“Tou Fakaʼaogaʼi Fakalelei Te Folafola ʼo Te Moʼoni”
KO TE Folafola ʼa te ʼAtua ʼe hage ko he fale koloā ʼe maʼu ai te ʼu lekula ʼe maʼuhiga ke feala ai hatatou maʼu he ʼu fua lelei ʼi totatou maʼuli. ʼE feala ke tokoni te Tohi-Tapu ki he minisi ʼi tana faiako, moʼo fakatonutonuʼi, pea mo fakatokatoka ia meʼa fuli. (2 Timoteo 3:16, 17) Kae, ke feala hatatou maʼu he fua lelei katoa mai te tokoni fakaʼatua ʼaia, ʼe tonu ke tou mulimuli ki te tokoni ʼaē neʼe foaki e Paulo kia Timoteo: “Fai ia meʼa fuli ke ke hā ki te ʼAtua ohage ko he tagata kua ʼahiʼahiʼi, ko he tagata gāue ʼe mole ufiufi ki he meʼa, kua poto ʼi te fakaʼaogaʼi fakalelei te folafola ʼo te moʼoni.”—2 Timoteo 2:15.
Pea tahi ʼaē, ko te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe fakatatau ki he huʼa pipi, ki he meʼa kai mālohi, ki he vai mokomoko pea mo maʼa, ki he sioʼata, pea mo he heletā māsila. Ko te mahino lelei ki te ʼu kupu ʼaia ʼe tokoni ai ki he minisi ke ina fakaʼaogaʼi fakalelei te Tohi-Tapu.
Tou Tufa Te Huʼa Pipi ʼo Te Folafola ʼa Te ʼAtua
Ko te huʼa pipi ʼe ko he meʼa kai ʼe ʼaoga ki te ʼu kihiʼi tamaliki. ʼI te lahilahi ake ʼo te kiʼi tamasiʼi, ʼe foaki māmālie age ki ai te meʼa kai mālohi, kae ʼi te kamata, ʼe feala pe ke ina ʼinu te huʼa pipi. ʼE lahi te ʼu faʼahi, ko nātou ʼaē ʼe siʼisiʼi tanatou ʼiloʼi te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe nātou tatau mo te ʼu kihiʼi tamaliki. Kapau ko he tahi ko tana hoki akoe te Folafola ʼa te ʼAtua peʼe kua fuafualoa tana ako te Tohi-Tapu, kapau ʼe gata pe tana mahino ki te ʼu ʼuluaki akonaki ʼaē ʼe talanoa kiai te Tohi-Tapu, ʼe kei veliveli ia ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea ʼe ʼaoga ki ai he meʼa kai ʼe faigafua hana kai—ko te “huʼa pipi” fakalaumālie. ʼE mole heʼeki feala ke ina kai te “meʼa kai mālohi,” te ʼu meʼa loloto ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua.—Hepeleo 5:12.
Ko te meʼa ʼaia neʼe hoko ki te kokelekasio foʼou ʼo Kolonito ʼaē neʼe faitohi ki ai ia Paulo: “Neʼe ʼau foaki atu te huʼa pipi ke koutou ʼinu, kae mole ko he meʼa kai, koteʼuhi neʼe mole heʼeki feʼauga tokotou mālohi.” (1 Kolonito 3:2) Neʼe ʼaoga muʼa ki te kau Kolonito ke nātou akoʼi “te ʼu akonaki ʼuluaki ʼo te folafola taputapu ʼa te ʼAtua.” (Hepeleo 5:12) ʼI te lakaga ʼaia ʼo tanatou tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, neʼe mole feala ke nātou kai “te ʼu meʼa loloto ʼa te ʼAtua.”—1 Kolonito 2:10.
Ohage ko Paulo, ko te ʼu minisi Kilisitiano ia ʼaho nei ʼe nātou fakahā tanatou tuʼania ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē ʼe kei veliveli ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼo foaki age kia nātou te “huʼa pipi,” ko tona faka ʼuhiga, ʼe nātou tokoni kia nātou ke nātou liliu ʼo mālohi ʼi te akonaki tāfito faka Kilisitiano. ʼE nātou fakaloto mālohiʼi te ʼu hahaʼi foʼou ʼaia, peʼe ko nātou ʼaē ʼe mole heʼeki nātou māhani ʼi te ʼu meʼa fakalaumālie, ke nātou “holi mālohi ki te huʼa pipi ʼaē ʼe mole fio ʼa te folafola.” (1 Petelo 2:2) Neʼe fakahā e te ʼapositolo ko Paulo neʼe ina tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga tāfito ki te ʼu hahaʼi foʼou, he neʼe ina tohi fēnei: “He ko ʼaē ʼe ina ʼinu te huʼa pipi ʼe mole ina ʼiloʼi te folafola faitotonu, heʼe ko te tamasiʼi.” (Hepeleo 5:13) Ko te faʼa kātaki, te lototokaga, te lotomahino, pea mo te agalelei ʼe fakamaʼua ki te ʼu minisi ʼa te ʼAtua, ke nātou tufa te huʼa pipi maʼa ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ki te hahaʼi ʼaē ʼe kei foʼofoʼou, pea mo te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe mole heʼeki māhani mo te ʼu meʼa fakalaumālie ʼi te ʼu ako Tohi-Tapu pea ʼi te kokelekasio.
Tou Fakaʼaogaʼi Te Meʼa Kai Mālohi ʼo Te Folafola ʼa Te ʼAtua
Ke feala ke tuputupu he Kilisitiano ki te maʼuli, ʼe ʼaoga ke ina kai he tahi ʼu meʼa, ka mole gata ʼaki pe te “huʼa pipi.” Kapau kua mahino lelei ki te ʼu ʼuluaki moʼoni ʼo te Tohi-Tapu pea mo ina tali te ʼu moʼoni ʼaia, kua feala hana kai te ‘meʼa kai mālohi ʼaē ʼe foaki ki te hahaʼi lalahi.’ (Hepeleo 5:14) ʼE lava feafeaʼi hana fai te faʼahi ʼaia? ʼE feala ke ina fai te faʼahi ʼaia, mo kapau ʼe ina fai tuʼumaʼu tana ako takitokotahi pea mo tana kau ki te ʼu fono faka Kilisitiano. Ko te ʼu agamāhani lelei ʼaia ʼe tokoni anai ki he Kilisitiano ke mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie, ke māhani ʼi te ʼu meʼa fakalaumālie, pea mo faiva ʼi te minisitelio. (2 Petelo 1:8) ʼAua naʼa galo kia tatou ʼe mole gata ʼaki pe ʼi te ʼatamai mālama, ko te fai ʼo te finegalo ʼo Sehova ʼe toe kau foki ki te ʼu meʼa kai fakalaumālie.—Soane 4:34.
Ia ʼaho nei, neʼe fakanofo te “tagata kaugana agatonu mo poto” ke ina foaki ki te kau kaugana ʼa te ʼAtua tanatou meʼa kai ʼi tona temi totonu, pea mo tokoni kia nātou ke nātou mahino ki “te poto ʼo te ʼAtua ʼaē ʼe lahi ʼaupito tona kehekehe.” Ko Sehova, ʼaki tona laumālie, ʼe ina fakahā te ʼu moʼoni faka Tohi-Tapu ʼaki te tagata kaugana agatonu ʼaia, ʼaē ʼe ina tā fakalelei te “meʼa kai [fakalaumālie] ʼi tona temi totonu.” (Mateo 24:45-47; Efesi 3:10, 11; vakaʼi ia Fakahā 1:1, 2.) Ko te maʼua ʼo te Kilisitiano takitokotahi ke ina fakaʼaogaʼi katoa te ʼu tohi ʼaē neʼe tā.—Fakahā 1:3.
ʼE mahino ia, ʼe ʼi ai ʼihi meʼa ʼi te Tohi-Tapu ʼe “faigataʼa te mahino kiai,” ʼo feiā aipe ki te kau Kilisitiano ʼaē kua māhani ki te ʼu meʼa fakalaumālie. (2 Petelo 3:16) ʼE ʼi ai te ʼu kupuʼi palalau, te ʼu lea faka polofeta, pea mo te ʼu lea fakatātā, ʼe fakamaʼua ke tou ako pea mo tou metitasioʼi. Koia, ko te ako takitokotahi ʼe kau kiai te fakasiosio loloto ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua. (Tāʼaga Lea 1:5, 6; 2:1-5) ʼE maʼua ke fai e te kau tagata ʼāfea te faʼahi ʼaia mokā ʼe nātou akoʼi te kokelekasio. Peʼe nātou fai te Ako Tohi ʼo te kokelekasio peʼe ko Te Tule Leʼo, peʼe nātou fai he ʼu akonaki ki te hahaʼi, peʼe nātou fai he tahi ʼu faʼahiga akonaki, ʼe tonu ke nātou ʼiloʼi lelei te ʼu meʼa ʼaē ka nātou talanoa kiai, pea ke nātou tokakaga lelei ki tanatou “faiva ʼi te fai akonaki,” ʼi tanatou foaki te meʼa kai mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie ki te kokelekasio.—2 Timoteo 4:2.
Te Vai Mokomoko Pea Mo Maʼa
Neʼe ʼui age e Sesu ki te fafine Samalitana ʼi te vai keli, ʼe ina foaki anai kia ia he vai ke ina ʼinu, pea ʼe liliu anai te vai ʼaia ko “he matapuna vai ʼe ina foaki te maʼuli heʼegata.” (Soane 4:13, 14; 17:3) Ko te vai ʼaia ʼaē ʼe ina foaki te maʼuli, ʼe kau kiai te ʼu fakatuʼutuʼu fuli ʼa te ʼAtua moʼo foaki ʼo te maʼuli ʼaki te Akeno ʼo te ʼAtua, pea ko te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia ʼe fakamahino ʼi te Tohi-Tapu. ʼI tatatou ʼinu te “vai” ʼaia, ʼe tou tali te fakaafe ʼaē ʼe fai mai e te laumālie pea mo te ʼohoana ʼo Kilisito, ke tou “toʼo noa te vai ʼo te maʼuli.” (Fakahā 22:17) Kapau ʼe tou ʼinu te vai ʼaia pea ʼe feala anai ke tou maʼu te maʼuli heʼegata.
Tahi ʼaē meʼa, ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu te ʼu lekula fakalaumālie ʼo ʼuhiga mo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai e te kau Kilisitiano moʼoni. ʼI tatatou maʼuliʼi te ʼu lekula fakaʼatua ʼaia, ʼe fakamaʼa tatou e te Folafola ʼa Sehova, ʼo “[tou] maʼa” mai te ʼu aga fuli ʼaē ʼe fehiʼa kiai ia Sehova ʼAtua. (1 Kolonito 6:9-11) Ko te tupuʼaga la ʼaia, ʼo te higoaʼi ʼo te moʼoni ʼaē ʼe haʼu mai te Folafola ʼa te ʼAtua, ko te “maʼanu vai.” (Efesi 5:26) Kapau ʼe mole tou faka fealagia ki te moʼoni ʼa te ʼAtua ke ina fakamaʼa tatou ʼi te faʼahi ʼaia, ʼe mole tali anai tatatou tauhi e te ʼAtua.
ʼE lelei hatatou tokagaʼi, ko te ʼu tagata ʼāfea ʼaē ʼe nātou ‘fakaʼaogaʼi fakalelei te folafola ʼo te moʼoni’ ʼe fakatatau nātou ki te vai. ʼE ʼui e Isaia ʼe nātou “liliu ko he kiʼi vaitafe ʼi he koga meʼa magemage.” (Isaia 32:1, 2) Ko te ʼu tagata ʼāfea fonu ʼi te ʼofa ʼe nātou fakahoko te fakatā ʼaia, mokā ʼe nātou ʼaʼahi ʼonatou ʼu tēhina ʼi tonatou ʼuhiga tagata tauhi ōvi fakalaumālie, ʼo nātou fakaʼaogaʼi te Folafola mokomoko ʼa te ʼAtua moʼo tokoni, moʼo fakafimālieʼi, moʼo foaki he talanoa fakalaumālie ki te ʼu tēhina.—Vakaʼi ia Mateo 11:28, 29.a
ʼE ʼui fēnei e te hahaʼi ʼo te kokelekasio ʼo ʼuhiga mo te ʼu ʼaʼahi ʼa te kau tagata ʼāfea. ʼE ʼui e Bonnie: “ ʼE ʼau ʼiloʼi ko te ʼu ʼaʼahi ʼa te kau tagata ʼāfea ʼe feala ke fakaloto fīmālie, pea ʼe ʼau fiafia ʼaupito ki te fakatuʼutuʼu ʼaia neʼe fai e Sehova.” Neʼe tohi fēnei e Lynda, ko te fafine ʼe ina tauhi tokotahi tana fānau: “Neʼe tokoniʼi ʼau e te ʼu tagata ʼāfea ke ʼau tauʼi toku fihifihia, ʼaki te ʼu palalau fakaloto mālohi ʼe haʼu mai te Tohi-Tapu. Neʼe nātou fagono ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau ʼui age kia nātou, pea mo nātou fakahā he loto manavaʼofa.” ʼE ʼui fēnei e Michael: “Neʼe nātou fakahā mai kia ʼau te lototokaga ʼa te kautahi.” Neʼe ʼui fēnei e te tahi fafine: “Ko te ʼu ʼaʼahi ʼa te ʼu ‘tagata ʼāfea’ neʼe tokoni kia ʼau ke ʼau tauʼi te ʼu temi ʼaē neʼe ʼau mahaki kovi ai.” Ko te ʼaʼahi ʼa he tagata ʼāfea ʼe ina fakaloto mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea ʼe hage ko he moʼi vai mokomoko. Ko te ʼu tagata ʼāfea fonu ʼi te ʼofa ʼe nātou fakafimālieʼi pea mo tokoniʼi te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe hage ko ni ʼu ōvi, ke nātou tokagaʼi peʼe feafeaʼi tanatou maʼuliʼi te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu ʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe felāveʼi mo nātou.—Loma 1:11, 12; Sake 5:14.
Tou Fakaʼaogaʼi Te Folafola ʼa Te ʼAtua Ohage He Sioʼata
Ka fakaʼaogaʼi e he tahi te meʼa kai mālohi, ʼe mole ina fakatuʼutuʼu pe ke ina ʼahiʼahi. Kae, ʼe ina fakaʼamu ke ina maʼu te meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki tona sino. ʼE fakaʼamu he tamasiʼi ko te meʼa kai ʼaē ka ina fakaʼaogaʼi, ʼe tokoni anai kia ia ke tuputupu ʼo lahi. ʼE toe feiā aipe mo te meʼa kai fakalaumālie. Ko te ako takitokotahi ʼo te Tohi-Tapu ʼe feala ke fakafiafia, kae ʼe mole gata aipe. ʼE tonu ke ina fetogi totatou maʼuli. ʼE tokoni kia tatou ke tou ʼiloʼi pea ke tou maʼuliʼi te fua ʼo te laumālie, pea ʼe tokoni kia tatou ke tou kofuʼi “te ʼuhigaʼi tagata foʼou, ʼaē ʼaki te ʼatamai mālama totonu, ʼe fakafoʼou ʼo mulimuli ki te paki ʼo Ia ʼaē neʼe ina fakatupu ia ia.” (Kolose 3:10; Kalate 5:22-24) ʼE toe tokoni te meʼa kai fakalaumālie kia tatou ke tou māhani ʼi te ʼu meʼa fakalaumālie, ke lelei tatatou maʼuliʼi te ʼu lekula ʼo te Tohi-Tapu, ke feala hatatou tauʼi totatou ʼu fihifihia pea mo tokoni ki niʼihi ke nātou tauʼi ʼonatou ʼu faigataʼaʼia.
ʼE lava feafeaʼi hatatou ʼui ʼe uga mālohi tatou e te Tohi-Tapu? ʼE tou fakaʼaogaʼi te Tohi-Tapu ohage ko he sioʼata. Neʼe ʼui fēnei e Sake: “Koutou liliu ko he ʼu hahaʼi ʼe nātou maʼuliʼi te folafola, ka mole ko he ʼu hahaʼi ʼe nātou fagono pe kiai . . . Kapau ʼe fagono he tahi ki te folafola kae mole ko he tahi ʼe ina maʼuliʼi, ʼe hage ia ko he tagata ʼe ina fakasiosio tona fofoga ʼi he sioʼata. Heʼe fakasiosio pe ia, pea ʼalu pea galo atu aipe tona faʼahiga tagata. Kae ko ia ʼaē ʼe loloto tana fakasiosio ki te lao haohaoa ʼaē ʼo te ʼāteaina, pea mo haga nofo ai, ʼe fiafia anai te tagata ʼaia ʼi tona maʼuliʼi, koteʼuhi kua liliu ia, mole ko he tahi ʼe fagono pea galo atu aipe, kae ko he tahi ʼe ina fai te gāue.”—Sake 1:22-25.
ʼE loloto tatatou ‘fakasiosio’ ki te Folafola ʼa te ʼAtua, mokā ʼe tou vakaʼi fakalelei te Tohi-Tapu, pea mo tou vakaʼi totatou ʼuhiga pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai, ʼo mulimuli ki te ʼu lekula ʼa te ʼAtua. Kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia, ʼe tou liliu anai ko he ʼu hahaʼi “ ʼe nātou maʼuliʼi te folafola, ka mole ko he ʼu hahaʼi ʼe fagono pe kiai.” ʼE ʼi ai anai he ʼu fua lelei ʼo te Tohi-Tapu kia tatou.
Ko Te Folafola ʼa Te ʼAtua ʼe Hage Ko He Heletā
Moʼo fakaʼosi, neʼe tokoniʼi tatou e te ʼapositolo ko Paulo ke tou fakasiosio peʼe lava feafeaʼi hatatou fakaʼaogaʼi te Folafola ʼa te ʼAtua ohage ko he heletā. ʼI tana ʼui ʼaē ke tou tokakaga ki “te ʼu puleʼaga, ki te kau takitaki, ki te kau pule ʼo te mālama ʼo te fakapōʼuli, ki te ʼu mālohi fakalaumālie agakovi ʼi te ʼu koga meʼa ʼo te lagi,” ʼe ina fakaloto mālohiʼi tatou ke tou “tali . . . te heletā ʼo te laumālie ʼaē ko te folafola ʼa te ʼAtua.” (Efesi 6:12, 17) Ko te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe ko he mahafu ʼe maʼuhiga; heʼe feala ʼaki te mahafu ʼaia ke tou tauʼi te ʼu manatu ʼaē “ ʼe malaga ʼo fakafeagai ki te ʼatamai mālama ʼo te ʼAtua.”—2 Kolonito 10:3-5.
ʼE mahino ia, ko “te folafola ʼa te ʼAtua ʼe maʼuli pea ʼe ina fakalogoʼi tana gāue.” (Hepeleo 4:12) Koutou fakaʼaogaʼi fakalelei te Tohi-Tapu moʼo akoʼi ʼo ʼihi, pea mo fakahā ʼo te ʼu akonaki loi. Koutou fakaʼaogaʼi te Tohi-Tapu moʼo fakaloto mālohi, moʼo tokoni, moʼo fakamokomoko, moʼo fakafimālie, moʼo uga, pea mo fakamālohiʼi ʼo niʼihi ʼi te faʼahi fakalaumālie. Pea ʼofa pe ke “foaki atu [e Sehova] kia koutou te ʼu meʼa lelei fuli moʼo fai ʼo tona finegalo,” ke feala hakotou fai tuʼumaʼu te “meʼa ʼaē ʼe lelei ki ʼona mata.”—Hepeleo 13:21.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Vakaʼi te alatike ʼo Te Tule Leʼo, fakafalani, ʼo te ʼaho 15 ʼo Sepetepeli 1993 ʼi te ʼu pasina 20 ki te 23 ʼi te kupu tāfito “ ʼE nātou fafaga te ʼu kiʼi faga ōvi ʼaki he loto manavaʼofa.”
[Paki ʼo te pasina 31]
Ko te ʼu tagata ʼāfea ʼe nātou fakaloto mālohiʼi niʼihi, ke nātou “fakaʼaogaʼi fakalelei te folafola ʼo te moʼoni”