Te ʼu Fehuʼi ʼa Te Kau Lautohi
Ko te fakatotonu ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe tuʼu ia Selemia 7:16 ʼe faka ʼuhiga koa ʼe mole tonu anai ki te kau Kilisitiano ke nātou faikole maʼa he tahi neʼe fakamavae ʼi te kokelekasio faka Kilisitiano he neʼe mole fakahemala ʼi tana agahala?
ʼI tana ʼosi tala tana fakamāu kia Suta ʼaē neʼe mole agatonu, neʼe ʼui fēnei e Sehova kia Selemia: “Kae kia te koe, ʼaua naʼa ke hūfaki te hahaʼi nei, peʼe ke fakahake ki ʼaluga he tagi mamahi peʼe ko he faikole, ʼaua naʼa ke kole fakakinau mai kia te ʼau, koteʼuhi ʼe mole ʼau fakalogo atu anai.”—Selemia 7:16.
Koteā te tupuʼaga ʼo te tapuʼi e Sehova kia Selemia tana hūfaki te kau Iselaele? ʼE mahino ia, ʼuhi ko tanatou maumauʼi tana Lao. Neʼe nātou “kaihaʼa, fai fakapō, tono, fai te ʼu fakapapau loi, pea mo fakakohu te ʼu sakilifisio maʼa Paale pea mo muliʼi ʼihi ʼatua.” Koia neʼe ʼui ai e Sehova ki te kau Sutea heʼe tui: “ ʼE ʼau līaki anai koutou ʼi ʼoku muʼa, ohage ko taku līaki tokotou ʼu tēhina fuli, te hākoga fuli ʼo Efalaime.” ʼE mahino ia, ʼe mole mata feʼauga kia Selemia, peʼe ko he tahi kehe age, hana faikole kia Sehova ke ina fetogi Tana fakamāu.—Selemia 7:9, 15.
ʼE ʼalutahi te faʼahi ʼaia mo te meʼa ʼaē neʼe tohi e te ʼapositolo ko Soane ʼo ʼuhiga mo te faikole ʼaē ʼe lelei kia mata ʼo te ʼAtua. Neʼe ina ʼuluaki fakaloto mālohiʼi fēnei te kau Kilisitiano: “Kapau e tou kole he mea o fai ki tona finegalo, e ina fakalogo tatou.” (1 Soane 5:14) Kae ʼo ʼuhiga mo te hūfaki ʼo ʼihi, neʼe toe ʼui fēnei e Soane: “Kapau ʼe sio he tahi ki tona tēhina ʼe ina fai he agahala ʼe mole fakatupu mate, ʼe ina kole anai, pea ʼe foaki age anai ki ai te maʼuli, ʼio kia nātou ʼaē ʼe mole nātou fai te agahala ʼaē ʼe fakatupu mate. ʼE ʼi ai te agahala ʼe fakatupu mate. Ko te faʼahiga agahala ʼaia ʼaē ʼe ʼui atu ke ʼaua naʼa koutou hūfaki.” (1 Soane 5:16, MN ) Neʼe palalau foki ia Sesu ki te agahala “e mole fakamolemole anai,” ko tona faka ʼuhiga, te agahala ki te laumālie maʼoniʼoni.—Mateo 12:31, 32.
ʼE faka ʼuhiga ʼaki koa ko nātou fuli ʼaē neʼe fakamavae ʼi te kokelekasio faka Kilisitiano ʼi tanatou mole fakahemala ʼi tanatou agahala, neʼe nātou fai te ʼu agahala ʼaē ʼe “fakatupu mate” pea ʼe mole tonu ai ke tou hūfakiʼi nātou? ʼE mole faka ʼuhiga tuʼumaʼu feiā, koteʼuhi ʼi ʼihi agahala ʼe mole ko he ʼu agahala ʼe fakatupu mate. ʼI tona fakahagatonu, ʼe faigataʼa hatatou ʼui ʼe ko he ʼu agahala feiā. Ko te faʼifaʼitaki lelei ʼe ko te Hau ko Manase mai Suta. Neʼe ina fakatuʼu te ʼu ʼaletale maʼa te ʼu ʼatua loi, mo ina sakilifisioʼi tona ʼu foha totonu, mo faifakalauʼakau, pea mo fakatuʼu te fakatātā ʼi te fale lotu ʼo Sehova. ʼI tona fakahagatonu, ʼe ʼui e te Tohi-Tapu ko Manase mo te hahaʼi neʼe nātou fai “te ʼu meʼa ʼe kovi age ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai e te ʼu puleʼaga ʼaē neʼe fakaʼauha e Sehova ʼi muʼa ʼo te ʼu foha ʼo Iselaele.” ʼUhi ko te ʼu meʼa fuli ʼaia, neʼe fakatūʼa ia Manase e Sehova ke ʼave ʼo faka ʼaunofo ʼi Papiloni.—2 Hau 21:1-9; 2 Fakamatala 33:1-11.
Ko te ʼu agahala ʼa Manase, ʼaē neʼe mamafa ʼaupito, neʼe ko te faʼahiga agahala koa ʼaia ʼaē ʼe fakatupu mate? Kailoa ia, koteʼuhi ʼe hoko atu fēnei te fakamatala: “ ʼI tana lotomamahi ʼi te faʼahi ʼaia, neʼe ina fakamalūlū te fofoga ʼo Sehova, tona ʼAtua; pea neʼe ina fakavaivai lahi ia ia ʼuhi ko te ʼAtua ʼo tana ʼu kui. Pea neʼe faikole kia te Ia, ʼo ina tuku ai ia ia ke tagi mai ki Ai pea neʼe Ina logoʼi tana kole ʼaē ke ʼofa age ki ai, pea neʼe ina toe fakanofo ia ia ki tona tuʼulaga hau ʼi Selusalemi; pea neʼe ʼiloʼi ai e Manase ko Sehova ʼe ko te ʼAtua moʼoni.”—2 Fakamatala 33:12, 13.
Koia, ʼe mole tonu ai ke tou foimo ʼui atu aipe ko he tahi kua fakamavae ʼi te kokelekasio, ʼe ko he tahi neʼe ina fai te agahala ʼaē ʼe fakatupu mate. ʼE lagi maʼua ia ke ʼi ai he temi ke hā te ʼaluʼaga moʼoni ʼo tona loto. ʼI tona fakahagatonu, ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te fakamavae, ʼe ko te faiga ki te tagata agahala ke ʼalaʼala mai pea mo fakaʼamu ke fakahemala ʼo toe liliu mai.
Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe mole kei kau ʼi te kokelekasio, ʼe ʼuluaki fakatokagaʼi te ʼu fetogi ʼo tona loto mo tana aga e te ʼu hahaʼi ʼe feōvi mo ia, ohage ko tona ʼohoana peʼe ko te ʼu hahaʼi ʼo tona famili. ʼE feala pe kia nātou ʼaē ʼe nātou tokagaʼi te ʼu fetogi ke nātou ʼui neʼe mole ina fai he agahala ʼe fakatupu mate. ʼE lagi nātou fia faikole anai ke ina maʼu te mālohi mai te Folafola ʼa te ʼAtua pea ke fai e Sehova he puleʼaki ki te tagata agahala ʼo ʼalutahi mo Tona finegalo.—Pesalemo 44:21; Tagata Tānaki 12:14.
Logope te lava tokagaʼi e ʼihi te ʼu fetogi feʼauga moʼo fakahā e te tagata agahala kua fakahemala, kae ʼe mole feala ia ke manatu feiā te hahaʼi fuli ʼo te kokelekasio. ʼE feala pe ke nātou lotolotolua, peʼe hoha, peʼe nātou tūkia mokā nātou logo anai ki he tahi ʼe ina hūfakiʼi ia ia ʼaē neʼe agahala ia muʼa ʼo te kaugamālie. Koia ʼaē, kia nātou ʼaē ʼe nātou fia hūfaki he tagata agahala ʼe tonu pe anai ke nātou fai mokā nātou tokotahi, ʼo nātou tuku te fakaʼaluʼalu ʼo te ʼaluʼaga ʼaia ki te kau tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio, ʼaē ʼe tuku age kia nātou te maʼua ʼaia.
[Paki ʼo te pasina 31]
Neʼe fakamolemole te ʼu agahala mamafa ʼa Manase, koteʼuhi neʼe agavaivai ifo ia muʼa ʼo Sehova
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 30]
Reproduced from Illustrierte Pracht - Bibel/Heilige Schrift des Alten und Neuen Testaments, nach der deutschen Uebersetzung D. Martin Luther’s