Ko Te Fakasiosio Tonu ʼe Ina Puipui Koutou
“Ko te fealagia ʼo te fakakaukau ʼe ina leʼoleʼo anai koe, ko te fakasiosio tonu ʼe ina puipui anai koe.”—Tāʼaga Lea 2:11.
1. Ko te fakasiosio tonu ʼe ina puipui tatou mai teā?
ʼE LOTO ia Sehova ke koutou maʼuliʼi te fakasiosio tonu. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi ʼe ina ʼiloʼi ko te fakasiosio tonu ʼe ina puipui anai koutou mai te ʼu tuʼutāmaki kehekehe. ʼE ʼui fēnei ia Tāʼaga Lea 2:10-19: “Ka hū anai te poto ki tou loto pea mo liliu anai te ʼatamai mālama ko he meʼa ʼe lelei ki tou nefesi, pea ko te fealagia ʼo te fakakaukau ʼe ina leʼoleʼo anai koe, ko te fakasiosio tonu ʼe ina puipui anai koe.” ʼE ina puipui koa koutou mai teā? Mai te ʼu faʼahiga meʼa ohage ko “te ala ʼaē ʼe kovi,” ia nātou ʼaē ʼe mavae ʼi te ala ʼo te faitotonu, pea mo te hahaʼi ʼaē ʼe kovi tanatou aga.
2. Koteā te fakasiosio tonu, pea ko te faʼahiga fakasiosio tonu fea ʼaē ʼe loto tāfito kiai te kau Kilisitiano?
2 ʼE lagi koutou manatuʼi anai ko te fakasiosio tonu ʼe ko te fealagia ʼo te fakakaukau ʼaē ʼe ina fakaʼaogaʼi moʼo fakakehekeheʼi ʼo te ʼu meʼa. Ko he tahi ʼe ina maʼu te fakasiosio tonu ʼe ina tokagaʼi te kehekehe ʼo te ʼu manatu peʼe ko te ʼu meʼa, pea ʼe ina fai he tonu ʼe lelei. ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe tou loto tāfito ke tou maʼu te fakasiosio tonu ʼaē ʼe faka tāfito ki te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te Folafola ʼa te ʼAtua. Ka tou ako te Tohi-Tapu, ʼe hage pe ʼe tou fakatuʼu te ʼu fakatafito ʼo te fakasiosio tonu ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ako, ʼe feala ke tokoni kia tatou ke tou fai te ʼu tonu ʼaē ʼe leleiʼia e Sehova.
3. ʼE lava feafeaʼi hatatou maʼu te fakasiosio tonu ʼi te faʼahi fakalaumālie?
3 ʼI te fehuʼi ʼa te ʼAtua kia Salomone te Hau ʼo Iselaele pe koteā te tapuakina ʼaē neʼe loto ki ai, neʼe ʼui age e te hau tūpulaga ʼaia: “ ʼE tonu ke ke foaki ki tau tagata kaugana he loto talagafua moʼo fakamāu ʼo tau hahaʼi, moʼo fakasiosio tonu ki te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi.” Neʼe kole age e Salomone ke ina maʼu te fakasiosio tonu, pea neʼe lahi ʼaupito te fakasiosio tonu ʼaē neʼe foaki age e Sehova kia ia. (1 Hau 3:9; 4:30) Ke feala hatatou maʼu te fakasiosio tonu, ʼe tonu ke tou faikole, pea mo tonu ke tou ako te Folafola ʼa te ʼAtua ʼaki te tokoni ʼo te ʼu tohi ʼaē neʼe foaki mai e “te tagata kaugana agatonu mo poto” moʼo fakamālamaʼi ʼo tatou. (Mateo 24:45-47) Ko te faʼahi ʼaia ʼe tokoni anai kia tatou ke tou fakatuputupu tatatou fakasiosio tonu fakalaumālie ʼo aʼu ki tatatou “katoa ʼi te faʼahi ʼaē ʼo te ʼu fealagia ʼo te mahino,” pea mo feala hatatou “ ʼiloʼi te kehekehe [peʼe ke tou fakasiosio tonu] ʼo te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi.”—1 Kolonito 14:20; Hepeleo 5:14.
Ko He Meʼa ʼe ʼAoga Makehe Kiai Te Fakasiosio Tonu
4. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ke tou maʼu he mata ʼe “lelei,” pea koteā anai tona ʼaoga kia tatou?
4 Kapau ʼe tou maʼu te fakasiosio tonu, ʼe feala ke tou gāue ʼo mulimuli ki te ʼu folafola ʼa Sesu Kilisito: “Ke koutou haga kumi muʼa te puleʼaga pea mo [te] faitotonu [ʼa te ʼAtua], pea ʼe toe foaki [atu] anai mo te ʼu meʼa [fakasino] fuli ʼaia kia koutou.” (Mateo 6:33) Neʼe toe ʼui fēnei e Sesu: “Ko te mālama ʼo te sino, ʼe ko tou mata. Kapau ʼe lelei tou mata, pea ʼe mālamagia anai tou sino katoa.” (Luka 11:34) Ko te mata ʼe ko he mālama fakatātā. Ko he mata ʼe “lelei” ʼe fakamalotoloto, ʼe tokaga tāfito ki te meʼa ʼaē ʼe sio kiai. ʼAki te mata ʼaia, ʼe feala ke tou fakasiosio tonu pea mo tou haʼele ʼo mole tou tūkia ʼi te faʼahi fakalaumālie.
5. ʼO ʼuhiga mo te ʼu felogoi ki he gāue, koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou manatuʼi ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼutuʼu ʼa te kokelekasio faka Kilisitiano?
5 Ko ʼihi neʼe mole nātou taupau tonatou mata ke lelei, kae neʼe nātou fakatupu faigataʼa ki tonatou maʼuli pea mo te maʼuli ʼo ʼihi ʼaki te ʼu gāue ʼe feala ke nātou higa ai. Kae ʼe tonu ke tou manatuʼi ko te kokelekasio faka Kilisitiano ʼe ko “he pou pea mo he lagolago ʼo te moʼoni.” (1 Timoteo 3:15) Ohage ko te ʼu pou ʼo he fale, ko te kokelekasio ʼe lagolago ki te ʼu moʼoni ʼa te ʼAtua, kae ʼe mole lagolago ki he matani gāue ʼa he tahi. Ko te ʼu kokelekasio ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe mole fakatuʼu ko he ʼu fale moʼo fakahaʼele ai ʼo te ʼu meʼa fakamālama, mo fakatau ʼo he ʼu koloā peʼe moʼo talanoa ʼi ai ki he ʼu gāue. ʼE mole tonu ke tou fai tatatou ʼu gāue fakamālama ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga. Ko te fakasiosio tonu ʼe tokoni kia tatou ke tou mahino ko te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga, mo te ʼu Ako Tohi ʼo te Kokelekasio, mo te ʼu fakatahi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼe ko he ʼu potu ʼe fakaʼaogaʼi ki te ʼu fakatahi faka Kilisitiano pea mo te ʼu fai palalau ʼe fai ki te ʼu meʼa fakalaumālie. Kapau neʼe tou fakaʼaogaʼi tatatou ʼu felogoi fakalaumālie moʼo fakahoko ʼo he ʼu faʼahiga meʼa ʼi te faʼahi fakakoloa, ʼe mole hā ai koa la tatatou mole loto fakafetaʼi ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga ʼi te faʼahi fakalaumālie? ʼE mole tonu anai ke tou fakaʼaogaʼi tatatou ʼu felogoi mo te ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼi te kokelekasio, moʼo fakatau ʼo ni ʼu koloā.
6. He koʼe ʼe mole tonu ke tou fakatau he ʼu koloā ʼi te ʼu fono ʼo te kokelekasio, pea mo tou fai ai he ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo he gāue?
6 Ko ʼihi neʼe nātou fakaʼaogaʼi tanatou ʼu felogoi faka teokalatike moʼo fakatau ʼo he ʼu faitoʼo peʼe ko he ʼu faʼahiga meʼa moʼo teuteuʼi ʼo te fofoga, mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki te sino, te ʼu telefoni, te ʼu meʼa gāue ʼaē ʼe ʼaoga ki te laga fale, mo he ʼu meʼa ʼe ʼaoga ki te ʼu folau, te ʼu polokalama olotinatea pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiai, pea mo te tahi ʼatu ʼu meʼa. Kae ko te ʼu fono ʼo te kokelekasio ʼe mole ko he koga meʼa moʼo fai fakatau peʼe moʼo totogi ʼo te ʼu koloā peʼe ko te talanoa ki te ʼu gāue fakamālama. ʼE feala ke tou mahino ki te faʼahi ʼaia mo kapau ʼe tou manatuʼi ko Sesu “neʼe ina kapu ki tuʼa ʼi te fale lotu ia nātou fuli ʼaia, mo te ʼu ōvi pea mo te ʼu vitulo, pea neʼe ina laku ki lalo te ʼu paʼaga ʼa te kau fetogi paʼaga pea mo ina tokatokahi tanatou ʼu laupapa. Pea neʼe ʼui maʼana kia nātou ʼaē neʼe fakatau lupe: ‘Koutou ʼave kehe te ʼu meʼa ʼaenī ʼi henī! Tuku takotou fakaliliu te fale ʼo taku Tāmai, ko he fale faifakatau!’ ”—Soane 2:15, 16.
E Feafeaʼi Koa Te Paʼaga ʼAē ʼe Gāueʼi Ke Maʼu Ai Hona Tupu?
7. He koʼe ko te fakasiosio tonu pea mo te lototokaga ʼe ʼaoga ʼo ʼuhiga mo he paʼaga ʼe kita fia gāueʼi ke kita maʼu ai hona tupu?
7 Ko te fakasiosio tonu pea mo te loto tokaga ʼe ʼaoga mokā ʼe fakaʼaogaʼi he falā ʼi he gāue. Kapau ʼe kole atu e he tahi ke koutou foaki age he falā pea ʼe ina fakapapau atu fēnei: “ ʼE ʼau fakapapau atu ʼe lahi anai te falā ʼaē ka ke maʼu.” “ ʼE ke maʼu anai hau falā, pea ʼe ʼaoga anai kia koe. Ko te faʼahi ʼaia ʼe mahino papau ia ʼe lelei.” Koutou tokaga mokā ʼe fai atu e he tahi te ʼu palalau ʼaia. ʼE mole ina maʼu he manatu ʼe totonu pea ʼe mole aga fakahagatonu, heʼe tahitahiga te iku lelei ʼo te gāueʼi ʼo he paʼaga ke maʼu ai hona tupu. ʼI tona fakahagatonu, ko ʼihi hahaʼi palalau fakakākā, mo aga fakakākā, neʼe nātou kākāʼi te ʼu tēhina mo te ʼu tuagaʼane ʼo te kokelekasio. Ko te faʼahi ʼaia ʼe ina fakamanatuʼi mai kia tatou “te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe mole pipiki ki te ʼAtua” ʼaē neʼe hū ki te kokelekasio ʼo te ʼuluaki sēkulō, pea nātou ‘fetogi te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua moʼo takuʼaki tanatou ʼu aga heʼeʼaoga.’ Neʼe nātou hage ko he ʼu maka māsila ʼi te loto vaitafe ʼe feala ke nātou fakatupu lavea pea mo nātou matehi te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe maʼanu ai. (Suta 4, 12) ʼE moʼoni, ʼe mole tatau te ʼu meʼa ʼaē ʼe loto kiai te ʼu hahaʼi kākā, pea mo nātou foki la ʼaē ʼe nātou kākāʼi te ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼo te kokelekasio.
8. Koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼo ʼuhiga mo te ʼu gāue ʼaē neʼe ʼui ʼe lagi maʼu ai anai he falā?
8 Māʼiape la mo te ʼu Kilisitiano ʼaē ʼe mole nātou fai he ʼu fakatuʼutuʼu fakakākā neʼe nātou fakahā ki te tahi kau Kilisitiano, te ʼu gāue ʼe lagi nātou maʼu ai anai hanatou falā, kae ko te meʼa ʼaē neʼe hoko, ko nātou ʼaia pea mo nātou ʼaē neʼe nātou mulimuli ki tanatou faʼifaʼitaki, neʼe puli tanatou falā ʼaē neʼe nātou gāueʼi ke nātou maʼu ai hona tupu. Ko te meʼa ʼaē neʼe hoko, ko te tokolahi ʼi te kau Kilisitiano neʼe toʼo tonatou ʼu pilivilesio ʼi te kokelekasio. Kapau ʼe hā ko te ʼu matani gāue ʼaē ʼe maʼu fakavilivili ai te falā ʼe fai ʼaki he ʼu fakatuʼutuʼu fakakākā, ko ia ʼaē ka ina maʼu anai te falā ʼaia, ʼe ko ia ʼaē neʼe kākā, pea ʼi te agamāhani ʼe hola fakafūfū. ʼE lava tokoni feafeaʼi te fakasiosio tonu ki he tahi ke ina tekeʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaia?
9. He koʼe ʼe tonu ke tou maʼu te fakasiosio tonu moʼo fakafuafua lelei ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe lau ʼo ʼuhiga mo te gāueʼi ʼo he paʼaga ke kita maʼu ai hona tupu?
9 Ko te fakasiosio tonu ko tona faka ʼuhiga ʼe kita maʼu te fealagia ʼaē ke kita mahino ki te meʼa ʼaē ʼe mahino gataʼa. Ko te fealagia ʼaia ʼe ʼaoga moʼo fakafuafua lelei ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe lau ʼo ʼuhiga mo te gāueʼi ʼo he paʼaga ke kita maʼu ai hona tupu. Ko te kau Kilisitiano ʼe nātou fefalalaʼaki, pea ʼe feala ke ʼui e ʼihi ko tonatou ʼu tēhina pea mo tuagaʼane fakalaumālie ʼe mole pipiki ki he ʼu gāue ʼe fakatupu tuʼutāmaki anai ki te ʼu koloā ʼo tonatou ʼu kaugā fagona ʼi te tui. Kae tatau aipe peʼe ko te tagata pule gāue ʼe ko he tagata Kilisitiano, ʼe mole fakamoʼoni ʼaki ai ʼe lelei age anai tana gāue peʼe haʼele anai tana matani gāue.
10. He koʼe ʼe toʼo maʼua ʼihi Kilisitiano ʼi tonatou ʼu tēhina, pea koteā ʼaē ʼe feala ke hoko ʼo ʼuhiga mo te falā ʼaia?
10 Ko ʼihi Kilisitiano ʼe nātou fia toʼo maʼua ʼi tonatou ʼu tēhina ʼi te tui, koteʼuhi neʼe mole fia foaki age he falā e te ʼu fale paʼaga heʼe mole haʼele lelei anai tanatou gāue. Ko te tokolahi neʼe nātou faihala ʼi tanatou manatu ʼaē ko te tuku ʼo he falā ki he gāue, ʼe feala ai anai ke mole tuai tanatou maʼu paʼaga, kae mole lahi te gāue ʼaē ʼe nātou fai, peʼe mole nātou gāue. Ko ʼihi ʼe nātou fia tuku tanatou falā ki he gāue, ʼuhi ko te fiafia ʼaē ʼe maʼu ʼi te faʼahi ʼaia, kae ʼe puli ai te paʼaga ʼaē neʼe nātou tānaki! Neʼe fakaʼaogaʼi e te Kilisitiano te falā lahi ki te sosiete, ʼi tana fakaʼamu ʼaē ke ina maʼu te tupu ko te 25 ʼi te teau, ia vāhaʼa pe e lua. Neʼe puli fuli tana falā ʼaia ʼi te temi ʼaē neʼe lahi ai te ʼu maʼua ʼa te sosiete ʼaia. Ko te tahi meʼa neʼe hoko, ko te tēhina ʼe ina fakatuputupu te ʼu koloā kehekehe, neʼe lahi tana kole maʼua ki te ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼo te kokelekasio. Neʼe ina fakapapau age ʼe lahi anai te paʼaga ʼaē ka nātou maʼu, kae ki muli age neʼe lahi tana ʼu maʼua, ʼo mole kei feala hana huʼi, pea neʼe puli ai te falā ʼaē neʼe ina kole age kia nātou.
Mokā Haʼele Kovi He ʼu Fakatuʼutuʼu ʼo ʼUhiga Mo He ʼu Koloā
11. Koteā te tokoni ʼaē neʼe fai e Paulo ʼo ʼuhiga mo te mānumānu pea mo te manako ki te falā?
11 Ko te kau Kilisitiano ʼaē neʼe nātou kau ki he ʼu fakatuʼutuʼu ʼe mole fakapotopoto ʼo ʼuhiga mo he ʼu koloā, neʼe nātou lotomamahi, pea mo nātou vaivai ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼuhi ko te haʼele kovi ʼa te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia. Ko tanatou fakafisi ki te fakasiosio tonu ʼaē ʼe ina puipui nātou, kua tupu ʼaki ai tonatou lotomamahi. Neʼe tō te tokolahi ki te hele ʼo te mānumānu koloā. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Ke ʼaua naʼa talanoa ʼi te lotolotoiga ʼo koutou . . . ki te mānumānu, ʼo mulimuli ki te meʼa ʼaē ʼe tau mo feʼauga ke fai e te kau maʼoniʼoni.” (Efesi 5:3) Pea neʼe ina fakatokaga fēnei: “Kae ko nātou ʼaē ʼe holi ke nātou maʼu koloā ʼe nātou higa ʼi te fakahala, ʼi he hele pea mo te ʼu holi fakavale lahi pea mo fakatupu mamahi ʼo toho ai nātou ki te fakaʼauha pea mo te pulinoa. Heʼe ko te manako ki te paʼaga ʼe ko te aka ʼaia ʼo te ʼu faʼahiga meʼa kovi fuli, pea ko ʼihi, ʼi tanatou fakaʼamu ki te holi ʼaia, kua nātou higa ʼi te tui pea kua nātou fepupuhi ia nātou ʼi te faʼahi fuli, ʼaki te ʼu tuʼuga mamahi.”—1 Timoteo 6:9, 10.
12. Kapau ʼe fakatuʼutuʼu e he kau Kilisitiano ke nātou gāue tahi, koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu anai ke nātou manatuʼi tāfito?
12 Kapau ko he Kilisitiano ʼe ina fakatuputupu tana manako ki te paʼaga, ʼe lahi anai te ʼu mamahi ʼaē ka ina fakatupu ki tona maʼuli ʼi te faʼahi fakalaumālie. Neʼe manako te kau Faliseo ki te falā, pea ʼe ko te agaaga ʼaia ʼo te tokolahi ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī. (Luka 16:14; 2 Timoteo 3:1, 2) Kae ko te faʼahiga maʼuli ʼo he Kilisitiano ʼe tonu ke “ ʼāteaina mai te manako ki te paʼaga.” (Hepeleo 13:5) ʼE mahino papau ia, ʼe feala ke gāue tahi te kau Kilisitiano. Kae kapau ʼe nātou fai te faʼahi ʼaia, pea ʼe mole tonu anai ke fakapipiki te ʼu meʼa ʼo te kokelekasio ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē ʼe nātou fai ʼo ʼuhiga mo te gāue. Pea ke tou manatuʼi te faʼahi ʼaenī: Tatau aipe peʼe ko ʼokotou ʼu tēhina fakalaumālie, ʼe tonu ke koutou tohi ki he pepa te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe koutou fakapapau ʼe koutou fai anai. ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, ʼe koutou maʼu anai he ʼu tokoni ʼi te alatike ʼi te Réveillez vous! ʼo te ʼaho 8 ʼo Maio 1983, pasina 13 ki te 15, ko tona kupu tāfito “Koutou Tohi Te Faʼahi ʼAia!”
13. ʼE feafeaʼi anai hakotou mulimuli kia Tāʼaga Lea 22:7 ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te gāue?
13 ʼE ʼui fēnei ia Tāʼaga Lea 22:7: “Ko ia ʼaē ʼe toʼo māʼua ʼe liliu ia ko te tagata kaugana ʼo te tagata ʼaē ʼe ina foaki te māʼua.” ʼI te agamāhani, ʼe mole ko he aga fakapotopoto kia tatou, peʼe ki totatou ʼu tēhina tanatou liliu ko he ʼu kaugana feiā. Kapau ʼe kole maʼua mai he tahi ʼo ʼuhiga mo he gāue, ʼe ko he aga fakapotopoto anai tatatou vakaʼi peʼe feala anai tana toe huʼi mai te falā ʼaia. ʼE ko he tahi koa ʼe feala ke tou falala ki ai, pea mo fai fakahagatonu? ʼE mahino papau ia, ʼe tonu ke mahino kia tatou ko te tali ʼo he toʼo maʼua, ʼe feala ke faka ʼuhiga ko he puli falā, heʼe lahi te ʼu matani gāue ʼe mole haʼele lelei. Mokā ʼe sinie he kotala, ʼe mole faka ʼuhiga ia ʼe haʼele kovi anai. Pea ʼe mahino ia ʼe mole fakapotopoto anai he tahi mo kapau ʼe ina ʼai he falā lahi ki he gāue ʼe feala ke puli ai.
14. He koʼe ʼe tonu ke tou maʼu te fakasiosio tonu mo kapau neʼe tou foaki he falā ki he Kilisitiano ʼe haʼele kovi tana gāue?
14 ʼE tonu ke tou maʼu te fakasiosio tonu mo kapau ʼe tou foaki he falā ki he Kilisitiano moʼo fakahoko ʼo tana ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo he gāue, pea puli ai te falā ʼaia, logope la neʼe mole fai ʼaki he ʼu aga fakakākā. Kapau ko te haʼele kovi ʼo te gāue ʼaia, neʼe mole ko he hala ʼo totatou tēhina ʼaē neʼe toʼo maʼua, ʼe feala koa ke tou ʼui neʼe kākāʼi tatou? Kailoa, koteʼuhi neʼe tou foaki te falā ʼi totatou loto faʼitaliha, ʼo lagi tou maʼu ai hona tupu, pea neʼe mole hoko he kākā ʼi te faʼahi ʼaia. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe mole he aga fakakākā neʼe fai, koia ʼe mole tonu anai ke ʼave ia ia ʼaē neʼe toʼo maʼua ke fakamāuʼi e he telepinale. Koteā anai te ʼaoga ʼo te ʼave ʼo he tēhina agatonu kua puli tana falā ke fakamāuʼi heʼe mole kei haʼele tana gāue?—1 Kolonito 6:1.
15. Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou tokaga kiai mo kapau ʼe puli te falā?
15 Ko nātou ʼaē neʼe mole haʼele lelei tanatou gāue, ʼi ʼihi temi ʼe nātou fia maʼu honatou hāofakiʼaga ʼo nātou lau kua puli tanatou falā. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe mole tonu ke meʼa noaʼi e te kau Kilisitiano tonatou ʼu maʼua, koia tatau aipe peʼe kua faka ʼāteaina nātou e te lao mai te tahi ʼu maʼua, ko ʼihi ʼe nātou logoʼi ʼi tonatou loto, ʼe maʼua ke nātou totogi te ʼu maʼua mo kapau ʼe fakamaʼua e nātou ʼaē neʼe nātou tuʼu maʼua ki ai. Kae ʼe feafeaʼi anai mo kapau ko ia ʼaē neʼe toʼo maʼua neʼe ina pulihi te falā ʼo tona tēhina, pea ki muli age ʼe maʼuli koloaʼia? Peʼe feafeaʼi anai mo kapau ko ia ʼaē neʼe toʼo maʼua ʼe kua ina maʼu he falā ʼe feʼauga, moʼo huʼi ʼo te falā ʼaē neʼe ina toʼo maʼua ʼi tona tēhina, kae mole ina fai te faʼahi ʼaia? ʼE mahino ia ʼe mole feala anai ki te tēhina ʼaē neʼe toʼo maʼua ke ina maʼu hona ʼu pilivilesio ʼi te kokelekasio.—1 Timoteo 3:3, 8; vakaʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 15 ʼo Sepetepeli 1994, pasina 30 ki te 31.
ʼE Feafeaʼi Anai Mo Kapau Neʼe Hoko He Aga Fakakākā?
16. Koteā te meʼa ʼaē ʼe feala ke fai mo kapau ʼe hage neʼe kākāʼi tatou?
16 Ko te fakasiosio tonu ʼe tokoni kia tatou ke tou ʼiloʼi ko te tupu ʼo te falā ʼaē ʼe kita maʼu, ʼe mole hoko ʼuhi pe ko te paʼaga ʼaē neʼe kita gāueʼi. Kae ʼe feafeaʼi anai koa mo kapau neʼe hoko ʼaki he aga fakakākā? Ko te aga fakakākā ʼi te faʼahi ʼaia, ʼe ko te “fakatuʼutuʼu ʼaē ke fai he kākā, peʼe ko te fai ʼo he meʼa ʼe mole moʼoni, ke līaki ai e he tahi tana ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga peʼe ke ina līaki te meʼa ʼaē ʼe ʼalutahi mo te lao.” Neʼe fakahā e Sesu Kilisito te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai mokā ʼe manatu he tahi neʼe kākāʼi ia ia e hona tēhina. ʼO mulimuli kia Mateo 18:15-17, neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Kapau ʼe fai e tou tēhina he agahala, ʼalu ʼo fakahā age kia te ia tana hala ia koe pe mo ia tokotahi. Kapau ʼe fakalogo kia te koe, pea kua ke maʼu tou tēhina. Kaʼe kapau ʼe mole fakalogo kia te koe, toʼo mo koe he tokotahi pe ko he toko lua, koteʼuhi ke vakaʼi te meʼa fuli ʼi he tala ʼa he ʼu fakamoʼoni e toko lua peʼe toko tolu. Pea kapau ʼe mole fakalogo kia nātou, fakahā ki te kokelekasio. Pea kapau leva ia ʼe mole fakalogo ki te kokelekasio, pea ke hage ia ia kia te koe ko he tagata ʼo te ʼu puleʼaga pea mo hage ko he tagata tānaki tukuhau.” Ko te lea fakatā ʼaē neʼe fai e Sesu ki muli age, ʼe fakahā ʼaki ai neʼe manatu ki te ʼu agahala ʼaē ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe pipiki kiai te paʼaga, ʼo kau kiai te aga fakakākā.—Mateo 18:23-35.
17, 18. Kapau ʼe kākāʼi tatou e he Kilisitiano, ʼe lava feafeaʼi ke puipui tatou e te fakasiosio tonu?
17 ʼE mahino ia, ʼe mole fai anai te tokoni faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe ʼui ia Mateo 18:15-17, mo kapau neʼe mole ʼi ai he fakamoʼoni peʼe ko he fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo he aga fakakākā. Kae, ʼe feafeaʼi anai mo kapau neʼe kākāʼi moʼoni tatou e he tēhina? Ko te fakasiosio tonu ʼe feala ke ina puipui tatou ke ʼaua naʼa tou fai he aga ʼe feala ke fakatupu kovi ai ki te kokelekasio. Neʼe tokoniʼi e Paulo te kau Kilisitiano ke nātou tali ke nātou lākahala, logope la ʼe mole moʼoni, pea tatau aipe pe neʼe kākāʼi nātou, kae ke ʼaua naʼa nātou ʼave he tēhina ki te telepinale.—1 Kolonito 6:7.
18 Ko ʼotatou ʼu tēhina pea mo tuagaʼane moʼoni ʼe mole nātou ‘fonu ʼi te aga fakakākā pea mo te agakovi,’ ohage ko te tagata gaohi meʼa fakatemonio ko Pale Sesu. (Gāue 13:6-12) Koia tou fakaʼaogaʼi te fakasiosio tonu mokā puli he falā ʼi he gāue ʼe pipiki kiai totatou ʼu tēhina ʼi te tui. Kapau ʼe tou manatu ʼe tou mulimuli ki te meʼa ʼaē ʼe ʼui e te lao, pea ʼe tonu ke tou vakaʼi pe koteā anai tona ʼu fua kia tatou takitokotahi, kia ia ʼaē ʼe kita fihifihia mo ia, ki te kokelekasio, pea mo te hahaʼi ʼo te mālama. Ko te faiga ʼaē ke huʼi mai te falā ʼaē neʼe pulihi, ʼe feala ke puli lahi ai totatou temi, totatou mālohi, pea mo te tahi ʼatu ʼu meʼa. Ko te meʼa ʼaē ka hoko ai ʼe ko te fakakoloaʼia ʼo te kau avoka, pea mo ʼihi hahaʼi ʼe gāue ki te ʼu meʼa ʼaia. Meʼa fakaʼofaʼofa foki, ko ʼihi Kilisitiano neʼe nātou līaki tonatou ʼu pilivilesio faka teokalatike, koteʼuhi kua lahi fau tonatou maʼumaʼua ʼi te ʼu meʼa ʼaia. ʼE mahino ia ʼe fiafia ia Satana mo kapau ʼe tou higa ʼi te faʼahi ʼaia, kae ʼe tonu ke tou fakafiafia te loto ʼo Sehova. (Tāʼaga Lea 27:11) ʼI te tahi faʼahi, ko tatatou tali te puli ʼo tatatou falā ʼe tokoni kia tatou ke tou tekeʼi te mamahi ʼulu pea ʼe mole maumau ai totatou temi, pea mo te temi ʼo te kau tagata ʼāfea. ʼE tokoni anai te faʼahi ʼaia ki te puipui ʼo te tokalelei ʼa te kokelekasio, pea ʼe ina faka fealagia anai kia tatou ke tou fakamuʼamuʼa te Puleʼaga.
Ko Te Fakasiosio Tonu Pea Mo Te Fai ʼo He Tonu
19. Koteā ʼaē ʼe feala ke fai e te fakasiosio tonu fakalaumālie pea mo te faikole maʼa tatou, mokā tou fai he ʼu tonu ʼe fakatupu lotohoha?
19 Ko te fai ʼo he ʼu tonu ʼo ʼuhiga mo te falā peʼe ko he gāue ʼe feala ke liliu ko he meʼa ʼe fakatupu lotohoha. Kae ko te fakasiosio tonu ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe feala ke tokoni kia tatou ke tou fakafuafua lelei te ʼu meʼa ʼaia ʼaē ʼe pipiki ki te ʼu faʼahi ʼaia, pea mo tou fai he ʼu tonu ʼe fakapotopoto. Tahi ʼaē meʼa, ko tatatou falala fakamalotoloto kia Sehova ʼi te faikole, ʼe feala ke ina foaki mai kia tatou “te tokalelei ʼa te ʼAtua.” (Filipe 4:6, 7) Ko te tokalelei ʼa te ʼAtua ʼe ko he loto malū pea mo he loto fīmālie ʼe tou maʼu, mo kapau ʼe tou felogoi mo Sehova. ʼE mahino ia, ko te tokalelei ʼaia ʼe feala ke tokoni kia tatou ke tou taupau maʼu tatatou fakafuafua lelei te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fai, mokā tonu ke tou fai he ʼu tonu ʼe faigataʼa.
20. Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou faiga fakamalotoloto ke tou fai ʼo ʼuhiga mo te gāue pea mo te kokelekasio?
20 Tou faiga fakamalotoloto ke ʼaua naʼa tou tuku te ʼu fihifihia ʼo ʼuhiga mo he gāue ke ina maumauʼi tatatou tokalelei peʼe ko te tokalelei ʼa te kokelekasio. ʼE tonu ke tou manatuʼi ko te kokelekasio faka Kilisitiano ʼe ko he fakatuʼutuʼu moʼo tokoni kia tatou ʼi te faʼahi fakalaumālie, kae mole tou fakaʼaogaʼi moʼo fai ʼo he ʼu gāue fakakoloa. ʼE mole tonu ke fakapipiki te ʼu gāue fakamālama ki te ʼu gāue ʼa te kokelekasio. ʼE tonu ke tou maʼu he fakasiosio tonu pea mo tou tokakaga mokā tou kamata he ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo he gāue. Pea ke tou taupau tuʼumaʼu he fakafuafua lelei ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaia, ʼo tou ʼuluaki kumi te ʼu meʼa ʼaē ʼe pipiki ki te Puleʼaga. Kapau ʼe pipiki he ʼu tēhina ki he gāue neʼe mole haʼele lelei, pea ʼe tonu ke tou faiga ki te meʼa ʼaē ʼe lelei kia nātou fuli ʼaē ʼe kau ki te faʼahi ʼaia.
21. ʼE lava feafeaʼi hatatou fakaʼaogaʼi te fakasiosio tonu, pea mo tou mulimuli kia Filipe 1:9-11?
21 ʼE mole tou tokaga fau ki te ʼu gāue paʼaga pea mo ʼihi ʼu meʼa ʼe mole faʼa maʼuhiga, kae ʼe tonu ke tou fakafalele totatou loto ki te fakasiosio tonu, ʼo tou faikole ke takitaki tatou e te ʼAtua, pea mo tou fakamuʼamuʼa te ʼu meʼa ʼaē ʼe pipiki ki te Puleʼaga. ʼO mulimuli ki te faikole ʼa Paulo, ‘tou faiga ke tuputupu totatou ʼofa ʼaki he ʼatamai mālama totonu, pea mo he fakasiosio tonu katoa ke feala ai hatatou ʼiloʼi papau te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito, pea ke ʼaua naʼa tou faka tūkia he tahi’ peʼe ko tatou totonu. ʼI te temi nei ʼaē kua Hau ai ia Kilisito ʼi selo, ke tou fakahā te fakasiosio tonu fakalaumālie ʼi te ʼu faʼahi kehekehe ʼo totatou maʼuli. Pea ‘ke tou fonu ʼi te fua ʼo te faitotonu ʼaē ʼe tou maʼu ʼaki ia Sesu Kilisito, ʼi te kolōlia pea mo te fakavikiviki ʼo totatou ʼAtua,’ te Tuʼi ʼAliki ko Sehova.—Filipe 1:9-11.
ʼE Feafeaʼi Anai Hakotou Tali?
◻ Koteā te fakasiosio tonu?
◻ ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, he koʼe ʼe tonu ke tou maʼu te fakasiosio tonu ʼo ʼuhiga mo te ʼu felogoi ki he gāue?
◻ ʼE lava feafeaʼi ke tokoni te fakasiosio tonu kia tatou, mo kapau ʼe tou manatu neʼe kākāʼi tatou e he tēhina?
◻ Koteā te ʼaoga ʼo te fakasiosio tonu mo kapau ʼe tonu ke tou fai he tonu?
[Paki ʼo te pasina 18]
Ko te fakasiosio tonu ʼe tokoni anai kia tatou ke tou mulimuli ki te tokoni ʼa Sesu, ʼaē ke tou fakamuʼamuʼa tuʼumaʼu te Puleʼaga
[Paki ʼo te pasina 20]
ʼE tonu ke tohi tuʼumaʼu ki he pepa te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē ʼe fai ʼo ʼuhiga mo he gāue