Koutou Taupau Tokotou Fiafia ʼi Te Tauhi Kia Sehova
“Koutou fakafiafia tuumau i te Aliki, e au toe tala atu, koutou fakafiafia.”—Filipe 4:4.
1, 2. Koteā ʼaē neʼe tokoni ki he tēhina pea mo tona famili ke nātou taupau tonatou fiafia logola neʼe puli tanatou ʼu meʼa fuli?
KO TE tagata Kilisitiano ko James ʼe taʼu 70 ʼe maʼuli ʼi Sierra Leone, neʼe gāue kinakina ʼi tona maʼuli katoa. Koutou fakakaukauʼi age muʼa tona fiafia ʼi tana lava tānaki te falā ʼaē neʼe feala ai ke ina totogi ʼaki hona ʼapi ʼe kogafale fā! Kae mole fualoa ʼi te kua nofo ai ʼa James mo tona kiʼi famili, pea neʼe hoko te tau ʼi te fenua ʼaia pea neʼe vela katoa tonatou ʼapi. Neʼe maumau tonatou ʼapi, kae neʼe mole puli tonatou fiafia. Koteā tona tupuʼaga?
2 Neʼe tokaga tāfito ia James pea mo tona famili ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe kei nātou maʼu, kae mole ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe kua maumau. ʼE fakamahino fēnei e James: “Māʼia ʼi te temi lotomamahi ʼaupito ʼaia, neʼe mātou ʼolo ʼo fono, mo lau te Tohi-Tapu, mo faikole fakatahi, pea mo vaevae mo te hahaʼi te ʼu kiʼi meʼa pe ʼaē neʼe mātou maʼu. Neʼe feala ke mātou taupau tomatou fiafia he neʼe mātou tokakaga tāfito ki tamatou ʼu felogoi mo Sehova.” ʼI tanatou fakakaukauʼi te ʼu lelei ʼaē neʼe nātou maʼu, kae tāfito tanatou ʼu felogoi lelei takitokotahi mo Sehova, neʼe feala ai ki te kau Kilisitiano agatonu ʼaia ke nātou “nofo i te fiafia.” (2 Kolonito 13:11) ʼE mahino ia neʼe mole faigafua te kātakiʼi ʼo te ʼu faigataʼaʼia ʼaia. Kae neʼe mole puli ai tonatou fiafia kia Sehova.
3. Neʼe taupau feafeaʼi e ʼihi ʼi te kau ʼuluaki Kilisitiano tonatou fiafia?
3 Ohage ko James pea mo tona famili, neʼe hoko ki te kau ʼuluaki Kilisitiano te ʼu ʼahiʼahi feiā. Kae ʼi tana tohi ki te kau Kilisitiano Hepeleo, neʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Koutou tali mo te fiafia te faʼao o outou koloa.” Pea fakamahino leva e Paulo te tupuʼaga ʼo tonatou fiafia: “I tautou iloi, e koutou mau he koloa leleiʼage pea mo tologa.” (Hepeleo 10:34) Ei, ko te kau Kilisitiano ʼaia ʼo te ʼuluaki sēkulō neʼe nātou maʼu te ʼamanaki mālohi. ʼAki he loto falala, neʼe nātou atalitali ke nātou maʼu he meʼa neʼe mole feala ke kaihaʼa—“te kolona o te mauli” ʼaē ʼe mole popo ʼi te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi selo. (Apokalipesi 2:10) Ia ʼaho nei, ko totatou ʼamanaki faka Kilisitiano—peʼe ʼi selo peʼe ʼi te kele—ʼe feala ke tokoni mai ke tou taupau totatou fiafia māʼia ʼi te ʼu temi faigataʼa.
“Koutou Fakafiafia i Te Falala”
4, 5. (a) He koʼe neʼe to tonu maʼa te kau Loma te tokoni ʼa Paulo ʼaē ke nātou “fakafiafia i te falala”? (b) Koteā ʼaē ʼe feala ai ke mole kei tokaga he Kilisitiano ki tana ʼamanaki?
4 Neʼe fakaloto mālohiʼi e te ʼapositolo ko Paulo te ʼu tēhina ʼi te tui ʼi Loma ke nātou “fakafiafia i te falala” ki te maʼuli heʼegata. (Loma 12:12) Neʼe ko he tokoni neʼe to tonu mo te kau Loma. Neʼe mole hili taʼu e hogofulu ʼi te ʼosi faitohi ʼa Paulo kia nātou, pea neʼe hoko te ʼu fakataga mālohi kia nātou, pea neʼe fakatotonu e te Hau ko Nelone ke tāmateʼi ʼihi. ʼE mahino papau ia ko tanatou falala ʼaē ʼe foaki age anai e te ʼAtua kia nātou te kolona ʼo te maʼuli, neʼe tokoni kia nātou ʼi tonatou ʼu mamahi. E feafeaʼi kia tatou ia ʼaho nei?
5 ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe tou ʼiloʼi ʼe toe fakatagaʼi anai mo tatou. (2 Timoteo 3:12) Tahi ʼaē meʼa, ʼe tou ʼiloʼi “ko te ʼu temi pea mo te ʼu meʼa fakafokifā ʼe hoko kia tatou fuli.” (Tagata Tānaki 9:11) ʼE feala ke hoko he tuʼutāmaki ʼo mate ai he tahi ʼe tou ʼofa ai. Ko he mahaki kovi ʼe feala ke mate ai hotatou kāiga peʼe ko hotatou kaumeʼa lelei. Kapau ʼe mole tou haga tokakaga tāfito ki tatatou ʼamanaki ki te Puleʼaga, pea ʼe feala ke tou tuʼutāmakiʼia ʼi te faʼahi fakalaumālie mokā hoko mai he ʼu ʼahiʼahi feiā. Koia ʼe lelei anai ke tou fai kia tatou te ʼu fehuʼi ʼaenī: ‘ ʼE ʼau “fakafiafia [koa] i te falala”? ʼE ʼau toʼo koa he temi ke ʼau metitasio kiai? ʼE moʼoni koa kia ʼau te Palatiso ʼaē ka fakatuʼu? ʼE hage koa kia ʼau kua ʼau maʼuli ai? ʼE kei ʼau holi mālohi koa ke fakaʼosi te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī ohage ko te temi ʼaē neʼe ʼau kamata ako ai te moʼoni?’ ʼE tonu ke tou fakakaukauʼi fakalelei te fehuʼi fakamuli ʼaia. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi kapau ʼe mole kita mahaki, mo feʼauga takita falā moʼo totogi he tahi ʼu koloā, pea mo tou maʼuli ʼi he fenua ʼe mole hoko ai te tau, te hoge, peʼe ko he tuʼutāmaki fakakelekele, ʼe feala—lagi ʼi te temi ʼaenī—ke mole kei maʼuhiga kia tatou ke foimo fakatuʼu te mālama foʼou ʼa te ʼAtua.
6. (a) ʼI te fakatagaʼi ʼo Paulo pea mo Silasi, koteā ʼaē neʼe nā manatuʼi tāfito? (b) Ia ʼaho nei, ʼe fakaloto mālohiʼi feafeaʼi tatou e te faʼifaʼitaki ʼo Paulo pea mo Silasi?
6 Ki muli age, neʼe tokoni fēnei ia Paulo ki te kau Loma: “I te mamahi koutou kataki.” (Loma 12:12) Neʼe ʼiloʼi lelei e Paulo te ʼu fakataga. ʼI te tahi lakaga, neʼe hā kia ia te tagata neʼe ina fakaafe ia ia ke “fakalaka . . . ki Masetonia” ke tokoni ki te hahaʼi ke nātou ʼiloʼi ia Sehova. (Gaue 16:9) Pea neʼe kaugā folau ia Luka mo Paulo ki Eulopa, mo Silasi, pea mo Timoteo. Koteā ʼaē neʼe ʼamanaki hoko ki te kau misionea faʼafai ʼaia? Ko tonatou fakatagaʼi! ʼI tanatou ʼosi fai faka mafola ʼi te kolo ʼo Masetonia ko Filipe, neʼe haha ia Paulo pea mo Silasi pea neʼe ʼave ʼo pilisoni. ʼE mahino mai, ko ʼihi hahaʼi ʼo Filipe neʼe mole gata ʼaki pe tanatou mole fia logo ki te logo ʼo te Puleʼaga—kae neʼe nātou fakafeagai mālohi kiai. ʼUhi ko te ʼu meʼa ʼaia neʼe hoko, neʼe puli ai koa te fiafia ʼa te kau misionea faʼafai ʼaia? Kailoa ia. Hili tonatou tā pea mo tonatou pilisoniʼi, “ ʼi te vaelua po, ko Paulo pea mo Silasi, neʼe nā faikole pea mo hiva fakavikiviki ki te ʼAtua.” (Gaue 16:25, 26, MN ) ʼE mahino papau ia neʼe mole fiafia Paulo pea mo Silasi ʼi tonā tā ʼaia, kae neʼe mole ko te faʼahi ʼaia ʼaē neʼe tokagaʼi tāfito e te ʼu misionea ʼaia e lua. Neʼe nā manatuʼi tāfito ia Sehova pea mo te ʼu tapuakina ʼaē neʼe ina fai kia nāua. ʼI tanā ‘kātakiʼi fakafiafia ia te mamahi,’ neʼe liliu ia Paulo pea mo Silasi ko he ʼu faʼifaʼitaki lelei ki tonā ʼu tēhina ʼi Filipe pea mo te tahi ʼu koga meʼa.
7. He koʼe ʼe tonu ke tou loto fakafetaʼi ʼi tatatou ʼu faikole?
7 Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Koutou kātaki tuʼumaʼu ʼi te faikole.” (Loma 12:12, MN ) ʼE koutou faikole koa mokā koutou loto tuʼania? Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe koutou faikole kiai? ʼE mahino ia ʼe koutou fakahā lelei tokotou fihifihia pea mo koutou kole kia Sehova ke tokoni atu. Kae ʼe toe feala foki ke koutou loto fakafetaʼi ki te ʼu tapuakina ʼaē ʼe koutou maʼu. Ka hoko he ʼu fihifihia, pea ʼe lava tokoni atu kia koutou takotou fakakaukauʼi te ʼu lelei ʼaē ʼe koutou maʼu mai ia Sehova moʼo “fakafiafia i te falala.” Ko Tavite, ʼaē neʼe maʼuli mamahi, neʼe ina tohi fēnei: “Neʼe lahi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ke fai, Ê Sehova toku ʼAtua, ei tau ʼu gāue fakaofoofo pea mo tau ʼu manatu kia mātou; ʼe mole he meʼa ʼe lava fakatatau kia te koe. Kapau ʼe ʼau fia tala pea mo palalau ki te ʼu meʼa ʼaia, pea kua nātou lahi ʼaupito ʼo mole feala haku fakamatala.” (Pesalemo 40:5) Kapau ohage ko Tavite, ʼe ko hatatou agamāhani te metitasio ki te ʼu tapuakina ʼaē ʼe tou maʼu mai ia Sehova, pea ʼe mahino ia ʼe tou fiafia anai.
Tou Taupau He Manatu ʼe Lelei
8. Koteā ʼaē ʼe tokoni ki he Kilisitiano ke ina taupau tona fiafia lolotoga te fakataga?
8 ʼE fakaloto mālohi e Sesu tana ʼu tisipulo ke nātou taupau he manatu ʼe lelei mokā hoko kia nātou he ʼu ʼahiʼahi kehekehe. ʼE ina ʼui fēnei: “Manuia ia koutou moka valoki koutou, mo fakatagai koutou pea mo lau atu te kovi fuape kia koutou, o natou lohi ai talia ko au.” (Mateo 5:11) He koʼe ʼe tonu ke tou fiafia ʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaia? Ko tatatou lava kātakiʼi te ʼu fakafeagai ʼe ko he fakamoʼoni ʼaia ʼe lagolago te laumālie ʼo Sehova kia tatou. Neʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Petelo ki te kau Kilisitiano ʼo tona temi: “E koutou manuia anai mo kapau e fai kia koutou te u fasituu uhi ko te huafa o Kilisito, koteuhi e afio ia koutou te Laumalie o te kololia pea mo te Laumalie o te Atua.” (1 Petelo 4:13, 14) ʼAki tona laumālie, ʼe toe tokoni mai anai ia Sehova kia tatou ke tou faʼa kātaki pea ke feala ai ke tou taupau tatatou fiafia.
9. Koteā ʼaē neʼe tokoni ki ʼihi tēhina ke nātou maʼu he ʼu tupuʼaga ke nātou fiafia ʼi tanatou nofo pilisoni ʼuhi ko tanatou tui?
9 Tatau aipe peʼe hoko kia kita he ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼaupito, kae ʼe feala ke kita maʼu he ʼu tupuʼaga ke kita fiafia ai. Neʼe manatu feiā te tēhina ko Adolf. Neʼe nofo ʼi te kolo neʼe tapuʼi ai te gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova talu mai ni ʼu taʼu. Ko Adolf pea mo tona ʼu kaumeʼa tokolahi neʼe puke nātou pea mo pilisoniʼi fualoa ia nātou, ʼi tanatou mole fia līaki tanatou tui ʼaē ʼe fakatafito ki te Tohi-Tapu. Neʼe faigataʼa ʼaupito te maʼuli ʼi te fale pilisoni, kae ohage ko Paulo pea mo Silasi, neʼe ʼi ai te ʼu tupuʼaga ke fakafetaʼi ai ia Adolf pea mo tona ʼu kaumeʼa ki te ʼAtua. Neʼe nātou fakatokagaʼi, ko tanatou nonofo ʼaia ʼi te fale pilisoni, neʼe tokoni kia nātou ke fakamālohiʼi tanatou tui pea mo fakatuputupu ia nātou he ʼu kalitate faka Kilisitiano maʼuhiga, ohage ko te loto fia foaki, te manatu ki ʼihi, pea mo te ʼofa fakatautehina. Ohage la, kapau neʼe momoli age he meʼa ʼa he tahi mai tona ʼapi, pea neʼe ina vaevae te ʼu meʼa ʼaia mo te ʼu tēhina mo tuagaʼane, pea maʼa nātou neʼe ko he ʼu meʼa neʼe foaki age e Sehova, ia Ia ʼaē ʼe ina foaki lahi “te meʼa ʼofa lelei fuli pea mo te mōlaga haohaoa fuli.” ʼAki te fakahā ʼaia ʼo te manavaʼofa, neʼe fiafia ai ia ia ʼaē neʼe ina vaevae ʼo feiā mo nātou ʼaē neʼe ina vaevae ki ai. Koia ko te faiga ʼaē ke maumauʼi tanatou tui ʼi tonatou pilisoniʼi, neʼe liliu ko honatou fakaloto mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie!—Sakopo 1:17, MN; Gaue 20:35.
10, 11. Neʼe kātakiʼi feafeaʼi e te tuagaʼane tona ʼu fakafehuʼi tuʼumaʼu pea mo te temi loaloaga ʼaē neʼe pilisoni ai?
10 Ko Ella, ʼaē ʼe toe maʼuli mo ia ʼi te fenua neʼe tapuʼi ai talu mai fualoa te gāue ʼo te Puleʼaga, neʼe puke he neʼe ina vaevae tona ʼamanaki faka Kilisitiano ki te hahaʼi. Lolotoga māhina e valu, neʼe fakafehuʼi tuʼumaʼu ia ia. ʼI te temi ʼaē neʼe fakamāuʼi ai ʼi te telepinale, neʼe fakatūʼa ke pilisoni ia taʼu e hogofulu pea neʼe mole he tahi age ʼu hahaʼi atolasio ʼa Sehova ʼi te fale pilisoni ʼaia. ʼI te temi ʼaia, neʼe taʼu 24 pe ia Ella.
11 ʼE mahino ia neʼe mole loto e Ella ke nofo pilisoni ʼi tona temi finemui katoa. Neʼe mole feala ke ina fai he meʼa moʼo fetogi tona ʼaluʼaga, kae neʼe ko tana faʼahiga manatu ʼaē neʼe ina fetogi. Pea neʼe fakaʼaogaʼi e Ella te fale pilisoni ko tona telituale ke fai faka mafola ai. ʼE ina ʼui fēnei: “Neʼe fakalaka vave te ʼu taʼu, he neʼe lahi ʼaupito taku gāue fai faka mafola.” Hili taʼu e nima, neʼe toe fakafehuʼi ia Ella. ʼI tanatou sio ʼaē neʼe mole vaivai tana tui ʼi te fale pilisoni, neʼe ʼui fēnei age kia ia: “ ʼE mole feala hamatou faka ʼāteainaʼi koe heʼe mole heʼeki ke fetogi tau manatu.” Neʼe tali fēnei e Ella ʼaki he lotomālohi: “Kae kua ʼau fetogi! ʼI te temi nei, kua lelei age taku manatu ʼi te temi ʼaē neʼe ʼau haʼu ai ki te fale pilisoni, pea ko taku tui kua mālohi lahi age ʼi te temi ʼaē ki muʼa atu!” Pea neʼe ina toe ʼui fēnei: “Kapau ʼe mole koutou fia faka ʼāteainaʼi ʼau, pea ʼe ʼau nofo anai ʼi henī ʼo aʼu ki te sio ʼa Sehova ki te temi lelei ʼaē ke faka ʼāteainaʼi ai ʼau.” Ko te ʼu taʼu e nima vaelua ʼaē neʼe nofo pilisoni ai Ella neʼe mole puli ai tana fiafia! Neʼe ina ako ke fiafia ʼi te ʼu ʼaluʼaga fuli pe ʼaē neʼe feala ke hoko kia ia. ʼE feala koa ke ʼaoga kia koutou tana faʼifaʼitaki?—Hepeleo 13:5.
12. ʼE lava maʼu feafeaʼi e he Kilisitiano he loto tokalelei ʼi te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa?
12 ʼAua naʼa koutou manatu neʼe maʼu e Ella he fealagia makehe ke feala hana tauʼi te ʼu faigataʼaʼia ʼaia. ʼO ʼuhiga mo te temi ʼaē neʼe tonu ke ina kātakiʼi ai tona fakafehuʼi lolotoga ni ʼu māhina ʼi muʼa ʼo tona fakatūʼa, ʼe ʼui fēnei e Ella: “ ʼE ʼau manatuʼi te tetetete ʼo ʼoku ʼu nifo pea mo taku hage ʼaē kua ʼau lotovaivai.” Kae neʼe falala lahi ia Ella kia Sehova. Neʼe ina ako ʼe tonu ke falala kia te ia. (Tāʼaga Lea 3:5-7) Pea neʼe toe mālohi age tana tui ki te ʼAtua. ʼE ina fakamahino fēnei: “ ʼI te temi fuli pe ʼaē neʼe ʼau hū ai ki te kogafale ʼaē neʼe fakafehuʼi ai ʼau, neʼe ʼau logoʼi te tokalelei ʼo toku loto. . . . Neʼe toe lahi age te tokalelei ʼo toku loto, ʼi te ʼāsili fakamataku ʼo te ʼaluʼaga ʼaē neʼe hoko kia ʼau.” Neʼe ko Sehova ʼaē neʼe ina foaki mai te tokalelei ʼaia. ʼE fakamahino fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Aua naa koutou tuania i he mea, kae i te meafuape aki te faikole mo te lauga fakatahi mo te u fakafetai, koutou fakaha ki te Atua autou u kole. Pea ko te tokalelei o te Atua aia e fakalaka i te atamai fuape, e ina malui anai outou loto mo autou fakakaukau ia Kilisito Sesu.”—Filipe 4:6, 7.
13. Kapau ʼe hoko kia tatou he faigataʼaʼia, pea he koʼe ʼe feala ke tou falala ʼe tou maʼu anai te mālohi ke tou kātakiʼi?
13 Ko Ella, ʼaē kua faka ʼāteaina talu mai ai, neʼe ina taupau tona fiafia logola tana ʼu faigataʼaʼia. Neʼe mole ina fai te faʼahi ʼaia ʼaki tona mālohi totonu, kae ʼaki te mālohi ʼaē neʼe foaki age e Sehova kia ia. Neʼe hoko te faʼahi ʼaia ki te ʼapositolo ko Paulo, ʼaē neʼe ina tohi fēnei: “Koia, e leleiʼage ke au tuku taku fiameamea i oku vaivai, ke malumalu ia te au te mafimafi o Kilisito. . . . Koteuhi e hoki au malohi moka e hoki au vaivai.”—2 Kolonito 12:9, 10.
14. Koutou tuku mai he faʼifaʼitaki ʼe fakahā ai peʼe lava taupau feafeaʼi e he Kilisitiano he manatu ʼe lelei ʼi he ʼaluʼaga faigataʼa pea koteā tona fua?
14 Ko te ʼu fakaneke ʼaē ʼe koutou tauʼi ʼi te temi nei ʼe lagi kehekehe mo te ʼu ʼaluʼaga ʼaē neʼe tou vakaʼi. Kae tatau aipe peʼe koteā te ʼu fakaneke, kae ʼe faigataʼa tona kātakiʼi. Ohage la ʼi tokotou fale gāue, ʼe feala ke aga fefeka fau tokotou patolo kia koutou—ʼo lahi age tana aga ʼaia kia koutou, kae mole feiā mo tokotou ʼu kaugā gāue ʼaē ʼe lotu kehe. ʼE mole lagi feala ke koutou kumi he tahi age gāue. ʼE koutou lava taupau feafeaʼi tokotou fiafia? Koutou manatuʼi ia Adolf pea mo tona ʼu kaumeʼa, ʼaē neʼe nātou ako ʼi te fale pilisoni ke nātou fakatuputupu he ʼu kalitate. Kapau ʼe koutou faiga fakamalotoloto ke koutou fakafiafiaʼi tokotou patolo—tatau aipe pe ko he tahi ʼe “aga fakakinakina”—pea ʼe koutou maʼu anai te ʼu kalitate faka Kilisitiano ohage ko te faʼa kātaki pea mo te loto ʼutaki. (1 Petelo 2:18) Tahi ʼaē meʼa, ʼe koutou liliu anai ko he tagata peʼe ko he fafine ʼe gāue lelei, pea ʼe lahi ai anai te ʼu fealagia ke koutou maʼu he tahi gāue lelei ki ʼamuli. ʼI te temi nei, tou talanoa ki ʼihi meʼa ʼe feala ke tou fai ke tou taupau ai totatou fiafia ʼi te tauhi kia Sehova.
Koutou Faka Faigafua Tokotou Maʼuli Ke Koutou Fiafia
15-17. Koteā ʼaē neʼe mahino kiai te taumatuʼa ʼo feala ai tanā pulihi tonā lotohoha, logola neʼe mole feala ke nā fetogi gāue?
15 ʼE mole lagi feala ke koutou fili te faʼahiga gāue ʼaē ʼe koutou loto kiai peʼe ko te koga meʼa ʼaē ka koutou gāue ai, kae ʼe ʼi ai te tahi ʼu faʼahi ʼo tokotou maʼuli ʼe feala ke koutou fai he tonu kiai. Koutou fakatokagaʼi te meʼa ʼaenī neʼe hoko.
16 Neʼe fakaafe e te taumatuʼa Kilisitiano te tagata ʼāfea ki te meʼa kai ʼi tonā ʼapi. ʼI te afiafi ʼaia, neʼe fakahā age e te tēhina pea mo tona ʼohoana mole heʼeki kei fualoa, neʼe nā logoʼi tanā mole kei lava kātakiʼi te ʼu faigataʼa ʼo te maʼuli. Logola neʼe nā gāue toko lua ʼi te ʼaho katoa, kae neʼe mole feala ke nā kumi he tahi gāue. Pea neʼe nā feʼekeʼaki peʼe nā lava kātaki anai ʼo aʼu ki ʼafea.
17 ʼI tanā kole tokoni ʼaia, neʼe tali fēnei e te tagata ʼāfea, “Koulua faka faigafua tokolua maʼuli.” ʼO feafeaʼi? Ko te tēhina pea mo tona ʼohoana neʼe hola tolu tanā ʼolo pea mo tanā toe liliu mai tanā gāue ʼi te ʼaho fuli pe. Ko te tagata ʼāfea, ʼaē neʼe ina ʼiloʼi lelei te taumatuʼa, neʼe ina tokoniʼi nāua ke nā vakaʼi peʼe feala ke nā nonofo ōvi ki tonā fale gāue, ke siʼisiʼi ai te temi ʼaē ʼe nā ʼolo ai pea mo toe liliu mai tanā gāue ʼi te ʼaho fuli pe. Ko te temi ʼaē neʼe nā maʼu ai neʼe nā lava fakaʼaogaʼi ki he tahi ʼu meʼa maʼuhiga—peʼe ke nā mālōlō ai. Kapau ʼe puli tokotou fiafia ʼuhi ko te ʼu faigataʼaʼia ʼo te maʼuli, he koʼe koa ʼe mole koutou vakaʼi peʼe feala ke koutou maʼu he fīmālie, ʼo koutou fai he ʼu fetogi?
18. He koʼe ʼe maʼuhiga ke kita fakakaukau fakalelei ʼi muʼa ʼo hakita fai ʼo he ʼu tonu?
18 Ko te tahi faʼahi ke tou maʼu ai he faʼahiga fīmālie ʼe ko te fakakaukau fakalelei ʼi muʼa ʼo hatatou fai he ʼu tonu. Ohage la, neʼe fakatotonu e he Kilisitiano ke ina laga hona ʼapi. Neʼe ina filifili he paki faigataʼa ʼo tona ʼapi, kae neʼe mole heʼeki ina laga he ʼapi ʼi muʼa atu. ʼI te temi leva ʼaenī, kua mahino kia ia neʼe feala pe ke ina tekeʼi he ʼu faigataʼaʼia mo kanapaula neʼe ina ‘tokagaʼi tana haʼele’ ʼi muʼa ʼo tana fili te paki ʼo tana ʼapi. (Tāʼaga Lea 14:15) ʼE tali e he tahi Kilisitiano ke tokoni ki te tēhina ʼaia mo kapau ʼe ʼaoga ki ai hana falā. ʼO mulimuli ki te meʼa ʼaē neʼe nā talaga kiai, kapau ʼe mole feala kia ia ʼaē neʼe kole falā hana huʼi tona maʼua, ko ia ʼaē ʼe tokoni kia ia ʼe tonu ke ina totogi. ʼI te kamata, neʼe lelei kae ʼaki te temi ko ia ʼaē neʼe kole maʼua neʼe mole kei ina huʼi he meʼa. Neʼe tokagaʼi te faʼahi ʼaia e te tagata ʼaē neʼe tonu ke huʼi age kia ia te falā, pea neʼe ina kole ai ki te tēhina ʼaē neʼe tonu ke tokoni, ke ina huʼi katoa age te maʼua. Neʼe faigataʼa ʼaupito te faʼahi ʼaia ki te tēhina ʼaia. Neʼe feala koa ke hoko he meʼa feiā, mo kanapaula neʼe ina fakasiosio fakalelei ia faʼahi fuli ʼi muʼa ʼo hana tali ke tokoni moʼo totogi te maʼua ʼaia?—Tāʼaga Lea 17:18.
19. Koteā he ʼu faʼahi ʼe feala ke tou fakasiʼisiʼi ai tatatou hoha ʼi te maʼuli?
19 Ka tou gaʼegaʼe, ʼaua naʼa tou manatu ʼe feala ke tou fakasiʼisiʼi te ʼu faigataʼaʼia pea mo tou toe maʼu te fiafia, mo kapau ʼe tou fakasiʼisiʼi totatou temi ki te ako takitokotahi ʼo te Tohi-Tapu, mo te fai faka mafola, pea mo te kau ki te ʼu fono. Kailoa heʼe maʼuhiga te ʼu faʼahi ʼaia ke tou maʼu ai te laumālie maʼoniʼoni ʼo Sehova, ʼaē ʼe kau kiai te fiafia. (Kalate 5:22) ʼE fakafimālie tuʼumaʼu te ʼu gāue faka Kilisitiano, pea ʼi te agamāhani ʼe mole fakatupu gaʼegaʼe fau. (Mateo 11:28-30) ʼE tou gaʼegaʼe tāfito ʼuhi ko te ʼu gāue ʼo te malamanei pea mo te ʼu fakafiafia, kae mole ko te ʼu gāue fakalaumālie. ʼE tou lava mālolohi mo kapau ʼe mole tou momoe tauhala. ʼE toe feala ke fua lelei kia tatou mo kapau ʼe ʼai hatatou kiʼi mālōlō. Ko Knorr, ʼaē neʼe kau ki te Kolesi Pule ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo aʼu ki tona mate, neʼe ko tana agamāhani tana ʼui fēnei ki te kau misionea: “Ka koutou lotovaivai, ko te ʼuluaki meʼa ke koutou fai, ke koutou momoe. ʼE koutou punamaʼuli anai, ʼi takotou ʼosi moe lelei ʼi te pōʼuli kua faigafua age takotou fakatokatoka te faigataʼaʼia!”
20. (a) Koutou fakahā fakanounou he ʼu meʼa ʼe feala ke tou fai moʼo taupau totatou fiafia. (b) ʼI takotou manatu, koteā he ʼu tupuʼaga ʼe feala ke tou fiafia ai? (Vakaʼi te talanoa ʼi te pasina 17.)
20 ʼE maʼu e te kau Kilisitiano te pilivilesio ʼaē ke nātou tauhi ki “te ʼAtua fiafia.” (1 Timoteo 1:11, MN ) Ohage ko tatatou vakaʼi, ʼe feala ke tou taupau totatou fiafia tatau aipe peʼe tou tau mo he ʼu fihifihia mamafa. Tou haga sio tuʼumaʼu ki te ʼamanaki ʼo te Puleʼaga, mo fetogi tatatou manatu mokā ʼaoga, pea mo tou faka faigafua totatou maʼuli. Pea tatau aipe pe koteā te ʼaluʼaga ʼaē ʼe hoko mai kia tatou, ʼe tou tali anai ki te ʼu palalau ʼaenī neʼe fai e te ʼapositolo ko Paulo: “Koutou fakafiafia tuumau i te Aliki, e au toe tala atu, koutou fakafiafia.”—Filipe 4:4.
Koutou Vakaʼi Fakalelei Te ʼu Fehuʼi ʼAenī:
• He koʼe ʼe tonu ke tokaga tāfito te kau Kilisitiano ki te ʼamanaki ʼo te Puleʼaga?
• Koteā ʼaē ka tokoni kia tatou ke tou taupau totatou fiafia ʼi te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa?
• He koʼe ʼe tonu ke tou faiga ke tou faka faigafua totatou maʼuli?
• Koteā ni ʼihi faʼahi ʼo tonatou maʼuli neʼe faka faigafua e ʼihi?
[Talanoa/Paki ʼo te pasina 17]
Ko Te Tahi ʼu Tupuʼaga Ke Tou Fiafia
ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe lahi te ʼu tupuʼaga ke tou fiafia ai. Koutou fakatokagaʼi te ʼu faʼahi ʼaenī:
1. ʼE tou ʼiloʼi ia Sehova.
2. Neʼe tou ako te moʼoni ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua.
3. ʼE feala ke fakamolemole tatatou ʼu agahala ʼaki tatatou tui ki te sakilifisio ʼa Sesu.
4. Kua pule te Puleʼaga ʼo te ʼAtua—kua ōvi mai te mālama foʼou!
5. Neʼe tuku tatou e Sehova ki he palatiso fakalaumālie.
6. ʼE tou fiafia ʼi tatatou fakatahi lelei faka Kilisitiano.
7. ʼE tou maʼu te pilivilesio ʼaē ke tou kau ki te gāue fai faka mafola.
8. ʼE tou maʼuʼuli pea ʼe kei tou mālolohi.
Koteā te tahi ʼu faʼahi fakatupu fiafia ʼe feala ke fakahā?
[Paki ʼo te pasina 13]
Neʼe fiafia ia Paulo mo Silasi logola tanā nonofo ʼi te fale pilisoni
[Paki ʼo te pasina 15]
ʼE koutou haga sio koa ki te fiafia ʼaē ka tou maʼu ʼi te mālama foʼou ʼa te ʼAtua?