Fiafia ʼi Te ʼu Fua Lelei ʼo Te Akonaki Fakaʼatua
“Ko ʼau, Sehova, ko ʼau tou ʼAtua, ia Ia ʼaē ʼe ina akoʼi koe ke ʼaoga kia te koe.”—Isaia 48:17.
1. Koteā anai te meʼa ka hoko mo kapau ʼe tou maʼuliʼi te akonaki fakaʼatua ʼi totatou maʼuli?
KO SEHOVA ʼATUA ʼe ina maʼu te poto katoa. ʼE mole he tahi ʼe fakalaka age ia ia ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaē ʼo te manatu, te palalau, pea mo te ʼu gāue. Ko ia ko totatou Tupuʼaga, ʼe ina ʼiloʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou pea ʼe ina tuku fakalahi mai. Ko ia tokotahi ʼe ina ʼiloʼi peʼe feafeaʼi te akoʼi ʼaē ʼo tatou. Pea kapau ʼe tou maʼuliʼi te akonaki fakaʼatua, ʼe tou maʼu te ʼu fua lelei ʼo toe feiā aipe mo te manuʼia moʼoni.
2, 3. (a) Koteā te meʼa neʼe feala ke fua lelei ki te hahaʼi ʼo te temi muʼa ʼa te ʼAtua mo ka na pau la neʼe nātou fakalogo ki tana ʼu fakatotonu? (b) Koteā anai te meʼa ʼe hoko mokā tou maʼuliʼi te akonaki fakaʼatua ia ʼaho nei?
2 ʼE fakahā e te akonaki fakaʼatua, ʼe loto ia te ʼAtua ke tekeʼi e tana ʼu kaugana te ʼu mamahi pea ke nātou fiafia ʼi tonatou maʼuli ʼaki tanatou maʼuliʼi ʼaē ʼo tana ʼu lao pea mo tana ʼu fakatuʼutuʼu. Ka na pau la neʼe fakalogo te hahaʼi ʼa Sehova ʼo te temi muʼa kia te ia, neʼe feala pe ke nātou maʼu te ʼu tapuakina ʼaupito, koia ʼaē neʼe ina ʼui age kia nātou, ʼo fēnei: “Ko ʼau, ia Sehova, ko ʼau tou ʼAtua, ia Ia ʼaē ʼe ina akoʼi koe ke ʼaoga kia te koe, ia Ia ʼaē ʼe ina taki koe ʼi te ala ʼaē ʼe tonu ke ke haʼele ai. E ka na pau la neʼe ke tokagaʼi fakalelei taku ʼu fakatotonu! Ko tou fīmālie ʼe hage anai ia ko te liuʼa, pea ko tau faitotonu, e hage ko te ʼu peau ʼo te tai.”—Isaia 48:17, 18.
3 Ko te hahaʼi ʼāfea ʼo te ʼAtua neʼe feala ke fua manuʼia tonatou maʼuli mo ka na pau la neʼe nātou tokagaʼi tana ʼu fakatotonu pea mo tana ʼu ako. ʼO mole nātou felāveʼi leva mo te ʼu fihifihia fakatupu mamahi ʼaē mai te kau Papiloni, he neʼe feala ke nātou maʼu te tokalelei pea mo koloaʼia ohage ko he liuʼa ʼe fonu, ʼe loloto, pea ʼe hali tuʼumaʼu. Pea tahi foki, ko tanatou ʼu gāue faitotonu neʼe feala ke lahi ʼaupito ohage ko te ʼu galu ʼo te tai. ʼO toe feiā aipe kia tatou, kapau ʼe tou maʼuliʼi te akonaki fakaʼatua, ʼe feala ke tou maʼu tona ʼu fua lelei ʼaupito. Koteā te ʼu fua lelei ʼaia?
ʼE Ina Fetogi Te ʼu Maʼuli
4. Neʼe malave feafeaʼi ki te maʼuli ʼo te hahaʼi tokolahi te akonaki fakaʼatua?
4 Ko te akonaki fakaʼatua neʼe fua lelei ki te hahaʼi tokolahi he neʼe fetogi e te akonaki ʼaia tonatou maʼuli ke haʼele lelei. Ko nātou ʼaē ʼe nātou maʼuliʼi te ako ʼa Sehova ʼe nātou situʼa ki te ʼu “gāue ʼo te kakano,” ohage la ko te aga māmio kovi, ko te tauhi tamapua, ko te ʼu gāue fakatemonio, ko te ʼu kē, pea mo te maheka. ʼUhi heʼe mole nātou fai te ʼu aga ʼaia, ʼe nātou fakahā te ʼu fua ʼo te laumālie ʼaē ko te ʼofa, te fiafia, te tokalelei, te manavaʼofa, te finegaloʼofa, te agalelei, te tui, te agamālū, pea mo te loto lolomi. (Kalate 5:19-23) ʼE nātou toe mulimuli ki te tokoni ʼaē ia Efesi 4:17-24, ʼe fakaloto mālohiʼi e Paulo tona ʼu kaugā fagona ʼi te tui ke ʼaua naʼa nātou haʼele ohage ko te haʼele ʼa te ʼu puleʼaga ʼi te noa ʼo tonatou ʼatamai pea mo te fakapōʼuli ʼo tonatou ʼatamai pea ʼe nātou mamaʼo mo te maʼuli ʼaē ʼa te ʼAtua. ʼI te mole fefeka ʼo tonatou loto, ʼe nātou faʼifaʼitaki kia Kilisito ʼo ‘nātou talaʼi tonatou ʼuhigaʼi tagata ʼāfea ʼaē ʼe ina fakatā tanatou aga ʼāfea pea nātou fakafoʼou ia nātou te mālohi ʼaē ʼe ina lavaʼi tonatou ʼatamai.’ ʼE nātou ‘kofuʼi te ʼuhigaʼi tagata foʼou ʼaē neʼe fakatupu ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua ʼi he faitotonu pea mo he agatonu moʼoni.’
5. ʼE malave feafeaʼi te akonaki fakaʼatua ki te faʼahiga haʼele ʼaē ʼa te hahaʼi?
5 ʼE toe fua lelei te maʼuliʼi ʼaē ʼo te akonaki fakaʼatua heʼe ina fakahā mai kia tatou peʼe tonu ke feafeaʼi tatatou haʼele ʼaē mo te ʼAtua. Kapau ʼe tou haʼele mo Sehova ohage ko Noe, ʼe tou haʼele ʼi te ala ʼo te maʼuli ʼaē neʼe fakahā e totatou Tagata Faiako Lahi. (Senesi 6:9; Isaia 30:20, 21) Ko te hahaʼi ʼo te ʼu puleʼaga “ ʼe nātou haʼele ʼi te noa ʼo tonatou ʼatamai,” ohage ko te ʼui ʼaē ʼa te ʼapositolo ko Paulo. Pea ko ʼihi ʼu tohi neʼe tā ʼaki te ʼatamai ʼaia ʼe noa! ʼI tana fakatokagaʼi te faitohi neʼe fai ʼi te kaupā ʼo Pompéi, neʼe tohi fēnei: “ ʼE fakapuna’maʼuli, Ê kaupā, tau mole heʼeki holo ʼuhi ko te mamafa ʼo te ʼu talanoa vale ʼaia.” Kae ʼe mole maʼu he talanoa vale ia ʼi te “akonaki ʼa Sehova,” tatau aipe mo te gāue faka mafola ʼo te Puleʼaga ʼaē ʼe ina faka fealagia. (Gāue 13:12) ʼAki te gāue ʼaia, ko te hahaʼi ʼaē ʼe manako ki te moʼoni ʼe toe maliu tanatou fakakaukau. ʼE nātou ako peʼe feafeaʼi hanatou līaki ʼo tanatou haʼele ʼaē ʼi te ʼu ala ʼo te agahala, ʼi te fakapōʼuli ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua. ʼE mole kei nātou nonofo ʼi te fakapōʼuli ʼo tonatou ʼatamai, pea ʼe mole uga nātou ia e he loto fefeka ki he ʼu fakatuʼutuʼu ʼe noa.
6. Koteā te pikipikiga ʼe maʼu ʼi tatatou fakalogo ki te akonaki ʼa Sehova pea mo totatou manuʼia?
6 ʼE toe fua lelei te akonaki fakaʼatua kia tatou heʼe ina akoʼi tatou ke tou mālama kia Sehova pea mo tana ʼu fakatuʼutuʼu. Ko te taʼi ʼatamai mālama ʼaia ʼe ina fakaōvi ia tatou ki te ʼAtua, pea mo fakatuputupu totatou ʼofa kia te ia, pea mo hikihiki tatatou fia fakalogo ʼaē kia te ia. ʼE ʼui ia 1 Soane 5:3, ʼo fēnei: “Ko te faka ʼuhiga ʼo te ʼofa ʼaē ki te ʼAtua, ko te tauhi ki tana ʼu fakatotonu; pea ko tana ʼu fakatotonu ʼe mole mamafa.” ʼE tou toe mulimuli ki te ʼu fakatotonu ʼa Sesu koteʼuhi ʼe tou ʼiloʼi ko tana akonaki ʼe haʼu mai te ʼAtua. (Soane 7:16-18) Ko te taʼi faʼahiga fakalogo ʼaia ʼe ina puipui tatou mai te tuʼutāmaki fakalaumālie pea mo faka fealagia ke tou maʼuli manuʼia.
Ko Te Fakatuʼutuʼu Lelei ʼi Te Maʼuli
7, 8. (a) ʼE tonu koa ke tou mahino feafeaʼi ki te manatu ʼaē ia Pesalemo 90:12? (b) E feafeaʼi hakita fakahū he loto fakapotopoto?
7 Ko te akonaki ʼa Sehova ʼe toe fua lelei koteʼuhi ʼe ina fakahā mai kia tatou peʼe feafeaʼi tatatou fakaʼaogaʼi ʼo totatou maʼuli ʼi hona ʼaluʼaga fakapotopoto. ʼE fakahā mai e te akonaki fakaʼatua peʼe feafeaʼi hatatou lau ʼo ʼotatou ʼu ʼaho ʼi hona ʼaluʼaga makehe. ʼE feala ke tou fakafuafua ko te ʼu taʼu e 70 ʼe tou maʼuli ai, ko te ʼu ʼaho ʼaia e 25 550. Ko he tahi e taʼu 50 ko ʼona ʼaho e 18 250 kua ina maʼuliʼi, pea ko tana falala ʼaē ke maʼuli atu ʼi te ʼu ʼaho ʼaē e 7 300 kei toe e hage pe ia ko he meʼa noa. ʼO tou mahino lelei ai leva ki te tupuʼaga ʼaē ʼo te kole e te polofeta ko Moisese ki te ʼAtua ia Pesalemo 90:12, ʼo fēnei: “Fakahā mai kia mātou peʼe feafeaʼi te lau ʼo tomatou ʼu ʼaho ʼi hona faʼahiga ʼaluʼaga ke mātou fakahū he loto fakapotopoto.” Kae koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼu palalau ʼaia ʼa Moisese?
8 Neʼe mole manatu Moisese ia ko te ʼAtua ʼe ina fakahā anai te lahi ʼo te ʼu ʼaho ʼaē ʼe maʼuli ai anai te kau Iselaele fuli. ʼO mulimuli ki te manatu ʼaē ia Pesalemo 90, te ʼu vaega 9 pea mo 10, neʼe fakamoʼoni e te polofeta Hepeleo ʼaia, ko te maʼuli neʼe feala ke loaloaga ia taʼu e 70 peʼe 80—ʼe nounou. Koia ʼe ʼiloga lelei ʼi te manatu ʼaē ia Pesalemo 90:12 te loto ʼaē e Moisese ke fakahā age peʼe ke akoʼi age e Sehova kia ia pea mo Tana hahaʼi, te fakafuafua fakapotopoto ʼo te ʼu ‘ ʼaho ʼo tonatou ʼu taʼu’ pea mo te fakaʼaogaʼi ʼo te ʼu ʼaho ʼaia ʼo mulimuli pe ki te loto ʼo te ʼAtua. Pea e feafeaʼi kia tatou? ʼE tou leleiʼia koa te ʼu ʼaho fuli ʼaē ʼe fakalaka? ʼE tou fakahū koa he loto fakapotopoto ʼaki hatatou faiga ke tou fakaʼaogaʼi ʼo tatatou ʼu ʼaho fuli moʼo faka kolōlia totatou Tagata Faiako Lahi, ko Sehova ʼAtua? Ko te akonaki fakaʼatua ʼe tokoni kia tatou ke tou fakahoko te faʼahi ʼaia.
9. Koteā te meʼa ʼe feala ke tou ʼamanaki kiai mo kapau ʼe tou ako ke tou lau totatou ʼu ʼaho moʼo faka kolōlia ʼo Sehova?
9 Kapau ʼe tou ako ke tou lau ʼotatou ʼu ʼaho moʼo faka kolōlia ʼo Sehova, ʼe feala ke tou fai hoholo, heʼe foaki e te akonaki fakaʼatua te ʼatamai mālama ʼaē ke maʼu ai te maʼuli heʼegata. “Ko te faka ʼuhiga ʼaenī ʼo te maʼuli heʼegata,” ko te ʼui ʼaia ʼa Sesu, “ke nātou ako ke nātou ʼiloʼi, ia koe, te ʼAtua moʼoni, pea mo ia ʼaē neʼe ke fekauʼi mai, ia Sesu Kilisito.” (Soane 17:3) ʼIo, māʼiape la mo kapau ʼe tou faiga ke tou maʼu te ʼatamai mālama fuli ʼo te malamanei, ko te ʼatamai mālama ʼaia ʼe mole ina foaki mai ia te maʼuli heʼegata. Kae, ʼe feala ke tou maʼu te maʼuli heʼegata mo kapau ʼe tou ʼiloʼi pea mo maʼuliʼi te ʼatamai mālama totonu ʼaē ʼo ʼuhiga mo te ʼu tagata ʼaia e lua ʼo te ʼatulaulau pea mo tou haga maʼuliʼi te tui.
10. Koteā te ʼui ʼa te encyclopédie ʼo ʼuhiga mo te ako, pea koteā he faʼahiga fakatatau ʼe feala ke tou fai ʼo ʼuhiga mo te fua lelei ʼaē ʼo te akonaki fakaʼatua kia tatou?
10 Tatau aipe mokā kua tou maʼu he faʼahiga maʼuli, tou manatuʼi te puani maʼuhiga ʼaenī ʼo te akonaki fakaʼatua: ʼE ina foaki kia nātou ʼaē ʼe nātou maʼuliʼi he ʼamanaki moʼoni ki te maʼuli. ʼE ʼui e te encyclopédie (The World Book Encyclopedia), ʼo fēnei: “Ko te ako ʼe tonu ke tokoni ki te hahaʼi ke nātou liliu ko ni ʼu hahaʼi ʼaoga ʼi te sosiete. ʼE tonu foki ke toe tokoni kia nātou ke nātou leleiʼia tonatou tofiʼa fakafenua pea mo nātou maʼu he maʼuli fīmālie makehe age.” Ko te akonaki fakaʼatua ʼe tokoni kia tatou ke tou maʼu he maʼuli fīmālie. ʼE ina fakatuputupu ʼi ʼotatou loto he fakafetaʼi lahi ki totatou tofiʼa fakalaumālie ʼi totatou ʼuhiga hahaʼi ʼo te ʼAtua. ʼO ina fakaliliu tatou ko ni ʼu hahaʼi ʼaoga ʼi te malamanei, heʼe ina faka fealagia ke tou fai te gāue maʼuhiga ʼaē ko te tokaga ki te ʼu meʼa ʼe ʼaoga ki niʼihi ʼi te malamanei. He koʼe koa ʼe feala ke tou palalau feiā?
Ko Te Polokalama Akonaki Faka Malamanei
11. Koteā ʼaē neʼe fakahā e Thomas Jefferson ʼo ʼuhiga mo te ʼaoga ʼaē ʼo he ako ʼe lelei?
11 ʼE mole maʼu he tahi age polokalama ako, ko te akonaki fakaʼatua ʼe tali ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ke akoʼi e te hahaʼi. Neʼe mahino kia Thomas Jefferson, ko te tolu pelesita ʼo te ʼu ʼAtu Fenua ʼo Amelika, ia te maʼuhiga ʼaē ʼo te akoʼi ʼo te hahaʼi. ʼI tana tohi ʼaē ʼi te ʼaho 13 ʼo ʼAukusito 1786 kia George Wythe, ko tona kaumeʼa neʼe sinie mo ia te pepa ʼo ʼuhiga mo te Talanoa ʼo Te Loto Faʼitaliha, ʼo fēnei tana ʼui: “ ʼI taku manatu ko te lao ʼaē ʼe maʼuhiga age ʼi tatatou ʼu lao fuli, ko te lao ʼaē ʼo ʼuhiga mo te akoʼi ʼo te hahaʼi. ʼE mole ʼi ai he tahi age tafitoʼaga lelei moʼo taupau te ʼāteaina pea mo te manuʼia. . . . Koutou faka mafola he fakafeagai ʼo ʼuhiga mo te fakapōʼuli; koutou teuteuʼi, pea mo hikihiki te lao ʼaē ʼo ʼuhiga mo te ako. Ke mahino ki ʼotatou ʼu hahaʼi . . . ko te tukuhau ʼaē ʼe fakamaʼua ki te fakatuʼutuʼu ʼaia [te ako] ʼe mole aʼu anai tona lahi ohage ko te meʼa ʼaē neʼe tonu ke totogi ki te ʼu hau, ki te ʼu patele pea mo te kau ʼaliki ʼaē ʼe nātou puleʼi anai tatou mo kapau ʼe tou tuku te hahaʼi ʼi te fakapōʼuli.”
12. He koʼe koa neʼe feala ke ʼui ko te akonaki fakaʼatua ʼe ko he polokalama ako faka malamanei pe ʼaia ʼe ʼaoga pea mo fua lelei?
12 ʼO mole ina tuku ʼi te fakapōʼuli ia te hahaʼi ʼaē ʼe manako ki te faitotonu, ko te akonaki ʼa Sehova ʼe ina foaki te polokalama ako faka malamanei ʼe feala ke fakatupu manuʼia kia nātou. Kua hili kiai taʼu e 50, ʼi te lolotoga ʼo te Lua Tau Faka Malamanei, neʼe fakafuafua e te Komite ʼaē ʼo te Fakafoʼou ʼo te Ako kua ʼaoga tāfito ia ke fai he “ako faka malamanei.” Kei tuʼumaʼu pe te manatu ʼaia, kae ko te polokalama pe ia e tahi ki te ako faka malamanei ʼe ʼaoga. ʼE maʼuhiga age foki ia, ʼuhi heʼe ina fakafimālieʼi te loto heʼe ʼamanaki ʼaē ʼa te hahaʼi, ʼo toe feiā aipe mo te kau ako ʼi te ʼu faʼahi ʼaē ʼo te ʼu aga ʼe tonu ke fai pea mo fakalaumālie, ʼe ina faka ʼāteaina nātou mai te fialahi pea mo te ʼu fakapalatahi ʼo te malamanei pea mo ina foaki te ʼatamai mālama ʼaē ʼe maʼu ai te maʼuli heʼegata. Ia meʼa fuli, ko te polokalama ʼaia ʼe ʼaoga ki te hahaʼi fuli pe koteʼuhi ʼe ina akoʼi age kia nātou te tauhi ʼaē kia Sehova ʼAtua.
13. Neʼe hoko feafeaʼi ia te manatu ʼaē ia Isaia 2:2-4 ia ʼaho nei?
13 Ko te tokolahi ʼaē neʼe liliu ko te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua neʼe nātou maʼu te ʼu fua manuʼia ʼi te akonaki fakaʼatua. ʼE nātou ʼiloʼi te maʼuhiga ʼo tanatou ʼu meʼa fakalaumālie, pea ʼe nātou toe ʼiloʼi ko te ʼaho ʼo Sehova kua ōvi mai. (Mateo 5:3; 1 Tesalonika 5:1-6) ʼI te temi nei, “ ʼi te ʼu ʼaho fakamuli,” ko te ʼu hahaʼi ʼo te ʼu puleʼaga fuli ʼe nātou ʼolo ki te moʼuga ʼo Sehova, ko tana tauhi maʼa. ʼE tuʼu mālohi ia pea ʼe māʼoluga age ia ʼi te ʼu tauhi fuli ʼaē ʼe fakafeagai ki te finegalo ʼo te ʼAtua. (Isaia 2:2-4) Kapau ko koe ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼe mole ke fiafia koa ʼi tau kau ʼaē ʼi te tokolahi ʼe tuputupu tuʼumaʼu ʼo atolasio kia te ia pea mo maʼu mai ia te ia te akonaki fakaʼatua? ʼE ko he meʼa fakaofoofo hakita kau ia nātou ʼaē ʼe nātou kalaga fēnei: “Koutou fakavikiviki kia Sah, koutou tana hahaʼi!”—Pesalemo 150:6.
Te Malave Lelei Ki Totatou ʼAtamai
14. Koteā te fua lelei ʼo te muliʼi ʼo te tokoni ʼaē ʼa Paulo ia 1 Kolonito 14:20?
14 ʼI te ʼu fua lelei ʼaē ʼa te akonaki fakaʼatua, ko tona lave lelei ʼaē ki totatou fakakaukau pea mo totatou ʼatamai. ʼE ina uga tatou ke tou fakakaukau ki he ʼu meʼa ʼe faitotonu, maʼa, vilitute, pea mo tau mo he fakavikiviki. (Filipe 4:8) Ko te akonaki ʼa Sehova ʼe tokoni kia tatou ke tou muliʼi te tokoni ʼaenī ʼa Paulo: “Koutou hage he ʼu kiʼi tamaliki ʼi te meʼa ʼaē ʼe kovi; kae ʼi te faʼahi ʼo te faiva fakakaukau, koutou hage he ʼu hahaʼi lalahi.” (1 Kolonito 14:20) Kapau ʼe tou maʼuliʼi te tokoni ʼaia, ʼe mole tou faiga anai ke tou ʼatamai mālama ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe kovi. Neʼe toe tohi e Paulo, ʼo fēnei: “Ko te ʼu lotomamahi kovi fuli, pea mo te ʼita fuli, pea mo te hāūhāū fuli, pea mo te kekē fuli, pea mo te lea fakakovi fuli, ke toʼo ia koutou ʼo toe feiā aipe mo te aga kākā fuli.” (Efesi 4:31) Kapau ʼe tou mulimuli ki te tokoni ʼaia, ʼe tokoni anai ia kia tatou ke tou tekeʼi te aga māmio kovi pea mo ʼihi ʼu agahala mamafa. Ko te akonaki ʼaia ʼe feala ke ʼaoga ki te faʼahi fakasino pea mo te faʼahi fakaʼatamai, ʼe ina fakafiafia tāfito anai tatou heʼe tou ʼiloʼi ʼe leleiʼia tatou e te ʼAtua.
15. Koteā ʼaē ka tokoni kia tatou ke tou taupau he ʼu manatu ʼe vilitute ʼi totatou ʼatamai?
15 Kapau ʼe tou fia taupau he ʼu manatu vilitute ʼi te fakakaukau, ʼe tonu ke tou tekeʼi ‘te ʼu fakakaugā kovi ʼaē ʼe nātou fakakovi te ʼu agamāhani ʼaē ʼe lelei.’ (1 Kolonito 15:33) ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe mole tonu anai ke tou fakakaugā mo te kau folonikasio, te kau tono, pea mo te kau agakovi. ʼAua naʼa tou fakakaugā mo nātou ʼaia ʼaki hatatou lau ʼo he ʼu tohi ʼe talanoa ki te ʼu fiafia ʼo te ʼu felāveʼi fakasino peʼe ko hatatou sioʼi ʼi te televisio peʼe ko he ʼu ʼata. Ko te loto ʼe kākā, pea ʼe faigafua pe tana holi ʼaē ke ina fai te ʼu meʼa ʼaia. (Selemia 17:9) Koia ʼaē tou situʼa ki te ʼu taʼi fakahala ʼaia ʼaki hatatou pipiki ki te akonaki fakaʼatua. Ko te meʼa ʼaia ʼe feala ke lave ki te manatu ʼa te ʼu “kaumeʼa ʼo Sehova” ʼo nātou “fehiʼa ki te meʼa ʼaē ʼe kovi.”—Pesalemo 97:10.
16. ʼE malave feafeaʼi te akonaki ʼa te ʼAtua ki te manatu ʼaē ʼe tou fakahā?
16 Neʼe ʼui e Paulo ki tona kaugā fagona gāue ko Timoteo, ʼo fēnei: “Ke tali e te ʼAliki te manatu ʼaē ʼe ke fakahā! Ke ia koutou tona ʼofa heʼe tau.” (2 Timoteo 4:22) Neʼe loto e te ʼapositolo, ke haga ia te ʼAtua ʼaki ia te ʼAliki ko Sesu Kilisito ʼo uga te mālohi ʼaē ʼe ina lavaʼi ia Timoteo pea mo ʼihi ʼu Kilisitiano. Ko te akonaki ʼa te ʼAtua ʼe tokoni kia tatou ke tou fakahā te ʼofa, te agalelei, te agamālū. (Kolose 3:9-14) Pea ʼe kehekehe ʼosi ia mo te ʼu tuʼuga akonaki ʼaē ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī! ʼE nātou fialahi, maʼuli galo, heʼe ʼofa, logogataʼa, fiatuʼu, kaumeʼa mo te ʼu fakafiafia, ʼe nātou maʼu te faʼahiga aga faka lotu, kae nātou lituʼa ki tona mālohi. (2 Timoteo 3:1-5) Kae kapau ʼe tou haga maʼuliʼi te ʼu fua manuʼia ʼo te akonaki fakaʼatua ʼi totatou maʼuli, ʼe tou fakahā te manatu ʼaē ʼe fakatupu ai leva te ʼofa ʼo te ʼAtua ʼaē kia tatou pea mo ʼotatou ʼu kaugā fagona.
ʼE Fua Lelei Ki Te Felogoi ʼa Te Tagata
17. He koʼe koa ko te kaugā gāue ʼaki te agavaivai ʼe maʼuhiga ʼaupito?
17 Ko te akonaki ʼa Sehova ʼe tokoni kia tatou ke tou sio ki te ʼu fua lelei ʼaē ʼi tatatou kaugā gāue mo ʼotatou ʼu kaugā fagona atolasio ʼaki te agavaivai. (Pesalemo 138:6) ʼO mole hage ko te tokolahi ʼaē ia ʼaho nei, ʼe mole tou maumauʼi te ʼu fakatuʼutuʼu faitotonu kae ʼe tou tali te ʼu felogoi. Ohage la, ʼe maʼu te ʼu fua lelei koteʼuhi ko te ʼu tagata taupau ʼaē neʼe fakanofo ʼe nātou talanoa fakahagatonu ʼi te ʼu fono ʼaē ʼa te kau tagata ʼāfea. Ko te ʼu tagata ʼaia ʼe feala ke nātou palalau fakatokatoka ʼuhi ko te moʼoni, heʼe mole nātou tuku te ʼu meʼa ʼaē ʼi ʼonatou loto ke mālohi age ʼi te meʼa ʼaē ʼe totonu peʼe ke nātou fakatupu he maveuveu. Ko te hahaʼi fuli ʼo te kokelekasio ʼe nātou maʼu anai te manatu e tahi, ʼe tou fiafia leva mo kapau ʼe tou haga maʼuliʼi te akonaki fakaʼatua.—Pesalemo 133:1-3.
18. E feafeaʼi ʼaki te akonaki fakaʼatua tatatou aga ki ʼotatou ʼu kaugā fagona ʼaē ʼi te tui?
18 Ko te akonaki fakaʼatua ʼe toe tokoni kia tatou ke tou maʼu te manatu ʼaē ʼe lelei ʼo ʼuhiga mo ʼotatou ʼu kaugā fagona ʼi te tui. Neʼe ʼui e Sesu, ʼo fēnei: “ ʼE mole he tahi ʼe feala ke haʼu kia te ʼau, mo kapau ko te Tāmai ʼaē neʼe ina fekauʼi mai ʼau ʼe ina taki ia ia.” (Soane 6:44) Talu mai te taʼu 1919, neʼe tokoni ia Sehova ki tana ʼu kaugana ke nātou faka mafola tana ʼu fakamāu, pea ko te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼa Satana kua gatutu ʼi te fakatokaga ʼaia. ʼI te lakaga pe ʼaia, ʼe toʼo mai e te ʼAtua te hahaʼi aga faka lotu—“te ʼu meʼa matalelei”—ke nātou mavae mai te ʼu puleʼaga pea ke nātou gāue fakatahi mo te kau Kilisitiano fakanofo ki te fakafonu ʼaē ʼo te fale tauhi ʼo Sehova ʼaki te kolōlia. (Asea 2:7) ʼE mahino papau ia, ʼe tonu ke tou faka ʼuhiga te ʼu meʼa matalelei ʼaia ʼe taki e te ʼAtua ohage ko he ʼu kaugā gāue ʼofaina.
19. Koteā ʼaē ʼe tuku mai e te akonaki ʼa te ʼAtua moʼo fakatokatoka te ʼu fihifihia ʼaē mo ʼotatou kau fagona Kilisitiano?
19 ʼIo ʼuhi heʼe tou agahala fuli, ʼe tou felāveʼi anai mo he ʼu fihifihia. ʼI muʼa ʼo te lua folau misionea ʼa Paulo, neʼe loto ia Palenapasi ke ina ʼave ia Maleko. Neʼe mole loto Paulo ia ki te fakatuʼutuʼu ʼaia koteʼuhi ko Maleko neʼe ina “līaki ia nāua ʼi Pamphylie pea neʼe mole kaugā fagona ia mo nāua ki te gāue faka mafola.” Neʼe tupu ai leva, “te toe feʼita lahi.” ʼO ʼave ai e Palenapasi ia Maleko ki Sīpele, kae neʼe kaugā fagona leva Paulo ia mo Silasi ki Silia pea mo Silisia. (Gāue 15:36-41) Ki muli age, ʼe mahino ia ko te fihifihia ʼaia neʼe fakatokatoka, he neʼe ko Maleko neʼe ʼi Loma mo Paulo, pea neʼe talanoa lelei te ʼapositolo ʼo ʼuhiga mo ia. (Kolose 4:10) ʼE ʼaoga te akonaki fakaʼatua heʼe ina fakahā mai kia tatou peʼe feafeaʼi te fakatokatoka ʼo te ʼu fihifihia ʼaē ʼe hoko ʼi te kau Kilisitiano, ʼo mulimuli ki te faʼahiga tokoni ʼaia ohage ko tona fakahā ʼaē e Sesu ia Mateo 5:23, 24 pea mo Mateo 18:15-17.
Fua Manuʼia Pea Mo Mālo Tuʼumaʼu
20, 21. Ko tatatou fakaʼapaʼapa ʼaē ki te akonaki fakaʼatua ʼe tonu ke ina uga tatou ke tou fai teā?
20 ʼI te ʼosi leva ʼo te ako ʼaenī, tatau aipe peʼe nounou, ko te ʼu faʼahi ʼaē ʼe mālo ai te akonaki fakaʼatua pea mo fua lelei kia tatou, ʼe ʼaoga aipe ia ke hoko atu tatatou maʼuliʼi ʼaē ʼo te akonaki ʼaia ʼi totatou maʼuli. Pea ʼaki he manatu fakamalotoloto, tou haga ako ʼo ʼuhiga mo totatou Tagata Faiako Lahi. Kua vave pe, ko te akonaki fakaʼatua ʼe mālo anai ia ʼo talu ʼosi. ʼE mālo anai ia mokā fakaʼauha te kau popoto ʼo te malamanei. (Vakaʼi ia 1 Kolonito 1:19.) Pea tahi ʼaē, kapau ko he toko miliona ʼe nātou ako ke nātou fai te finegalo ʼo te ʼAtua, ko te ʼiloʼi ʼo Sehova ʼe fonu anai ʼi te kele ohage ko te ʼuʼufi ʼo te tai e te vai. (Isaia 11:9) ʼE ko he meʼa lelei anai ia ki te hahaʼi fakalogo pea mo he faka lākatonu anai ia kia Sehova ʼi tona ʼuhiga Pule Faʼitaliha ʼo te ʼAtulaulau!
21 Ko te akonaki ʼa Sehova ʼe mālo anai ia tuʼumaʼu pea mo fua manuʼia. ʼE koutou fia maʼu anai koa tona ʼu fua lelei ʼaki hakotou ako tuʼumaʼu ʼo te tohi lahi ʼa te ʼAtua? ʼE koutou lolotoga maʼuliʼi koa te Tohi-Tapu pea mo vaevae tona ʼu moʼoni mo niʼihi? Kapau ʼe koutou ʼio kiai, ʼe feala ke koutou ʼamanaki ki te mālo katoa ʼo te akonaki fakaʼatua, ʼo faka kolōlia totatou Tagata Faiako Lahi, ko te Tuʼi Pule Faʼitaliha ko Sehova.
Koteā Te Meʼa Neʼe Koutou Akoʼi?
◻ Koteā te fua ʼo te akonaki fakaʼatua ki totatou maʼuli
◻ E feafeaʼi te ʼalutahi ʼa te akonaki ʼa Sehova pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ke akoʼi?
◻ Koteā te ikuʼaga lelei ʼe feala ke fai e te akonaki fakaʼatua ki totatou ʼatamai pea mo tatatou agaaga?
◻ Neʼe ʼiloga feafeaʼi ko te akonaki ʼa te ʼAtua ʼe fua lelei ki te felogoi ʼa te tagata?
[Paki ʼo te pasina 15]
Ko te akonaki fakaʼatua ʼe ina fakahā peʼe feafeaʼi hatatou haʼele mo te ʼAtua, ohage ko tona fai ʼaē e Noe
[Paki ʼo te pasina 17]
Ko te hahaʼi ʼo te ʼu puleʼaga fuli ʼe nātou ʼolo ki te moʼuga ʼo Sehova