“Tou Haʼele ʼAki Te Tui, Ka Mole ʼAki Te Sio”
“ ʼE tou haʼele ʼaki te tui, ka mole ʼaki te sio.”—2 Kolonito 5:7.
1. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ke tou “haʼele ʼaki te tui”?
ʼI TE ʼu temi fuli ʼaē ʼe tou faikole ai ʼo mulimuli ki te ʼu pelesepeto ʼaē ʼe fakahā mai e te Tohi-Tapu, ʼe tou fakahā ai ʼe tou maʼu he faʼahiga tui. Ka tou kamata palalau ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, pea ʼe ko he tahi fakamoʼoni ʼaia ʼo tatatou tui. Pea ʼi te temi leva ʼaē ʼe tou foaki ai totatou maʼuli kia Sehova, ʼe tou fakamoʼoni ai ʼe tou loto moʼoni ke tou ‘haʼele ʼaki te tui,’ ko tona faka ʼuhiga, ʼe tou maʼuli anai ʼo mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou tui kiai.—2 Kolonito 5:7; Kolose 1:9, 10.
2. He koʼe ko hakita kau ki te ʼu gāue ʼo te kokelekasio ʼe mole ko he fakamoʼoni ʼaia ʼe kita tui?
2 Kapau ʼe tou loto moʼoni ke feiā totatou faʼahiga maʼuli, pea ʼe tonu ke mālohi te fakatafito ʼo tatatou tui. (Hepeleo 11:1, 6) ʼE lahi te hahaʼi ʼe nātou leleiʼia te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼuhi ko te lelei ʼo tanatou aga pea mo tanatou feʼofaʼofani. ʼE lelei te meʼa ʼaia, ka ʼe mole faka ʼuhiga leva, ʼe tui moʼoni te hahaʼi ʼaia. Ko ʼihi, lagi ʼe ʼi ai honatou ʼohoana peʼe ko hanatou ʼu mātuʼa ʼe mālohi ʼi te tui, pea ʼe lagi nātou kau ki te ʼu gāue ʼaē ʼe fai e tonatou ʼohoana pe ko tanatou ʼu mātuʼa ʼaē ʼe nātou ʼofa ki ai. Ko tanatou ʼu faʼifaʼitaki, ʼe ko he tapuakina moʼoni ki tonatou loto fale, kae ko te faʼahi ʼaia ʼe mole ina faka ʼuhiga leva, ʼe mole maʼua ke tou fakahā takitokotahi tatatou ʼofa ʼaē ki te ʼAtua pea mo tatatou tui ʼaē kia te ia.—Luka 10:27, 28.
3. (a) Ke mālohi te fakatafito ʼo tatatou tui, koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou tui papau kiai ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu? (b) He koʼe ko ʼihi ʼe faigafua age tanatou tali te ʼui ʼaē ʼe haʼu te Tohi-Tapu mai te ʼAtua, kae ʼe faigataʼa age ki ʼihi?
3 Ko nātou ʼaē ʼe nātou haʼele moʼoni ʼaki te tui, ʼe nātou tui papau ko te Tohi-Tapu ʼe ko te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼE lahi te ʼu meʼa ʼe nātou fakamoʼoni, ko te Tohi-Tapu “ ʼe haʼu mai te ʼAtua.”a (2 Timoteo 3:16) ʼE tonu ke fakahā he ʼu moʼoni ʼe fia ke feala ki he tahi ke tui papau ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia? ʼE lagi fakalogo te faʼahi ʼaia ki takita ako pea mo te ʼu meʼa ʼaē kua kita ʼiloʼi. Lagi ʼe ʼi ai he fakamoʼoni ʼe tali anai e he tahi, ka mole tali anai e he tahi age. ʼI ʼihi temi, logope la kua lahi te ʼu fakamoʼoni mālohi ʼaē neʼe fakahā ki he tahi, kae ʼe haga fai aipe tana fakafeagai ki te moʼoni ʼaē ʼe fakahā age ki ai. Koteā tona tupuʼaga? ʼE hoko te faʼahi ʼaia ʼuhi ko te ʼu holi ʼaē ʼe ʼi tona loto. (Selemia 17:9) Koia, logope la ʼe ʼui anai e he tahi, ʼe ina leleiʼia te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, kae ʼe lagi holi tona loto ke leleiʼia ia ia e te mālama. Tahi ʼaē meʼa, ʼe lagi mole ina fia līaki tona faʼahiga maʼuli ʼaē ʼe fakafeagai ki te ʼu pelesepeto ʼa te Tohi-Tapu. Kae kapau ʼe kita fia ʼiloʼi moʼoni ia te moʼoni, pea kapau ʼe kita ʼiloʼi lelei te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi tokita loto mo kita agavaivai, pea ʼaki te temi ʼe kita mahino anai ko te Tohi-Tapu ʼe ko te Folafola ʼa te ʼAtua.
4. Koteā te meʼa ʼaē ʼe maʼua ke kita fai ke feala ai hakita tui?
4 ʼE lahi te hahaʼi ʼe nātou ʼui ʼi tanatou ʼosi ako te Tohi-Tapu lolotoga he ʼu kiʼi māhina, kua lahi te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou vakaʼi moʼo fakamoʼoni ʼaki, ko te Tohi-Tapu ʼe ko te Folafola ʼa te ʼAtua. Kapau ʼe uga nātou e te faʼahi ʼaia ke nātou avahi tonatou ʼu loto ke akoʼi nātou e Sehova, pea ʼe fetogi anai te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi tonatou loto pea mo tonatou ʼu holi, ʼo mulimuli pe ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou ako. (Pesalemo 143:10) ʼE ʼui e te koga tohi ʼo Loma 10:10, ʼe tui he tahi “ ʼaki tona loto.” Ko te faʼahiga tui ʼaia ʼe ina fakahā moʼoni pe koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi tokita loto, pea ʼe hā lelei anai te faʼahi ʼaia ʼi tokita maʼuli.
Neʼe Mālohi Te Fakatafito ʼo Te Tui ʼa Noe
5, 6. Koteā te meʼa ʼaē neʼe fakatafito kiai te tui ʼa Noe?
5 Ko Noe neʼe ko he tagata neʼe mālohi te fakatafito ʼo tana tui. (Hepeleo 11:7) Neʼe fakatafito kiteā? Neʼe maʼu e Noe te Folafola ʼa te ʼAtua, neʼe mole ko te Tohi-Tapu, kae neʼe ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe folafola age e Sehova kia ia. ʼE ʼui fēnei ia Senesi 6:13: “Neʼe folafola age te ʼAtua kia Noe: ‘Ko te fakaʼosi ʼo te kakano fuli pe kua aʼu mai ki ʼoku muʼa, heʼe ko te kele kua fonu ʼi te agakovi ʼuhi ko nātou.’ ” Neʼe fakatotonu age e Sehova kia Noe ke ina faʼu he aleka, pea neʼe ina fakahinohino age kia ia te ʼu meʼa ʼaē neʼe tonu ke ina fai ʼo ʼuhiga mo te gāue ʼaia. Pea neʼe ʼui leva e te ʼAtua: “Pea ko ʼau, koʼeni ʼe ʼau fakahoko te lōmaki ki te kele, moʼo fakaʼauha ʼi te lalo lagi ia te ʼu kakano fuli pe ʼaē ʼe gāue ai te mālohi ʼo te maʼuli. Ko meʼa fuli ʼaē ʼe ʼi te kele, ʼe mate anai ia.”—Senesi 6:14-17.
6 Neʼe kua ʼua koa ki muʼa atu? ʼE mole fakahā mai e te Tohi-Tapu ia te faʼahi ʼaia. ʼE ʼui fēnei ia Senesi 2:5: “Neʼe mole heʼeki fakatō e Sehova he ʼua ki te kele.” Kae ʼe ko te ʼu palalau ʼaia neʼe fai e Moisese, ʼaē neʼe hoki tupu ia ki he ʼu sēkulō ki muli age, moʼo talanoa ki he temi neʼe kua fualoa tana hoko ki muʼa atu, ka mole ko te temi ʼo Noe. Ohage ko tona ʼui ia Senesi 7:4, neʼe talanoa ia Sehova ki te ʼua ʼi tana fai palalau pea mo Noe, pea ʼe hā mai neʼe mahino ia Noe ki te faka ʼuhiga ʼo te ʼu palalau ʼaia. Kae neʼe mole fakatafito te tui ʼa Noe ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe feala ke sio kiai. Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo, neʼe “fakahā age e te ʼAtua [kia Noe] te ʼu meʼa ʼaē neʼe mole heʼeki hā.” Neʼe ʼui e te ʼAtua kia Noe, ʼe Ina fakatō anai ki te kele “te lōmaki,” peʼe ko “te ʼu vai ʼo te lagi,” ohage ko tona ʼui e te kiʼi nota ʼaē ʼe tuʼu ʼi te lalo pasina ʼo te Traduction du monde nouveau ʼo ʼuhiga mo te vaega ʼo Senesi 6:17. ʼO aʼu ki te temi ʼaia, neʼe mole heʼeki hoko he meʼa feiā. Kae ko te ʼu meʼa maʼuli fuli ʼaē neʼe sio kiai ia Noe neʼe ko he fakamoʼoni lelei ʼaia, neʼe feala kia Sehova ke ina fakahoko te Tulivio fakamataku ʼaia. Koia, ʼaki te tui, neʼe faʼu e Noe te aleka.
7. (a) Koteā te meʼa ʼaē neʼe mole ʼaoga kia Noe, ke feala ai hana fakahoko te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatotonu age e te ʼAtua kia ia? (b) Koteā tona ʼaoga kia tatou ke tou vakaʼi te tui ʼa Noe, pea ʼe lava ke ʼaoga feafeaʼi tatatou tui ki he tahi ʼu hahaʼi?
7 Neʼe mole fakahā age e te ʼAtua kia Noe te ʼaho ʼaē ka kamata ai anai te Tulivio. Kae neʼe mole ko he takuʼaki ʼaia kia Noe ke ina fakatuai tana gāue, ʼo mole ina fakamuʼamuʼa ʼi tona maʼuli te faʼu ʼo te aleka pea mo te fai ʼo tana gāue faka mafola. ʼI tona temi totonu, neʼe tala age e te ʼAtua kia Noe te temi ʼaē neʼe tonu ke hū ai ki te aleka. ʼI tana talitali ki te temi ʼaia, “neʼe fai e Noe ia meʼa fuli ʼo mulimuli pe ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatotonuʼi age e te ʼAtua kia ia. Pea neʼe ina fai ʼo mulimuli pe kiai.” (Senesi 6:22) Neʼe haʼele ia Noe ʼaki te tui, ka mole ʼaki te sio. ʼE tou loto fakafetaʼi ʼaupito ki ai! ʼAki tana tui, ʼe tou maʼuʼuli ia ʼaho nei. ʼE toe feiā aipe mo tatou, ko te tui ʼaē ʼe tou maʼu ʼe feala anai ke ina fetogi te ʼaluʼaga ʼo totatou ka haʼu, ʼo toe feiā aipe mo te ka haʼu ʼo tatatou ʼu tamaliki pea mo te hahaʼi ʼaē ʼe nonofo ʼi totatou ʼu tafaʼaki.
Ko Te Tui ʼa Apalahamo
8, 9. (a) Neʼe fakatafito kiteā te tui ʼa Apalahamo? (b) Neʼe ‘hā’ feafeaʼi ia Sehova kia Apalahamo?
8 Koʼeni te tahi faʼifaʼitaki: ko te faʼifaʼitaki ʼa Apalahamo. (Hepeleo 11:8-10) Neʼe fakatafito kiteā te tui ʼa Apalahamo? Ko te kolo ko Ule ʼo te fenua ʼo Kalitia ʼaē neʼe lahilahi ake ai ia Apalahamo, neʼe tauhi tamapua ai te hahaʼi pea mo nātou manako ki te paʼaga. Kae neʼe mulimuli ia Apalahamo ki te tahi faʼahiga hahaʼi. ʼE mahino ia, neʼe faifaitahi mo te foha ʼo Noe ko Semi, he neʼe nā temi tahi lolotoga taʼu e 150. Neʼe tui papau ia Apalahamo, ʼe ko Sehova “te ʼAtua Māʼoluga, ia Ia ʼaē neʼe ina fakatupu te lagi mo te kele.”—Senesi 14:22.
9 Neʼe hoko te tahi meʼa maʼuhiga kia Apalahamo. “Neʼe hā [ia Sehova] . . . kia Apalahamo ʼi tana kei nofo ʼi Mesopotamia, ʼi muʼa ʼo tana ʼalu ʼo nofo ʼi Halane, pea neʼe ina ʼui age kia ia, ‘Mavae mai tou fenua pea mo tou famili pea ke ʼalu ki te fenua ʼaē ka ʼau fakahā atu anai kia te koe.’ ” (Gāue 7:2, 3) Neʼe ‘hā’ feafeaʼi ia Sehova kia Apalahamo? Neʼe mole sio mata ia Apalahamo ki te ʼAtua. (Ekesote 33:20) Kae neʼe lagi hā ia Sehova kia Apalahamo ʼi he moemisi, ʼo ina fakahā kia ia tona kolōlia ʼi he ʼaluʼaga fakaofoofo, peʼe ʼaki he ʼaselo peʼe ʼaki he tahi neʼe ina fakafofoga ia ia. (Vakaʼi ia Senesi 18:1-3; 28:10-15; Levitike 9:4, 6, 23, 24.) Tatau aipe pe neʼe hā feafeaʼi ia Sehova kia Apalahamo, kae neʼe falala te tagata agatonu ʼaia, neʼe tuku age e te ʼAtua kia ia te pilivilesio lahi. Neʼe tali e Apalahamo te faʼahi ʼaia ʼaki te tui.
10. Neʼe fakamālohi feafeaʼi e Sehova te tui ʼa Apalahamo?
10 Ko te tui ʼa Apalahamo, neʼe mole fakalogo ia ki he ʼu fakamatalatala peʼe feafeaʼi te fenua ʼaē neʼe fekauʼi e te ʼAtua ke ʼalu kiai. Neʼe mole fakalogo tana tui ki tana ʼiloʼi ʼaē pe ko te temi fea ʼaē ka ina maʼu ai anai te fenua ʼaia. Neʼe tui koteʼuhi neʼe ina ʼiloʼi ko Sehova ʼe ko te ʼAtua Māfimāfi. (Ekesote 6:3) Neʼe ʼui age e Sehova kia Apalahamo, ʼe ina maʼu anai hona hākoga, kae ʼi ʼihi temi, neʼe feʼekeʼaki ia Apalahamo peʼe lava hoko feafeaʼi anai te faʼahi ʼaia, he neʼe kua matutuʼa. (Senesi 15:3, 4) Neʼe fakaloto mālohiʼi e Sehova te tui ʼa Apalahamo ʼo ina ʼui age ki ai ke mamata ki te ʼu fetuʼu pea mo ina lau peʼe fia mo kapau ʼe ina lavaʼi honatou lau. Pea neʼe ʼui age ki ai e te ʼAtua: “ ʼE feiā anai tou hākoga.” Neʼe malave ʼaupito te faʼahi ʼaia ki te loto ʼo Apalahamo. Neʼe mahino papau kia ia, ko te Tupuʼaga ʼo te ʼu fetuʼu taulekaleka ʼaia, neʼe feala hana fakahoko te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakapapauʼi age ki ai. Pea “neʼe tui [ia Apalahamo] kia Sehova.” (Senesi 15:5, 6) Neʼe mole tui ia Apalahamo ʼuhi pe ko tana leleiʼia ia te ʼu meʼa ʼaē neʼe logo kiai, kae koteʼuhi neʼe mālohi te fakatafito ʼo tana tui.
11. (a) ʼI tona teitei taʼu 100, neʼe tali feafeaʼi e Apalahamo te fakapapau ʼaē neʼe fai age e te ʼAtua, ʼe fānauʼi anai e Sala hana tamasiʼi, logope la tona kua finematuʼa? (b) Koteā te faʼahiga tui ʼaē neʼe maʼu e Apalahamo ʼi te ʼui age ʼaē ke ina sakilifisioʼi tona foha ʼi te Moʼuga ʼo Molia?
11 ʼI te temi ʼaē neʼe kua teitei taʼu 100 ai ia Apalahamo, pea teitei taʼu 90 ai tona ʼohoana ko Sala, neʼe toe fai e Sehova tana fakapapau ʼaē ʼe maʼu anai e Apalahamo hona foha pea ko Sala ʼe ina fānauʼi anai te tama ʼaia. Koia neʼe vakaʼi fakalelei e Apalahamo tonā ʼaluʼaga. “Kae ʼuhi ko te fakapapau ʼa te ʼAtua, neʼe mole lotolotolua ʼo tuigataʼa, kae neʼe liliu ʼo mālohi ʼaki tana tui, ʼo ina faka kolōliaʼi te ʼAtua pea mo tui papau, neʼe feala ke ina fakahoko te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakapapauʼi age kia ia.” (Loma 4:19-21) Neʼe ʼiloʼi e Apalahamo, ʼe hoko moʼoni anai te fakapapau ʼa te ʼAtua. Ki muli age, ʼuhi ko tana tui, neʼe fakalogo ia Apalahamo ʼi te kole age ʼa te ʼAtua ke ina ʼave tona foha ko Isaake ki te fenua ʼo Molia pea ke ina sakilifisioʼi ai ia ia. (Senesi 22:1-12) Neʼe falala mālohi ia Apalahamo, ko te ʼAtua ʼaē neʼe ina fakatupu faka milakulo tona foha, neʼe toe feala foki mo tana toe fakatuʼuake ia ia ke maʼuli moʼo fakahoko te tahi ʼu fakapapau ʼaē neʼe Ina fai ʼo ʼuhiga mo ia.—Hepeleo 11:17-19.
12. Neʼe loaloaga feafeaʼi te haʼele ʼa Apalahamo ʼaki te tui, pea koteā te fakapale ʼaē ka ina maʼu mo tona ʼu kāiga ʼaē neʼe nātou fakahā he tui mālohi?
12 Neʼe fakahā e Apalahamo neʼe takitaki ia ia e tana tui, ʼo mole gata pe ʼi ʼihi lakaga, kae ʼi tona maʼuli katoa. ʼI te lolotoga ʼo tona maʼuli, neʼe mole foaki e Sehova kia Apalahamo he koga ʼo te Kele ʼo te Fakapapau, ko hona tofiʼa. (Gāue 7:5) Kae neʼe mole fiu ia Apalahamo pea toe liliu ki Ule, te kolo ʼo te kau Kalitia. Lolotoga ia taʼu e 100, ʼo aʼu ki tona mate, neʼe nofo ʼi he ʼu falelā ʼi te fenua ʼaē neʼe hinoʼi e te ʼAtua ke nofo ai. (Senesi 25:7) ʼO ʼuhiga mo ia pea mo tona ʼohoana ko Sala, mo tanā tama ko Isaake, pea mo tonā mokopuna ko Sakopo, ʼe ʼui fēnei ia Hepeleo 11:16: “ ʼE mole ufiufi te ʼAtua ʼuhi ko nātou, ʼi tanatou fetapā kia te ia ko tonatou ʼAtua, he kua ina teuteuʼi he kolo maʼa nātou.” Ei, kua tāʼofi e Sehova he nofoʼaga maʼa nātou ʼi te kele ʼaē ka takitaki e tona Puleʼaga Faka Mesianike.
13. Ia ʼaho nei, ko ai te kau kaugana ʼa Sehova ʼaē ʼe tatau tanatou tui mo te tui ʼa Apalahamo?
13 Ia ʼaho nei, ko ʼihi kaugana ʼa Sehova ʼe nātou hage ko Apalahamo. ʼE nātou haʼele ʼaki te tui lolotoga ni ʼu taʼu. ʼAki te mālohi ʼaē ʼe foaki e te ʼAtua, kua nātou mālo ʼi te ʼu ʼahiʼahi ʼaē ʼe hage ko he ʼu moʼuga. (Mateo 17:20) ʼE mole nātou fiu ʼi te tui koteʼuhi ʼe mole nātou ʼiloʼi pe ko te temi fea ʼaē ka fakahoko ai anai e te ʼAtua tana ʼu fakapapau. ʼE nātou ʼiloʼi, ʼe hoko moʼoni anai te folafola ʼa Sehova, pea kia nātou, ʼe ko he pilivilesio lahi tanatou kau ki tana kau Fakamoʼoni. ʼE koutou manatu feiā koa mo koutou?
Ko Te Tui ʼa Moisese
14. Neʼe kamata feafeaʼi te tui ʼa Moisese?
14 Ko te tahi faʼifaʼitaki ʼo te tui ʼe ko Moisese. Neʼe fakatafito kiteā tana tui? Neʼe kamata tui ʼi tana kei veliveli. Logope la neʼe maʼu e te ʼofafine ʼo Falaone ia Moisese ʼi te kiʼi kato papilusi ʼi te vaitafe ko Nile pea ina vavae ia ia, kae neʼe ko te faʼe Hepeleo totonu ʼa Moisese, ia Sokepete, ʼaē neʼe ina fafaga te tamasiʼi pea mo taupau ia ia lolotoga tana kei meamea. ʼE hā mai, neʼe akoʼi fakalelei ia ia e Sokepete, he neʼe ina fakamahino age ki ai te ʼofa kia Sehova pea mo te loto fakafetaʼi ki Tana ʼu fakapapau kia Apalahamo. Ki muli age, ʼi tana kau ki te loto fale ʼo Falaone, “neʼe akoʼi ia Moisese ʼi te poto fuli ʼo te kau Esipito.” (Gāue 7:20-22; Ekesote 2:1-10; 6:20; Hepeleo 11:23) Logope la tona tuʼulaga lelei, ko te loto ʼo Moisese neʼe ʼofa ia ki te hahaʼi kaugana ʼa Sehova ʼaē neʼe fakapōpulaʼi.
15. Koteā te meʼa ʼaē neʼe feala ke hoko kia Moisese ʼi tana fia kau mo te hahaʼi ʼa Sehova?
15 ʼI tona taʼu 40, neʼe matehi e Moisese te tagata Esipito moʼo hāofaki te tagata Iselaelite neʼe ina gaohi koviʼi. ʼE hā lelei mai ʼi te meʼa ʼaia neʼe hoko, pe neʼe faka ʼuhigaʼi feafeaʼi e Moisese te hahaʼi ʼa te ʼAtua. Koia, “ ʼaki te tui, ko Moisese, ʼi tana lahilahi ake, neʼe fakafisi ke lau ko ia ko te tama ʼa te ʼofafine ʼo Falaone.” Neʼe mole ina leleiʼia te “fakafiafia faka temi ʼo te agahala” ʼo kau ki te kau ʼaliki ʼo Esipito, kae neʼe uga ia ia e tana tui ke kau mo te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼaē neʼe gaohi koviʼi.—Hepeleo 11:24, 25; Gāue 7:23-25.
16. (a) Koteā te meʼa ʼaē neʼe fakatotonu e Sehova ke fai e Moisese, pea neʼe tokoni feafeaʼi te ʼAtua ki ai? (b) Neʼe fakahā feafeaʼi e Moisese tana tui ʼi tana fakahoko te meʼa ʼaē neʼe fakatotonu age ke ina fai?
16 Neʼe lotomālohi ia Moisese ke ina fai he ʼu fakatuʼutuʼu moʼo fakafimālieʼi tana hahaʼi, kae neʼe heʼeki hoko te temi ʼa te ʼAtua ʼaē ke ina faka ʼāteainaʼi ai ia nātou. Neʼe tonu ke hola ia Moisese mai Esipito. Neʼe hoki hili taʼu e 40 ki muli age, pea fakaʼaogaʼi e Sehova tana ʼaselo moʼo fekauʼi ia Moisese, ke toe liliu ki Esipito moʼo fakamavae te kau Iselaelite mai te fenua ʼaia. (Ekesote 3:2-10) Neʼe tali feafeaʼi e Moisese? Neʼe mole lotolotolua ia ki te fealagia ʼaē ke faka ʼāteaina e Sehova te hahaʼi ʼo Iselaele, kae neʼe manatu ia ʼe mole feala anai ke ina fakahoko te gāue ʼaē neʼe hinoʼi age e te ʼAtua ke ina fai. ʼAki he agaʼofa, neʼe foaki age e Sehova te fakaloto mālohi ʼaē neʼe ʼaoga kia Moisese. (Ekesote 3:11–4:17) Neʼe toe ʼāsili mālohi te tui ʼa Moisese. Neʼe toe liliu ki Esipito pea neʼe ina fai liuliuga te ʼu fakatokaga kia Falaone ʼo ʼuhiga mo te ʼu tautea ʼaē ka hoko anai ki Esipito, mo kapau ʼe mole tuku age e te pule ʼaia ke mavae ia Iselaele ʼo tauhi kia Sehova. Neʼe mole feala kia Moisese, ke ina fakahoko te ʼu tautea ʼaia ʼaki tona mālohi totonu. Neʼe haʼele ia ʼaki te tui, ka mole ʼaki te sio. Neʼe fakatafito tana tui kia Sehova pea mo tana folafola. Neʼe fakamatakuʼi e Falaone ia Moisese. Kae neʼe lotomālohi aipe ia Moisese. “ ʼAki te tui, neʼe mavae ia ʼi Esipito, ʼo mole ina tuʼaniaʼi te ʼita ʼo te hau, koteʼuhi neʼe nofo mālohi ohage neʼe sio kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli.” (Hepeleo 11:27) Neʼe mole haohaoa ia Moisese, pea neʼe faihala ʼi ʼihi temi. (Faka au 20:7-12) Kae ʼi te ʼosi fakatotonu ʼaē e te ʼAtua ke ina fai te gāue ʼaia, neʼe takitaki e tana tui tona maʼuli katoa.
17. Koteā te ʼu fua lelei ʼaē neʼe maʼu e Noe, mo Apalahamo, pea mo Moisese ʼi tanatou haʼele ʼaki te tui, logope la neʼe mole nātou sio tonu ki te mālama foʼou ʼa te ʼAtua?
17 ʼOfa pe ke tatau takotou tui mo te tui ʼa Noe, mo Apalahamo, pea mo Moisese. ʼE moʼoni, neʼe mole nātou sisio ki te mālama foʼou ʼa te ʼAtua ʼi tonatou temi. (Hepeleo 11:39) Neʼe mole heʼeki hoko te temi ʼaē neʼe fakakatofa e te ʼAtua ke ina fakahoko ai te faʼahi ʼaia; neʼe kei ʼi ai te tahi ʼu agaaga ʼo tana fakatuʼutuʼu neʼe tonu ke hoko. Kae neʼe mole vaivai tanatou tui ki te folafola ʼa te ʼAtua, pea kua tohi tonatou ʼu higoa ʼi te tohi ʼo te maʼuli ʼaē ʼa te ʼAtua.
18. Kia nātou ʼaē neʼe pāuiʼi ki te maʼuli ʼi selo, he koʼe neʼe maʼua ke nātou haʼele ʼaki te tui?
18 Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo, “neʼe fakatuʼutuʼu e te ʼAtua he meʼa ʼe lelei age maʼa tatou.” Ko tona faka ʼuhiga, neʼe fakatuʼutuʼu e te ʼAtua he meʼa ʼe lelei age maʼa nātou ʼaē neʼe pāuiʼi ke maʼuʼuli ʼi selo mo Kilisito, ohage ko Paulo. (Hepeleo 11:40) ʼE ko nātou ʼaia ʼaē neʼe manatu tāfito ki ai ia Paulo ʼi tana tohi te ʼu palalau ʼaē ʼe tou maʼu ia 2 Kolonito 5:7: “ ʼE tou haʼele ʼaki te tui, ka mole ʼaki te sio.” ʼI te temi ʼaē neʼe ina tohi ai te ʼu meʼa ʼaia, neʼe mole he tahi ia nātou neʼe kua ina maʼu tona fakapale ʼaē ko te maʼuli ʼi selo. Neʼe mole heʼeki nātou sio mata kiai, kae neʼe mālohi te tafitoʼaga ʼo tanatou tui ki te faʼahi ʼaia. Neʼe kua fakatuʼuake ia Sesu, pea neʼe ko ia te ʼu ʼuluaki fua ʼo nātou ʼaē ka nātou maʼuʼuli anai ʼi selo. Ko te toko 500 tupu neʼe nātou sisio ki ai ʼi muʼa ʼo tana hake ki selo. (1 Kolonito 15:3-8) Neʼe ʼi ai te ʼu tupuʼaga moʼoni ke takitaki tonatou maʼuli e tanatou tui. ʼE toe feiā mo tatou, ʼe ʼi ai te ʼu tupuʼaga lelei ke tou haʼele ʼaki te tui.
19. Ohage ko tona fakahā ia Hepeleo 1:1, 2, ko ai ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼAtua moʼo palalau ʼaki mai kia tatou?
19 Ia ʼaho nei, ʼe mole fakaʼaogaʼi e Sehova hana ʼaselo moʼo palalau ki tana hahaʼi, ohage ko te meʼa ʼaē neʼe ina fai kia Moisese ʼi te kiʼi fuʼu ʼakau ʼaē neʼe vela. Neʼe palalau ia Sehova ʼaki tona ʼAlo. (Hepeleo 1:1, 2) Ko meʼa fuli ʼaē neʼe ina fakahā ʼaki tona ʼAlo, ʼe tou maʼu ʼi te Tohi-Tapu, ʼaē kua fakaliliu ki te ʼu lea ʼa te hahaʼi ʼo te malamanei katoa.
20. He koʼe ʼe lelei age totatou ʼaluʼaga ʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaē neʼe tau mo Noe, mo Apalahamo, pea mo Moisese?
20 ʼE lahi age te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou maʼu ʼo ʼuhiga mo te folafola ʼa te ʼAtua, ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe maʼu e Noe, mo Apalahamo, pea mo Moisese. ʼE tou maʼu te Tohi-Tapu katoa—pea kua lahi tana ʼu folafola ʼaē kua hoko. ʼAki te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe fakahā mai e te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine ʼaē neʼe ko he kau fakamoʼoni agatonu ʼa Sehova ʼi te ʼu faʼahiga ʼahiʼahi kehekehe, ʼe fakaloto mālohiʼi tatou e te koga tohi ʼo Hepeleo 12:1, ʼo ina ʼui fēnei: “Tou līaki te ʼu meʼa fuli pe ʼaē ʼe mamafa pea mo te agahala ʼaē ʼe ina tāʼofi gafua ia tatou, kae ke tou faʼa kātaki ʼo feleleʼi ʼi te lele ʼaē kua tuku mai kia tatou.” ʼE mole tonu ke tou manatu, ʼe tou maʼu tuʼumaʼu anai te tui. Ko “te agahala ʼaē ʼe ina tāʼofi gafua ia tatou,” ʼe ko te tuigataʼa. Koia ʼe maʼua ke tou gāue mālohi ke tou haga “haʼele ʼaki te tui.”
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Koutou vakaʼi te tohi La Bible : Parole de Dieu ou des hommes ? ʼaē neʼe tā e te Sosiete Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Koteā Takotou Manatu?
◻ Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ke tou “haʼele ʼaki te tui”?
◻ Koteā tona ʼaoga kia tatou ke tou mulimuli ki te faʼifaʼitaki ʼa Noe ʼo ʼuhiga mo te tui?
◻ ʼE tokoni feafeaʼi kia tatou te faʼahiga tui ʼaē neʼe fakahā e Apalahamo?
◻ He koʼe ʼe ʼui e te Tohi-Tapu, ko Moisese ʼe ko he faʼifaʼitaki ʼo te tui?
[Paki ʼo te pasina 10]
Neʼe haʼele ia Apalahamo ʼaki te tui
[Paki ʼo te pasina 10]
Neʼe fakahā e Moisese pea mo Alone tanā tui ia muʼa ʼo Falaone