Koutou Haʼele Ohage Ko He Kau Ako ʼa Te ʼAtua
“Tou hake ki te moʼuga ʼo Sehova . . . , pea ʼe ina akonakiʼi anai ia tatou ki tona ʼu ala, pea ʼe tou haʼele anai ʼi tona ʼu ala foufou.”—Mikea 4:2.
1. ʼI te fakamatala ʼa Mikea, koteā ʼaē ka fai anai e te ʼAtua ʼi te ʼu ʼaho fakamuli?
NEʼE fakakikite e te polofeta ʼa te ʼAtua ʼaē ko Mikea ʼi “te koga fakaʼosi ʼo te ʼu ʼaho,” tokolahi te hahaʼi ʼe nātou kumi fakamalotoloto anai te ʼAtua, ke nātou tauhi kia te ia. ʼE nātou fefakaloto mālohi anai, ʼo nātou ʼui: “Tou hake ki te moʼuga ʼo Sehova . . . , pea ʼe ina akonakiʼi anai ia tatou ki tona ʼu ala, pea ʼe tou haʼele anai ʼi tona ʼu ala foufou.”—Mikea 4:1, 2.
2, 3. Neʼe hoko feafeaʼi te fakakikite ʼa Paulo ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi ʼaē ʼe nātou kaumeʼa mo te paʼaga ʼi te temi nei?
2 Ko tatatou ako ʼaē ia 2 Timoteo 3:1-5 ʼe feala ke tokoni mai kia tatou ke tou sio ki te ʼu fua ʼo te akoʼi tatou e te ʼAtua ʼi “te ʼu ʼaho fakamuli.” ʼI te ʼuluaki alatike, neʼe tou kamata fakatokagaʼi te ʼu lelei ʼe maʼu e nātou ʼaē ʼe nātou maʼuliʼi te fakatokaga ʼa Paulo ke ʼaua naʼa nātou liliu ko he “hahaʼi ʼe kaumeʼa pe mo nātou totonu.” Neʼe toe ʼui foki e Paulo ʼi totatou temi ʼe ʼi ai anai te hahaʼi ʼe ‘kaumeʼa anai mo te paʼaga.’
3 ʼE mole ʼaoga ke maʼu pepa māʼoluga ʼo ʼuhiga mo te hisitolia ʼo te temi nei moʼo mahino ʼe ʼalutahi te ʼu palalau ʼaenī mo totatou temi. ʼE mole koa la heʼeki koutou logo ki te ʼu hahaʼi gaohi paʼaga pea mo te ʼu patolo ʼo te ʼu matani gāue ʼe mole nātou feʼaugaʼia tonatou totogi ʼaē ko te lauʼi miliona ʼi te taʼu fuli? Ko te ʼu kaumeʼa ʼaia mo te paʼaga ʼe loto ia e nātou ke lahi age, tatau aipe peʼe tonu ke nātou fakaʼaogaʼi te meʼa ʼe mole ʼalutahi mo te lao. Ko te ʼu palalau ʼa Paulo ʼe tō tonu mo te hahaʼi tokolahi ʼo te temi nei, logope ʼe mole nātou koloaʼia, kae ʼe nātou mānumānu, ʼe mole nātou feʼaugaʼia te ʼu meʼa ʼaē kua nātou maʼu. E lagi koutou ʼiloʼi te hahaʼi tokolahi ʼe nātou feiā ʼi tokotou nofoʼaga.
4-6. ʼE tokoni feafeaʼi te Tohi-Tapu ki te kau Kilisitiano ke ʼaua naʼa nātou liliu ko he ʼu kaumeʼa mo te paʼaga?
4 Ko te meʼa ʼaē neʼe talanoa kiai ia Paulo ʼe ko he koga koa ʼo te ʼuhigaʼi tagata ʼe mole feala hona tekeʼi? Kailoa, ʼe mole ko te manatu ia ʼo te Tupuʼaga ʼo te Tohi-Tapu, ʼaē ki muʼa atu neʼe ina tala te moʼoni ʼaenī: “Ko te manako ki te paʼaga ko te aka ʼaia ʼo te ʼu meʼa kovi fuli pe, pea ko ʼihi, ʼi tanatou fakaʼamu ki te holi ʼaia, neʼe nātou hē ʼo mamaʼo ʼi te tui moʼoni pea neʼe nātou fehukiʼaki ia nātou totonu ʼaki te ʼu mamahi lahi.” Koutou fakatokagaʼi, neʼe mole ʼui e te ʼAtua, ‘Ko te paʼaga ʼe ko te aka ʼaia ʼo te ʼu meʼa kovi fuli.’ Kae, neʼe ina ʼui ko te “manako ki te paʼaga.”—1 Timoteo 6:10.
5 ʼE lelei hatatou ʼiloʼi te tupuʼaga ʼo te haga ʼa Paulo ʼo fai te ʼu palalau ʼaia, mai tona ʼaluʼaga ʼaē, ʼi te ʼuluaki sēkulō neʼe ʼi ai te ʼu Kilisitiano agalelei neʼe nātou koloaʼia ʼi te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa, peʼe neʼe nātou maʼu faka tōfiga peʼe ko te totogi ʼo tanatou faiga. (1 Timoteo 6:17) Kae ko te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou mahino kiai, e logope totatou ʼaluʼaga ʼi te potu ʼo te paʼaga, ʼe fakatokaga mai e te Tohi-Tapu kia tatou te tuʼutāmaki ʼaē ʼo te liliu ko he kaumeʼa mo te paʼaga. ʼE tuku mai koa e te Tohi-Tapu he tahi ʼu akonaki ʼo ʼuhiga mo te fakamamaʼo mai te mele ʼaia ʼe kovi pea kua mafola? Ei, ʼe tuku mai e te Tohi-Tapu he tahi akonaki, ohage la ko te akonaki ʼa Sesu ʼi te Moʼuga. Ko te poto ʼo te akonaki ʼaia ʼe ʼiloa ʼi te malamanei. Ohage la, koutou fakatokagaʼi te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sesu ia Mateo 6:26-33.
6 ʼI te fakamatala ʼaē ia Luka 12:15-21, neʼe talanoa ia Sesu ki te tagata maʼu koloā neʼe ina faigaʼi te tānaki ʼo he ʼu koloā ʼe lahi age kae fokifā pe kua mate. Koteā te puani ʼaē neʼe fia fakahā mai e Sesu? Neʼe ina ʼui fēnei: “Koutou taupau ia koutou mai te ʼu faʼahiga mānumānu kehekehe, heʼe tatau aipe peʼe nofo he tahi ʼi te mahu, ko tona maʼuli ʼe mole haʼu ia mai te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina maʼu.” ʼAki te tokoni ʼaia, ʼe tauteaʼi e te Tohi-Tapu te piko pea ʼe ina fakahāhā te maʼuhiga ʼo he gāue agatonu. (1 Tesalonika 4:11, 12) Kae, ʼe ʼui anai e ʼihi ko te ʼu akonaki ʼaia ʼe mole ʼaoga ia ki totatou temi—kae ʼe ʼi ai te ʼaoga ʼo te ʼu akonaki ʼaia, pea ʼe ʼi ai tona fua lelei.
Akoʼi Pea Mo Maʼu Te ʼu Fua Lelei
7. He koʼe ʼe feala ke tou falala, ʼe fua lelei anai te maʼuliʼi ʼo te tokoni ʼa te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼu koloā?
7 ʼE lahi te ʼu fenua ʼe feala ai hakotou maʼu ʼo he ʼu faʼifaʼitaki moʼoni ʼo te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine ʼi te ʼu ʼaluʼaga faka sosiale pea mo faka ekonomike kehekehe neʼe nātou fakaʼaogaʼi te ʼu fakatuʼutuʼu fakaʼatua ʼo ʼuhiga mo te paʼaga. Neʼe nātou maʼu te ʼu lelei kia nātou totonu pea mo ʼonatou ʼu famili, ʼo māʼia mo te hahaʼi ʼo tuʼa ʼe feala tanatou sisio ki te faʼahi ʼaia. Ohage la, ʼi te tohi (Religious Movements in Contemporary America) neʼe tā e te univelesitē (Princeton University), neʼe tohi fēnei e te tagata poto ʼe ina ako te agaaga ʼo te tagata: “ ʼI te ʼu tohi [ʼo te kau Fakamoʼoni] pea mo te ʼu akonaki ʼi te kokelekasio, ʼe fakamanatu age ko tonatou maʼuli ʼe mole fakalogo ki te ʼu motokā foʼou, ki te ʼu mutuʼi meʼa ʼe totogi kovi, pea ki he maʼuli koloaʼia. Pea ʼe tonu ke gāue ʼaho katoa te Fakamoʼoni ki tona patolo [pea ʼe tonu] ke faiga ke agatonu . . . Ko te ʼu taʼi aga ʼaia ʼe nātou fakaliliu he tagata, tatau aipe peʼe mole ina maʼu he ʼu faiva, ko he tagata gāue ʼaoga, pea ko ʼihi Fakamoʼoni ʼi te Potu Tokelau ʼo Filatelefia [ʼi Amelika] neʼe foaki age kia nātou te ʼu gāue maʼuhiga.” ʼE mahino mai ia, ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou tali te ako ʼaē mai te ʼAtua ʼaki tana Folafola ʼe nātou mahino ki te ʼu aga ʼaē ʼe nātou fakaliliu ʼo faigataʼa ʼaupito te maʼuli ʼaki te ʼu ʼaluʼaga ʼo te temi nei. ʼE fakamoʼoni e te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ki te ʼu hahaʼi ʼaia ko te ako ʼa te Tohi-Tapu ʼe ina taki he maʼuli ʼe lelei age pea mo fiafia age.
8. He koʼe koa ʼe feala ke fakatahiʼi te kau “fiatuʼu,” te kau “fia māʼoluga,” pea mo te kau “laukovi,” pea koteā koa te faka ʼuhiga ʼo te ʼu kupu ʼaia e tolu?
8 ʼE feala hatatou fakatahiʼi te ʼu meʼa ʼaē e tolu ʼo te lisi ʼa Paulo. ʼI te ʼu ʼaho fakamuli, ko te hahaʼi ʼe nātou ‘fiatuʼu anai, mo nātou fia māʼoluga anai, ʼe nātou laukovi anai.’ Ko te ʼu meʼa ʼaia e tolu ʼe mole tatau, kae ʼe nātou pipiki fuli ki te fialahi. Ko te ʼuluaki ko te kau “fiatuʼu.” ʼE ʼui e te tikisionalio ko te tāfito faka Keleka ʼo te kupu ʼi henī ʼe faka ʼuhiga: “ ‘Ko he tahi ʼe ina laupisi ia ia kae ʼi tona ʼaluʼaga moʼoni ʼe mole feiā ia,’ peʼe ‘ina fai te ʼu fakapapau ʼe lahi age ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina lava fakahoko.’ ” ʼE feala ai hakotou mahino ki te tupuʼaga ʼo te fakaʼaogaʼi e ʼihi Tohi-Tapu te kupu “laupisi.” Ko te lua kupu ko te kau “fia māʼoluga,” peʼe “ ʼe nātou hā ohage ʼe nātou māʼoluga.” Ko te kupu fakamuli, ko te kau “laukovi.” ʼE feala pe ke manatu ʼihi ʼo ʼuhiga mo te kau laukovi, kia nātou ʼaē ʼe mole nātou palalau fakaʼapaʼapa ki te ʼAtua, kae ʼi te ʼu faka ʼuhiga ʼo te kupu ʼaia ʼe toe kau ai foki te ʼu palalau ʼe lave kona, ʼe ina meʼa noaʼi te matagafua, peʼe ko he ʼu tauvele ki te hahaʼi. Koia ko Paulo ʼe talanoa ki te laukovi ʼe fai ki te ʼAtua pea mo te tagata.
9. ʼI te kehekehe ʼaē mo te ʼu aga kovi ʼaē ʼe mafola, ko te ʼu aga fea koa ʼaē ʼe fakaloto mālohiʼi e te Tohi-Tapu ke fakatuputupu e te hahaʼi?
9 ʼE koutou logo feafeaʼi mokā ʼe koutou nonofo mo he hahaʼi ʼe ʼalutahi tanatou aga mo te fakamatalatala ʼa Paulo, peʼe ko ʼokotou ʼu kaugā gāue, peʼe ko ʼokotou ʼu kaugā ako, peʼe ko ʼokotou ʼu kāiga? ʼE nātou fakaliliu koa tokotou maʼuli ke faigafua age? Peʼe ko te hahaʼi ʼaia ʼe nātou fakaliliu tokotou maʼuli ʼi totatou temi ke faigataʼa age? Koia, ʼe akoʼi tatou e te Folafola ʼa te ʼAtua ke tou tekeʼi te ʼu taʼi aga ʼaia, ʼo ina tuku mai te ako ohage ko ʼaē ʼe tou maʼu ia 1 Kolonito 4:7; Kolose 3:12, 13; pea mo Efesi 4:29.
10. Koteā ʼaē ʼe ina fakahā mai ko te hahaʼi ʼa Sehova ʼe nātou maʼu te ʼu lelei ʼi tanatou tali te ako faka Tohi-Tapu?
10 Logope ko te kau Kilisitiano ʼe nātou heʼe haohaoa, ko tanatou maʼuliʼi te ako lelei ʼaia ʼe lahi tana tokoni age kia nātou ʼi te ʼu temi maʼuhiga ʼaenī. Ko te nusipepa Italia (La Civiltà Cattolica), neʼe ina ʼui ʼe haga tuputupu pe te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova koteʼuhi “ ʼe tuku e te kautahi ki tana ʼu hahaʼi he ʼuhiga tonu pea mo mālohi ʼo nātou.” Kae ʼaki te “ ʼuhiga mālohi,” neʼe faka ʼuhiga koa e te tagata faitohi ki te kau “fiatuʼu, fia māʼoluga, mo te kau laukovi”? Kailoa, ʼe fakatokagaʼi e te nusipepa Sesuite ko te kautahi “ ʼe ina foaki ki tana ʼu hahaʼi he ʼuhiga tonu pea mo mālohi ʼo nātou, pea ko he koga meʼa ʼe tali leleiʼi ai nātou pea ʼe ʼi ai te ʼofa fakatautehina pea mo te felogoi tahi.” ʼE mole koa la ʼiloga lelei mai ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe akoʼi e te kau Fakamoʼoni ʼe tokoni kia nātou?
Ko Te Ako ʼe Ina Fakatupu He ʼu Lelei Ki Te Famili
11, 12. Neʼe feafeaʼi te fakahā tonu mai e Paulo te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ka maʼu anai e te ʼu famili tokolahi?
11 ʼE feala ke tou fakatahiʼi te ʼu meʼa e fā ʼaē ʼe hoa mai, ʼe ʼi ai tonatou pikipikiga. Neʼe fakakikite e Paulo ko te tokolahi ʼe nātou “talagataʼa anai ki te ʼu mātuʼa, ʼe nātou maʼuli galo anai, ʼe nātou heʼe agatonu anai, ʼe nātou heʼeʼofa anai.” ʼE koutou ʼiloʼi ko te ʼu mele e lua—ko te maʼuli galo pea mo te heʼe agatonu—ʼe lahi tona mafola. Koia, ʼe feala hatatou mahino gafua ai ki te tupuʼaga ʼo te fakatuʼu ai e Paulo te ʼu meʼa ʼaia ʼi te vaha ʼo te “talagataʼa ki te ʼu mātuʼa” pea mo te “heʼeʼofa.” Ko te ʼu mele ʼaia e fā ʼe ʼi ai tanatou pikipikiga.
12 Ko he tahi pe ʼe ina sivisivi te ʼaluʼaga ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko, peʼe tūpulaga peʼe matuʼa, ʼe ina fakamoʼoni ko te talagataʼa ʼaē ki te ʼu mātuʼa ʼe mafola, pea ʼe fakaʼāʼāsili age tona kovi. Tokolahi te ʼu mātuʼa ʼe nātou lāuga ko te kau tūpulaga ʼe nātou maʼuli galo ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe fai age kia nātou. Tokolahi te kau tūpulaga ʼe nātou meo ko ʼanatou ʼu mātuʼa ʼe mole kei nātou tokakaga kia nātou (peʼe ko te famili katoa) kae ʼe lahi pe tanatou tokakaga ki tanatou gāue, tanatou ʼu fakafiafia, peʼe kia nātou totonu pe. Mole tou faigaʼi ke tou kumi peʼe ko ai ʼaē ʼe hala, tou vakaʼi te ʼu ikuʼaga. Ko te vaha mamaʼo ʼo te hahaʼi lalahi pea mo te kau tūpulaga ʼe tau taki ai te kau tūpulaga ʼo nātou fakatuʼu te faʼahiga aga ʼaē ʼe tonu ke nātou fai, peʼe ko te aga heʼeʼaoga. Koteā tona ikuʼaga? ʼE hahaʼi ʼaupito te kau finemui ʼe nātou faitama, ko te ʼu fakatō fatu, pea mo te ʼu mahaki ʼe tupu mai te ʼu felāveʼi fakasino. Ko te meʼa ʼe tau hoko, ka mole ʼi ai he ʼofa ʼi he famili, pea ʼe iku ki te agamālohi. ʼE mahino ia, e lagi feala hakotou fakamatala he ʼu meʼa feiā neʼe hoko ʼi tokotou koga meʼa, ko he fakamoʼoni ʼaia ko te ʼofa ʼe fakaʼalu ʼo puli.
13, 14. (a) ʼAki te haʼele kovi ʼo te maʼuli ʼo te ʼu famili tokolahi, he koʼe koa ʼe tonu ke tou tokagaʼi te meʼa ʼaē ʼe tuku mai e te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te maʼuli faka famili? (b) Koteā te faʼahiga tokoni fakapotopoto ʼe foaki e te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te maʼuli faka famili?
13 E lagi fakamahino ai e te meʼa ʼaia te tupuʼaga ʼo te fakahaʼuhaʼu ʼo hahaʼi ia nātou ʼaē ʼe nātou fakafeagai ki te hahaʼi neʼe hage ʼi te temi ʼaē ko honatou famili, ʼe nātou kolo tahi, ʼe nātou telepi tahi peʼe nātou fenua tahi. Kae ke koutou manatuʼi ʼe mole tou talanoa ki te ʼu meʼa ʼaenī ke tou fakahāhā te ʼu faʼahi ʼaē ʼe kovi ʼo te maʼuli. Koʼeni tatatou ʼu puani tāfito e lua: ʼE feala koa he tokoni mai ʼa te Tohi-Tapu kia tatou ke tou fakamamaʼo mai te mamahi ʼo te ʼu mele ʼaē neʼe lau e Paulo, pea ʼe ʼi ai koa anai he ʼu lelei ʼe maʼu ʼi te maʼuliʼi ʼo te ʼu akonaki faka Tohi-Tapu? ʼE feala ke tou ʼio moʼo tali ki te ʼu fehuʼi ʼaia, pea ʼe moʼoni ia mokā tou fakatokagaʼi te ʼu puani ʼaia e fā ʼi te lisi ʼa Paulo.
14 Ko te tala ʼa te tokolahi ʼe moʼoni: ʼE mole he akonaki ʼe lelei age ʼi te akonaki ʼaē ʼe haʼu mai te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te fakatupu ʼo he maʼuli faka famili ʼe fakaloto mālohi pea mo fua manuʼia. Ko te faʼahi ʼaia ʼe ina fakamoʼoni ko te tokoni ʼaia ʼe lava tokoni ki te ʼu hahaʼi ʼo te famili ke nātou fakamamaʼo mai te ʼu hele kae ke fua lelei kia nātou. ʼE fakamatalatala lelei e Kolose 3:18-21 te faʼahi ʼaia, kae ʼe lahi ʼihi ʼu tokoni matamatalelei pea mo ʼaoga ki te ʼu tagata ʼohoana, ki te ʼu fafine pea mo te fānau. Ko te ako ʼaia ʼe ʼi ai tona fua lelei ʼi totatou temi. ʼE moʼoni, māʼia mo te ʼu famili ʼo te kau Kilisitiano moʼoni, ʼe ʼi ai tanatou ʼu fihifihia pea mo tanatou ʼu faigataʼaʼia. Kae ʼi tona ʼu ʼaluʼaga fuli, ko te ʼu fua ʼi tonatou maʼuli, ʼe fakamoʼoni ai ko te Tohi-Tapu ʼe ina tuku mai he akonaki ʼe ʼaoga moʼoni ki te ʼu famili.
15, 16. Koteā te ʼaluʼaga neʼe maʼu e te fafine kumi meʼa ʼi tana sivisivi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Zambie?
15 Lolotoga te taʼu e tahi vaelua, ko te fafine kumi meʼa ʼo te univelesitē ʼo Lethbridge, ʼi Kanata, neʼe ina sivisivi te maʼuli faka sosiale ʼi Zambie. Neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE lava lelei age te taupau ʼo te nofo faka taumatuʼa e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te hahaʼi ʼo te ʼu kautahi ʼaē. . . . Ko te fua manuʼia ʼo tanatou nofo faka taumatuʼa ʼe tupu mai te kua fetogi ʼo te ʼu felogoi ʼa te tagata pea mo te fafine, ʼaē, ʼaki tanā ʼu faiga foʼou, ʼe mole kei ʼi ai he agamālohi, mo tanā fetokoniʼaki, kua liliu ia ʼo nā huʼi maʼua ki te pule foʼou, te ʼAtua, ʼo ʼuhiga mo tanā fefakaʼapaʼapaʼaki. . . . ʼE akonakiʼi te tagata ʼohoana ʼaē ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova ke liliu ʼo faiva ʼi tana fakahoko ʼo tona maʼua, ʼaē ko te tokaga ki te manuʼia ʼo tona ʼohoana pea mo te fānau. . . . ʼE fakaloto mālohiʼi te tagata pea mo te fafine ke nā nonofo agatonu ʼi te vāhaʼa faka taumatuʼa . . . Ko te fakamaʼua maʼuhiga ʼaia ki te nofo agatonu ʼe ina fakamālohiʼi te nofo ʼohoana.”
16 Ko te sivi ʼaia neʼe fakatafito ki te ʼu tuʼuga meʼa neʼe hoko moʼoni. Ohage la neʼe ʼui fēnei e te fafine kumi meʼa ʼaia, ʼo mole hage ko te agamāhani, “ ʼe tau maʼu te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou tokoni ki ʼonatou ʼu ʼohoana fafine ki te gaohi ʼōloto, mole gata pe ʼi te temi ʼaē ʼe teuteuʼi ai, kae ʼe nātou toe kau foki ki te to ʼakau pea mo te laga kele.” Koia, ʼe mahino mai ai ʼe lahi ʼaupito te ʼu meʼa feiā ʼi te kele katoa ʼe nātou fakahā ai ko te ako ʼa te Tohi-Tapu ʼe lave ki te maʼuli ʼo te tagata.
17, 18. Koteā te ʼu ikuʼaga fakapuna’maʼuli neʼe maʼu ʼi te sivi ʼo ʼuhiga mo te tōfiga faka lotu pea mo te ʼu felāveʼi fakasino ʼi muʼa ʼo te ʼohoana?
17 Ko te ʼuluaki alatike neʼe talanoa ki te ʼu meʼa neʼe maʼu ʼi te nusipepa (Journal for the Scientific Study of Religion). ʼI te taʼu 1991 neʼe maʼu ai te alatike koʼeni tona kupu tāfito: “Ko te tōfiga faka lotu pea mo te ʼu felāveʼi fakasino ʼi muʼa ʼo te ʼohoana: ko te fakamoʼoni mai te sivi fakafenua ʼo te kau tūpulaga ʼaē kua aga faka hahaʼi lalahi.” E lagi koutou ʼiloʼi te lahi ʼo te ʼu felāveʼi fakasino ʼi muʼa ʼo te ʼohoana. ʼI tanatou temi tūpulaga tokolahi ʼe nātou tō ki te ʼu holi fakasino, pea ʼe hahaʼi te kau tūpulaga e tokolahi tonatou ʼu hoa. ʼE lava fetogi koa e te ʼu akonaki faka Tohi-Tapu te agamāhani ʼaia?
18 Ko te ʼu polofesea e tolu, ʼe nātou gāue tahi, neʼe nātou sivi te faʼahi ʼaia, neʼe nātou ʼamanaki ʼe nātou maʼu anai ‘ko te kau tūpulaga pea mo nātou ʼaē kua aga faka hahaʼi lalahi ʼaē neʼe nātou ako te ʼu talatisio faka Kilisitiano ʼaē ʼe lahi tanatou pipiki ki te ʼu meʼa ʼāfea lagi, ʼe siʼisiʼi anai te ʼu felāveʼi fakasino ʼi muʼa ʼo te ʼohoana ia nātou ʼaia.’ Kae koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou maʼu? ʼE teitei ʼi te potu fuli pe, e lagi ko te vaha ʼo te 70 ki te teau pea mo te 82 ki te teau neʼe kua nātou fai te felāveʼi fakasino ʼi muʼa ʼo te ʼohoana. Kia ʼihi, “ko he tōfiga ʼo te ʼu talatisio ʼāfea [neʼe ina fakasiʼisiʼi] te fealagia ke hoko te faʼahi ʼaia, kae ʼe mole feiā ia ki te faʼahi ʼo ‘te kau tūpulaga.’ ” Neʼe talanoa te kau popoto ʼaia ki te kau tūpulaga ʼe nātou ʼōmai mai te ʼu famili neʼe lau ʼe aga faka lotu “e lagi lahi age ia nātou ʼaia te ʼu felāveʼi fakasino ʼi muʼa ʼo te ʼohoana mokā ʼe fakatatau ki te ʼu lotu faka polotesita lalahi.”—Ko mātou ʼaē neʼe mātou fakaʼiloga keheʼi.
19, 20. Neʼe tokoni feafeaʼi te tokoni ʼa te ʼAtua pea mo ina puipui feafeaʼi te kau tūpulaga tokolahi ʼi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova?
19 Kae neʼe fakatokagaʼi e te kau polofesea te kehekehe ʼaē ʼa te kau tūpulaga ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼaē ʼe nātou kau ʼi “te kūtuga ʼe lahi tanatou makehe age ia nātou ʼaē.” Koteā tona tupuʼaga? “Ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi tonatou maʼuli pea mo tanatou maʼuliʼi te lotu, ʼe tupu ʼaki ai tanatou pipiki mālohi ki te ʼu fakatotonu ʼa te Tohi-Tapu.” Neʼe nātou toe ʼui: “ ʼE ʼamanaki ke fakahoko e te kau Fakamoʼoni, ʼaē ʼe kei tūpulaga pea mo nātou ʼaē kua aga faka hahaʼi lalahi, tonatou maʼua faka misionea.”
20 Koia ko te ako ʼo te Tohi-Tapu ʼe ʼaoga ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo tokoni kia nātou ke nātou fakamamaʼo mai te aga heʼeʼaoga. Ko te faʼahi ʼaia ʼe faka ʼuhiga kia nātou ko he puipui mai te ʼu mahaki ʼe tupu mai te ʼu felāveʼi fakasino, ko ʼihi ʼi te ʼu mahaki ʼaia ʼe mole hona faitoʼo pea ko ʼihi ʼe fakatupu mate. ʼE toe faka ʼuhiga foki ko te mole ʼi ai ʼo he fakatō fatu, ʼaē ʼe ʼui e te Tohi-Tapu ʼe tatau mo he fakapō. ʼE toe fakatupu ai foki ki te ʼu hahaʼi lalahi kei tūpulaga he fealagia ke nātou ʼohoana ʼaki he leʼo ʼo loto maʼa. Ko te faʼahi ʼaia ʼe ina faka ʼuhiga ko he ʼu ʼohoana ʼe fakatuʼu ʼi he tāfito ʼe mālohi age. Ko te taʼi akonaki ʼaia ʼe ina lavaʼi te tokoniʼi ʼo tatou ke tou tauʼi te ʼu faigataʼaʼia, ke lelei age totatou maʼuli haohaoa, ke tou fiafia age.
Ko He Ako ʼe Lelei
21. Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakakikite tonu e Paulo ʼo ʼuhiga mo totatou temi?
21 ʼI te temi leva ʼaenī, koutou toe liliu kia 2 Timoteo 3:3, 4, pea koutou fakatokagaʼi ʼihi faʼahi neʼe ʼui e Paulo ʼe nātou fakaliliu totatou temi ke faigataʼa ki te tokolahi—kae mole ko te hahaʼi fuli: “[Ko te hahaʼi ʼe nātou liliu anai ʼo] logogataʼa, fasituʼu, heʼe fakatatāʼofi, fekai, mole manako ki te meʼa ʼaē ʼe lelei, kākā, fiatuʼu, fonu ʼi te fialahi, kaumeʼa mo te ʼu fakafiafia kae mole kaumeʼa mo te ʼAtua.” ʼE ko he meʼa ia ʼe moʼoni! Kae, ko te ako ʼaē mai te Tohi-Tapu ʼe feala hana puipui tatou pea mo foaki te ʼu meʼa ʼe feʼauga moʼo tauʼi, pea mo tou mālo mai ai.
22, 23. Ko te faʼahi lelei fea ʼaē ʼe fakaʼosi ʼaki e Paulo tana lisi, pea ʼe maʼuhiga feafeaʼi?
22 ʼE fakaʼosi e te ʼapositolo ko Paulo tana lisi ʼaki te faʼahi lelei. ʼE ina fakaliliu te koga fakamuli ko he fakatotonu faka lotu ʼe feala hana tuku mai he tapuakina ʼe lahi ʼaupito. ʼE talanoa ia Paulo kia nātou ʼaē “ ʼe nātou maʼu te faʼahiga aga faka lotu, kae nātou lituʼa ki tona mālohi; pea ia nātou ʼaia, ke ke fakamamaʼo mai ai.” Koutou toe manatuʼi ʼe lahi ʼaupito te ʼu felāveʼi fakasino ʼi muʼa ʼo te ʼohoana ʼi te kau tūpulaga ʼo te ʼu lotu ʼaē. Koia, tatau aipe mo kapau la neʼe ʼalu tatau te fakafuafua ʼo te aga heʼeʼaoga ʼo nātou mo te hahaʼi ʼaē, ʼe mole koa la fakamoʼoni ko tanatou faʼahiga tauhi ʼe mole hona mālohi? Pea tahi ʼaē meʼa, ʼe fetogi koa e te ʼu akonaki faka lotu te aga ʼa te hahaʼi ʼi te ʼu matani gāue, tanatou felogoi mo te hahaʼi ʼaē ʼe fakalogo kia nātou, peʼe ko te aga ʼa nātou mo tanatou ʼu kāiga?
23 ʼE fakahā e te ʼu palalau ʼa Paulo te maʼua ʼaē ke tou maʼuliʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ako ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼo tou fakahā ai te faʼahiga tauhi ʼaē ʼe ina fakaʼiloga lelei te mālohi moʼoni ʼo te Lotu Faka Kilisitiano. ʼO ʼuhiga mo nātou ʼaē ko tanatou faʼahiga tauhi ʼe mole ʼi ai hona mālohi, ʼe ʼui fēnei mai e Paulo: “Mai ia nātou ʼaia, ke ke fakamamaʼo mai ai.” ʼE ko he fakatotonu ia ʼe matala lelei, ko he fakatotonu ia ʼe ina tuku mai anai he ʼu tapuakina heʼegata.
24. E feafeaʼi te ʼalutahi ʼo te fakaloto mālohi ʼaē ia Fakahā kapite 18 pea mo te tokoni ʼa Paulo?
24 ʼE feafeaʼi anai te foaki mai e te fakatotonu ʼaia he ʼu tapuakina? ʼE fakamatalatala e te tohi fakamuli ʼo te Tohi-Tapu te fafine fakatā, ko he paomutu, ʼe fakahigoaʼi ko Papiloni Lahi. ʼE ʼiloga lelei mai ia ko te Papiloni Lahi ʼe ina fakatā te puleʼaga faka malamanei ʼo te lotu hala, ʼaē neʼe sivisivi e Sehova pea mo ina līakina. Kae, ʼe mole tonu ke tou kau ia nātou ʼaē ʼe līakina e Sehova. ʼE fēnei te fakaloto mālohiʼi ʼo tatou e Fakahā 18:4: “Koutou mavae mai ia ia, ê taku hahaʼi, mo kapau ʼe mole koutou fia maʼu he vahe ʼo tona ʼu tautea.” ʼE mole koa la ko te logo pe ʼaia neʼe tala mai e Paulo, “mai ia nātou ʼaia, ke ke fakamamaʼo mai ai”? Ko tatatou fakalogo ʼe ko he tahi ʼaia faʼahiga fai ke feala ai hatatou maʼu he ʼu lelei mai te ako ʼa te ʼAtua.
25, 26. Koteā te ka haʼu ʼaē ʼe fakatalitali kia nātou ʼaē ʼe nātou tali ʼi te temi nei pea mo maʼuliʼi te ako mai ia Sehova ʼAtua?
25 Kua vave pe anai te kau mai ʼa te ʼAtua ki te ʼu meʼa ʼa te tagata. ʼE ina molehi anai te ʼu lotu hala fuli pea mo te toe ʼo te tuʼu agakovi ʼaenī. ʼE fakatupu ʼaki anai he fakafiafia, ohage ko tona tuʼu ia Fakahā 19:1, 2. ʼI te kele ko nātou ʼaē ʼe nātou tali pea mo muliʼi te ako ʼa te ʼAtua ʼe tuku anai nātou ke nātou haga muliʼi tana ʼu akonaki mokā puli anai te ʼu faigataʼaʼia ʼo te ʼu temi maʼuhiga ʼaupito ʼaenī.—Fakahā 21:3, 4.
26 Ko te maʼuli ʼi te Palatiso fakakelekele ʼaē kua toe fakatuʼu ki tona tuʼu ʼuluaki ʼe mahino ia ko he meʼa matamatalelei ʼe fakalaka ia ʼi ʼatatou ʼu fakakaukau. ʼE fakapapau e te ʼAtua ko he meʼa ia ʼe feala kia tatou, pea ʼe feala hatatou falala katoa kia ia. Koia ʼe ina tuku mai he ʼu tupuʼaga lahi ke tou tali pea mo tou muliʼi tana akonaki ʼaoga. Ko ʼafea? Tou muliʼi tana ʼu ako ʼi te temi nei ʼi totatou temi maʼuhiga, pea ʼi te Palatiso ʼaē ʼe ina fakapapau mai.—Mikea 4:3, 4.
Te ʼu Puani ʼe Tonu Ke Tokagaʼi
◻ E feafeaʼi koa te maʼu e te hahaʼi ʼa Sehova he ʼu lelei ʼi tanatou tokagaʼi tana tokoni ʼo ʼuhiga mo te ʼu koloā?
◻ Ko te ʼu fua lelei fea ʼe maʼu e te kau kaugana ʼa te ʼAtua ʼi tanatou maʼuliʼi tana Folafola, ʼe fakamoʼoni e te nusipepa Sesuite?
◻ Ko te ʼu lelei fea ʼaē ʼe maʼu e te ʼu famili ʼi tanatou maʼuliʼi te ako fakaʼatua, ʼaē neʼe fakahā e te sivi ʼi Zambie?
◻ Ko te puipui fea ʼaē ʼe maʼu e te kau tūpulaga mai te ako fakaʼatua?
[Talanoa ʼo te pasina 15]
KO HE TOE TOTOGI!
“ ʼE felāveʼi te kau tūpulaga mo he tuʼutāmaki lahi ki te maʼu ʼo te SITA koteʼuhi ʼe nātou fia ʼahiʼahiʼi te felāveʼi fakasino pea mo te toloke. ʼE hage ia ʼe nātou fakagaoʼi te ʼu tuʼutāmaki pea ʼe maʼuliʼi pe ia e nātou te ʼu fakafiafia ʼo te temi nei ʼo mole tokagaʼi ia e nātou te ka haʼu, pea ʼe hage ia kia nātou ʼe nātou maʼuli tuputupua pea ʼe nātou agatuʼu ki te pule fakatagata,” ko te ʼui ʼaia ʼa te fakamatala ʼi te talanoa ki te SITA pea mo te kau tūpulaga.—New York Daily News, ʼAhotapu, ʼaho 7 ʼo Malesio 1993.
“Ko te kau finemui ʼaē ʼe lahi tanatou ʼu felāveʼi fakasino ʼe nātou hā ohage ko nātou ʼaē ʼe ‘takimuʼa’ ʼo ʼuhiga mo te mafola ʼo te SITA, ko te maʼu ʼaia ʼa te sivi ʼo te Puleʼaga Fakatahi ʼi Eulopa, mo Afelika, pea mo te Potu Toga-Hahake ʼo Asia.”—The New York Times, Feliaono, ʼaho 30 ʼo Sūlio 1993.
[Paki ʼo te ʼu pasina 16, 17]
Ko te ako faka Tohi-Tapu ʼe ina fakatupu te ʼu lelei ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te kokelekasio pea mo te loto fale