʼE ina foaki anai ki tou ʼulu he pale matalelei; ʼe ina hili anai kia koe he kolona taulekaleka.” (Tāʼaga Lea 4:6, 8, 9) ʼE ko he fakaloto mālohi lelei ʼaia ke tou fakatuputupu tatatou manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua pea ke ina takitaki tatou! ʼE mahino ia ʼe tou loto fuli ke puipui tatou, mo hikihiki tatou pea mo faka kolōliaʼi tatou.
Ko He Puipui Ke Mole Tou Maʼuli Mamahi ʼo Talu Ai
3. He koʼe ʼe ʼaoga tāfito ia ʼaho nei, ke puipui te kau Kilisitiano, pea ko ai ʼaē ʼe tonu ke tou hāo mai ai?
3 ʼE puipui feafeaʼi he tahi e te poto ʼaē neʼe ina maʼu ʼi tana ako pea mo maʼuliʼi te Folafola ʼa te ʼAtua? ʼUluaki, ʼe puipui ia ia mai ia Satana te Tevolo. Neʼe akoʼi e Sesu ki ʼana kau tisipulo ke nātou faikole ke hāofaki nātou mai te agakovi, ia Satana. (Mateo 6:13) Ia ʼaho nei, ʼe maʼuhiga ʼaupito ke tou kole te faʼahi ʼaia ʼi tatatou ʼu faikole. Neʼe kapu ifo ia Satana pea mo tana kau temonio mai selo ʼi te kamata ʼo te taʼu 1914, pea kua “hauhau fakamataku [Satana], i tana iloi ko te temi siʼi kei toe kia te ia.” (Apokalipesi 12:9, 10, 12) ʼI te temi ʼaenī, kua kovi ʼaupito tana hāūhāū ʼuhi ko te mole he fua ʼo tana tauʼi ia nātou ʼaē “e natou taupau te u fekau a te Atua pea mo taupau te fakamooni a Sesu.”—Apokalipesi 12:17.
4. Koteā ʼaē ʼe tonu ke fai e te kau Kilisitiano ke puipui nātou mai te ʼu fakaneke pea mo te ʼu hele ʼa Satana?
4 ʼI tana ʼita, ʼe hoko atu e Satana tana fakahalaʼi te ʼu minisi Kilisitiano ʼaia, pea mo ina fakatupu te fakataga agamālohi peʼe ko he tahi ʼu fakafeagai ki tanatou gāue. Tahi ʼaē meʼa, ʼe ina fia fakaneke te kau fai faka mafola ʼo te Puleʼaga ke nātou fakamuʼamuʼa te fia ʼiloa ʼi te mālama, te maʼuli fīfīmālie, te fia maʼu koloā, pea mo te ʼu fakafiafia, kae mole nātou fakahoko te gāue ʼaē ko te faka mafola ʼo te Puleʼaga. Koteā ʼaē ʼe ina puipui te ʼu kaugana agatonu ʼa te ʼAtua mai te fakaneke ʼa Satana peʼe ke mole nātou tō ki tana ʼu hele? ʼE mahino papau ia, ʼe maʼuhiga kia nātou te faikole, tanatou felogoi lelei mo Sehova, pea mo nātou tui ʼe hoko moʼoni anai tana ʼu fakapapau. Kae ko te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼe pipiki ki tanatou ʼiloʼi te ʼu fakamanatu ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua pea mo tanatou holi mālohi ke nātou mulimuli ki te ʼu fakamanatu ʼaia. ʼE tou maʼu te ʼu fakamanatu ʼaia mokā tou lau te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi ako faka Tohi-Tapu, mokā tou kau ki te ʼu fono faka Kilisitiano, mokā tou tali te ʼu tokoni faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe fai mai e hotatou tēhina, peʼe ka tou faikole pea mo metitasio ki te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu ʼaē ʼe fakamanatuʼi mai e te laumālie ʼa te ʼAtua.— Isaia 30:21; Soane 14:26; 1 Soane 2:15-17.
5. Koteā te tahi ʼu faʼahi ʼaē ʼe puipui ai tatou e te poto ʼaē ʼe fakatafito ki te Folafola ʼa te ʼAtua?
5 Ko nātou ʼaē ʼe nātou manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe toe puipui nātou ʼi te tahi ʼu faʼahi. Ohage la, ʼe mole hoko kia nātou te lotohoha pea mo te ʼu mahaki fakasino ʼaē ʼe kita maʼu mokā kita fakaʼaogaʼi te toloke, te suluka, pea mo te fai ʼo te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga. (1 Kolonito 5:11; 2 Kolonito 7:1) ʼE mole nātou fai he ʼu meʼa ʼe fakatupu maveuveu, ohage ko te fai fatufatu peʼe ko te fai ʼo he ʼu palalau kovi. (Efeso 4:31) Tahi ʼaē, ʼe mole nātou faiga anai ke nātou ʼiloʼi lelei te ʼu filosofia loi ʼo te poto fakamālama, naʼa tupu ai hanatou lotolotolua. (1 Kolonito 3:19) ʼI tanatou manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe puipui ai nātou mai te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke fakatupu kovi ai ki tanatou ʼu felogoi mo te ʼAtua pea mo puli ai tanatou ʼamanaki ki te maʼuli heʼegata. ʼE nātou fakaʼaogaʼi tonatou temi moʼo tokoni ki te hahaʼi ke nātou tui ki te ʼu fakapapau taulekaleka ʼo te Tohi-Tapu, heʼe nātou ʼiloʼi ʼe nātou ‘haofaki anai ia natou pea mo natou e fakalogo kia natou.’—1 Timoteo 4:16.
6. ʼE lava feafeaʼi ki te poto ʼaē ʼe fakatafito ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ke ina puipui tatou ʼi te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa?
6 ʼE moʼoni, ko te hahaʼi fuli—māʼia mo nātou ʼaē ʼe manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua—ʼe mole nātou hāo mai “te ʼu temi pea mo te ʼu meʼa [ʼaē ʼe hoko] fakafokifā.” (Tagata Tānaki 9:11) ʼE mahino ia ʼe hoko anai ki ʼihi he ʼu tuʼutāmaki, he mahaki kovi, he fakaʼī, peʼe nātou mate fakafokifā. Kae ʼe puipui tatou. Kapau ʼe hoko he meʼa fakaloto mamahi kia ia ʼaē ʼe manako moʼoni ki te Folafola ʼa te ʼAtua, pea ʼe mole lotomamahi anai ʼo talu ai. Kae ʼe mole tonu ke tou tuʼania fau ki te ʼu meʼa ka hoko ʼi te ka haʼu. Kapau kua tou ʼosi vakavakaʼi lelei ia meʼa fuli ʼaē ʼe feala ke hoko, pea ʼe lelei anai ke tou tuku te ʼu meʼa ʼaia kia nima ʼo Sehova pea ke ʼaua naʼa tou tuku ki te maʼuli tuʼania ʼa te hahaʼi ʼo te temi ʼaenī ke ina maumauʼi tatatou tokalelei. (Mateo 6:33, 34; Filipe 4:6, 7) Koutou manatuʼi tuʼumaʼu ʼe hoko moʼoni anai te ʼamanaki ʼo te fakatuʼuake, pea mo he maʼuli ʼe lelei age mokā ‘fai anai [e te ʼAtua] ia mea foou fuape.’—Apokalipesi 21:5; Soane 11:25.
Koutou Liliu Ko He “Kele Lelei”
7. Koteā te lea fakatātā ʼaē neʼe fai e Sesu ki te hahaʼi ʼaē neʼe ʼōmai ʼo fakalogo kia te ia?
7 ʼI tana tahi lea fakatātā, neʼe fakahā lelei e Sesu te maʼuhiga ʼaē ke tou mahino lelei ki te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼI te temi ʼaē neʼe faka mafola ai e Sesu te logo lelei ʼi Palesitina, neʼe fakatahitahi te hahaʼi moʼo fakalogo kia te ia. (Luka 8:1, 4) Kae neʼe mole ko nātou fuli ʼaia ʼaē neʼe manako moʼoni ki te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼE mahino ia, ko te tokolahi ia nātou neʼe ʼōmai ʼo fakalogo kia te ia, he neʼe nātou fia sio ki he ʼu milakulo pe neʼe nātou leleiʼia tana faʼahiga faiakonaki. Pea neʼe fai ai leva e Sesu ki te hahaʼi te lea fakatātā ʼaenī: “Nee hu ki tuà te tagata lulu pulapula o lulu tana pulapula, pea i tana lulu te pulapula nee maofa ihi ki te vaeʼala, nee molomoloki ia pea nee kai e te u manulele o te lagi. Pea ki ihiʼage nee maofa ki te maka, nee homo ake pea moamoa atu aipe koteuhi nee mole palapala ia, mo ihi nee maofa ki te vaotalatala, nee homo ake pea nee malumoea i te vaotalatala. Pea ki ihi leva nee maofa ki te kele lelei nee homo ake mo fua mai o teau.”—Luka 8:5-8.
8. ʼI te lea fakatātā ʼa Sesu, koteā ʼaē ʼe fakatātā e te pulapula?
8 Neʼe fakahā e te lea fakatātā ʼa Sesu ʼe kehekehe anai te tali ʼo te faka mafola ʼo te logo lelei, he neʼe fakalogo ki te agaaga ʼo te loto ʼo ia ʼe fagono. Ko te pulapula ʼaē neʼe lulu ʼe ko “te folafola a te Atua.” (Luka 8:11) Peʼe, ohage ko te tahi faʼahiga fakamatala ʼo te lea fakatātā ʼaia, ʼe ʼui ko te pulapula ʼe ko “te folafola o te Puleaga.” (Mateo 13:19) Neʼe feala ke fakaʼaogaʼi e Sesu te ʼu palalau ʼaia e lua, he ko te kupu tāfito ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe ko te Puleʼaga ʼi selo ʼaē ʼe nofo Hau ai Sesu Kilisito, pea ʼe fakaʼaogaʼi anai e Sehova moʼo fakatonuhia tona pule faʼitaliha pea mo fakamaʼa tona huafa. (Mateo 6:9, 10) Pea ko te pulapula ʼe ko te logo lelei ʼaē ʼe tuʼu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua, te Tohi-Tapu. ʼE faka maʼuhigaʼi e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te logo ʼaia ʼo te Puleʼaga, ʼo nātou to te pulapula ohage ko tona fai e te ʼuluaki Tagata to pulapula, ia Sesu Kilisito. ʼE tali feafeaʼi nātou e te hahaʼi?
9. Koteā ʼaē ʼe fakatātā e te pulapula ʼaē ʼe maʼofa (a) ʼi te ala? (b) ʼi te kele makamakaʼia? (c) ʼi te vao talatala?
9 Neʼe ʼui e Sesu neʼe maofa te tahi pulapula ʼi te ala pea neʼe molomoloki. ʼE ina fakatātā te hahaʼi ʼaē ʼe tuʼania fau, ʼe mole feala ai ke aka te pulapula ʼo te Puleʼaga ʼi tonatou loto. ʼI muʼa ʼo hanatou fakatuputupu te manako ʼaē ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe “lakaʼage te temonio o too te folafola mai onatou loto, ke aua tanatou tui naʼa natou mauli.” (Luka 8:12) Neʼe maofa te tahi pulapula ki te kele makamakaʼia. ʼE ina fakatātā te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fia logo ki te logo ʼo te Tohi-Tapu kae mole malave ki tonatou loto. Ka hoko mai he ʼu fakafeagai, peʼe ka hage kia nātou ʼe faigataʼa fau te maʼuliʼi ʼo te ʼu tokoni ʼa te Folafola, pea “e natou liaki ia” heʼe mole hanatou aka. (Luka 8:13) Pea ʼe ʼi ai ia nātou ʼaē ʼe logo ki te folafola kae ʼe nātou malumoea ʼuhi ko te “fakahohaa, mo te u koloa pea mo te fiafia o te mauli.” Ki muli age, ohage ko te taomia ʼo he ʼu fuʼu akau ʼi te vaotalatala, “e natou fakamalumoea ai.”—Luka 8:14.
10, 11. (a) Ko ai ʼaē ʼe nātou fakatātā te kele lelei? (b) Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai moʼo “taupau” te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi ʼotatou loto?
10 Moʼo fakaʼosi, ʼe ʼi ai te pulapula neʼe maofa ʼi te kele lelei. ʼE ina fakatātā te hahaʼi ʼaē ʼe nātou tali te logo ʼaki “he loto e taau mo lelei.” ʼE mahino ia ʼe tou loto fuli ke tou kau ʼi te faʼahiga kele ʼaia. Kae ʼi te sivisivi fakamuli, ʼe ko te manatu ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe maʼuhiga. (Tāʼaga Lea 17:3; 1 Kolonito 4:4, 5) ʼE ʼui e tana Folafola ʼe tonu ke tou fakamoʼoni ʼe tou maʼu “he loto e taau mo lelei” ʼaki te aga ʼaē ʼe fakahā ʼi te temi ʼaenī ʼo aʼu ki totatou mate, peʼe ʼo aʼu ki te temi ʼaē ka fakaʼauha ai e te ʼAtua te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa kovi ʼaenī. Kapau ʼi te kamata neʼe tou tali lelei te logo ʼo te Puleʼaga, pea ʼe ko he meʼa lelei. Kae ko nātou ʼaē ʼe nātou maʼu he loto ʼe tāu pea mo lelei, ʼe nātou tali te Folafola ʼa te ʼAtua pea “e natou fua i te kataki.”—Luka 8:15.
11 ʼE ko te meʼa pe e tahi ʼe feala ke tou fai moʼo taupau ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi totatou loto, ʼe ko hatatou lau pea mo ako takitokotahi peʼe tou fai te faʼahi ʼaia mokā tou fakatahitahi mo totatou ʼu tēhina ʼi te tui. Pea ʼe toe maʼua foki ke tou fakaʼaogaʼi te meʼa kai fakalaumālie fuli, ʼaē ʼe foaki mai ʼaki te fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe hinoʼi moʼo tufa te ʼu meʼa fakalaumālie ʼo te kau tisipulo moʼoni ʼa Sesu. (Mateo 24:45-47) ʼAki te ʼu faʼahi ʼaia, ko nātou ʼaē ʼe nātou taupau te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi tonatou loto, ʼe uga nātou e te ʼofa ke “natou fua i te kataki.”
12. Koteā te ʼu fua ʼaē ʼe tonu ke tou maʼu ʼaki te faʼa kātaki?
12 Koteā ʼaē ʼe homo ʼi te kele lelei? ʼI te natula, ʼe homo ake te pulapula ʼo liliu ko he fuʼu akau ʼe fua, pea ʼe maʼu e te ʼu fua ʼaia te faʼahiga pulapula pe ʼaia, pea ʼe feala ke toe to ke toe maʼu ai he tahi ʼu fua. ʼO toe feiā aipe, ko nātou ʼaē ʼe lelei tonatou loto, ʼe tuputupu te pulapula ʼo te folafola, ʼo nātou tuputupu ai ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼo aʼu ki tanatou toe to mo nātou te pulapula ʼi te loto ʼo te hahaʼi. (Mateo 28:19, 20) Pea ʼe nātou fai tanatou gāue to pulapula ʼaki te faʼa kātaki. Neʼe fakahā e Sesu te maʼuhiga ʼaē ke tou faʼa kātaki ʼi te gāue to pulapula ʼaia, he neʼe ina ʼui fēnei: “Kae ko ae e kataki anai ki te gataʼaga, e mauli anai. Pea ka fagonogono anai te Logolelei aeni o te Puleaga ki te kelekele katoa, ko he fakamooni ki te hahai pagani fuape pea e hoko anai mo te fakaosi.”—Mateo 24:13, 14.
“Koutou Fua i Te Gaue Lelei Fuape”
13. Koteā te kole neʼe fai e Paulo ʼaē ʼe ina fakapipiki ai te maʼu ʼaē ʼo ni ʼu fua pea mo te ʼatamai mālama ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua?
13 Neʼe toe talanoa mo Paulo ki te ʼaoga ʼaē ke ʼi ai he ʼu fua, pea neʼe ina fakapipiki te faʼahi ʼaia mo te Folafola ʼa te ʼAtua. Neʼe ina hūfaki tona ʼu kaumeʼa ʼi te tui ke “katoa tautou iloi tona finegalo i te poto fuape pea i te mahino fakalaumalie, ke taau toutou mauli mo te Aliki pea ke lelei kia te ia te meafuape, ke koutou fua i te gaue lelei fuape.”—Kolose 1:9, 10; Filipe 1:9-11.
14-16. ʼO mulimuli ki te faikole ʼa Paulo, koteā te ʼu fua ʼaē ʼe maʼu e nātou ʼaē ʼe manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua?
14 Koia neʼe fakahā e Paulo ʼe mole tonu pe ke kita maʼu te ʼatamai mālama ʼo te Tohi-Tapu, pea gata ai. Kailoa, kae ko te manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe ina uga anai tatou ke “taau toutou mauli mo te Aliki” ʼo tou haga “fua i te gaue lelei fuape.” Koteā te gāue lelei ʼaia? Ko te faka mafola ʼo te logo lelei ʼo te Puleʼaga, ʼe ko te fakatotonu maʼuhiga ʼaupito ʼaē neʼe fai ki te kau Kilisitiano ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī. (Maleko 13:10) Tahi ʼaē meʼa, ko nātou ʼaē ʼe manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe nātou faiga fakamalotoloto ke nātou foaki he falā moʼo lagolago ki te gāue ʼaia. ʼE nātou fiafia ʼi te pilivilesio ʼaia, heʼe nātou ʼiloʼi “e ofa te Atua kia ia ae e ina foaki fakafiafia.” (2 Kolonito 9:7) ʼE fakaʼaogaʼi tanatou ʼu meʼa ʼofa ʼaia moʼo fakahaʼele te ʼu nofoʼaga ʼo te ʼu Petele e teau tupu, ʼaē ʼe fakatuʼutuʼu ai te gāue fai faka mafola ʼo te Puleʼaga, pea ʼi ʼihi Petele, ʼe tā ai te ʼu Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu. Ko tanatou ʼu meʼa ʼofa ʼe toe ʼaoga foki moʼo totogi pea mo huʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki te ʼu fakatahi lalahi faka Kilisitiano pea mo te ʼu folau ʼo te ʼu tēhina feʼoloʼaki, mo te kau misionea, pea mo te tahi kau fai faka mafola temi katoa.
15 ʼE toe kau ki te ʼu gāue lelei ʼaia, te laga pea mo te taupau ke lelei te ʼu fale ʼaē ʼe fakahoko ai te tauhi moʼoni. ʼE ko tanatou manako ki tana Folafola ʼaē ʼe tupu ai te gaohi fakalelei e tana hahaʼi te ʼu Fale ʼaē ʼe fai ai te ʼu Fakatahi pea mo te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga. (Vakaʼi ia Nehemia 10:39.) Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe tohi te huafa ʼo te ʼAtua ʼi te ʼu muʼa fale ʼaia, koia ʼe maʼuhiga ke maʼa ia loto pea mo tuʼa pea ke matalelei, pea ke maʼa te aga ʼo nātou ʼaē ʼe ʼōmai ʼo tauhi ʼi te ʼu fale ʼaia. (2 Kolonito 6:3) Ko ʼihi Kilisitiano ʼe nātou fai te tahi ʼu meʼa. Ko tanatou manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe ina uga nātou ke nātou folau mamaʼo ke feala hanatou kau ki te laga ʼo he ʼu fale ki te tauhi, ʼi te ʼu potu fenua ʼaē ʼe ʼaoga ʼaupito ai te faʼahi ʼaia, ʼuhi ko te maʼuli masiva ʼa te ʼu tēhina mo tuagaʼane peʼe ʼuhi ko tanatou mole popoto ʼi te faʼahi ʼaia.—2 Kolonito 8:14.
16 Ko “te fua i te gaue lelei fuape” ko tona tahi faka ʼuhiga foki, ke tou fakahoko totatou ʼu maʼua faka famili pea mo tokaga ki totatou ʼu kaumeʼa Kilisitiano. Ko te manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe ina uga tatou ke tou vakaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki totatou “kaiga o te tui” pea mo tou “ako [ʼotatou] lotofale ki te mauli fakalotu.” (Kalate 6:10; 1 Timoteo 5:4, 8) Ki te faʼahi ʼaia, ʼe ko he gāue lelei tatatou ʼaʼahi ia nātou ʼaē ʼe mahahaki pea mo fakaloto fīmālie ia nātou ʼaē ʼe putu. Pea ko he toe gāue lelei ʼaē ʼe fakahoko e tatatou ʼu tagata ʼāfea ʼi te ʼu kokelekasio pea mo te ʼu Komite Faka Felogoi Mo Te Lopitali, ʼi tanatou tokoni kia nātou ʼaē ʼe tau mo ni ʼu ʼahiʼahi ʼo ʼuhiga mo te faitoʼo! (Gaue 15:29) Pea ʼe toe tuputupu foki mo te ʼu tuʼutāmaki—te ʼu tuʼutāmaki fakakelekele pea ʼe hoko ʼihi tuʼutāmaki ʼuhi ko te agavale ʼa te tagata. ʼAki te tokoni ʼa te laumālie ʼa te ʼAtua, ʼe ʼiloa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te ʼu potu kehekehe ʼo te malamanei, heʼe nātou foaki he ʼu tokoni fakavilivili ki tanatou ʼu kaumeʼa ʼi te tui, pea mo te hahaʼi ʼaē neʼe hoko kiai he ʼu tuʼutāmakiʼia. Ko te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼe ko te ʼu fua lelei ʼaē ʼe fakahā e nātou ʼaē ʼe manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua.
Te ʼu Fua Lelei ʼi Te Ka Haʼu Faka Kolōlia
17, 18. (a) Koteā ʼaē ʼe hoko ʼaki te to ʼo te pulapula ʼo te Puleʼaga? (b) Koteā ʼaē ka hoko ʼi te kele, pea mo sio anai kiai ia nātou ʼaē ʼe manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua?
17 Ko te to ʼo te pulapula ʼo te Puleʼaga ʼe ina haga foaki he ʼu fua lelei lahi ki te hahaʼi. ʼI te ʼu taʼu pe ʼaenī, ko te toko 300 000 tupu neʼe nātou tuku ke aka ʼi tonatou loto te logo ʼo te Tohi-Tapu, ʼo nātou foaki ai tonatou maʼuli kia Sehova pea mo nātou fakahā te faʼahi ʼaia ʼi tanatou papitema. ʼE nātou maʼu anai he ka haʼu faka kolōlia!
18 ʼE ʼiloʼi e nātou ʼaē ʼe manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua, mole fualoa anai pea ʼe tuʼu ake Sehova ʼAtua moʼo faka kolōliaʼi tona huafa. Ko “te Lahi ko Papilone,” te kautahi faka malamanei ʼo te lotu hala, ʼe fakaʼauha anai. (Apokalipesi 18:2, 8) Pea ko nātou ʼaē ʼe nātou fakafisi ke nātou mulimuli ki te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe matehi anai nātou e te Hau, ko Sesu Kilisito. (Pesalemo 2:9-11; Taniela 2:44) Hili ʼaia, pea ko te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe ina pulihi anai ʼo talu ai, te fai fakapō, te tau, pea mo te tahi ʼu tuʼutāmaki. Pea ʼe mole toe ʼaoga anai ke fakaloto fīmālie te hahaʼi he mole kei ʼi ai anai he lotomamahi, mo te mahaki, pea mo te mate.—Apokalipesi 21:3, 4.
19, 20. Koteā te ka haʼu faka kolōlia ʼaē ka maʼu anai e nātou ʼaē ʼe manako moʼoni ki te Folafola ʼa te ʼAtua?
19 ʼE ko he ʼu gāue lelei pea mo faka kolōlia ʼaē ka fakahoko anai e nātou ʼaē ʼe manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua! Ko nātou ʼaē ka hāo anai ʼi Halamaketone, ʼe nātou kamata fakahoko anai te gāue fakafiafia ʼaē ko te fakaliliu te kele ʼaenī ko he palatiso. ʼE nātou maʼu anai te pilivilesio lelei ʼaē ko te teuteuʼi te ʼu meʼa ʼaē ka ʼaoga ki te hahaʼi ʼaē kei mamate pea mo kei mālōlō ʼi te ʼu falemaka pea mo te manatu ʼa te ʼAtua, ʼaki te ʼamanaki ʼaē ʼe fakatuʼuake anai nātou. (Soane 5:28, 29) ʼI te temi ʼaia, ʼe fai anai e te Tui ʼAliki, ko Sehova, he takitaki haohaoa ki te hahaʼi ʼi te kele ʼaki tona ʼAlo kua fakanofo, ia Sesu Kilisito. ‘E avahi anai he u tohi,’ ʼe tuʼu ai te ʼu fakatotonu ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te maʼuli ʼi te mālama foʼou.—Apokalipesi 20:12.
20 ʼI te temi ʼaē kua fakakatofa e Sehova, ʼe hiki fuli anai ki selo, te kalasi ʼa te kau Kilisitiano fakanofo ke nātou maʼu tanatou fakapale ʼaē ko te “kauga maù-tofia mo Kilisito.” (Loma 8:17) Lolotoga te ʼAfio ʼa Kilisito ia Taʼu e Afe, ko te hahaʼi fuli ʼaē ʼe manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe nātou maʼu anai te haohaoa ʼo tanatou fakakaukau pea mo tonatou sino. ʼI tanatou ʼosi nofo agatonu ʼi te ʼahiʼahi fakamuli, ʼe fakapale anai nātou ʼaki te maʼuli heʼegata pea ʼe nātou maʼu anai “te ateaina o te kololia o te u fanau a te Atua.” (Loma 8:21; Apokalipesi 20:1-3, 7-10) ʼE ko he temi taulekaleka anai! ʼE moʼoni, tatau aipe peʼe fakapale tatou e Sehova ʼaki te maʼuli ʼi selo peʼe ko te maʼuli ʼi te kele, kae kapau ʼe tou haga manako ki tana Folafola pea mo tou fakatotonu ke tou mulimuli ki te poto fakaʼatua, pea ʼe puipui ai anai tatou ʼi te temi nei. Pea ʼi te ka haʼu ʼe ina ‘faka kolōliaʼi anai tatou he neʼe tou fāʼufua kiai.’—Tāʼaga Lea 4:6, 8.
ʼE Feala Koa Hakotou Fakamahino?
◻ ʼE puipui feafeaʼi anai tatou mo kapau ʼe tou manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua?
◻ Koteā ʼaē ʼe fakatātā e te pulapula ʼo te lea fakatātā ʼa Sesu, pea e feafeaʼi tona to?
◻ ʼE tou lava fakahā feafeaʼi ʼe tou kau ʼi te “kele lelei”?
◻ Koteā te ʼu tapuakina ʼaē ka maʼu e nātou ʼaē ʼe manako ki te Folafola ʼa te ʼAtua?
[Paki ʼo te pasina 16]
Ko te pulapula ʼi te lea fakatātā ʼaē neʼe fai e Sesu, ʼe ina fakatātā te logo lelei ʼaē ʼe maʼu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Garo Nalbandian
[Paki ʼo te pasina 17]
ʼE faʼifaʼitakiʼi e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te Tagata To Pulapula Lahi
[Paki ʼo te pasina 18]
Ko nātou ʼaē ka hāo ʼi Halamaketone, ʼe nātou maʼu anai te ʼu fua ʼo te kele