ʼE Koutou Agatonu Koa Ia Meʼa Fuli?
“Ko ʼaē ʼe agatonu ʼi te ʼu meʼa liliki ʼe toe agatonu pe foki ʼi te ʼu meʼa lalahi.”—Luka 16:10, MN.
1. He koʼe ʼe ʼui ʼe agatonu ia Sehova?
NEʼE kua koutou fakatokagaʼi koa peʼe feafeaʼi te malumalu ʼo he fuʼu ʼakau ʼi te fakaʼaluʼalu ʼo te ʼaho? ʼE liliu te malumalu ʼo loloa pea mo fetogi tona tuʼulaga. ʼI te agamāhani, ko te ʼu faiga pea mo te ʼu fakapapau ʼa te tagata ʼe hage ko te malumalu, ʼe fetofetogi. Kae kiā Sehova ʼAtua, ʼe mole fetogi ia ʼaki te temi. ʼI tana ʼui ʼaē ko Sehova ʼe ko “te Tāmai ʼo te ʼu mālama,” ʼe ʼui fēnei e te tisipulo ko Sakopo: “ ʼE mole ʼi ai he fetogi ʼo te ʼaluʼaga ʼo te malū.” (Sakopo 1:17, MN ) ʼE tatau tuʼumaʼu pe ia Sehova pea ʼe tāu mo ia ke tou falala ki ai, māʼiape la ʼi te ʼu meʼa liliki. ʼE ko te “ ʼAtua ʼo te agatonu.”—Teutalonome 32:4.
2. (a) He koʼe ʼe tonu ke tou vakavakaʼi ia tatou ke tou ʼiloʼi ai peʼe tou agatonu? (b) Koteā te ʼu fehuʼi ʼaē ka tou vakaʼi anai ʼo ʼuhiga mo te agatonu?
2 Koteā te manatu ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te agatonu ʼo tana kau ʼatolasio? ʼE hage ko tona ʼui e Tavite, ʼaē neʼe ina ʼui ʼo ʼuhiga mo nātou: “ ʼE sioʼi e toku ʼu mata te kau agatonu ʼo te kele, ke nātou nonofo mo au. Ko ia ʼaē ʼe haʼele agatonu, ʼe liliu anai ko taku kaugana.” (Pesalemo 101:6) Ei, ʼe fiafia Sehova ʼi te agatonu ʼo tana kau kaugana. Koia, neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Ko te meʼa ʼaē ʼe tou kumi ʼi te kau tagata tauhi ʼapi ʼe ko he tagata ʼe maʼu atu ʼe agatonu.” (1 Kolonito 4:2, MN ) Koteā te faka ʼuhiga ʼo te agatonu? Ko te ʼu faʼahi fea ʼo totatou maʼuli ʼaē ʼe tonu ai ke tou agatonu? Koteā te ʼu lelei ʼe tou maʼu mokā tou “haʼele agatonu”?
Te Faka ʼUhiga ʼo Te Agatonu
3. Koteā ʼaē ʼe fakahā ai peʼe tou agatonu?
3 ʼE ʼui fēnei iā Hepeleo 3:5: ‘Ko Moisese neʼe ko he kaugana agatonu.’ He koʼe ʼe ʼui ko Moisese neʼe ko he polofeta agatonu? ʼI te laga pea mo te faʼahiga faʼu ʼo te tapenakulo, “neʼe mulimuli ia Moisese ki te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe fakatotonu age e Sehova. Neʼe ina fai ʼo mulimuli pe kiai.” (Ekesote 40:16) ʼI tatatou atolasio kiā Sehova, ʼe tou fakahā tatatou agatonu ʼi tatatou tauhi kiā te ia ʼaki he loto fia fakalogo. ʼE mahino ia ʼe kau ai tatatou nofo agatonu kiā Sehova ʼi te ʼu ʼahiʼahi, peʼe ko te ʼu faigataʼaʼia lahi. Kae ʼe mole tou agatonu pe mokā tou lava tauʼi he ʼahiʼahi lahi. Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ko ʼaē ʼe agatonu ʼi te ʼu meʼa liliki ʼe toe agatonu pe foki ʼi te ʼu meʼa lalahi, pea ko ʼaē ʼe heʼe faitotonu ʼi te ʼu meʼa liliki ʼe toe heʼe faitotonu pe foki ʼi te ʼu meʼa lalahi.” (Luka 16:10, MN ) Koia ʼe tonu ke tou nonofo agatonu māʼia mo te ʼu faʼahi ʼaē ʼe hage ʼe liliki.
4, 5. Kapau ʼe tou agatonu ʼi “te ʼu meʼa liliki,” koteā ʼaē ka tou fakahā ʼaki ai?
4 Ko te fakalogo ʼi “te ʼu meʼa liliki” ʼi te ʼaho fuli, ʼe maʼuhiga ʼuhi ko faʼahi e lua. ʼUluaki, ʼe tou fakahā ai peʼe feafeaʼi kiā tatou ia te pule faʼitaliha ʼa Sehova. Koutou fakakaukauʼi age muʼa te ʼahiʼahiʼi ʼo te agatonu ʼa te ʼuluaki taumātuʼa, ia Atama mo Eva. Ko te fakatotonu ʼaē neʼe fai age kiā nāua, neʼe mole ko he fakatotonu faigataʼa. Neʼe feala hanā kai ki te ʼu meʼa kai kehekehe fuli ʼi te ʼōloto ʼo Eteni, kae neʼe mole tonu ke nā kai ki te fua ʼo te fuʼu ʼakau pe e tahi—“te fuʼu ʼakau ʼo te mālama ki te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi.” (Senesi 2:16, 17) Kapau la neʼe nonofo agatonu te ʼuluaki taumātuʼa ʼo fakalogo ki te fakatotonu faigafua ʼaia, neʼe nā fakahā ai tanā lagolago ki te pule ʼa Sehova. Kapau ʼe tou mulimuli ki te ʼu fakatotonu ʼa Sehova ʼi totatou maʼuli, pea ʼe fakahā ai ʼe tou lagolago ki te pule ʼa Sehova.
5 Lua, ko tatatou aga ʼi “te ʼu meʼa liliki” ʼe toe fakahā ai peʼe feafeaʼi anai tatatou aga ʼi “te ʼu meʼa lalahi,” mokā tou felāveʼi ʼi totatou maʼuli mo ni ʼu ʼaluʼaga ʼe maʼuhiga age. ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, tou vakaʼi te meʼa ʼaē neʼe hoko kiā Taniela pea mo tona ʼu kaumeʼa Hepeleo agatonu e toko tolu—ia Anania, mo Misaele, pea mo Asalia. Neʼe nātou ʼaunofo ʼi Papiloni ʼi te taʼu 617 ʼi muʼa ʼo totatou temi. Neʼe kei nātou tūpulaga, pea neʼe ʼave nātou ki te fale ʼo te Hau ko Nepukanesa. ʼI ai “neʼe fakatuʼutuʼu e te hau honatou vahe meʼa kai ʼi te ʼaho fuli, ʼi te ʼu meʼa kai lelei ʼa te hau pea mo te vino ʼaē neʼe ina ʼinu, moʼo fafaga ʼo nātou lolotoga taʼu e tolu, ke feala ʼi te fakaʼosi ʼo te ʼu taʼu ʼaia ke nātou lava tutuʼu iā muʼa ʼo te hau.”—Taniela 1:3-5.
6. ʼI te fale hau ʼo Papiloni, koteā te fihifihia ʼaē neʼe hoko kiā Taniela pea mo tona ʼu kaumeʼa Hepeleo e toko tolu?
6 Kae neʼe fēlāveʼi te kau tūpulaga Hepeleo e toko fā mo te fihifihia ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa kai ʼo te hau ʼo Papiloni. Neʼe lagi ʼi ai he ʼu meʼa kai kano lelei ʼa te hau, neʼe kau ki te ʼu meʼa kai ʼaē neʼe tapuʼi ʼi te Lao ʼa Moisese. (Teutalonome 14:3-20) Ko te ʼu manu ʼaē neʼe tāmateʼi neʼe lagi mole fakaʼalu lelei tonatou toto, pea ko te kai ki te kanoʼi manu ʼaia neʼe ko he maumauʼi ʼo te Lao ʼa te ʼAtua. (Teutalonome 12:23-25) Tahi ʼaē meʼa, neʼe lagi momoli te ʼu meʼa kai ʼaia ki te ʼu tamapua, he neʼe ko te agaʼi fenua ʼaia ʼi te tauhi faka Papiloni ke fai ia te faʼahi ʼaia ʼi muʼa ʼo hanatou taumafa.
7. Koteā ʼaē neʼe hā ʼaki te fakalogo ʼa Taniela pea mo tona ʼu kaumeʼa e toko tolu?
7 ʼE mahino ia, neʼe mole faʼa maʼuhiga ki te hahaʼi ʼo te fale hau ʼo Papiloni te ʼu tapu ʼaē neʼe fakamaʼua ki te kau Hepeleo ʼo ʼuhiga mo te meʼa kai. Kae neʼe kua tukupau ʼi tonatou loto e Taniela pea mo tona ʼu kaumeʼa ke mole nātou ʼulihi ia nātou ʼaki tanatou kai te ʼu meʼa kai ʼaē neʼe tapuʼi ʼi te Lao ʼaē neʼe foaki age e te ʼAtua ki Iselaele. Neʼe ʼahiʼahiʼi ai tanatou agatonu ki te ʼAtua. Koia neʼe nātou kole ai ke nātou kai pe ki te ʼu lauʼakau pea mo ʼinu te vai, pea neʼe foaki age te ʼu meʼa ʼaia kiā nātou. (Taniela 1:9-14) Maʼa ʼihi ia ʼaho nei, ʼe mole lagi faʼa maʼuhiga te meʼa ʼaē neʼe fai e te toko fā kau tūpulaga ʼaia. Kae ko tanatou fakalogo ki te ʼAtua neʼe fakahā ai tanatou lagolago ki te pule faʼifaʼitaliha ʼa Sehova.
8. (a) Koteā te ʼahiʼahi maʼuhiga ʼo te agatonu neʼe hoko ki te toko tolu kau Hepeleo? (b) Neʼe feafeaʼi te ʼikuʼaga ʼo te ʼahiʼahi ʼaia, pea koteā ʼaē ʼe hā ʼaki ai?
8 Ko te nofo agatonu ʼa te ʼu kaumeʼa e toko tolu ʼa Taniela ʼi he ʼaluʼaga neʼe hage neʼe mole faʼa maʼuhiga, neʼe ko he faka fealagia ʼaia kiā nātou ke nātou tauʼi he ʼahiʼahi ʼe lahi age. Koutou fuli takotou Tohi-Tapu ʼo koutou lau te kapite 3 ʼo te tohi ʼo Taniela, ʼe fakahā ai te fakatūʼā ʼa te toko tolu Hepeleo, ke matehi nātou he neʼe mole nātou fia atolasio ki te fakatātā aulo ʼaē neʼe fakatuʼu e te Hau ko Nepukanesa. ʼI tanatou tutuʼu iā muʼa ʼo te hau, neʼe nātou tala fēnei ʼaki he loto falala: “Kapau ko he meʼa ʼe tonu ke hoko, pea ʼe feala ki tomatou ʼAtua ʼaē ʼe mātou tauhi ki ai ʼe feala ke ina hāofaki mātou. ʼE ina hāofaki anai mātou mai te gutuʼumu afi kakaha pea mo hāofaki mātou mai tou nima, Ê hau! Koia kapau ʼe mole hoko feiā, pea ʼe tonu ke ke ʼiloʼi, Ê hau, ʼe mole mātou tauhi ki tau ʼu ʼatua, pea ko te fakatātā aulo ʼaē neʼe ke fakatuʼu, ʼe mole mātou atolasio anai kiai.” (Taniela 3:17, 18) Neʼe hāofaki koa nātou e Sehova? Neʼe mamate te ʼu tagata solia ʼaē neʼe nātou lī te kau tūpulaga ki te afi, kae neʼe māʼuʼuli te toko tolu kau Hepeleo agatonu pea neʼe mole nātou lāvevea ʼi te ʼulo! Ko te ʼuluaki ʼahiʼahi ʼaē neʼe nātou nonofo agatonu ai, neʼe ina faka fealagia kiā nātou ke nātou nonofo agatonu ʼi te ʼahiʼahi maʼuhiga ʼaia. ʼE mole fakahā koa e te faʼifaʼitaki ʼaia, te maʼuhiga ʼaē ke tou agatonu ʼi te ʼu meʼa liliki?
Tou Agatonu ʼo ʼUhiga Mo “Te ʼu Koloā Heʼe Faitotonu”
9. Koteā te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e Sesu ʼi muʼa pea ki muli age ʼo te ʼu palalau ʼaē ʼe tuʼu iā Luka 16:10?
9 ʼI muʼa ʼo tana talanoa ʼo ʼuhiga mo te pelesepeto ʼaē ko ia ʼaē ʼe agatonu ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe hage ʼe liliki ʼe toe agatonu ʼi te ʼu meʼa lalahi, neʼe fai e Sesu te tokoni ʼaenī: “Koutou fai hokotou ʼu kaumeʼa ʼaki te ʼu koloā heʼe faitotonu, koteʼuhi ke hoko mai la te temi ʼaē ʼe puli ai te ʼu koloā ʼaia, pea ʼe feala ke nātou tali koutou ʼi te ʼu nofoʼaga heʼegata.” Neʼe toe hoko atu tana faiakonaki ʼo talanoa ʼo ʼuhiga mo te agatonu ʼi te ʼu meʼa liliki. Pea neʼe ʼui fēnei leva e Sesu: “Heʼe kapau neʼe mole koutou agatonu ʼo ʼuhiga mo te ʼu koloā heʼe faitotonu, ko ai ʼaē ka ina tuku atu anai ke koutou taupau te koloā ʼaē ʼe moʼoni? . . . ʼE mole he tagata kaugana ʼe feala ke kaugana ki he ʼu pule e lua; koteʼuhi heʼe fehiʼa anai ia ki he tahi kae ʼofa ia ki te tahi, peʼe pipiki anai ia ki he tahi kae ina vaʼiganoaʼi anai te tahi. ʼE mole feala hakotou kaugana ki te ʼAtua pea mo te ʼu koloā.”—Luka 16:9-13, MN.
10. ʼE tou lava fakahā feafeaʼi tatatou agatonu mokā tou fakaʼaogaʼi “te ʼu koloā heʼe faitotonu”?
10 ʼO mulimuli ki te ʼu vaega ʼaē ʼe tuʼu ʼi muʼa atu ʼo Luka 16:10, neʼe talanoa Sesu ki te fakaʼaogaʼi ʼo “te ʼu koloā heʼe faitotonu,” tatatou ʼu koloā faka mālama. ʼE ʼui ʼe ko he ʼu koloā heʼe faitotonu heʼe ko te ʼu koloā ʼaia, tāfito ia te paʼaga, ʼe puleʼi e te hahaʼi agahala. Tahi ʼaē meʼa, ka holi he tahi ke ina maʼu he ʼu koloā, ʼe feala anai ke ina fai he ʼu aga heʼe faitotonu. ʼE tou fakahā ʼe tou agatonu mokā tou fakaʼaogaʼi fakapotopoto tatatou ʼu koloā. ʼE mole tou fakaʼaogaʼi te ʼu koloā ʼaia moʼo kumi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou loto kiai, kae ʼe tou fia fakaʼaogaʼi moʼo fakahaʼele ki muʼa te ʼu gāue ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua pea mo tokoni kiā nātou ʼaē ʼe faigataʼaʼia. ʼI tatatou agatonu ʼi te faʼahi ʼaia, ʼe tou fakakaumeʼa ai mo Sehova ʼAtua pea mo Sesu Kilisito, ʼaē ʼe nā maʼu “te ʼu nofoʼaga heʼegata.” ʼE nā tali anai tatou ʼi te ʼu nofoʼaga ʼaia, ʼo nā foaki mai te maʼuli heʼegata ʼi selo peʼe ʼi te Palatiso ʼi te kele.
11. He koʼe ʼe tonu ke tou fakamahino ki te hahaʼi ʼe tou tali te ʼu meʼa ʼofa ʼaē ʼe nātou fai maʼa te gāue ʼaē ʼe fakahoko ʼi te malamanei e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova?
11 Tou toe tokagaʼi foki mo te fealagia ʼaē ʼe tou foaki ki te hahaʼi ʼaē ʼe tou tuku age kiā nātou te ʼu Tohi-Tapu peʼe ko te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼi tatatou tala te logo ʼo te Puleʼaga, pea mo fakamahino age kiā nātou ʼe tou tali te ʼu meʼa ʼofa maʼa te gāue ʼaē ʼe fakahoko ʼi te malamanei kātoa e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼE tou foaki kiā nātou te faigamālie ke nātou fakaʼaogaʼi fakapotopoto tonatou ʼu koloā. Logola ʼi te kamata neʼe faka ʼuhiga ia Luka 16:19 ki te fakaʼaogaʼi ʼo te ʼu koloā, kae ʼe toe faka ʼuhiga te pelesepeto ʼaia ki te tahi ʼu faʼahi ʼo te maʼuli.
ʼE Maʼuhiga Te Gāue Fakahagatonu
12, 13. Ko te ʼu faʼahi fea ʼaē ʼe feala ai ke tou fakahā tatatou gāue fakahagatonu?
12 Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼE mātou ʼiloʼi papau ʼe totonu tomatou leʼo ʼo loto, ʼe mātou loto ke mātou agatonu ia meʼa fuli pe.” (Hepeleo 13:18, MN ) ʼE mahino ia, ʼe faka ʼuhiga te ʼu “meʼa fuli pe” ʼaia ki te ʼu faʼahi fuli ʼaē ʼe pipiki ki te paʼaga. ʼE tou totogi tuʼumaʼu pe totatou ʼu maʼua pea mo tatatou ʼu tukuhau pea ʼe mole tou aga fakakākā. Koteā tona tupuʼaga? ʼE tou fai feiā ʼuhi ko totatou leʼo ʼo loto, pea tāfito ko totatou ʼofa ki te ʼAtua pea mo tatatou fakalogo ki tana ʼu fakatotonu. (Loma 13:5, 6) Koteā ʼaē ʼe tou fai mokā tou maʼu he meʼa ʼe mole ʼa tatou? ʼE tou kumi ke tou liufaki kiā ia ʼaē ʼe ʼaʼana te meʼa ʼaia. ʼE hoko ai te fakamoʼoni lelei mokā tou fakamahino te tupuʼaga ʼo tatatou toe liufaki te meʼa ʼa he tahi.
13 Ko te agatonu pea mo te gāue fakahagatonu ʼe tonu ke hā ʼi totatou fale gāue. Kapau ʼe tou gāue fakahagatonu ʼi tatatou gāue pea ʼe tupu ai te fia ʼiloʼi ʼa te hahaʼi te ʼAtua ʼaē ʼe tou tauhi ki ai. ʼE mole tou fakapikopiko anai ʼo “kaihaa” te temi. Kailoa ia, kae ʼe tou gāue kinakina anai, ohage ko tatatou gāue ʼaē kiā Sehova. (Efeso 4:28; Kolose 3:23) Neʼe fakafuafua, ʼi te fenua ʼi Eulopa, ko te toko tahi ʼi te toko tolu kau gāue ʼe aga kākā, heʼe ina kole ki te tōketā ke ina tuku age hona pepa mahaki ke feala hana mālōlō. ʼE mole faiga anai e te ʼu kaugana moʼoni ʼa te ʼAtua ke nātou loi ke mole nātou ʼolo ʼo gāue. ʼI ʼihi temi, ʼe hikihiki te ʼu tuʼuluga ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, heʼe tokagaʼi e te kau patolo tanatou gāue fakahagatonu pea mo tanatou faʼa gāue.—Tāʼaga Lea 10:4.
Tou Agatonu ʼi Totatou Minisitelio
14, 15. Koteā te tahi ʼu faʼahi ʼe feala ke tou agatonu ai ʼi te minisitelio?
14 ʼE tou fakahā feafeaʼi tatatou agatonu ʼi te minisitelio ʼaē neʼe tuku mai? ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “Tou momoli tuumau he sakilifisio o te fakavikiviki ki te Atua, ko te fua aia o te u laugutu e natou fakamooni ki tona Huafa.” (Hepeleo 13:15) Ko te faʼahi tāfito ʼaē ʼe tou fakahā ai tatatou agatonu ʼi te minisitelio, ʼe ko tatatou kau tuʼumaʼu kiai. ʼE mole tou tuku anai ke fakalaka he māhina kae mole tou palalau ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo Sehova pea mo tana fakatuʼutuʼu. Kapau ʼe tou kau tuʼumaʼu ki te gāue fai faka mafola, pea ʼe feala ke toe lelei age tatatou ʼu faʼahiga fai palalau mo te hahaʼi ʼi te ʼu ʼapi pea mo maʼu he ʼu fua lelei.
15 Ko te tahi faʼahi ʼe tou fakahā ai te agatonu ʼi te minisitelio, ʼe ko te mulimuli ki te ʼu tokoni ʼaē ʼe tou maʼu ʼi Te Tule Leʼo pea mo Te Minisitelio ʼo Te Puleʼaga. Ka tou teuteu pea mo fakaʼaogaʼi te ʼu manatu ʼaē ʼe foaki mai peʼe ko te tahi ʼu palalau ʼe ʼaoga ʼi totatou telituale, ʼe tou tokagaʼi ʼe fua lelei age totatou minisitelio. Ka tou felāveʼi mo he tahi ʼe ina fia ʼiloʼi te logo ʼo te Puleʼaga, ʼe tou foimo liliu koa ʼo ʼaʼahi ia ia? Pea e feafeaʼi ki te ʼu ako Tohi-Tapu ʼaē ʼe lagi tou kamata mo he ʼu hahaʼi ʼe nātou fia ʼiloʼi? ʼE tou agatonu koa ʼo fai tuʼumaʼu te ako Tohi-Tapu? Ko te fakahā ʼo tatatou agatonu ʼi te minisitelio ʼe ko he hāofaki anai ki totatou maʼuli pea mo te maʼuli ʼo nātou ʼaē ʼe fakalogo mai kiā tatou.—1 Timoteo 4:15, 16.
ʼE Mole Tou Kau Ki Te Mālama
16, 17. Ko te ʼu faʼahi fea ʼaē ʼe feala ai ke tou fakahā ʼe mole tou kau ki te malamanei?
16 ʼI tana faikole ki te ʼAtua, neʼe ʼui fēnei e Sesu ʼo ʼuhiga mo tana kau tisipulo: “Neʼe au foaki age tau folafola kiā nātou, kae neʼe fehiʼa te malamanei kiā nātou, koteʼuhi ʼe mole nātou kau ʼi te malamanei, ohage pe ko au, ʼe mole au kau ʼi te malamanei. ʼE mole au kole atu kiā te koe ke ke toʼo kehe ia nātou ʼi te malamanei, kae ke ke leʼoleʼo kiā nātou ʼuhi ko ia ʼaē ʼe agakovi. ʼE mole nātou kau ʼi te malamanei, ohage pe ko au ʼe mole au kau ʼi te malamanei.” (Soane 17:14-16, MN ) ʼE lagi tou lotomālohi ke mole tou kau ki te malamanei ʼi he ʼu ʼaluʼaga lalahi, ohage la ko te mole kau ki te tau, te ʼu ʼaho lalahi pea mo te ʼu agaʼi fenua faka lotu, pea mo te fai ʼo te ʼu fēlāveʼi fakasino heʼeʼaoga. Kae e feafeaʼi ki te ʼu ʼaluʼaga liliki? ʼE tou fai koa he ʼu meʼa ʼo te mālama, kae ʼe mole tou tokagaʼi? Ohage la, kapau ʼe mole tou tōkakaga kiai, pea ʼe faigafua hatatou teuteu ʼaki he ʼu teu ʼe heʼe fakaʼapaʼapa pea ʼe mole tāu mo feʼauga! Ko ia ʼaē ʼe agatonu ʼe “agavaivai pea mo . . . fakapotopoto” ʼi tona faʼahiga teu pea mo te faʼahiga faʼu ʼo tona lauʼulu. (1 Timoteo 2:9, 10, MN ) Ei, “ ʼe mole [tou] fai he meʼa ke higa ai he tahi, naʼa laukoviʼi |tatatou] minisitelio. Kae ia meʼa fuli, ʼe [tou] fakahā ko [tatou] ko te ʼu minisi ʼo te ʼAtua.”—2 Kolonito 6:3, 4, MN.
17 ʼE tou teu fakaʼapaʼapa ʼi tatatou ʼu fono heʼe tou fia fakavikiviki ia Sehova. ʼE tou toe teuteu feiā mokā tou kau ki tatatou ʼu fakatahi lalahi. ʼE tonu ke fakaʼapaʼapa pea mo maʼa totatou ʼu teu. ʼE ko he fakamoʼoni lelei ʼaia ki te hahaʼi ʼo te mālama ʼaē ʼe nātou sioʼi tatou. Māʼiape la mo te ʼu ʼāselo ʼe nātou tokagaʼi tatatou ʼu gāue, ohage ko tanatou tokagaʼi ia te gāue ʼa Paulo pea mo nātou ʼaē neʼe kaugā gāue mo ia. (1 Kolonito 4:9) ʼI tona fakahagatonu, ʼe tonu ke lelei tuʼumaʼu totatou ʼu teu. Maʼa ʼihi, ko te agatonu ʼo ʼuhiga mo te filifili ʼo he ʼu teu ʼe mole lagi ko he meʼa maʼuhiga, kae ko te faʼahi ʼaia ʼe maʼuhiga kiā mata ʼo te ʼAtua.
Te ʼu Tapuakina ʼo Te Agatonu
18, 19. Koteā te ʼu lelei ʼaē ʼe tou maʼu ʼi tatatou nofo agatonu?
18 ʼE ʼui ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano moʼoni ʼe ko he “kau tagata tauhi ʼapi lelei ʼo te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua, ʼaia ʼe hā ʼi he ʼu agaaga kehekehe.” Koia ʼe nātou “fakalogo ki te mālohi ʼaē ʼe foaki age e te ʼAtua.” (1 Petelo 4:10, 11, MN ) Tahi ʼaē meʼa, ʼuhi ko tatou ko te ʼu tagata tauhi ʼapi, ʼe foaki mai te meʼa ʼe mole ʼa tatou—ko te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua, ohage ko te minisitelio. ʼI tatatou fakahā ʼaē ko tatou ko he ʼu tagata tauhi ʼapi lelei, ʼe tou falala ai ki te mālohi ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua, “te mālohi ʼaē ʼe fakalaka ʼi te mālohi māhani.” (2 Kolonito 4:7, MN ) ʼE ko he ako lelei ʼaia ke feala hatatou ʼutakiʼi te ʼu ʼahiʼahi fuli ʼaē ʼe feala ke hoko kiā tatou!
19 Neʼe hiva fēnei te tagata fai pesalemo: “Koutou ʼoʼofa kiā Sehova, ia koutou fuli ʼaē ko tana kau agatonu. ʼE hāofaki e Sehova ia te hahaʼi agatonu.” (Pesalemo 31:23) Tou haga taupau tatatou agatonu, ʼo tou falala kātoa ko Sehova ʼe ko te “Fakamauli o te tagata fuape, tafito [ʼo] te hahai [“agatonu,” MN ].”—1 Timoteo 4:10.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
• He koʼe ʼe tonu ke tou “agatonu ʼi te ʼu meʼa liliki”?
• ʼE tou lava fakahā feafeaʼi ʼe tou agatonu:
ʼi tatatou gāue fakahagatonu?
ʼi te minisitelio?
ʼi tatatou mole kau ki te malamanei?
[Paki ʼo te pasina 26]
Ko ʼaē ʼe agatonu ʼi te ʼu meʼa liliki, ʼe toe agatonu ʼi te ʼu meʼa lalahi
[Paki ʼo te pasina 29]
‘Koutou aga fakahagatonu ʼi te ʼu faʼahi fuli pe’
[Paki ʼo te pasina 29]
Ko tatatou agatonu ʼe ʼiloga ʼi tatatou teuteuʼi lelei tatatou minisitelio
[Paki ʼo te pasina 30]
Tou fakahā te agavaivai ʼi totatou ʼu teu pea mo te faʼahiga faʼu ʼo totatou lauʼulu