Ke Sio Mamaʼo Atu ʼi Te ʼu Meʼa ʼAē ʼe Koutou Sio Kiai!
KO HE sio lelei ʼe ko he tapuakina ia. ʼI tona fakahagatonu, ʼe ʼui anai e te tokolahi ʼe mole lahi he ʼu meʼa ʼe nātou maʼu ʼe maʼuhiga age ʼi te sio. Kae, maʼa te kau Kilisitiano, ʼe ʼi ai te faʼahiga sio neʼe palalau kiai ia Paulo ʼe maʼuhiga age ʼi te sio. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Ke haga aipe tatatou sio, mole ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou sisio ki ai, kae ki te ʼu meʼa fakapulipuli.” (2 Kolonito 4:18) Pea tahi ʼaē, ʼe tonu ke maʼu e he tahi he taʼi sio makehe ke feala ai ke sio ki te ʼu meʼa fakapulipuli! ʼE feala ke tou ʼui ko he sio ʼe lelei ʼaupito ʼi te faʼahi fakalaumālie.
Koteā Tona ʼAoga?
Neʼe ʼaoga moʼoni ki te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō ke nātou maʼu te taʼi sio fakalaumālie ʼaia. Neʼe nātou fakahoko tonatou minisitelio faka Kilisitiano lolotoga te ʼu mamahi lahi. Neʼe tala e Paulo te faʼahi ʼaia, ʼo fēnei: “ ʼE mātou efihia, kae mole fāveliveli ke mole feala he toe gaūgaūe; ʼe mātou nofo ʼi te tuʼania, kae ʼe ʼi aipe tona hāoʼaga. ʼE fakatagaʼi mātou, kae mole līʼakina mātou; ʼe mātou higa kae mole fakaʼauha mātou.”—2 Kolonito 4:8, 9.
Logope la te ʼu taʼi ʼaluʼaga ʼaia, neʼe mālohi pe te kau tisipulo agatonu. ʼAki he tui mālohi ki te ʼAtua, neʼe feala hanatou ʼui ohage ko Paulo: “ ʼE mole mātou līaki, kae tatau aipe pe ko te tagata ʼaē ʼi tuʼa ʼe lolotoga vaivai, ʼe mahino papau ia ko te tagata ʼaē ʼi loto ʼe fakafoʼou ʼi te ʼaho mo te ʼaho.” Kae, koteā ʼaē neʼe ina taki ki te fakafoʼou ʼaia ʼi te ʼaho fuli? ʼE toe ʼui fēnei e Paulo: “Koteʼuhi, logope ko te mamahi ʼe faka temi pe pea mo maʼamaʼa, kae ʼe ina fakatupu maʼa tatou he kolōlia ʼe fakaofoofo age tona mamafa pea ʼe heʼegata; ʼo haga aipe tatatou sio, mole ki te ʼu meʼa ʼe tou sisio ki ai, kae ki te ʼu meʼa fakapulipuli. Koteʼuhi he ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou sisio ki ai ʼe faka temi pe ia, kae ki te ʼu meʼa fakapulipuli ʼe heʼegata ia.”—2 Kolonito 4:16-18.
Neʼe fakaloto mālohiʼi e Paulo tona ʼu tēhina fakalaumālie ke ʼaua naʼa nātou tuku te ʼu fihifihia, te ʼu faigataʼaʼia, te ʼu fakataga—te ʼu mamahi kehekehe—ke ʼaofi tanatou sio ki te fakapale faka kolōlia ʼaē neʼe tuku ki ʼonatou muʼa. Neʼe tonu ia ke nātou sio mamaʼo atu ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te temi pe ʼaia, ʼo nātou taupau maʼu tanatou sio ki te ikuʼaga fakafiafia ʼo tanatou lele faka Kilisitiano. Ko te faʼahi ʼaia ʼaē neʼe tokoni kia nātou ke nātou fakafoʼou ʼi te ʼaho fuli tonatou lotomālohi ʼaē ke nātou hoko atu ʼi te tau. ʼE toe feiā pe mo te kau Kilisitiano ʼo te temi nei, ʼe ʼaoga ke nātou maʼu te taʼi sio lelei ʼaia ʼi te faʼahi fakalaumālie.
Koutou Sioʼi Te ʼu Mamahi Nei Ohage Pe ʼe Faka Temi!
Peʼe tou loto kiai peʼe kailoa, ʼe tou sio ʼi te ʼaho fuli ki te ʼu meʼa ʼe mole tou fia sio kiai. Ko he kiʼi kila ki te sioʼata pea ʼe mole feala ke tou fakatokatoka he meʼa kae ʼe tou fakatokagaʼi te ʼu mele ʼo te sino, te ʼu fakaʼiloga ʼaia ʼo te heʼe haohaoa fakasino. ʼI te temi ʼaē ʼe tou sio loloto ai ki te sioʼata ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe tou sio ki te ʼu mele, ʼi te faʼahi fakalaumālie ia tatou pea mo te ʼu mele ʼi ʼihi age. (Sake 1:22-25) Pea ka tou sioʼi te ʼu nusipepa ʼi te ʼaho fuli peʼe ko te televisio, te ʼu fakamatala ʼo ʼuhiga mo te heʼe faitotonu, te agakovi, pea mo te ʼu malaʼia ʼe tou tokagaʼi ko he ʼu meʼa fakaloto mamahi ki ʼotatou loto.
ʼE loto anai e Satana ke ina fakatupu ia tatou te heʼe falala ʼuhi ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou sio kiai peʼe ko te liliu ʼo mole kei nofo tokaga pea mo kamata lotolotolua ʼi te tui. ʼE lava feafeaʼi ke ʼaua naʼa hoko kia tatou te faʼahi ʼaia? ʼE tonu ke tou mulimuli ki te faʼifaʼitaki ʼaē neʼe tuku mai e Sesu Kilisito, ohage ko tona tokoniʼi mai e te ʼapositolo ko Petelo ʼi tana ʼui fēnei: “Pea tahi ʼaē, ko te ala ʼaia neʼe pāuiʼi koutou kiai, koteʼuhi neʼe mamahi foki ia Kilisito maʼa koutou, ʼo ina tuku atu he faʼifaʼitaki ke koutou mulimuli lelei ki tona ʼu tafuga vaʼe.” (1 Petelo 2:21) ʼI te ʼu faʼahi fuli ʼo te maʼuli faka Kilisitiano, ko Sesu neʼe ko te faʼifaʼitaki haohaoa.
ʼI tana fakahā ia Sesu ohage ko totatou faʼifaʼitakiʼaga, neʼe palalau tāfito ia Petelo ki te mamahi ʼo Sesu. Koia, neʼe mamahi ʼaupito ia Sesu ʼi tana ʼi te kele. ʼI tona ʼuhiga “tufuga faiva” ʼa Sehova ʼi te fakatupu ʼo te malamanei, neʼe ina ʼiloʼi lelei te meʼa ʼaē neʼe loto kiai te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi. (Tāʼaga Lea 8:30, 31) Kae ʼi te temi ʼaia neʼe sio totonu ki te ikuʼaga ʼo te agahala pea mo te heʼe haohaoa. ʼI te ʼaho fuli neʼe sio pea mo felāveʼi mo te heʼe haohaoa pea mo te ʼu vaivaiʼaga ʼo te hahaʼi. Neʼe feala ko he ʼahiʼahi kia ia.—Mateo 9:36; Maleko 6:34.
ʼO hilifaki ki te ʼu mamahi ʼaē neʼe hoko ki ʼihi, neʼe toe sio foki ia Sesu ki te ʼu mamahi ʼaē neʼe felāveʼi mo ia. (Hepeleo 5:7, 8) Kae ʼaki he sio lelei ʼi te faʼahi fakalaumālie, neʼe sio mamaʼo atu ia ʼi te ʼu meʼa ʼaia, ʼo sio ki te fakapale ʼaē ka ina hikihiki ia ia ki te maʼuli tuputupua ʼuhi ko tana lele agatonu. Koia ʼi tona ʼuhiga Hau Mesianike, ʼe ina maʼu anai te pilivilesio ʼaē ko te fakatuputupu te malamanei ʼaē ʼe mamahi ʼuhi ko te ʼu ʼaluʼaga kovi, ʼo aʼu ki te haohaoa ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu kiai ia Sehova ʼi te temi muʼa. ʼI tana tuku tuʼumaʼu tona mata ki te ʼu ʼamanaki fakapulipuli ʼaia ʼo te temi ka haʼu, neʼe tokoni kia ia ke ina taupau te fiafia ʼi tana gāue fakaʼatua logope la te ʼu mamahi ʼaē neʼe sio kiai ʼi te ʼaho fuli. Neʼe tohi ki muli age e Paulo, ʼo fēnei: “ ʼUhi ko te fiafia ʼaē neʼe fakapapau age kia te ia, neʼe ina kātakiʼi te pou fakamamahi, ʼo ina meʼa noaʼi te ufiufi, pea heka ia ʼi te toʼomataʼu ʼo te hekaʼaga hau ʼo te ʼAtua.”—Hepeleo 12:2.
Neʼe mole tuku e Sesu, ʼi he temi, ki te ʼu mamahi pea mo te ʼu ʼahiʼahi ke tupu ia te ia te heʼe falala, ke liliu ʼo mole kei nofo tokaga, peʼe mo lotolotolua ʼi tana tui. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko tatou ko tana ʼu tisipulo, ʼe tonu ke tou mulimuli fakalelei ki tana faʼifaʼitaki.—Mateo 16:24.
Koutou Tokagaʼi Te ʼu Meʼa Fakapulipuli ʼAē ʼe Heʼegata!
ʼI tana palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe feala ke kātakiʼi e Sesu, neʼe toe fakatokagaʼi mai foki e Paulo kia tatou ia te lele, ʼi tana tohi fēnei: “Ke tou faʼa kātaki ʼo feleleʼi ʼi te lele ʼaē neʼe fakaʼui mai kia tatou, ʼo tou sioʼi tuʼumaʼu ia Sesu, te Meʼa Gāue tāfito ʼo tatatou tui, ia ia ʼaē ʼe ina taki ki te haohaoa.” (Hepeleo 12:1, 2) Ei, ke tou mālo ʼi te lele faka Kilisitiano pea ke tou fiafia, ʼe tonu ke tou sio mamaʼo atu ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi ʼotatou muʼa. Kae ʼe lava feafeaʼi ke tou “sioʼi tuʼumaʼu ia Sesu,” pea koteā anai ka ina fai maʼa tatou?
Ko te ʼuluaki faʼifaʼitaki, ʼi te taʼu 1914, neʼe fakanofo Sesu ko te Hau ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, pea ʼe pule mai te lagi. ʼE mahino ia, ko te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼe fakapulipuli ia ki totatou ʼu mata fakasino. Kae, kapau ʼe tou “sioʼi tuʼumaʼu ia Sesu,” ʼe tokoni mai anai ki tatatou sio fakalaumālie ke tou sio kua nofo talitali ia Sesu ʼi te temi nei ke ina fakagata te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa agakovi ʼaenī pea mo fakatūʼa ia Satana pea mo tana ʼu kūtuga temonio ʼo haʼi nātou ke mole feala hanatou fai he gāue. ʼI tatatou toe sio ki muʼa, ʼe fakahā anai e tatatou sio fakalaumālie te mālama foʼou fakatalakitupua, ʼaē “ko te mate ʼe puli anai ia; ʼe mole toe ʼi ai anai he putu, he tagilāulau, he mamahi. Ko te ʼu meʼa ʼāfea kua puli ia.”—Fakahā 19:11-16; 20:1-3; 21:4.
Koia, ʼo mole tou lotomamahi ʼi te ʼu mamahi faka temi ʼaē e lagi tou tauʼi ʼi te ʼaho fuli, he koe koa ʼe mole tou sio tuʼumaʼu ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe heʼegata? ʼAki te ʼu mata ʼo te tui, he koʼe koa ʼe mole tou sio mamaʼo atu ʼi te mahaki pea mo te loto mānumānu ʼi te kele ʼaenī kua ʼuli, ʼo tou sisio ki te palatiso ʼaē ʼe fonu ai te hahaʼi ʼe maʼuli mālōlō, ʼe fiafia, pea mo fetokagaʼaki? He koʼe koa ʼe mole tou sio mamaʼo atu ki totatou ʼu mele, fakasino pea mo fakalaumālie, pea mo tou sio ki totatou ʼāteaina ʼo heʼegata mai te ʼu meʼa ʼaia ʼaki te sakilifisio faitotogi maʼuhiga ʼo Kilisito? He koʼe koa ʼe mole tou sio mamaʼo atu ʼi te ʼu tāmateʼi neʼe hoko ʼi te tau, te fai fakapō, te agamālohi pea mo tou sisio ki te hahaʼi ʼaē ka fakatuʼuake ʼo akoʼi ʼi te tokalelei pea mo te faitotonu ʼo Sehova?
ʼO hilifaki kiai, ʼe pipiki ki te “sioʼi tuʼumaʼu ia Sesu,” te fakatokagaʼi e tatatou sio fakalaumālie te meʼa ʼaē kua ʼosi fakahoko e te Puleʼaga fakapulipuli, ʼi te lotolotoiga ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te kele: te logo tahi, te tokalelei, te ʼofa, te ʼofa fakatautehina, pea mo te mahu fakalaumālie. Ko te tuagaʼane ʼi Siamani, ʼi tana ʼosi sio ki te foʼi fime viteo ʼo te Unis grâce à lʼenseignement divin, neʼe ina tohi fēnei: “ ʼE tokoni lahi mai te foʼi fime viteo ke ʼau taupau ʼi toku ʼatamai ko te ʼu tēhina mo te ʼu tuagaʼane tokolahi ʼi te mālama katoa, ʼe nātou lolotoga tauhi agatonu nei kia Sehova—pea ʼe nātou fai te faʼahi ʼaia logope la te fakafeagai ʼa te hahaʼi. ʼI maʼuhiga leva ʼo tatatou logo tahi fakatautehina ʼi te mālama fonu ʼi te agamālohi pea mo te fehiʼa!”
ʼE koutou “sio” koa mo koutou kia Sehova, mo Sesu, mo te ʼu ʼaselo agatonu, pea mo te toko miliona ʼu kaumeʼa Kilisitiano ʼe nātou tutuʼu ʼi ʼokotou tafa? Kapau koia, ʼe mole koutou “hoha ki te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī,” ʼo feala ai ke koutou tō ki te lotovaivai pea mo tupu ai takotou “mole fua” ʼi te gāue faka Kilisitiano. (Mateo 13:22) Koia, koutou “sioʼi tuʼumaʼu ia Sesu,” ʼo koutou tuku takotou sio fakalaumālie ki te Puleʼaga ʼaē neʼe fakatuʼu e te ʼAtua pea mo tana ʼu tapuakina, ʼi te temi nei pea ʼi te temi ka haʼu.
Koutou Maʼuʼuli ʼo Sisio Ki Te ʼu Meʼa Fakapulipuli!
ʼI tatatou sio ki te kehekehe lahi ʼo te mālama foʼou heʼegata ʼa te ʼAtua pea mo te mālama ʼāfea ʼaē ʼe lolotoga maumauʼi ʼi te temi nei, ʼe tonu anai ke uga tatou ke tou gāue ohage ko nātou ʼaē ʼe tau mo feʼauga ke maʼuʼuli ʼo sisio moʼoni ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala pe ke tou sio ki ai ʼaki te ʼu mata ʼo te tui ia ʼaho nei. Ko te ʼu hahaʼi tokolahi ʼaē ka fakatuʼuake ʼe faigataʼa anai maʼa nātou hanatou tui ki te ʼu meʼa ʼaē ka nātou sisio kiai, ʼi te temi ʼaē ka nātou ʼaʼala ai ʼo sisio ki te kehekehe ʼo te palatiso faitotonu ʼi te kele pea mo te mālama ʼaē neʼe nātou sisio kiai ʼi muʼa ʼo tonatou mamate. Koutou fakakaukauʼi age muʼa totatou fiafia ʼi tatatou maʼuʼuli ʼo tou felāveʼi mo nātou pea mo tou fakamahino age kia nātou te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai e te ʼAtua!—Vakaʼi ia Soele 2:21-27.
Ei, ʼi maʼuhiga leva ʼo he sio lelei ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea ʼi maʼuhiga leva te taupau ʼalaʼala ʼo te sio ʼaia! ʼE feala ke tou fai te faʼahi ʼaia ʼaki te kamata ʼo he ako takitokotahi ʼo te Tohi-Tapu, te kau ki te ʼu fono faka Kilisitiano, te palalau ki ʼihi ʼo ʼuhiga mo tatatou ʼamanaki ʼaē ʼe fakatafito ki te Tohi-Tapu, pea, ia meʼa fuli, tou faikole ke tou maʼu te takitaki fakaʼatua. ʼE taupau anai e te faʼahi ʼaia te ʼalaʼala ʼo tatatou sio fakalaumālie pea mo nofo tokaga ʼi te ʼatamai, ʼo feala ai ke tou sio mamaʼo atu ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou sio kiai!