GÉNESIS
1 Dxi bizulú guiráʼ cosa,* bizáʼ Dios guibáʼ ne guidxilayú.
2 Dxiqué, qué gapa guidxilayú forma ne gastiʼ nuu ndaanini. Nuseeguʼ guelacahui ca nisa ziáʼ* nuu luni, ne caniibi stipa* stiʼ Dios cheríʼ chericaʼ luguiáʼ ca nisa que.
3 Óraque guníʼ Dios: «Chuʼ biaaniʼ». Ne guyuu biaaniʼ. 4 Biiyaʼ Dios guizáʼ galán biaaniʼ, ne bixhélebe biaaniʼ de guelacahui. 5 Gulee lá Dios biaaniʼ que Ridxíʼ, ne guelacahui que Gueelaʼ. Ne guyuu huadxí ne siadóʼ. Ngue nga primé dxi.
6 Óraque guníʼ Dios: «Chuʼ ti espaciu* galahuiʼ de ca nisa ca, guixeleʼ ti nisa de sti nisa». 7 Ne guluu Dios ti espaciu, bixhélebe ca nisa ni nuu xagueteʼ de ca nisa ni nuu luguiáʼ de espaciu ca. Nga nga ni bizaaca. 8 Gulee lá Dios espaciu ca Guibáʼ. Ne guyuu huadxí ne siadóʼ. Ngue nga guiropa dxi.
9 Óraque guníʼ Dios: «Chuʼ ca nisa ni nuu xagueteʼ guibáʼ ti lugar si ne guihuinni layú ra nabidxi». Ne zaqué gúcani. 10 Gulee lá Dios layú ra nabidxi que Guidxilayú, ne ca nisa que Nisadóʼ. Ne biiyaʼ Dios guizáʼ galán ni. 11 Óraque guníʼ Dios: «Guindani guixi lu guidxilayú, yagahuiiniʼ ni napa semiá ne yaga cuananaxhi de guiráʼ clase, ne gudiicani cuananaxhi ne biidxiʼ». Ne zaqué gúcani. 12 Bizulú gundani guixi lu guidxilayú, yagahuiiniʼ napa semiá ne yaga ni rudii cuananaxhi ne biidxiʼ, guirácani según tipu stícani. Ne biiyaʼ Dios guizáʼ galán ni. 13 Ne guyuu huadxí ne siadóʼ. Ngue nga guionna dxi.
14 Óraque guníʼ Dios: «Guihuinni ca ni guzaaniʼ,* guihuínnicani guibáʼ, para chuʼ ridxíʼ ne huaxhinni, ne zaquiiñecani para guihuinni ca estación, dxi ne iza. 15 Zaquiiñecani casi biaaniʼ guibáʼ para guzaanicani lu guidxilayú». Ne zaqué gúcani. 16 Óraque guluu Dios chupa biaaniʼ naroʼbaʼ: ni jma naroʼbaʼ ca para guzaaniʼ* ridxíʼ ne ni jma nahuiiniʼ ca para guzaaniʼ huaxhinni. Laaca bizaʼbe ca beleguí. 17 Ne guluu Dios guirácani guibáʼ para guzaanicani guidxilayú, 18 para guzaanicani ridxíʼ ne huaxhinni, ne para cueechube biaaniʼ de guelacahui. Ne biiyaʼ Dios guizáʼ galán ni. 19 Ne guyuu huadxí ne siadóʼ. Ngue nga guidapa dxi.
20 Óraque guníʼ Dios: «Guidxá maniʼ* ndaaniʼ nisa ne ca maniʼ ripapa guipápacaʼ lu guidxilayú, lu espaciu ni nuu guibáʼ». 21 Óraque bizáʼ Dios ca maniʼ ngola ni nuu ndaaniʼ nisadóʼ ne guiráʼ ni nabani* ni riniibi ne ni ridale ndaaniʼ nisa según tipu stiʼ, ne guiráʼ maniʼ napa xhiaa ni ripapa según tipu stiʼ. Ne biiyaʼ Dios guizáʼ galán ni. 22 Óraque guluu Dios ndaayaʼ laacame sicaríʼ: «Lagapa cría, laguidale ne laguidxá ndaaniʼ nisadóʼ. Ne guidale ca maniʼ ripapa lu guidxilayú». 23 Ne guyuu huadxí ne siadóʼ. Ngue nga ra bizaa gaayuʼ dxi.
24 Óraque guníʼ Dios: «Chuʼ maniʼ* lu guidxilayú según tipu stiʼ: maniʼ nadóʼ, maniʼ ni rixubi ndaaniʼ layú ne maniʼ duxhuʼ según tipu sticaʼ». Ne zaqué gúcani. 25 Bizáʼ Dios ca maniʼ duxhuʼ ni nuu lu guidxilayú según tipu stiʼ, ca maniʼ nadóʼ según tipu stiʼ ne ca maniʼ ni rixubi ndaaniʼ layú según tipu stiʼ. Ne biiyaʼ Dios guizáʼ galán ni.
26 Óraque guníʼ Dios: «Gúninu binni casi laanu ne modo nácanu, ne gápacaʼ autoridad luguiáʼ ca benda ni nuu ndaaniʼ nisadóʼ, ca maniʼ ripapa guibáʼ ne ca maniʼ nadóʼ ne gápacaʼ autoridad lu guidubi guidxilayú ne luguiáʼ ca maniʼ rixubi ndaaniʼ layú». 27 Ne bizáʼ Dios binni casi laa. Casi laabe guyaʼcaʼ. Hombre ne gunaa nga bizaʼbe laacaʼ. 28 Ne laaca guluu Dios ndaayaʼ laacabe ne guníʼ: «Lagapa stale xiiñitu, laguidale, laguchá guidxilayú ne lagaca stini ne lagapa autoridad luguiáʼ ca benda ni nuu ndaaniʼ nisadóʼ, ca maniʼ ripapa guibáʼ ne guiráʼ ca ni nabani ni riniibi lu guidxilayú».
29 Despué guníʼ Dios: «Laguuyaʼ, cudieeʼ laatu guiráʼ ca yagahuiiniʼ ni nuu lu guidxilayú ni rudii semiá ne guiráʼ ca yaga ni rudii cuananaxhi ne semiá. Ndiʼ nga ni goto. 30 Ne para guiráʼ maniʼ duxhuʼ ni nuu lu guidxilayú ne guiráʼ ca maniʼ ripapa guibáʼ ne guiráʼ ni nabani* ni riniibi lu guidxilayú, cudieeʼ laacaʼ guiráʼ guixi nagáʼ para gocaʼ». Ne zaqué gúcani.
31 Despué de ngue, biiyaʼ Dios guiráʼ ni biʼniʼ ne ¡biaa!,* guizáʼ galán guirácani. Ne guyuu huadxí ne siadóʼ. Ngue nga ra bizaa xhoopaʼ dxi.
2 Zacá nga guyáʼ guibáʼ, guidxilayú ne guiráʼ ni nuu lu ca ni.* 2 Ra bizaa gadxe dxi que, biluxe Dios dxiiñaʼ stiʼ. Ne lu gadxe dxi que, biziilaʼdxiʼ Dios de guiráʼ dxiiñaʼ ni biʼniʼ. 3 Óraque guluu Dios ndaayaʼ ra bizaa gadxe dxi que ne guniʼbe maʼ guleechube ni para laabe,* purtiʼ lu dxi riʼ caziilaʼdxiʼ Dios de guiráʼ ni maʼ bizáʼ ne guiráʼ ni gudixhe ique guni.
4 Ndiʼ nga historia stiʼ guibáʼ ne guidxilayú tiempu guyáʼcani, dxi bizáʼ Jehová* Dios guibáʼ ne guidxilayú.
5 Caʼruʼ guindani yaga lu guidxilayú ne caʼruʼ guindani xcaadxi yagahuiiniʼ luni, purtiʼ caʼruʼ gusaba Jehová Dios nisaguié lu guidxilayú ne guirutiʼ caʼruʼ guni dxiiñaʼ luni. 6 Peru riasa gupa lu guidxilayú ne ruzeeni layú.
7 De raqué bizáʼ Jehová Dios hombre de yu ne bichabe bi de guendanabani xii. Ne guca hombre que ti binni nabani.* 8 Ne laaca biʼniʼ preparar Jehová Dios ti jardín lu región stiʼ Edén, ladu rindani gubidxa, ne raqué guluube hombre ni bizaʼbe que. 9 Ne biʼniʼ Jehová Dios guindani guiráʼ clase yaga sicarú lu layú ne gudiicani cuananaxhi galán para go binni. Laaca bíʼnibe igaa ti yaga stiʼ guendanabani* galaa jardín que ne ti yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza.*
10 Ne de Edén riree ti guiiguʼ ni ruzee jardín que ne de raqué rácani tapa guiiguʼ. 11 Primé guiiguʼ que láʼ Pisón. Laani nga guiiguʼ ni rudii vuelta guidubi layú stiʼ Havilá, ra nuu oro. 12 Guizáʼ galán oro ni nuu lugar ca. Ne laaca nuu bedelio ne ónice raqué. 13 Guiropa guiiguʼ que láʼ Guihon. Laani nga guiiguʼ ni rudii vuelta guidubi layú stiʼ Cus. 14 Guionna guiiguʼ ca láʼ Hidequel.* Laani nga guiiguʼ ni ridiʼdiʼ ladu rindani gubidxa stiʼ Asiria. Ne guidapa guiiguʼ ca nga Éufrates.
15 Yanna, guluu Jehová Dios hombre ndaaniʼ jardín de Edén para gudxiibaʼ yagahuiiniʼ luni ne gapa’ ni. 16 Laaca bidii Jehová Dios hombre que mandatu riʼ: «Zanda goloʼ ni rudii lu guiráʼ yaga stiʼ jardín ca dede ra guidxá ndaaniluʼ. 17 Peru cadi naquiiñeʼ diʼ goloʼ ni rudii lu yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza, purtiʼ dxi lii goloʼ ni dxandíʼ peʼ zátiluʼ».
18 Óraque guníʼ Jehová Dios: «Cadi galán diʼ chuʼ hombre ca stubi. Chiguzayaʼ ti compañera ni gacané laabe ne biaʼsi peʼ para laabe». 19 Yanna, biquiiñeʼ Jehová Dios yu para guni maniʼ duxhuʼ ne maniʼ ripapa guibáʼ. Ne yenebe laacame ra nuu hombre que para gúʼyabe ximodo cuee lá cada tobi de laacame, ne cada maniʼ* biree lá modo guníʼ hombre que. 20 Ngue runi gudixhe hombre que lá ca maniʼ nadóʼ, ca maniʼ ripapa guibáʼ ne ca maniʼ duxhuʼ. Peru qué gapa diʼ hombre que ti compañera ni gacané laa, ni biaʼsi peʼ para laa. 21 Nga runi, bisisiaasiʼ Jehová Dios hombre que, ne laga nisiaasibe, gulee ti biníxcustiabe ne despué biseeguʼ beelaládibe. 22 Ne, de custiá ni gulee Jehová Dios que, bizaʼbe ti gunaa ne yenebe laa ra nuu hombre que.
23 Óraque guníʼ hombre que:
«Yanna huaxa maʼ nuu tuuxa ni naca dxita de ca dxitaladeʼ
ne beela de beelaladeʼ.
Zaree labe Gunaa,
purtiʼ de hombre nga bireebe».
24 Nga runi, zusaana hombre bixhoze ne jñaa, ne ziaanané* xheelaʼ ne zácacaʼ tobi si.* 25 Peru xieeládiruʼ hombre que ne xheelaʼ. Neca zaqué, cadi catuilúcabe.
3 Yanna, de lade guiráʼ maniʼ duxhuʼ ni bizáʼ Jehová Dios, beendaʼ nga ni jma nexhená. Ne gunabadiidxame gunaa que: «¿Ñee dxandíʼ nga gudxi Dios laatu qué zanda goto de lu guiráʼ yaga ni zuhuaa ndaaniʼ jardín ca la?». 2 Para bicabi gunaa que laame: «Zanda guidoʼdo cuananaxhi stiʼ ca yaga ni zuhuaa ndaaniʼ jardín riʼ. 3 Peru cuananaxhi stiʼ yaga ni zuhuaa galaa jardín ca, maʼ guníʼ Dios: “Cadi naquiiñeʼ goto ni cá luni; coʼ, cadi naquiiñeʼ cánatu ni. Pa gúnitu ni, zátitu”». 4 Óraque gudxi beendaʼ que gunaa que: «Cadi dxandíʼ diʼ zátitu. 5 Purtiʼ Dios peʼ nanna dxi laatu goto ni, zaxeleʼ lutu ne zácatu casi Dios: zánnatu xii nga ni jneza ne ni cadi jneza».
6 Ne biiyaʼ gunaa que galán cuananaxhi stiʼ yaga que para go ni ne bidii gana laabe gobe ni. Dxandíʼ, galán rihuinni yaga que. Ngue runi bichuugube cuananaxhi stini ne bizulú gudobe ni. Despué, ora bíʼyabe xheelabe, bidiibe laa cuananaxhi que ne laa gudó ni. 7 Óraque bixeleʼ lúcabe ne bidiicabe cuenta xieeládicabe. Nga runi, gudíbacabe bandaga stiʼ yaga duʼgaʼ* para guchiicabe laacabe.*
8 Despué, biaʼ hora rundubi ti bihuiiniʼ, binadiaga hombre que ne xheelaʼ stidxi Jehová Dios ora canazá ndaaniʼ jardín que. Ngue runi bicachilúcabe lade ca yaga stiʼ jardín que para cadi guʼyaʼ Jehová Dios laacabe. 9 Ne stale biaje bicaa ridxi Jehová Dios hombre que, ne rabi laabe: «¿Paraa nuuluʼ pue?». 10 Bindaa para bicabi hombre que ne ná: «Binadiagaʼ stídxiluʼ ndaaniʼ jardín, peru cumu xieeladeʼ la? bidxibeʼ ne bicacheluáʼ». 11 Para gunabadiidxaʼ Dios laabe: ¿Tu gudxi lii xieeládiluʼ yaʼ? ¿Ñee maʼ gudoloʼ de lu yaga ni gudxeʼ lii cadi goloʼ que la? 12 Óraque bicabi hombre que: «Gunaa ni bidiiluʼ naa ca, laabe bidiibe naa cuananaxhi stiʼ yaga ca ne gudahuaʼ ni». 13 Ngue runi gudxi Jehová Dios gunaa que: «¿Xi maʼ bíʼniluʼ pue?». Ne gunaa que bicabi: «Gudxite beendaʼ ca naa. Nga runi gudahuaʼ ni».
14 Óraque gudxi Jehová Dios beendaʼ que: «Pur ni bíʼniluʼ riʼ, cayuneʼ maldecir lii lade guiráʼ ca maniʼ nadóʼ ne lade guiráʼ ca maniʼ duxhuʼ. Zaxubindaaniluʼ ne zoloʼ yu biaʼ dxi guibániluʼ. 15 Ne zucaaʼ lii ne gunaa ca gácatu enemigu,* ne laaca zucaa ca xiiñiluʼ* ne xiiñiʼ gunaa ca gácacaʼ enemigu. Laabe zucaachebe íqueluʼ ne lii zuninaluʼ xatiniñeebe».
16 Ne gúdxibe gunaa que: «Guizáʼ zusiroobaʼ yuubaʼ stiluʼ tiempu gacaxiiñiluʼ ne zápaluʼ yuubaʼ ora gápaluʼ xiiñiluʼ. Guizáʼ zacaláʼdxiluʼ chuʼluʼ né xheelaluʼ ne laabe zuni dominarbe lii».
17 Ne Adán* la? gúdxibe laa: «Cumu bíʼniluʼ ni ná xheelaluʼ ne gudoloʼ de lu yaga ni gudxeʼ lii “Cadi naquiiñeʼ goloʼ”, maʼ guca maldecir layú ca pur lii. Guizáʼ nadipaʼ dxiiñaʼ zúniluʼ para cueeluʼ ni goloʼ luni* biaʼ dxi guibániluʼ. 18 Zandani stale yaga guichi luni ne napa xidé goloʼ ni gudii luni. 19 Zaguiʼbaʼ nisaluna luluʼ* para guidxélaluʼ ni goloʼ dede dxi guibiguétaluʼ layú, purtiʼ de laani guyaʼluʼ. Purtiʼ yu lii ne laca yu ca guibiguétaluʼ».
20 Despué de ngue, gulee lá Adán Eva* xheelaʼ, purtiʼ zácabe jñaa guiráʼ binni.* 21 Ne biʼniʼ Jehová Dios lari ziuulaʼ de guidiladi maniʼ para gacuʼ Adán ne xheelaʼ. 22 Óraque guníʼ Jehová Dios: «Maʼ naca hombre casi tobi de laanu purtiʼ maʼ runibiáʼ ni jneza ne ni cadi jneza. Nga runi, para cadi gusigaanabe ne laaca guicaabe cuananaxhi stiʼ yaga de guendanabani, gobe ni ne guibánibe para siempre...».* 23 Ngue runi gulee Jehová Dios laabe de ndaaniʼ jardín de Edén para gúnibe dxiiñaʼ lu layú de yu ni guyaʼbe. 24 De raqué guládxibe hombre que, ne ladu rindani gubidxa stiʼ jardín de Edén que, guluube querubín ne ti espada ni naze bele ni cadi cayanadxí de gudii vuelta. Zaqué nga bieeguʼ neza ni ziné ra nuu yaga de guendanabani que.
4 Yanna, gutané Adán xheelaʼ ne gucaxiiñiʼ Eva. Ora gule Caín guníʼ Eva: «Gucané Jehová naa gapaʼ ti hombrehuiiniʼ». 2 Despué, gúpabe Abel, biʼchiʼ Caín.
Guca Abel pastor ni rapa dendxuʼ ne Caín biʼniʼ dxiiñaʼ lu layú. 3 Gudiʼdiʼ si tiempu, bidii Caín caadxi de ni gundisaʼ lu layú casi ofrenda para Jehová. 4 Peru Abel bidii caadxi dendxuʼ stiʼ de ca ni gule primé, ne za stícame. Yanna, guyuulaʼdxiʼ* Jehová modo naca Abel ne gucuaabe ofrenda stiʼ, 5 peru qué ñuuláʼdxibe* modo naca Caín ne qué nicaabe ofrenda stiʼ. Nga runi, guizáʼ bidxiichi Caín ne guyuu triste.* 6 Óraque ná Jehová rabi Caín: «¿Xiñee guizáʼ cadxiichiluʼ ne nuuluʼ triste pue? 7 Pa guchaaluʼ ne gúniluʼ ni jneza, ¿ñee cadi rábiluʼ zusiécheluʼ naa* sti biaje la? Peru, pa qué guchaaluʼ ne qué gúniluʼ ni jneza, zabézaruʼ pecadu lii ra puertaʼ yoo para guni dominarni lii. Yanna, ¿rábiluʼ zanda gucueezaluʼ ni la?».
8 Despué de ngue, gudxi Caín Abel: «Chuu lu layú». Ne laga nuucabe raqué, biaaxha Caín luguiáʼ biʼchiʼ ne biitibe laa. 9 De raqué gunabadiidxaʼ Jehová Caín: «¿Paraa nuu Abel, bíʼchiluʼ?». Laa bicabi: «Qué gannaʼ diaʼ. ¿Ñee naa nga rapaʼ bicheʼ la?». 10 Ngue runi gudxi Dios laabe: «¿Xi maʼ bíʼniluʼ pue? ¡Bicaadiaga guʼyuʼ! Dede layú cucaa ridxi rini stiʼ bíʼchiluʼ naa. 11 Ne yanna cayaca maldecirluʼ ne maʼ cheluʼ de lu layú ni maʼ bixheleruaa para gueʼ rini stiʼ bíʼchiluʼ, rini ni lii bixhiiluʼ. 12 Ora guʼnuʼ dxiiñaʼ lu layú, qué zudiini lii ni gudxiibaluʼ.* Zuxooñeluluʼ ne zieluʼ cheríʼ chericaʼ lu guidxilayú». 13 Óraque gudxi Caín Jehová: «Castigu ni cacaaʼ pur donda stinneʼ nabé naróʼbani para guneʼ huantar ni. 14 Yannadxí caládxiluʼ naa de región riʼ,* ne zareeʼ de luluʼ. Zuxooñeluaʼ ne ziaaʼ cheríʼ chericaʼ lu guidxilayú riʼ, ne tutiica guidxela naa dxandíʼ peʼ zuuti naa». 15 Ngue runi, gudxi Jehová Caín: «Pa gaca nga la? ni guuti lii zaguixe ni gadxe biaje».
Ne gudixhe Jehová ti señal* para Caín, para cadi guuticabe laabe pa guidxélacabe laabe. 16 Despué biree Caín de nezalú Jehová ne yendeza ti lugar ni láʼ Nod,* ni nuu ladu rindani gubidxa stiʼ Edén.
17 De raqué gutané Caín xheelaʼ, gucaxiiñiʼ xheelabe ne gupa Enoc. Despué, bicuí Caín ti guidxi ne gulee labe ni Enoc, casi lá xiiñibe. 18 Gudiʼdiʼ si tiempu, beeda gaca Enoc bixhoze Irad; Irad beeda gaca bixhoze Mehujael; Mehujael beeda gaca bixhoze Metusael, ne Metusael beeda gaca bixhoze Lamec.
19 Bichaganáʼ Lamec chupa gunaa. Primé que láʼ Adá, ne guiropa que láʼ Zilá. 20 Gupa Adá Jabal. Jabal nga primé ni guleza ndaaniʼ yoo de lari ne gúcabe ganaderu. 21 Bíʼchibe biree lá Jubal. Laa nga guca primé de ca binni ni bixhidxi arpa ne flauta. 22 Peru Zilá gupa Tubal-Caín, hombre ni biʼniʼ guiráʼ clase herramienta de cobre ne de guiibaʼ. Ne bizaʼnaʼ Tubal-Caín biree lá Naamá. 23 Óraque gudixhe Lamec ca diidxaʼ riʼ para Adá ne Zilá, ca xheelaʼ:
«Lagucaadiaga stidxeʼ, ca xheelaʼ Lamec.
Lagucaadiaga ca diidxaʼ stinneʼ:
biiteʼ ti hombre ni bininá naa,
ya, ti hombrehuiiniʼ ni guluu golpe naa.
24 Pa ni guuti Caín naquiiñeʼ quixe ni gadxe biaje,
ni guuti Lamec naquiiñeʼ quixe ni setenta y siete biaje».
25 De raqué, gutané Adán xheelaʼ sti biaje, gupa xheelabe ti hombrehuiiniʼ. Ne gulee lá Eva laabe Set,* purtiʼ guníʼ: «Maʼ bidii Dios naa sti xiiñeʼ* para chuʼ xlugar Abel, purtiʼ biiti Caín laabe». 26 Laaca gupa Set ti xiiñiʼ, gulee labe laa Enós. Tiempu que nga bizulú bicaa binni ridxi lá Jehová para gacané laacaʼ.
5 Ndiʼ nga libru ni caníʼ ni bizaaca Adán. Dxi bizáʼ Dios Adán, bíʼnibe laa casi laabe. 2 Hombre ne gunaa nga bizaʼbe laacaʼ. Dxi guyaʼcaʼ guluube ndaayaʼ laacaʼ ne gulee labe laacaʼ Hombre.*
3 Dxi napa Adán ti gayuaa treinta iza, gupa ti xiiñiʼ casi laa ne modo naca, ne gulee labe laa Set. 4 Despué de gupa Adán Set, bibani xhono gayuaa iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa. 5 Biaʼsi gaʼ gayuaa treinta iza nga bibani Adán. De raqué guti.
6 Dxi napa Set ti gayuaa gaayuʼ iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Enós. 7 Despué de gupa Set Enós, bibani xhono gayuaa gadxe iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa. 8 Biaʼsi gaʼ gayuaa doce iza nga bibani Set. De raqué guti.
9 Dxi napa Enós 90 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Quenán. 10 Despué de gupa Enós Quenán, bibani xhono gayuaa quince iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa. 11 Biaʼsi gaʼ gayuaa gaayuʼ iza nga bibani Enós. De raqué guti.
12 Dxi napa Quenán 70 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Mahalalel. 13 Despué de gupa Quenán Mahalalel, bibani xhono gayuaa cuarenta iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa. 14 Bia’si gaʼ gayuaa chii iza nga bibani Quenán. De raqué guti.
15 Dxi napa Mahalalel 65 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Jared. 16 Despué de gupa Mahalalel Jared, bibani xhono gayuaa treinta iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa. 17 Bia’si xhono gayuaa noventa y cinco iza nga bibani Mahalalel. De raqué guti.
18 Dxi napa Jared ti gayuaa sesenta y dos iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Enoc. 19 Despué de gupa Jared Enoc, bibani xhono gayuaa iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa. 20 Bia’si gaʼ gayuaa sesenta y dos iza nga bibani Jared. De raqué guti.
21 Dxi napa Enoc 65 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Matusalén. 22 Despué de gupa Enoc Matusalén, bibani chonna gayuaa iza jma ne qué nusaana de nizané* Dios ni dxandíʼ.* Ne laaca gúparube xiiñibe hombre ne gunaa. 23 Biaʼsi chonna gayuaa sesenta y cinco iza nga bibani Enoc. 24 Qué nusaana Enoc de nizané Dios ni dxandíʼ. De raqué maʼ guirútiruʼ tu ñuuyaʼ laabe, purtiʼ gucuaa Dios laabe.
25 Dxi napa Matusalén ti gayuaa ochenta y siete iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Lamec. 26 Despué de gupa Matusalén Lamec, bibani gadxe gayuaa ochenta y dos iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa. 27 Biaʼsi gaʼ gayuaa sesenta y nueve iza nga bibani Matusalén. De raqué guti.
28 Dxi napa Lamec ti gayuaa ochenta y dos iza, gupa ti xiiñiʼ. 29 Gulee labe laa Noé,* purtiʼ guniʼbe: «Zabee hombrehuiiniʼ riʼ laanu* de dxiiñaʼ naná ne nadipaʼ ni rúninu né nanu pur biʼniʼ maldecir Jehová layú». 30 Despué de gupa Lamec Noé, bibani gaayuʼ gayuaa noventa y cinco iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa. 31 Biaʼsi gadxe gayuaa setenta y siete iza nga bibani Lamec. De raqué guti.
32 Despué de bisaa Noé gaayuʼ gayuaa iza, gúpabe chonna xiiñibe: Sem, Cam ne Jafet.
6 Yanna, dxi maʼ bizulú bidale binni lu guidxilayú ne gúpacabe xiiñicabe gunaa, 2 bidii ca xiiñiʼ Dios ni dxandíʼ* cuenta guizáʼ sicarú ca xiiñidxaapaʼ ca hombre que. Ne bizulú bichaganacaʼ guiráʼ gunaa ni guyuuláʼdxicaʼ. 3 Ne guníʼ Jehová: «Cadi guiráʼ tiempu zuni huantar espíritu* stinneʼ hombre, purtiʼ de beela si laa.* Nga runi ti gayuaa gande iza si zabánicabe».
4 Para tiempu que maʼ nuu ca nefilim* lu guidxilayú, ne laaca guyuucaʼ despué. Ne tiempu que nga gutané ca xiiñiʼ Dios ni dxandíʼ ca xiiñidxaapaʼ ca hombre que ne gupa ca gunaa que xiiñicabe. Laacabe nga ca hombre nadipaʼ ne ni nabé binibiáʼ binni dxiqué.
5 Ne biiyaʼ Jehová zidale cosa malu ni runi binni lu guidxilayú ne puru si cosa malu nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni guni guiráʼ ora. 6 Ne guyuu Jehová triste pur bizáʼ binni lu guidxilayú; guyuu ti yuubaʼ naroʼbaʼ ndaaniʼ ladxidoʼbe.* 7 Ngue runi, guníʼ Jehová: «Chiguniteluáʼ de lu guidxilayú guiráʼ hombre ni maʼ bizayaʼ, laacabe ne ca maniʼ ni nadóʼ, ca maniʼ rixubi ndaaniʼ layú ne ca maniʼ ripapa guibáʼ, purtiʼ nuaaʼ triste pur bizayaʼ laacabe». 8 Peru Noé la? bisiecheʼ ladxidóʼ Jehová.
9 Ndiʼ nga historia stiʼ Noé.
Guca Noé ti hombre ni biʼniʼ ni jneza.* Gúcabe ti hombre sin donda lade ca binni bibani tiempu bibánibe. Guzané Noé Dios ni dxandíʼ. 10 Gudiʼdiʼ si tiempu, gupa Noé chonna xiiñiʼ; Sem, Cam ne Jafet. 11 Yanna, biiyaʼ Dios ni dxandíʼ maʼ binitilú guidxilayú ne dxaʼ guendaridinde luni. 12 Ya, biiyaʼ Dios lu guidxilayú ne biiyaʼ maʼ binitilú ni. Maʼ cadi jneza nabani guiráʼ binni lu guidxilayú.
13 Óraque gudxi Dios Noé: «Maʼ gudixheʼ iqueʼ gunduuxeʼ guiráʼ ni nabani, purtiʼ maʼ dxaʼ guendaridinde lu guidxilayú pur stonda binni. Nga runi, chiguniteluáʼ laacabe ne chigunduuxeʼ ca ni nuu lu guidxilayú. 14 Bizáʼ ti arca* de yaga ni napa tini para lii. Guluu división ndaanini ne bigázeni de alquitrán pur dentru ne pur fuera. 15 Sicaríʼ guʼnuʼ ni: naquiiñeʼ gápani chonna gayuaa codo* de ziuulaʼ, 50 codo de xilaga ne 30 codo de nasoo; 16 biʼniʼ arca ca de chonna pisu: primé, guiropa ne guionna; de ruaa techu stini, ti codo para xagueteʼ naquiiñeʼ gápani ti ventana para chuʼ biaaniʼ,* ne naquiiñeʼ gápani ti puertaʼ cueʼni.
17 Ne naa la? chiguedaniaʼ ti diluvio ni gundaahua guidxilayú ne gunitilú guiráʼ ni nabani ni nuu xagueteʼ guibáʼ ne ni ricaa bi de guendanabani.* Ne zati guiráʼ ni nuu lu guidxilayú. 18 Cayuneʼ ti acuerdu né lii. Naquiiñeʼ chuʼluʼ, lii, ca xiiñiluʼ, xheelaluʼ ne ca xuaalídxiluʼ ndaaniʼ arca ca. 19 Laaca naquiiñeʼ cuʼluʼ chupa de cada tipu maniʼ, ti machu ne ti hembra ndaaniʼ arca ca para cadi gáticame. 20 Chupa de cada maniʼ ni ripapa según tipu stiʼ, chupa de cada maniʼ nadóʼ según tipu stiʼ ne chupa de cada maniʼ ni rixubi ndaaniʼ layú según tipu stiʼ, ziécame ra nuuluʼ ne ziuucame ndaaniʼ arca ca para gápaluʼ laacame ne cadi gáticame. 21 Ne lii la? naquiiñeʼ gutópaluʼ guiráʼ tipu guendaró para goloʼ ne para go ca maniʼ ca».
22 Ngue runi biʼniʼ Noé guiráʼ ni biʼniʼ mandar Dios laa guni. Bíʼnibe ni casi peʼ modo gudxi laabe.
7 Despué de ngue, gudxi Jehová Noé: «Guyuu lii ne familia stiluʼ ndaaniʼ arca ca, purtiʼ maʼ biiyaʼ maʼ gadxé lii de ca binni riʼ, lii rúniluʼ ni jneza.* 2 De cada tipu maniʼ nayá naquiiñeʼ cuʼluʼ gadxe:* machu ne hembra. Peru de cada maniʼ ni cadi nayá naquiiñeʼ cuʼluʼ chupa si: ti machu ne ti hembra. 3 De ca maniʼ ripapa guibáʼ laaca naquiiñeʼ cuʼluʼ gadxe* —machu ne hembra— para guibani cría stícame lu guidubi guidxilayú. 4 Purtiʼ dentru de gadxe dxi, zusabaʼ nisaguié lu guidxilayú 40 dxi ne 40 gueelaʼ, ne zuniteluáʼ de lu guidxilayú guiráʼ ni nabani ni bizayaʼ». 5 Para biʼniʼ Noé guiráʼ ni biʼniʼ mandar Jehová laa guni.
6 Napa Noé xhoopaʼ gayuaa iza dxi bindaahua Diluvio que lu guidxilayú. 7 Ante guzulú Diluvio que, guyuu Noé, ca xiiñiʼ, xheelaʼ ne ca xuaalidxi ndaaniʼ arca que. 8 Ne ca maniʼ nayá, ca maniʼ ni cadi nayá, ca maniʼ ripapa ne guiráʼ ca ni rizá layú 9 guyécame ra nuu Noé ne chupa chupa guyuucame ndaaniʼ arca que, machu ne hembra, casi biʼniʼ mandar Dios Noé. 10 Gudiʼdiʼ si gadxe dxi, bizulú biaba nisaguié ne bichii Diluvio que lu guidxilayú.
11 Dxi napa Noé xhoopaʼ gayuaa iza, dxi 17 stiʼ guiropa beeu que, gureza ra rindani ca nisa ziáʼ ne bixeleʼ ca compuerta stiʼ guibáʼ. 12 Ne guizáʼ reciu biaba nisaguié lu guidxilayú 40 dxi ne 40 gueelaʼ. 13 Ne laca dxi que, guyuu Noé ndaaniʼ arca que né ca xiiñiʼ —Sem, Cam ne Jafet—, ne xheelabe ne guionnaʼ xuaalídxibe. 14 Ne laaca guyuu guiráʼ ca maniʼ duxhuʼ según tipu stiʼ, guiráʼ ca maniʼ nadóʼ según tipu stiʼ, guiráʼ ca maniʼ ni rixubi ndaaniʼ layú según tipu stiʼ, ne guiráʼ ca maniʼ ripapa según tipu stiʼ, guiráʼ pájaru, guiráʼ maniʼ ni napa xhiaa. 15 Ne guiráʼ tipu maniʼ ni napa bi de guendanabani* guyécame ra nuu Noé ne chupa chupa guyuucame ndaaniʼ arca que. 16 Ne casi biʼniʼ mandar Dios Noé, guyuu de guiráʼ tipu maniʼ, machu ne hembra. Guyuu si Noé, biteeguʼ Jehová puertaʼ que.
17 Ne 40 dxi biaba Diluvio que lu guidxilayú. Zeʼ ora ziyaca nisa que ziáʼ, gundísani arca que ne bixubalaahuani lu nisa. 18 Guca ziáʼ nisa que ne bilaahua guidxilayú. Peru arca que bixubalaahuani lu nisa. 19 Guca ziáʼ nisa que stale dede bichiini guiráʼ dani nasoo ni nuu xagueteʼ de guibáʼ. 20 Gudiʼdiʼ nisa que 15 codo* luguiáʼ de ique ca dani que.
21 Zaqué nga guti guiráʼ ni nabani ni nuu lu guidxilayú: ca maniʼ ripapa, ca maniʼ nadóʼ, ca maniʼ duxhuʼ, ca maniʼ ridale lu guidxilayú ne guiráʼ binni. 22 Guti guiráʼ ni bibani lu layú ra nabidxi ne ni ricaa bi de guendanabani.* 23 Binitilú Dios guiráʼ ni nabani lu guidxilayú, binni, maniʼ, maniʼ rixubi ndaaniʼ ne guiráʼ maniʼ ripapa guibáʼ. Guiracaʼ binitilucaʼ. Noé si ne ca ni nuu ndaaniʼ arca que bilá. 24 Ne bichii ca nisa que guidxilayú ti gayuaa cincuenta dxi.
8 Peru qué nusiaandaʼ* Dios Noé, nin ca maniʼ duxhuʼ ne nin ca maniʼ nadóʼ ni nuu ndaaniʼ arca que. Ngue runi biseendaʼ Dios ti bi gundubi lu guidxilayú, ne bizulú biete lu nisa que. 2 Bieeguʼ ca manantial stiʼ ca nisa ziáʼ ne ca compuerta stiʼ guibáʼ, ngue runi biaanadxí de guiaba nisaguié. 3 Chaahuiʼ chaahuiʼ, biete ca nisa que lu guidxilayú. Ne ra bizaa ti gayuaa cincuenta dxi maʼ biétecani stale. 4 Ne dxi 17 lu beeu gadxe, bicá arca que lu ca dani stiʼ Ararat. 5 Ne ziyete ca nisa que hasta lu beeu chii. Ne lu primé dxi stiʼ beeu chii que bizulú bihuinni punta ca dani que.
6 Gudiʼdiʼ si 40 dxi, bixheleʼ Noé ventana sti’ arca que 7 ne biseendabe ti cuervo, rieme ne ribiguétame dede ora bibidxi layú.
8 De raqué biseendaʼ Noé ti paloma para guʼyaʼ pa maʼ huaxiéʼ nisa nuu lu guidxilayú. 9 Peru qué nidxélame ra nuzuhuaame* purtiʼ nuchiiruʼ nisa que lu guidubi guidxilayú, ngue runi bibiguétame ra nuu arca que. Óraque bisigaanáʼ Noé para cuʼ paloma que ndaaniʼ arca que. 10 Gulézabe gudiʼdiʼ gadxe dxi ne biseendabe laame sti biaje fuera de arca que. 11 Ra maʼ ziyaaziʼ gubidxa biguetaʼ paloma que. ¡Ne biiyaʼ Noé neme lu xpícume ti bandaga stiʼ olivu casi biruuguʼ! Zaqué bidiibe cuenta maʼ biete nisa que lu guidxilayú. 12 Gulézabe gudiʼdiʼ si xcadxe dxi para biseendabe paloma que sti biaje, peru biaje riʼ maʼ qué nibiguétame.
13 Dxi napa Noé xhoopaʼ gayuaa ne ti iza, lu primé dxi stiʼ primé beeu, maʼ biete nisa que lu guidxilayú. Gundisaʼ Noé ti ndaa techu stiʼ arca que ne biiyabe cabídxiruʼ layú. 14 Ne dxi 27 lu guiropa beeu, maʼ bibidxi layú que.
15 Óraque gudxi Dios Noé: 16 «Bireené xheelaluʼ, ca xiiñiluʼ ne ca xuaalídxiluʼ de ndaaniʼ arca ca. 17 Ne gulee guiráʼ ni nabani: guiráʼ maniʼ ni ripapa, ni rizá layú ne ca ni rixubi ndaaniʼ. Zacá zadálecame lu guidxilayú, zápacame cría ne zácacame stale».
18 Ngue runi bireené Noé ca xiiñiʼ, xheelaʼ ne ca xuaalidxi de ndaaniʼ arca que. 19 Ne guiráʼ ca ni nabani, guiráʼ ca maniʼ ni rixubi ndaaniʼ ne guiráʼ ca maniʼ ni ripapa —guiráʼ ca ni riniibi lu guidxilayú— bireecame de ndaaniʼ arca que pur grupu. 20 Despué bizáʼ Noé ti altar* para Jehová ne gudíxhebe caadxi de ca maniʼ nayá ne caadxi de ca maniʼ ripapa ni nayá luni ne bidiibe laacame casi ofrenda ni riaʼquiʼ. 21 Ne yendá ti xhoʼ rindáʼ naxhi* ra nuu Jehová. Ngue runi guníʼ Jehová de ndaaniʼ ladxidóʼ: «Qué ziuuruʼ dxi guneʼ maldecir layú pur donda stiʼ binni, purtiʼ puru cosa malu si nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni guni dede dxi nahuiiniʼ. Maʼ qué ziuu dxi guniteluáʼ guiráʼ ni nabani sicaríʼ. 22 A partir de yannadxí, siempre ziuu siembra ne cosecha lu guidxilayú, nanda ne calor, tiempu nandáʼ ne tiempu nananda,* ridxíʼ ne huaxhinni».
9 Guluu Dios ndaayaʼ Noé ne ca xiiñiʼ, ne gúdxibe laacaʼ: «Lagapa stale xiiñitu, laguidale ne laguchá guidxilayú. 2 Guiráʼ ca ni nabani lu guidxilayú, ca maniʼ ripapa guibáʼ, guiráʼ ca ni riniibi lu guidxilayú ne ca benda ni nuu ndaaniʼ nisadóʼ, qué zusaana de guidxíbicaʼ laatu. Yanna cayaanacame lu natu.* 3 Zanda goto intiica maniʼ ni riniibi ne ni nabani. Cásica bidieeʼ guiráʼ ni rindani lu layú para goto, laaca cudieeʼ laatu ca maniʼ ca. 4 Ni cadi naquiiñeʼ si goto nga beela ni biucharini, purtiʼ rini ca nga guendanabani stini. 5 Ne cadi ngasi, pa guuti ti binni o ti maniʼ ti hombre, zanabaʼ laa quixe ni. Maniʼ ni guuti ti hombre naquiiñeʼ gatiʼ. Hombre ni guuti biʼchiʼ naquiiñeʼ quixe ni né xquendanabani. 6 Pa guxhii ti hombre rini stiʼ tuuxa, sti binni zuxhii rini stiʼ hombre ca, purtiʼ biʼniʼ Dios binni casi laa. 7 Ne laatu la? lagapa stale xiiñitu, laguidale ne laguchá guidxilayú».
8 Despué, gudxi Dios Noé ne ca xiiñiʼ: 9 «Yanna cayuneʼ ti acuerdu né laatu, né ca xiiñitu 10 ne guiráʼ ca ni nabani ni bireené laatu de ndaaniʼ arca —ca pájaru, ca maniʼ rizá layú ne guiráʼ ca ni nabani lu guidxilayú ni nuu ra nuutu—, guiráʼ ni nabani ni nuu lu guidxilayú. 11 Ndi’ nga acuerdu ni cayuneniá’ laatu: qué ziuuru’ dxi guedaniá’ ti diluvio para guniteluá’ guirá’ ca ni nabani nin para guniteluá’ guidxilayú».
12 Ne laaca guní’ Dios: «Ndiʼ nga señal stiʼ acuerdu ni cayuneniáʼ laatu ne guiráʼ ca ni nabani ni nuu ra nuutu ne para guiráʼ ca ni guibani despué: 13 cucaaʼ arcoíris stinneʼ lu ca za ca. Ne zaquiiñeʼ ni casi señal stiʼ acuerdu ni cayuneniáʼ guidxilayú. 14 Cada biaje guindisaʼ za guibáʼ para guiaba nisaguié, dxandíʼ peʼ zahuinni arcoíris lu ca za ca. 15 Óraque zietenaladxeʼ acuerdu ni bineniáʼ laatu ne guiráʼ ca ni nabani.* Maʼ qué ziuuruʼ dxi gaca ca nisa ca ti diluvio para gunitilú guiráʼ ca ni nabani lu guidxilayú. 16 Ora guihuinni arcoíris lu ca za ca, zuuyaʼ ni ne zietenaladxeʼ acuerdu ni qué ziuu dxi guiluxe, ni guca entre Dios ne guiráʼ ca ni nabani* lu guidxilayú».
17 Ne biguetaʼ gudxi Dios Noé: «Ndiʼ nga señal stiʼ acuerdu ni bineniáʼ guiráʼ ca ni nabani lu guidxilayú».
18 Ne ca xiiñiʼ Noé ni biree ndaaniʼ arca que nga, Sem, Cam ne Jafet. Despué beeda gaca Cam bixhoze Canaán. 19 Laacabe nga guionnaʼ xiiñiʼ Noé, ne de laacabe nga zeeda ca binni ni nabeza lu guidxilayú.
20 Yanna, bizulú Noé biʼniʼ dxiiñaʼ lu layú ne bizuhuaabe lubáʼ uva. 21 Ora güeʼbe vinu, guxúdxibe ne guleebe lari ládibe ndaaniʼ yoo de lari stibe. 22 Ne Cam, bixhoze Canaán, biiyaʼ bixhoze xieeladi ne gúdxibe ni guiropaʼ bíʼchibe ni nuu fuera. 23 Ngue runi gucuaa Sem ne Jafet ti lari, gudíxhecaʼ ni lu xíʼquecaʼ ne zibisacaʼ guyuucaʼ ndaaniʼ yoo que. Ne bitiixhilúcabe sti ladu ora bichéndacabe lari que bixhózecabe ti cadi gúʼyacabe laa xieeladi.
24 Ora biree nisa lú* Noé, bibani. Ne óraque gúnnabe xi biʼniʼ xiiñibe ni jma nahuiiniʼ laabe 25 ne guniʼbe:
«Guiaba maldición luguiáʼ Canaán.
Gácabe esclavu ni jma huaxiéʼ risaca stiʼ ca bíʼchibe».
26 Ne laaca guniʼbe:
«Guisaca Jehová, Dios stiʼ Sem.
Gaca Canaán esclavu stibe.*
27 Gudii Dios Jafet ti layú naroʼbaʼ
ne cueza Jafet ndaaniʼ ca yoo de lari stiʼ Sem.
Ne laaca gaca Canaán esclavu stibe».
28 Bibani Noé chonna gayuaa cincuenta iza jma despué de Diluvio que. 29 Biaʼsi gaʼ gayuaa cincuenta iza bibani Noé. De raqué guti.
10 Ndi’ nga historia sti’ Sem, Cam ne Jafet, ca xiiñi’ Noé.
Gudi’di’ si Diluvio que gúpacabe xiiñicabe. 2 Ca xiiñi’ Jafet nga Gómer, Magog, Madái, Javán, Tubal, Mesec ne Tirás.
3 Ca xiiñi’ Gómer nga Askenaz, Rifat ne Togarmá.
4 Ca xiiñi’ Javán nga Elisá, Tarsis, Kitim ne Dodanim.
5 Guleza ca xiiñi’ hombre ri’ lu isla ne biaanaca’ luni pur diidxa’ ni rini’ca’, pur familia ne pur nación sticaʼ.
6 Ca xiiñi’ Cam nga Cus, Mizraim, Put ne Canaán.
7 Ca xiiñi’ Cus nga Sebá, Havilá, Sabtá, Raamá ne Sabtecá.
Ca xiiñi’ Raamá nga Seba ne Dedán.
8 Laaca Cus nga bixhoze Nemrod, primé hombre nadipa’ ni guyuu lu guidxilayú. 9 Gúcabe ti hombre nadipaʼ ni ruuti mani’* ne ni rucaalú Jehová. Nga runi nuu ti dichu ni ná: «Nácabe casi Nemrod, ti hombre nadipaʼ ni ruuti mani’ ne ni rucaalú Jehová». 10 Ca primé guidxi ni biʼniʼ mandarbe nga* Babel, Erec, Akkad ne Calné, ca guidxi stiʼ Sinar. 11 Ne de Sinar bireebe zebe Asiria ne bicuibe Nínive, Rehobot-Ir, Cálah 12 ne Resen, ni nuu entre Nínive ne Cálah. Laani nga guidxi naroʼbaʼ que.*
13 Mizraim nga bixhoze Ludim, Anamim, Lehabim, Naftuhim, 14 Patrusim, Casluhim —de laabe nga biree ca filisteu— ne Caftorim.
15 Baʼduʼ primé stiʼ Canaán nga Sidón. Laaca xiiñibe nga Het, 16 ca jebuseu, ca amorreu, ca guirgaseu, 17 ca heveu, ca arqueu, ca sineu, 18 ca arvadeu, ca zemareu ne ca hamateu. Gudiʼdiʼ si tiempu, bireeche familia stiʼ ca cananeu. 19 Ngue runi ruzulú guidxi stiʼ ca cananeu Sidón ne rindani hasta Guerar, ni riaana gaxha de Gaza, ne hasta Sodoma, Gomorra, Admá ne Zeboyim, gaxha de Lasa. 20 Laacabe nga ca xiiñiʼ Cam ne zeeda lácabe pur familia, pur diidxa’ ni riní’cabe, pur lugar ra nabézacabe ne pur nación stícabe.
21 Laaca gupa Sem xiiñiʼ. Laabe nga bixhozebiidaʼ guiráʼ ca xiiñiʼ Éber ne biʼchiʼ Sem nga Jafet, ni huaniisi.* 22 Ca xiiñiʼ Sem nga Elam, Asur, Arpaksad, Lud ne Aram.
23 Ca xiiñiʼ Aram nga Uz, Hul, Guéter ne Mas.
24 Arpaksad nga bixhoze Selá, ne Selá nga bixhoze Éber.
25 Gupa Éber chupa xiiñiʼ. Primé que biree lá Péleg,* purtiʼ tiempu que bireeche binni lu guidxilayú, ne bíʼchibe biree lá Joctán.
26 Joctán nga bixhoze Almodad, Sélef, Hazarmávet, Jérah, 27 Hadoram, Uzal, Diclá, 28 Obal, Abimael, Seba, 29 Ofir, Havilá ne Jobab. Guirácabe nga xiiñiʼ Joctán.
30 Gulézacabe dede Mesá hasta Sefar, lugar ra nuu stale dani stiʼ Oriente.*
31 Laacabe nga ca xiiñiʼ Sem ne zeeda lácabe pur familia, pur diidxa’ ni riní’cabe, pur lugar ra nabézacabe ne pur nación stícabe.
32 Laacabe nga ca familia stiʼ ca xiiñiʼ Noé, ne zeeda lácabe pur familia ne pur nación. De ca familia riʼ nga biree guiráʼ nación ni nabeza lu guidxilayú despué de Diluvio que.
11 Yanna, ti diidxaʼ si nuu lu guidxilayú ne ti modo si riníʼ guiráʼ binni. 2 Ora biree binni zeʼ neza rindani gubidxa, bidxélacabe ti lugar napampa lu layú stiʼ Sinar ne biaanacabe raqué. 3 Óraque guníʼcabe: «¡Latáʼ! Gúninu ladríu ne ugáʼguinu cani lu bele». Ngue runi biquiiñecabe ladríu lugar de guié ne para mezcla biquiiñecabe alquitrán.* 4 Ne laaca guníʼcabe: «¡Ora! Gucuinu ti guidxi ne ti torre para laanu dede gucaa íqueni guibáʼ. Zacá zanna binni de laanu ne qué zareechenu lu guidubi guidxilayú».
5 De raqué, biete* Jehová para guʼyaʼ guidxi ne torre ni bizulú cucuí ca hombre que. 6 Ne guníʼ Jehová: «Cumu ti guidxi si laacabe ne ti diidxaʼ si riníʼcabe la? biaa ni cayúnicabe. Zúnicabe intiica cosa ni gacaláʼdxicabe. 7 ¡Chuu! Guiétenu ra nuucabe ne guchéndanu diidxaʼ ni riníʼcabe para cadi guienesaacabe». 8 Ne dede raqué bicheeche Jehová laacabe lu guidubi guidxilayú, ne chaahuiʼ chaahuiʼ bisaana de gucuícabe guidxi que. 9 Ngue runi biree lá guidxi que Babel,* purtiʼ raqué nga bichenda Jehová diidxaʼ ni riníʼ binni lu guidubi guidxilayú. Ne dede raqué nga bicheeche Jehová binni lu guidubi guidxilayú.
10 Ndiʼ nga historia stiʼ Sem.
Dxi napa Sem ti gayuaa iza —chupa iza despué de Diluvio—, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Arpaksad. 11 Despué de gupa Sem Arpaksad, bibani gaayuʼ gayuaa iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa.
12 Dxi napa Arpaksad 35 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Selá. 13 Despué de gupa Arpaksad Selá, bibani tapa gayuaa chonna iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa.
14 Dxi napa Selá 30 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Éber. 15 Despué de gupa Selá Éber, bibani tapa gayuaa chonna iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa.
16 Dxi napa Éber 34 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Péleg. 17 Despué de gupa Éber Péleg, bibani tapa gayuaa treinta iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa.
18 Dxi napa Péleg 30 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Reú. 19 Despué de gupa Péleg Reú, bibani chupa gayuaa gaʼ iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa.
20 Dxi napa Reú 32 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Serug. 21 Despué de gupa Reú Serug, bibani chupa gayuaa gadxe iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa.
22 Dxi napa Serug 30 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Nacor. 23 Despué de gupa Serug Nacor, bibani chupa gayuaa iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa.
24 Dxi napa Nacor 29 iza, gupa ti xiiñiʼ ni biree lá Taré. 25 Despué de gupa Nacor Taré, bibani ti gayuaa diecinueve iza jma. Ne gúparube xiiñibe hombre ne gunaa.
26 Despué de bisaa Taré 70 iza, gupa Abrán, Nacor ne Harán.
27 Ndiʼ nga historia stiʼ Taré.
Xiiñiʼ Taré nga Abrán, Nacor ne Harán. Ne Harán nga bixhoze Lot. 28 Dxi nabániruʼ Taré bixhoze Harán, guti Harán ndaaniʼ guidxi ra gule: Ur, guidxi stiʼ ca caldeu. 29 Yanna, bichaganáʼ Abrán ne laaca bichaganáʼ Nacor. Xheelaʼ Abrán biree lá Sarái ne xheelaʼ Nacor biree lá Milcá, Harán nga bixhoze Milcá ne Iscá. 30 Peru qué gapa Sarái xiiñiʼ, purtiʼ estéril laa.
31 Biree Taré de Ur, guidxi stiʼ ca caldeu ne zinebe xiiñibe Abrán, xniétube Lot —xiiñiʼ Harán— ne xuaalídxibe Sarái, xheelaʼ xiiñibe Abrán. Bireecabe zécabe neza ra nuu guidxi stiʼ Canaán ne ora yendácabe Harán gulézacabe raqué. 32 Biaʼsi chupa gayuaa gaayuʼ iza bibani Taré. Ne gútibe ndaaniʼ guidxi Harán.
12 Ne gudxi Jehová Abrán: «Biree de xquídxiluʼ, bisaana ca pariente stiluʼ ne ca familia stiʼ bixhózeluʼ ne guyé guidxi ra chigulueeʼ lii. 2 Zuneʼ lii ti guidxi naroʼbaʼ, zaguaaʼ ndaayaʼ lii ne zunibiáʼ stale binni laluʼ, ne zeeda gácaluʼ ti ndaayaʼ. 3 Zaguaaʼ ndaayaʼ ca ni cuʼ ndaayaʼ lii ne zuneʼ maldecir tutiica guni maldecir lii, ne dxandíʼ peʼ pur lii zacaa guiráʼ familia ni nuu lu guidxilayú ndaayaʼ».*
4 Ngue runi biʼniʼ Abrán guiráʼ ni gudxi Jehová laa ne biree zeʼ, ne laaca zinebe Lot. Napa Abrán 75 iza dxi biree de Harán. 5 Bireebe zebe Canaán ne zinebe xheelabe Sarái ne sobrínube Lot,* ne laaca zinécabe guiráʼ ca cosa ni maʼ nápacabe ne ca mozo stícabe ni bireenécabe de Harán. Ora yendácabe guidxi stiʼ Canaán, 6 gudiʼdiʼ Abrán guidxi que dede yendá guidxi Siquem, gaxha de ra nuu ca yaga naroʼbaʼ stiʼ Moré. Para tiempu que, nabeza ca cananeu ndaaniʼ guidxi que. 7 Yanna, bihuinni Jehová nezalú Abrán ne gúdxibe laa: «Chigudieeʼ layú riʼ xiiñiluʼ».* Raqué biʼniʼ Abrán ti altar para Jehová, Dios ni bihuinni nezalube. 8 Despué bireebe yendézabe lugar ra nuu stale dani ni nuu neza rindani gubidxa stiʼ Betel ne bicuibe yoo de lari stibe entre Betel ne Hai. Riaana Betel neza riaaziʼ gubidxa ne Hai neza rindani gubidxa. Raqué bíʼnibe ti altar para Jehová ne bizulú bicaabe ridxi lá Jehová. 9 Despué gundisaʼ Abrán ca yoo de lari* stiʼ ne gulézabe gadxé gadxé lugar neza zebe Négueb.
10 De raqué guyuu ti hambre ndaaniʼ guidxi que. Cumu nabé nadípani la? biree Abrán zeʼ Egipto para guiaana raqué ti tiempu.* 11 Maʼ para chúʼcabe Egipto, gúdxibe xheelabe Sarái: «Bicaadiaga naa, por favor. Nannaʼ nácaluʼ ti gunaa guizáʼ sicarú. 12 Ne casi peʼ guʼyaʼ ca egipciu lii, nannaʼ dxiicheʼ zaniʼcaʼ “xheelabe gunaa ca”. Ne zuuticaʼ naa, peru qué zuuticabe lii. 13 Por favor, gudxi laacabe bizanaʼ lii ti cadi gúnicabe naa gastiʼ ne para cadi guuticabe naa».*
14 Ne casi peʼ guyuu Abrán Egipto, biiyaʼ ca egipciu que guizáʼ sicarú gunaa que. 15 Laaca biiyaʼ ca príncipe stiʼ faraón gunaa que, ne bizulú guniʼcaʼ nezalú faraón pabiáʼ sicarú gunaa laabe. Ngue runi yenécabe gunaa que ra lidxi faraón. 16 Ne galán biʼniʼ tratar faraón Abrán pur laabe, ne bidiicabe Abrán dendxuʼ, vaca, burru, burra, camellu, mozo ne criada. 17 Peru nadipaʼ castigu biseendaʼ Jehová luguiáʼ faraón ne ca ni nabeza ra lidxi pur Sarái, xheelaʼ Abrán. 18 Para bisendacaa faraón Abrán ne gúdxibe laa: «¿Xii ndiʼ bíʼniluʼ naa pue? ¿Xiñee qué ñábiluʼ naa pa xheelaluʼ gunaa riʼ? 19 ¿Xiñee gúdxiluʼ naa bizáʼnaluʼ laabe pue? ¿Cadi cayuuyaluʼ xcaadxihuiiniʼ si nichaganaʼyaʼ laabe la? Raríʼ nuu xheelaluʼ. ¡Gucuaa laabe ne guyé!». 20 Ne biʼniʼ mandar faraón ca hombre stiʼ chinecaʼ Abrán, xheelaʼ ne guiráʼ ca cosa stícabe fuera de guidxi que dede ora guireecabe de raqué.
13 Biree Abrán de Egipto ne zeʼ Négueb. Zinebe xheelabe ne zinebe Lot ne guiráʼ ni nápabe. 2 Gupa Abrán stale maniʼ, plata ne oro. 3 Despué bireebe de Négueb ne yendézabe gadxé gadxé lugar hasta Betel. Ne yendabe ti lugar ni nuu entre Betel ne Hai, ra maca bicuibe yoo de lari stibe 4 ne ra maca bíʼnibe ti altar. Lugar que bicaabe ridxi lá Jehová.
5 Yanna, Lot la? rinebe Abrán ra maʼ zeʼ ne laaca nápabe dendxuʼ, vaca ne stale yoo de lari. 6 Peru, cumu maʼ bidale cosa stícabe la? maʼ qué rugaanda ca layú que para chúʼcabe juntu ti lugar si. 7 Nga runi gudinde ca ni rapa ca maniʼ sti Abrán ne ca ni rapa ca maniʼ stiʼ Lot. (Para tiempu que, nabeza ca cananeu ne ca perizita ndaaniʼ guidxi que). 8 Ngue runi gudxi Abrán Lot: «Biaa, laanu la? bíʼchinu. Cadi naquiiñeʼ tíndenu, ne cadi naquiiñeʼ tinde ca ni rapa ca maniʼ stinu. 9 ¿Cadi dxandíʼ zanda cheluʼ ratiica lugar stiʼ guidxi riʼ la? Canabaʼ lii pa zanda guixélenu. Pa cheluʼ ladu bigaʼ, naa ziaaʼ ladu derechu. Peru pa cheluʼ ladu derechu, naa ziaaʼ ladu bigaʼ». 10 Óraque biiyadxí Lot lu ca layú napampa stiʼ Jordán* hasta Zóar. Biiyabe nácani ti lugar ra nuu ziáʼ nisa casi jardín stiʼ Jehová que ne casi ca layú stiʼ Egipto. Zaqué nga gúcani ante gunitilú Jehová Sodoma ne Gomorra. 11 Gulí Lot guidubi layú napampa stiʼ Jordán ne yenebe guiráʼ yoo de lari* stibe ladu rindani gubidxa stiʼ región que. Zaqué nga bixélecabe. 12 Yendeza Abrán lu layú stiʼ Canaán. Peru Lot yendeza gaxha de ca guidxi ni nuu lu ca layú napampa stiʼ Jordán ne despué bicuí yoo de lari stiʼ gaxha de Sodoma. 13 Peru guizáʼ malu ca binni de Sodoma ne nabé naroʼbaʼ ca pecadu ni rúnicaʼ nezalú Jehová.
14 Bixeleʼ si Lot de Abrán, gudxi Jehová Abrán: «Por favor, gundisalú. Dede ra zuhuaaluʼ ca, biiyaʼ ladu guiaʼ, ladu gueteʼ, ladu rindani gubidxa ne ladu riaaziʼ gubidxa. 15 Guidubi layú ni cayuuyadxiluʼ ca zudieeʼ ni lii ne ca xiiñiluʼ,* ne qué zusaana de gácani stitu. 16 Zutaleʼ ca xiiñiluʼ, zácacabe stale casi yudé ni nuu lu guidxilayú. Tuuxa ni zanda ugabaʼ yudé ni nuu lu guidxilayú zanda ugabaʼ ca xiiñiluʼ. 17 Biasa, guzá lu layú riʼ, neza ziuulaʼ ne neza xilaga ni, purtiʼ lii nga chigudieeʼ ni». 18 Para biree Abrán zeʼ ne gulézaruʼ ndaaniʼ yoo de lari. Gudiʼdiʼ si tiempu, yendabe ra nuu ca yaga naroʼbaʼ stiʼ Mamré, ndaaniʼ guidxi Hebrón. Gulézabe raqué ne bíʼnibe ti altar para Jehová.
14 Yanna, lu ca dxi stiʼ rey Amrafel stiʼ guidxi Sinar, rey Arioc stiʼ guidxi Elasar, rey Kedorlaomer stiʼ guidxi Elam ne rey Tidal stiʼ guidxi Goyim, 2 bizulú ca rey riʼ ti guerra né rey Bera stiʼ guidxi Sodoma, rey Birsá stiʼ guidxi Gomorra, rey Sinab stiʼ guidxi Admá, rey Seméber stiʼ guidxi Zeboyim ne rey stiʼ guidxi Bela, o Zóar. 3 Ca últimu rey riʼ gúcacaʼ tobi si lu valle* stiʼ Sidim, o mar Salado.*
4 Maʼ zinécabe 12 iza de cayúnicabe xhiiñaʼ Kedorlaomer, peru lu iza 13 bicaalúcabe laa. 5 Lu iza 14, guyé Kedorlaomer ne ca rey ni nuuné laa tobi si ne biʼniʼ ganarcaʼ ca refaím ndaaniʼ guidxi Asterot-Carnaim, ca zuzim ndaaniʼ guidxi Cam, ca emim ndaaniʼ guidxi Savé-Quiryataim 6 ne ca horeu lu ca dani stiʼ Seír hasta El-Parán, ni nuu cueʼ desiertu. 7 De raqué biguétacabe ne yendácabe En-Mispat, o Cadés. Biʼniʼ ganárcabe ca amalequita ne gucuaacabe ca layú sticaʼ ne laaca biʼniʼ ganárcabe ca amorreu ni nabeza Hazazón-Tamar.
8 Óraque biree rey stiʼ Sodoma zeʼ lu valle stiʼ Sidim ziné rey stiʼ Gomorra, rey stiʼ Admá, rey stiʼ Zeboyim ne rey stiʼ Bela o Zóar. Ne raqué bizuhuaacabe casi ti ejércitu para tindenécabe: 9 Kedorlaomer rey stiʼ Elam, Tidal rey stiʼ Goyim, Amrafel rey stiʼ Sinar ne Arioc rey stiʼ Elasar. Biaʼsi tapa rey chiguidxelasaa gaayuʼ rey. 10 Peru lu valle stiʼ Sidim nuu stale bizé de alquitrán.* Ne ora gucalaʼdxiʼ rey stiʼ Sodoma ne rey stiʼ Gomorra nuxooñelucaʼ, biábacaʼ ndaaniʼ ca bizé que, ne ca ni bilá bixooñelucaʼ neza ra nuu stale dani. 11 Ne ca ni biʼniʼ ganar que gucuaacaʼ guiráʼ cosa risaca ne guendaró ni nuu Sodoma ne Gomorra, ne bireecaʼ zecaʼ. 12 Cumu nabeza Lot —sobrinu* Abrán— ndaaniʼ guidxi Sodoma, laaca gunaazecabe laa ne zinécabe guiráʼ stiʼ, ne bireecabe zécabe.
13 Despué de ngue, tobi de ca hombre ni bilá que guyé ra nuu Abrán, hebreu que, ne gúdxibe laa ni bizaaca. Para tiempu que nabeza Abrán* lade ca yaga naroʼbaʼ stiʼ Mamré, amorreu que, biʼchiʼ Mamré nga Escol ne Aner. Naca ca hombre riʼ tobi si né Abrán. 14 Ora gunna Abrán gunaazecabe sobrinu,* bicaalisaabe guiráʼ hombre ni nanna tinde ni nuu ra nuube —chonna gayuaa dieciocho hombre ni runi xhiiñabe ni gule ndaaniʼ lídxibe— ne guzanándabe ca hombre que dede yendabe Dan. 15 Huaxhinni que, biʼniʼ dividir Abrán ca ni runi xhiiñaʼ pur grupu, ne laabe ne ca ni runi xhiiñabe bicaalúcabe ca hombre que ne biʼniʼ ganárcabe. Ne guzanándabe laacaʼ hasta Hobá, ni nuu ladu guiaʼ de Damasco. 16 Sicaríʼ nga guxhaʼ Abrán guiráʼ cosa risaca ziné ca hombre que. Laaca gucuaabe Lot, sobrínube,* ne guiráʼ cosa stiʼ, zaqueca ca gunaa ne ca binni ni gunaazeʼ ca hombre que.
17 Despué de biguetaʼ Abrán de biʼniʼ ganar Kedorlaomer ne ca rey ni ziné laa, biree rey stiʼ Sodoma para guidxagalú Abrán lu valle* stiʼ Savé, o valle stiʼ Rey. 18 Ne Melquisedec, rey stiʼ guidxi Salem, gulee pan ne vinu. Laa naca sacerdote stiʼ Dios ni nuu jma luguiáʼ.*
19 Óraque guluube ndaayaʼ Abrán ne guniʼbe:
«¡Dios ni nuu jma luguiáʼ, ni bizáʼ guibáʼ ne guidxilayú,
uguu ndaayaʼ Abrán!
20 ¡Guisaca Dios ni nuu jma luguiáʼ,*
ni biʼniʼ entregar ca enemigu stiluʼ lu naluʼ!».
Ne bidii Abrán laabe chii por ciento de guiráʼ ni ziné.
21 Despué de ngue, gudxi rey stiʼ Sodoma Abrán: «Zanda guiaananeluʼ ca cosa risaca ca, peru bidxiguetaʼ naa ca binni ca». 22 Peru gudxi Abrán rey stiʼ Sodoma: «Candisaʼ naʼyaʼ ne cayuneʼ jurar nezalú Jehová, Dios ni nuu jma luguiáʼ ni bizáʼ guibáʼ ne guidxilayú, 23 qué zacaa’ diaʼ gastiʼ ni gudiiluʼ naa, nin ti hilu nin curriá stiʼ ti elaguidi, para cadi guiniʼluʼ despué “guca Abrán ricu pur naa”. 24 Ni gudó si ca hombre stinneʼ nga maʼ gucuaaʼ. Peru bidii lugar guicaa ca hombre ni yené naa —Aner, Escol ne Mamré— ni raca caber laacaʼ».
15 Bizaaca si guiráʼ ndiʼ, gupa Abrán ti visión ra gudxi Jehová laabe ca diidxaʼ riʼ: «Abrán, cadi guidxíbiluʼ. Naa nga escudu stiluʼ. Guizáʼ naroʼbaʼ ni chiguiáxaluʼ». 2 Peru bicabi Abrán: «Jehová, Señor ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu, ¿xi chigudiiluʼ naa pa caʼruʼ gapaʼ xiiñeʼ yaʼ? Guiráʼ ca ni napaʼ Eliezer, ti hombre de Damasco, guiaanané cani». 3 Ne laaca guniʼbe: «Caʼruʼ gudiiluʼ naa nin ti xiiñeʼ, ne ti mozo stinneʼ* nga gusaananiáʼ herencia». 4 Peru óraque bicabi Jehová laabe: «Coʼ, qué zacaa diʼ hombre ca herencia stiluʼ. Ti xiiñiluʼ* nga chiguicaa ni».
5 Óraque yenebe laa fuera ne gúdxibe laa: «Por favor, biiyadxí guibáʼ ne bigaba ca beleguí ca... ¿zanda ugábaluʼ guirácani la?». Ne óraque gúdxibe laa: «Cásica stálecani, zacaca nga zeeda gaca ca xiiñiluʼ stale». 6 Gupa Abrán fe Jehová, ne laa biiyaʼ laabe casi ti binni runi ni jneza.* 7 Ne laaca guníʼrube: «Naa nga Jehová, ni gulee lii de Ur guidxi stiʼ ca caldeu para gudieeʼ lii layú riʼ». 8 Peru gunabadiidxaʼ Abrán laabe: «Jehová, Señor ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu, ¿ximodo zanda gannaʼ pa dxandíʼ zacaaʼ layú riʼ yaʼ?». 9 Gudxi Dios laabe: «Gulí ti vaquiá de chonna iza, ti chiva de chonna iza, ti dendxuʼ barracu de chonna iza, ti guuguhuiiniʼ ne ti palomahuiiniʼ para gudiiluʼ laacame naa». 10 Óraque gucuaabe ca maniʼ riʼ ne bichuugube cada tobi chupa galaa, ca pájaru que si coʼ. Despué gudíxhebe ti galaa de cada maniʼ que cueʼ sti galaa que. 11 Ne bizulú biete ca pájaru ni ro beela luguiáʼ ca maniʼ ni biitibe que, peru bichibi Abrán laacame.
12 Ra mayaca guiaaziʼ gubidxa, gucuá ti bacaandaʼ Abrán, ne biaba ti guelacahui luguiabe. 13 Óraque gudxi Dios Abrán: «Naquiiñeʼ gánnaluʼ zabeza ca xiiñiluʼ ndaaniʼ sti guidxi ne ca binni de raqué zúnicaʼ laacabe esclavu ne zuninacaʼ laacabe tapa gayuaa iza. 14 Peru zuneʼ juzgar guidxi ni guni laacabe esclavu ne despué zareecabe de raqué né stale cosa. 15 Despué de guibánilu’ galán xadxí, zátilu’ dxi maʼ nagólalu’ ne zielu’ en paz ra nuu ca bixhozebiidalu’. 16 Peru tidiʼ si tapa generación, zabiguetaʼ ca xiiñiluʼ raríʼ, purtiʼ caʼruʼ guedandá dxi guneʼ castigar ca amorreu».
17 Ra maʼ biaaziʼ gubidxa ne maʼ nacahui, bihuinni ti horno ni caree guʼxhuʼ ndaaniʼ ne gudiʼdiʼ ti bele lade ca trozo beela stiʼ ca maniʼ que. 18 Ne dxi que, biʼniʼ Jehová ti acuerdu né Abrán ora guníʼ: «Zudieeʼ ca xiiñiluʼ* layú riʼ, dede ra nuu guiiguʼ stiʼ Egipto hasta guiiguʼ Éufrates, guiiguʼ roʼ que: 19 layú stiʼ ca quenita, stiʼ ca quenizita, stiʼ ca cadmonita, 20 stiʼ ca hitita, stiʼ ca perizita, stiʼ ca refaím, 21 stiʼ ca amorreu, stiʼ ca cananeu, stiʼ ca guirgaseu ne stiʼ ca jebuseu».
16 Qué ganda gapa Sarái, xheelaʼ Abrán, xiiñiʼ. Peru napa Sarái ti criada egipcia láʼ Agar. 2 Ngue runi gudxi Sarái Abrán: «¡Bicaadiaga naa, por favor! Caʼruʼ gudii Jehová lugar naa gapaʼ xiiñeʼ. Nga runi, gutané* criada stinneʼ, tila peʼ zacá gapaʼ xiiñeʼ ni gueeda de laabe». Ne biʼniʼ Abrán ni gudxi Sarái laa. 3 Dxi maʼ ziné Abrán chii iza de nabeza Canaán, gucuaa Sarái, xheelaʼ Abrán, criada egipcia stiʼ ni láʼ Agar que ne bidiibe gunaa riʼ Abrán para gaca sti xheelaʼ. 4 Óraque gutané Abrán Agar ne gucaxiiñiʼ gunaa riʼ. Peru ora bidii Agar cuenta nacaxiiñiʼ, bizulú bíʼnibe menu Sarái.
5 Ora biʼyaʼ Sarái ni cazaaca que, gúdxibe Abrán: «Lii napuʼ donda pur ni cayuni gunaa riʼ naa. Naa guluaaʼ criada stinneʼ ndaaniʼ naluʼ, peru ora bidiibe cuenta nacaxiiñibe bizulú bíʼnibe menu naa. Jehová guʼyaʼ pa lii nápaluʼ donda o pa naa». 6 Ngue runi gudxi Abrán Sarái: «Lii nga runi mandarluʼ criada stiluʼ, nga runi biiyaʼ xii nga ni jma jneza gúniluʼ né laabe». Óraque bisituí Sarái lú Agar, ne bixooñeʼ Agar de ra nuucabe.
7 Despué biiyaʼ ángel stiʼ Jehová laabe gaxha de ti lugar ra rindani nisa* lu desiertu, ni riaana neza zécabe ti lugar ni lá Sur. 8 Ne gudxi ángel que laabe: «Agar, criada stiʼ Sarái, ¿padé zeedaluʼ ne paraa cheluʼ?». Laabe bicábibe: «Cuxooñeluáʼ de Sarái, patrona stinneʼ». 9 Para gudxi ángel stiʼ Jehová laabe: «Biguetaʼ ra nuu patrona stiluʼ ne bidii lugar guni mandarbe lii». 10 Laaca gudxi ángel stiʼ Jehová laabe: «Guizáʼ zutaleʼ ca xiiñiluʼ.* Zácacabe stale dede guirutiʼ zanda ugabaʼ laacabe». 11 De raqué gudxi ángel stiʼ Jehová laabe: «Nacaxiiñiluʼ ne zápaluʼ ti hombrehuiiniʼ. Napa xidé cueelaluʼ laabe Ismael,* purtiʼ maʼ binadiaga Jehová cayuunaluʼ de tantu cayacanaluʼ. 12 Zácabe casi ti burru guiʼxhiʼ.* Zadindenebe guiráʼ binni ne guiráʼ binni zadindené laabe. Zabézabe frente de* guiráʼ ca bíʼchibe».
13 Óraque bicaabe ridxi lá Jehová, ni caniʼné laabe, ne gúdxibe laa: «Lii nga ti Dios ni ruuyaʼ». Guniʼbe zaqué purtiʼ guníʼ íquebe: «¿Ñee dxandíʼ biiyaʼ raríʼ ni ruuyaʼ naa la?». 14 Nga runi biree lá bizé, ni nuu entre Cadés ne Bered que, Beer-Lahái-Roí.* 15 Bedandá dxi gupa Agar ti xiiñiʼ Abrán, ne gulee lá Abrán hombrehuiiniʼ que Ismael. 16 Napa Abrán 86 iza dxi gupa Agar Ismael.
17 Dxi napa Abrán 99 iza, bihuinni Jehová nezalú Abrán ne gúdxibe laa: «Naa nga Dios ni jma napa poder. Guzá lu ca neza stinneʼ ne cadi gucheeneluʼ naa. 2 Zuneʼ cumplir acuerdu ni maʼ bineniáʼ lii, zudieeʼ lii stale xiiñiluʼ ne zácacabe stale».
3 Óraque bizuxibi Abrán dede gudixhe ique layú ne guníʼneruʼ Dios laabe. Ná rabi laabe: 4 «Maʼ bineniáʼ lii ti acuerdu, ne dxandíʼ peʼ zácaluʼ bixhoze stale guidxi. 5 Maʼ qué zaree laluʼ Abrán.* Maʼ Abrahán* nga guiree laluʼ, purtiʼ zácaluʼ bixhoze stale guidxi. 6 Zudieeʼ lii stale xiiñiluʼ, zácacabe stale ne de lii zaree stale guidxi. Ne de lade ca xiiñiluʼ ziuu tu zaca rey.
7 »Zuneʼ cumplir acuerdu ni maʼ bineniáʼ lii ne guiráʼ xiiñiluʼ ni guibani despué. Ndiʼ nga ti acuerdu ni qué zaxiá para gacaʼ Dios stiluʼ ne Dios stiʼ xiiñiluʼ.* 8 Ne zudieeʼ lii ne ca xiiñiluʼ guidxi ra gulézaluʼ casi binni de sti guidxi —guidubi layú stiʼ Canaán—, ne qué zusaana de gácani stitu. Ne naa zacaʼ Dios stícabe».
9 Ne laaca gudxi Dios Abrahán: «Naquiiñeʼ chinándaluʼ acuerdu ni chiguneniáʼ lii ne laaca naquiiñeʼ chinanda ca xiiñiluʼ ni biaʼ dxi guibánicaʼ. 10 Ndiʼ nga acuerdu ni chiguneniáʼ laatu ni naquiiñeʼ chinándaluʼ lii ne ca xiiñiluʼ: naquiiñeʼ guni circuncidartu* guiráʼ hombre nabeza ra lídxitu. 11 Naquiiñeʼ guni circuncidartu ra nácacabe hombre, ndiʼ nga ni gusihuinni maʼ bineniáʼ laatu ti acuerdu. 12 Guiráʼ generación guibani despué, lu xhono gubidxa de gale guiráʼ hombrehuiiniʼ, napa xidé guni circuncidartu laacaʼ ne tutiica ni gale ra lídxiluʼ ne ca ni cadi zeeda de ca xiiñitu ni guziʼtu casi esclavu lu binni de sti guidxi. 13 Guiráʼ hombre gale ra lídxiluʼ ne guiráʼ ni siluʼ casi esclavu naquiiñeʼ gaca circuncidar. Acuerdu stinneʼ ni cá casi ti marca lu beela láditu, zácani ti acuerdu ni qué ziuu dxi guixiá. 14 Pa chuʼ tuuxa hombre de xquídxitu ni qué náʼ gaca circuncidar ra naca hombre, naquiiñeʼ gatiʼ. Purtiʼ cucheenebe acuerdu ni cayuneniáʼ laatu».
15 Despué gudxi Dios Abrahán: «Ne xheelaluʼ Sarái* maʼ cadi naquiiñeʼ gábiluʼ laabe Sarái, purtiʼ Sara* nga guiree labe. 16 Naa zaguaaʼ ndaayaʼ laabe ne zápabe ti xiiñiluʼ. Zaguaaʼ ndaayaʼ Sara ne de laabe zaree stale guidxi. Ne lade ca xiiñibe ziuu stale tu zaca rey».* 17 Óraque bizuxibi Abrahán dede gudixhe ique layú. Ne bizulú cuxidxi ne caníʼ ndaaniʼ ladxidóʼ: «¿Ñee zanda gapa ti hombre de ti gayuaa iza ti xiiñiʼ la? Ne Sara, ti gunaa de 90 iza, ¿dxandíʼ zanda gapa xiiñiʼ la?».
18 Óraque gudxi Abrahán Dios ni dxandíʼ: «¡Canabaʼ lii, mejor gudiiluʼ Ismael ndaayaʼ ca!». 19 Peru gudxi Dios laabe: «Dxandíʼ peʼ zapa xheelaluʼ Sara ti xiiñiʼ, ne naquiiñeʼ cuee laluʼ laabe Isaac.* Ne zuneʼ cumplir acuerdu stinneʼ né laabe. Ne zeeda gácani para ca xiiñibe ti acuerdu ni qué ziuu dxi guiluxe. 20 Ne maʼ binadiagaʼ ni canábaluʼ para Ismael. Biaa, laaca zaguaaʼ ndaayaʼ laabe. Zápabe stale xiiñibe ne zadálecabe. De lade ca xiiñibe zaree 12 xaíque,* ne zácabe ti guidxi naroʼbaʼ. 21 Peru zuneʼ cumplir acuerdu stinneʼ né Isaac, xiiñiluʼ ni gapa Sara stubiza lu ca dxi riʼ».
22 Ne biree Dios zeʼ biluxe guniʼné si Abrahán. 23 Óraque bichiña Abrahán Ismael, xiiñibe, ne guiráʼ hombre ni gule ra lídxibe ne guiráʼ hombre ni guziʼbe —laacabe nga guiráʼ hombre ni nuu ra lidxi Abrahán—, ne dxi queca biʼniʼ circuncidarbe laacaʼ ra nácacaʼ hombre casi biʼniʼ mandar Dios laabe. 24 Guca circuncidar* Abrahán dxi napa 99 iza. 25 Xiiñibe Ismael napa 13 iza dxi guca circuncidar. 26 Tobi si dxi guca circuncidar Abrahán ne Ismael, xiiñibe. 27 Ne guiráʼ hombre ni nabeza ra lídxibe —ca ni gule ra lídxibe ne ca ni guziʼbe lu binni de sti guidxi—, laaca guca circuncidarcaʼ.
18 Despué, bihuinni Jehová nezalú Abrahán lade ca yaga naroʼbaʼ stiʼ Mamré, hora peʼ jma nandáʼ. Ne zuba Abrahán ra puertaʼ yoo de lari stiʼ. 2 Ora gundisaʼ lube, biiyabe zuhuaa chonna hombre cadi tan zitu de ra nuube. Casi peʼ bíʼyabe laacaʼ biree guxooñebe dede ra zúbabe que para guidxaagalube laacaʼ ne bizuxíbibe. 3 Ne guniʼbe: «Jehová, pa riuuláʼdxiluʼ ni runeʼ, canabaʼ lii cadi tídiluʼ de pasu ra lidxi mozo stiluʼ. 4 Zuneʼ mandar guedanécabe caadxi nisa para quíʼbicabe ñeetu. Despué zanda guiziiláʼdxitu xaʼnaʼ yaga riʼ. 5 Cumu maʼ beedatu ra lidxi mozo stitu, lagudii lugar guedaniáʼ pan para goto ti guibiguetaʼ stipa stitu.* Despué maʼ zanda chetu neza zetu». Para bicábicaʼ: «Bueno, biʼniʼ ni naluʼ ca».
6 Ne oraqueca biree Abrahán zeʼ ndaaniʼ yoo de lari stiʼ ziyubi Sara ne gúdxibe laa: «¡Gucapurá! Gucuaa chonna medida* de harina de ni jma galán, biguchanaʼ ni ne biʼniʼ caadxi pan». 7 Despué, bixooñeʼ Abrahán ra nuu ca maniʼ stiʼ, gulibe ti toro galán, ni nahuiiniʼ, ni naguudxi xpeela ne bidiibe laame ti mozo stibe para guni laame guendaró. 8 Despué gucuaa Abrahán mantequiá, leche ne torohuiiniʼ ni maʼ guca guendaró que ne bidiibe ni ca hombre que para gocaʼ. Ne bizuhuaabe xaʼnaʼ yaga que, gaxha de laacaʼ, laga cayocaʼ.
9 Gunabadiidxaʼ ca hombre que laabe: «¿Paraa nuu Sara, xheelaluʼ?». Laabe bicábibe: «Ndaaniʼ yoo de lari ca». 10 Ne tobi de ca hombre que gudxi laabe: «Zabiguetaʼ sti iza ca, laaca lu ca dxi riʼ, ne para tiempu ca maʼ napa xheelaluʼ Sara ti hombrehuiiniʼ». Peru nuu Sara ra puertaʼ yoo de lari stiʼ ni nuu neza deche ca hombre que ne cucaadiaga laacabe. 11 Para tiempu que guizáʼ maʼ huaniisi Abrahán ne Sara. Ne maʼ gudiʼdiʼ tiempu ñapa Sara xiiñiʼ.* 12 Ngue runi bizulú bixidxi Sara ndaaniʼ ladxidóʼ ne guníʼ: «Yanna ra maʼ biooxhuaʼ ne maʼ bio’xho’ señor stinneʼ, ¿dxandíʼ nga zapaʼ guendanayecheʼ riʼ la?». 13 Óraque gudxi Jehová Abrahán: «¿Xiñee bixidxi Sara pue? ¿Xiñee guniʼbe qué zanda gápabe ti xiiñibe biaʼ iza nápabe ca pue? 14 ¿Ñee nuu xiixa cosa nagana para Jehová la? Zabiguetaʼ sti iza ca, laaca lu ca dxi riʼ, ne maʼ napa Sara ti hombrehuiiniʼ». 15 Peru cumu bidxibi Sara la? guníʼ: «¡Coʼ! ¡Qué nuxidxe’ diaʼ!». Ne laabe* bicábibe laa: «Ximodo coʼ, bixídxiluʼ».
16 Óraque biasa ca hombre que purtiʼ maʼ checaʼ. Laga zindee Abrahán laacabe neza, biiyadxí ca hombre que neza riaana Sodoma. 17 Ne guníʼ Jehová: «¿Ñee qué zabeʼ Abrahán xi chiguneʼ la? 18 Zaca Abrahán ti guidxi naroʼbaʼ ne nadipaʼ, ne zacaa guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú ndaayaʼ* pur laabe. 19 Cumu maʼ runebiaʼyaʼ laabe la? zanda guneʼ mandar ca xiiñibe ne guiráʼ ca xiiñibe ni gale despué para sacaʼ lu neza stiʼ Jehová ra gúnicaʼ ni jneza ne cadi guiree cueʼcaʼ de laani. Ne zacá, naa, Jehová, zuneʼ ni maʼ bineʼ prometer Abrahán».
20 Óraque guníʼ Jehová: «Nabé maʼ cayuu xqueja Sodoma ne Gomorra purtiʼ nabé naroʼbaʼ ca pecadu stícabe. 21 Chiguieteʼ para guuyaʼ pa dxandíʼ ca queja ni cayunadiagaʼ ne pa dxandíʼ cayúnicabe cosa malu. Peru pa cadi dxandíʼ ni la? laaca zannaʼ ni».
22 Óraque biree ca hombre que de raqué ne zecaʼ Sodoma, peru biaana Jehová ra nuu Abrahán. 23 Bidxiña Abrahán laabe ne guníʼ: «¿Dxandíʼ zunitiluluʼ ca binni ni qué gapa donda ra gunitiluluʼ ca binni malu la? 24 Pa málasi nuu 50 binni sin donda ndaaniʼ guidxi ca, ¿zunitiluluʼ guiráʼ binni ca la? ¿Ñee qué zuni perdonarluʼ guidxi ca pur 50 binni sin donda ni nuu ndaanini la? 25 ¡Qué ziuu dxi gunitiluluʼ binni ni qué gapa donda ra gunitiluluʼ binni malu! ¡Qué zudiiluʼ lugar guinitilúcabe juntu! Qué ziuu dxi gúniluʼ nga. ¿Ñee qué zuni Juez stiʼ guidubi guidxilayú ni jneza la?». 26 Para bicabi Jehová laabe: «Pa guidxelaʼ 50 binni ni qué gapa donda ndaaniʼ guidxi Sodoma, pur laacabe zuneʼ perdonar guidubi guidxi ca». 27 Nin ne zaqué, bicabi Abrahán: «Jehová, bitiidilaʼdxiʼ naa pa caziñeʼ lii. Nannaʼ yudé si nga naa. 28 Peru pa 45 si binni ni qué gapa donda nuu racá yaʼ, ¿zunitiluluʼ guidubi guidxi ca purtiʼ si cayaadxaʼ gaayuʼ binni para guizaacabe 50 la?». Para bicabi Dios: «Qué zuniteluáʼ ni pa guidxelaʼ 45 binni sin donda».
29 Ne biguetaʼ gunabadiidxaʼ Abrahán: «¿Pa nuu 40 yaʼ?». Laabe bicábibe: «Pa nuu 40, qué zuniteluáʼ ni». 30 Ne guniʼruʼ Abrahán: «Jehová, cadi guidxiichiluʼ, por favor, bidii lugar naa guinieruáʼ. ¿Pa guidxélaluʼ 30 si yaʼ?». Laabe bicábibe: «Pa guidxelaʼ 30, qué zuniteluáʼ ni». 31 Ne gudxi Abrahán laabe sti biaje: «Jehová, bitiidilaʼdxiʼ naa pa caziñeʼ lii. ¿Laga pa gande si binni sin donda nuu yaʼ?». Para bicabi Dios laabe: «Pa nuu gande, qué zuniteluáʼ ni». 32 Ne maʼ para guiluxe Abrahán, guníʼ: «Cadi guidxiichiluʼ Jehová, por favor, bidii lugar naa guinieeʼ sti biaje si. ¿Pa guidxélaluʼ chii si binni yaʼ?». Óraque bicabi Dios: «Qué zuniteluáʼ ni pa guidxelaʼ chii binni». 33 Biluxe guniʼné si Jehová Abrahán, biree zeʼ, ne Abrahán biguetaʼ ra nuu yoo de lari stiʼ.
19 Ma’ ziyaaziʼ gubidxa ora yendá guiropaʼ ángel que Sodoma ne zuba Lot ra puertaʼ stiʼ guidxi que. Ora biʼyaʼ Lot ziyuucabe, biasa para guidxagalú laacabe, bizuxibi dede gudixhe ique layú. 2 Óraque gúdxibe laacaʼ: «Señor stinneʼ caʼ, canabaʼ laatu chetu ra lidxi mozo stitu. Guiaanatu ra lidxeʼ para gásitu gueelaʼ riʼ ne zuneʼ mandar quíʼbicabe ñeetu. Guixíʼ zanda guiásatu tempranu para guireetu chetu». Peru bicábicaʼ laabe: «Xquixe peʼ lii, ra plaza ca tídidu gueelaʼ riʼ». 3 Peru tantu gucuabe tema guiaanacaʼ ra lídxibe bicuudxibe laacaʼ. De raqué, bíʼnibe ti guendaró para laacaʼ, guluube pan sin levadura ndaaniʼ horno ne gudocaʼ.
4 Ante chigásicabe, guluu ca hombre de Sodoma leʼ ra lidxi Lot, dede ni jma nahuiiniʼ hasta ni jma nagola. 5 Ne bicaacaʼ ridxi Lot, ne gúdxicaʼ laabe: «¿Paraa nuu ca hombre ni biuu ra lídxiluʼ gueelaʼ riʼ? ¡Gulee laacabe para chúʼnedu laacabe!».*
6 Para biree Lot ne biteeguʼ puertaʼ stiʼ. 7 Óraque gudxi Lot laacabe: «Canabaʼ laatu, bicheʼ caʼ, cadi gúnitu cosa dxabaʼ ca. 8 Laguuyaʼ, raríʼ nuu chupa xiiñedxaapaʼ ni caʼruʼ gatané nin ti hombre. Lagudii lugar guedaniáʼ laacabe fuera para gúnitu laacabe ni gápatu gana. Peru cadi gúnitu ca hombre riʼ gastiʼ, purtiʼ biyúbicabe ra lidxeʼ para guiaanacabe». 9 Peru bicábicaʼ laabe: «¡Biree de raríʼ!». Ne guniʼcaʼ: «Hombre riʼ qué rieeguʼ diʼ laanu, binni de sti guidxi laabe bedandézasibe raríʼ, ¿paraa bireebe para gábibe laanu xi gúninu pue? Yanna jma feu ni gúnidu lii que ni gúnidu laacabe». Óraque biaaxhacabe luguiáʼ Lot ne gucaláʼdxicabe nusábacabe puertaʼ stiʼ. 10 Ngue runi guleenáʼ ca hombre ni nuu ndaaniʼ yoo que gudubayúcabe Lot, guluucabe laa ndaaniʼ yoo ne biteegucabe puertaʼ que. 11 Peru bisicheepaʼ ca hombre que lú ca binni nuu ra puertaʼ yoo que, dede ca ni nahuiiniʼ hasta ca ni huaniisi, ne dede bidxaga ca binni que purtiʼ qué guidxélacaʼ puertaʼ que.
12 Óraque gudxi ca hombre ni nuu ra lidxi Lot que laa: «¿Naparouʼ familia raríʼ la? ¡Bicaalisaa ca xpigúdxilu’, ca xiiñiluʼ, ca xiiñidxaapaluʼ ne guiráʼ familia stiluʼ ni nuu ndaaniʼ guidxi riʼ ne gulee laacabe de raríʼ! 13 Chigunitiludu lugar riʼ, purtiʼ guizáʼ reciu cayunadiaga Jehová cayuu xqueja ca binni nabeza raríʼ. Nga runi biseendaʼ Jehová laadu para gunitiludu guidxi riʼ». 14 Para biree Lot ziguiniʼné ca xpigudxi —ca hombre ni chiguichaganáʼ ca xiiñidxaapabe— ne stale biaje gúdxibe laacaʼ: «¡Lagacapurá! ¡Laguiree de lugar riʼ! ¡Chigunitilú Jehová guidxi riʼ!». Peru zácaxa ca xpigúdxibe caguítesibe laacaʼ.
15 Ra maʼ cará gueelaʼ, biʼniʼ purá ca ángel que Lot ne gúdxicaʼ laabe: «¡Gucapurá! ¡Bireené xheelaluʼ ne guiropaʼ xiiñidxaapaluʼ de raríʼ, para cadi gátiluʼ ora guinitilú guidxi riʼ pur donda stiʼ!». 16 Peru cadi cayacapurá Lot. Neca zaqué, biá Jehová laabe, ngue runi biruuxhaʼ ca hombre que nabe, náʼ xheelabe ne náʼ ca xiiñidxaapabe ne guleecaʼ laacabe de ndaaniʼ guidxi que. 17 Casi peʼ bireecabe fuera de guidxi que, tobi de ca ángel que guníʼ: «¡Bixooñeʼ para guilaluʼ! ¡Cadi guuyadxiluʼ atrá ne cadi cueezadxiluʼ nin ti lugar stiʼ ca layú riʼ!* ¡Guyé lade ca dani ca para cadi gátiluʼ!».
18 Peru bicabi Lot: «¡Coʼ Jehová, canabaʼ lii cadi guseendaluʼ naa racá! 19 Nannaʼ guizáʼ maʼ gúcaluʼ nachaʼhuiʼ né mozo stiluʼ riʼ ne guizáʼ naroʼbaʼ guendarannaxhii ni culuiʼluʼ naa ra culaluʼ xquendanabaneʼ. Peru qué zanda diʼ guxooñeʼ lade ca dani ca. Cadxibeʼ guizaacaʼ xiixa cosa malu ne gueeda gateʼ. 20 Biaa, nuu ti guidxihuiiniʼ gaxha de raríʼ ra zanda guxooñeʼ. ¿Ñee zanda chaa’ racá la? Canabaʼ ni lii, nahuiiniʼ lugar ca. Zacá zanda guilaʼyaʼ». 21 Ngue runi bicabi ángel que laabe: «Bueno, ziaʼyaʼ lii sti biaje ne qué zuniteluaʼ guidxi ni naluʼ ca. 22 ¡Gucapurá! ¡Bixooñeʼ, purtiʼ qué zuneʼ gastiʼ ante chindaluʼ racá!». Ngue runi biree lá guidxi que Zóar.*
23 Maʼ biree gubidxa ora yendá Lot Zóar. 24 Óraque bisaba Jehová bele ne azufre luguiaʼ Sodoma ne Gomorra. Biábacani de guibáʼ, Jehová biseendaʼ cani. 25 Zaqué binitilube ca guidxi riʼ. Binitilube guirá’ ca layú* que ne ca binni ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi que ne guiráʼ guixi gáʼ. 26 Peru zeeda xheelaʼ Lot atrá de laa, ne bizulú bidxiguetalú atrá biiyadxí guidxi que. Ngue runi guca gunaa que ti pilar* de zidi.
27 Yanna, tempranu biasa Abrahán sti dxi que ne guyé ra maca guniʼné Jehová laa. 28 Ora bíʼyabe neza riaana Sodoma ne Gomorra ne guirá’ ca layú que, ¡dede bidxagayaabe ora bíʼyabe ti guʼxhuʼ naroʼbaʼ cayasa raqué casi guʼxhuʼ ni riree ndaaniʼ horno! 29 Ora binitilú Dios guirá’ guidxi ni nuu lu ca layú que, qué nusiaandabe Abrahán. Ngue runi guleebe Lot de ndaaniʼ ca guidxi ni chigunitilube que, ca guidxi ra guleza Lot.
30 Gudiʼdiʼ si tiempu, maʼ qué niná Lot nibeza Zóar purtiʼ bidxibi. Ngue runi bireebe de Zóar né guiropaʼ xiiñidxaapabe ne yendézabe lade dani. Raqué gulézabe ndaaniʼ ti cueva né guiropaʼ xiiñidxaapabe. 31 Para gudxi xiiñidxaapabe ni huaniisi que benda: «Guizáʼ maʼ huaniisi bixhózenu ne gastiʼ sti hombre ndaaniʼ guidxi riʼ ni gatanenu* casi runi binni guidxilayú. 32 Ugueʼnu vinu bixhózenu ne gatanenu laabe para gápanu xiiñibe ti cadi guiniti familia stibe».
33 Ngue runi biguéʼcabe vinu bixhózecabe gueelaʼ que ne bixhúdxicabe laa. De raqué guyuu xiiñidxaapabe ni huaniisi que ne gutané laabe. Peru qué nudii Lot cuenta pora guʼtaʼ xiiñiʼ ne pora biasa. 34 Sti dxi que gudxi baʼdudxaapaʼ huaniisi que benda: «Nuchiʼ gutaniáʼ bixhózenu. Laaca gudiʼnu vinu laabe yannagueelaʼ, ne racá maʼ chuʼluʼ lii ne gataneluʼ laabe. Zacá zápanu xiiñibe ti cadi guiniti familia stiʼ bixhózenu». 35 Ne gueelaʼ que, bidiicabe vinu bixhózecabe sti biaje ne guxudxi. De raqué guyuu xiiñidxaapabe ni nahuiiniʼ que ne gutané laabe. Peru qué nudii Lot cuenta pora guʼtaʼ xiiñiʼ ne pora biasa. 36 Ne guiropaʼ xiiñidxaapaʼ Lot gucaxiiñicaʼ xiiñiʼ bixhózecaʼ. 37 Xiiñidxaapabe ni huaniisi que gupa ti hombrehuiiniʼ, ne gulee labe laa Moab. Laa nga bixhoze ca moabita ni nuu yanna. 38 Xiiñidxaapabe ni nahuiiniʼ que laaca gupa ti hombrehuiiniʼ, ne gulee labe laa Ben-Ammí. Laa nga bixhoze ca ammonita ni nuu yanna.
20 Yanna, gundisaʼ Abrahán ca yoo de lari stiʼ ne biree zeʼ lu región stiʼ Négueb ne yendeza entre Cadés ne Sur. Laga nabézabe* Guerar, 2 ndiʼ nga guniʼbe de xheelabe Sara: «Bizanaʼ laabe». Ngue runi Abimélec, rey stiʼ Guerar, biʼniʼ mandar chiyúbicabe Sara ne chinécabe laa ra nuube. 3 Despué, huaxhinni lu ti bacaandaʼ bihuinni Dios nezalú Abimélec ne gúdxibe laa: «Gunna zátiluʼ pur gunaa ni bisendacaaluʼ ca, purtiʼ maʼ bichaganabe ne stiʼ sti hombre laabe». 4 Peru caʼruʼ canaʼ Abimélec Sara.* Ngue runi gunabadiidxabe: «Jehová, ¿ñee zunitiluluʼ ti guidxi ni qué gapa donda* la? 5 ¿Cadi gudxi hombre ca naa “bizanaʼ laabe” la? ¿Ne cadi laaca gudxi gunaa ca naa “bizanaʼ laabe” la? Naa ndaʼ rabeʼ cadi cayuneʼ xiixa cosa malu».* 6 Ngue runi gudxi Dios ni dxandíʼ laabe lu bacaandaʼ que: «Nannaʼ qué nudiiluʼ cuenta pa cayúniluʼ ti cosa malu. Nga runi bicueezaʼ lii para cadi gucheeneluʼ naa ne qué nudieeʼ lugar nigáʼnaluʼ gunaa ca. 7 Yanna bidxiguetaʼ gunaa ca xheelaʼ, purtiʼ profeta* xheelabe. Ne hombre ca zuni orar pur lii ne qué zátiluʼ. Peru pa qué gudxiguétaluʼ gunaa ca la? naa cayabeʼ lii zátiluʼ ne zati guiráʼ ca ni nabeza ndaaniʼ lídxiluʼ».
8 Siadoʼroʼ biasa Abimélec, bicaa ridxi guiráʼ ca ni runi xhiiñaʼ ne gudxi laacabe xi bizaaca. Ne guizáʼ bidxíbicaʼ. 9 De raqué bisendacaa Abimélec Abrahán ne gúdxibe laa: «¿Xii ndiʼ bíʼniluʼ laadu pue? ¿Xi bineʼ lii para nucaaluʼ naa ne guidxi ni runeʼ mandar ñúnidu ti pecadu naroʼbaʼ pue? Cadi galán diʼ ni bíʼniluʼ naa ca». 10 Laaca gudxi Abimélec Abrahán: «¿Xi bicaa lii gúniluʼ ni pue?». 11 Para bicabi Abrahán: «Es que guníʼ iqueʼ: “Qué ridxibi ca binni de raríʼ Dios, nga runi zuuticabe naa para guiaananécabe xheelaʼ”. 12 Ne laaca cadi cusiguieeʼ ora gunieeʼ bizanaʼ laabe, purtiʼ tobi si bixhózedu, peru gadxé jñaadu. Ne yanna laaca xheelaʼ laabe. 13 Nga runi, ora biʼniʼ mandar Dios naa guireeʼ de ra lidxi bixhozeʼ ne chaaʼ de ti lugar ne sti lugar, gudxeʼ Sara: “Ratiica si chuunu guníʼ bizanaʼ lii, zacá zusihuínniluʼ nadxiiluʼ naa”».
14 De raqué bisendacaa Abimélec dendxuʼ ne vaca, zaqueca hombre ne gunaa ni runi xhiiñabe ne bidiibe laacaʼ Abrahán. Ne laaca bidxiguétabe Abrahán Sara. 15 Laaca gudxi Abimélec laabe: «Biaa, laaca lu naluʼ nuu guidxi stinneʼ. Zanda cuézaluʼ ra gápaluʼ gana». 16 Ne Sara la? gúdxibe laa: «Cudieeʼ bizáʼnaluʼ ti mil pieza de plata. Zaquiiñecani casi señal* para guʼyaʼ guiráʼ binni qué ñúniluʼ xiixa cosa malu. Zacá guirutiʼ zaníʼ mal de lii». 17 Óraque gunabaʼ Abrahán lu Dios ni dxandíʼ pur Abimélec ne bisianda Dios Abimélec, xheelaʼ ne ca esclava stiʼ ne bizulú gúpacaʼ xiiñicaʼ. 18 Cumu yené Abimélec Sara, xheelaʼ Abrahán, ra lidxi la? nga runi biʼniʼ Jehová cadi gapa ca gunaa ni nuu ra lidxi Abimélec xiiñicaʼ.*
21 Bietenalaʼdxiʼ Jehová de Sara casi maca guníʼ, ne biʼniʼ Jehová ni maca gudxi laabe zuni. 2 Ngue runi gucaxiiñiʼ Sara dxi maʼ nagola Abrahán, ne gúpabe ti xiiñiʼ, biaʼsi peʼ lu ca dxi ni gudxi Dios laabe zazaaca ni. 3 Gulee lá Abrahán baʼduhuiiniʼ que Isaac, xiiñibe ni gupa Sara. 4 Ne dxi napa Isaac xhono dxi de gule, biʼniʼ circuncidar Abrahán laabe casi maca biʼniʼ mandar Dios laa guni ni. 5 Napa Abrahán ti gayuaa iza dxi gule Isaac. 6 Ne guníʼ Sara: «Maʼ bicaa Dios naa guxidxeʼ,* ne guiráʼ tu gunadiaga ndiʼ zuxidxinecaʼ naa».* 7 Ne laaca guniʼbe: «¿Tu laa niníʼ ique pa Sara, xheelaʼ Abrahán, nugadxi ti baʼduhuiiniʼ yaʼ? Ne yanna, maʼ gupaʼ ti xiiñibe dxi maʼ nagólabe».
8 Yanna, ra biniisi hombrehuiiniʼ que, guleecabe niidxi ruaa. Ne dxi guleecabe niidxi ruaa Isaac, biʼniʼ Abrahán ti guendaró. 9 Peru hombrehuiiniʼ xiiñiʼ Agar, egipcia que, —hombrehuiiniʼ ni gupanebe Abrahán— biiyaʼ Sara runi búrlabe Isaac. 10 Nga runi gudxi Sara Abrahán: «¡Guladxi esclava ca ne xiiñiʼ de raríʼ! Purtiʼ qué zacaa xiiñiʼ esclava ca nin ti ndaa de herencia ni chicaa Isaac, xiiñeʼ». 11 Peru guizáʼ gucaná Abrahán pur ni guníʼ Sara de xiiñibe.* 12 Óraque gudxi Dios Abrahán: «Cadi gacaná ladxidoʼloʼ pur ni cayabi Sara lii de hombrehuiiniʼ ca ne de esclava stiluʼ. Bicaadiaga laabe,* purtiʼ de Isaac nga zaree ca xiiñiluʼ.* 13 Peru xiiñiʼ esclava stiluʼ ca, laaca zabeeʼ ti guidxi de laabe, purtiʼ laaca zeedabe de lii».
14 Ngue runi siadoʼroʼ biasa Abrahán, gucuaabe pan ne ti odre* daʼ nisa ne bidiibe cani Agar. Bidxiibaʼ Abrahán guiráʼ ca cosa que xíʼquebe ne de raqué gulee laabe neza ne hombrehuiiniʼ que. De raqué biree Agar zeʼ ne guzá lu desiertu stiʼ Beer-Seba sin ganna pa ladu cheʼ. 15 Gudiʼdiʼ si tiempu, bibidxi nisa daʼ ndaaniʼ odre que ne bilaanabe hombrehuiiniʼ que xaʼnaʼ ti yagahuiiniʼ. 16 Despué, bixélebe de ra nuu xiiñibe, guzabe ne guribe stúbibe biaʼ ra rindá ti flecha ni rulaanécabe ti arcu, purtiʼ guniʼbe: «Cadi nuaaʼ diaʼ guuyaʼ gatiʼ xiiñeʼ». Nga runi cadi tan zitu guribe ne bicaabe ridxi cayuunabe.
17 Óraque binadiaga Dios hombrehuiiniʼ que, ne bicaa ridxi ángel stiʼ Dios Agar dede guibáʼ ne gúdxibe laa: «¿Xi cayácaluʼ Agar? Cadi guidxíbiluʼ, purtiʼ dede ra nuu hombrehuiiniʼ ca maʼ binadiaga Dios laabe. 18 Biasa, gucané laabe guiásabe, ne cadi gundaaluʼ laabe, purtiʼ zuneʼ laabe ti guidxi naroʼbaʼ». 19 Ne bixheleʼ Dios lube para gúʼyabe ti bizé napa nisa. Guyebe ra bizé que, bichabe odre que de nisa ne bidiibe xiiñibe gueʼ nisa. 20 Laga ziniisi hombrehuiiniʼ que, qué nusaana Dios laabe. Bibánibe lu desiertu ne gudiʼdiʼ si tiempu, biziidibe iquiiñebe arcu ni rulaa flecha para guinaazebe maniʼ.* 21 Yendézabe lu desiertu stiʼ Parán, ne biyubi jñaabe ti gunaa de Egipto para guichaganabe.
22 Para tiempu que, guyé Abimélec né Ficol —xaíque stiʼ ejércitu stiʼ— para guiniʼné Abrahán. Ne gúdxibe laa: «Nuuné Dios lii lu guiráʼ ni rúniluʼ. 23 Nga runi, ra nuunu riʼ, biʼniʼ jurar naa nezalú Dios qué zudxiidécheluʼ naa nin ca xiiñeʼ nin xiiñiʼ ca xiiñeʼ. Ne laaca biʼniʼ jurar naa, cásica qué huasaanaʼ de gannaxhieeʼ lii cadi gusaana de gannaxhiiluʼ naa ne ca binni ni nuu lu layú ra huabézaluʼ». 24 Para gudxi Abrahán laabe: «Cayuneʼ jurar ni lii».
25 Peru guluu Abrahán xqueja ca mozo stiʼ Abimélec nezalú, purtiʼ gúxhacaʼ laabe ti bizé stibe. 26 Para bicabi Abimélec laabe: «Qué gannaʼ diaʼ tu biʼniʼ nga. Qué huayábiluʼ naa gastiʼ ne deruʼ cayannaʼ ni». 27 Ora binadiaga Abrahán ndiʼ, gucuaa dendxuʼ ne vaca ne bidii laacame Abimélec. Ne guirópacabe bíʼnicabe ti acuerdu. 28 Ora guleechú Abrahán gadxe dendxuʼ nagola* de lade xcaadxi dendxuʼ que, 29 gunabadiidxaʼ Abimélec laabe: «¿Xiñee guleechuluʼ gadxe dendxuʼ nagola ca pue?». 30 Para bicabi Abrahán laabe: «Naquiiñeʼ guicaaluʼ gadxe dendxuʼ nagola ni cudieeʼ lii riʼ. Ndiʼ nga gusihuinni naa gudaañeʼ bizé riʼ». 31 Ngue runi gulee labe lugar que Beer-Seba,* purtiʼ raqué guirópacabe bidii stiidxacabe. 32 Ngue runi bíʼnicabe ti acuerdu Beer-Seba. De raqué bibiguetaʼ Abimélec né Ficol, xaíque stiʼ ejércitu stibe, xquidxi ca filisteu. 33 Despué de ngue, bizuhuaaʼ Abrahán ti yaga tamarisco Beer-Seba ne raqué bicaabe ridxi lá Jehová, Dios ni qué ziuu dxi gatiʼ. 34 Ne xadxiruʼ* guleza Abrahán* lu layú stiʼ ca filisteu.
22 Bizaaca si guiráʼ ndiʼ, biʼniʼ Dios ni dxandíʼ xiixa para guʼyaʼ pa zuzuubaʼ Abrahán stiidxaʼ. Gúdxibe laa: «¡Abrahán!». Ne laa bicabi: «¡Raríʼ nuaaʼ!». 2 Óraque guníʼ Dios: «Por favor, gucuaa Isaac, tobi lucha xiiñiluʼ, ni guizáʼ nadxiiluʼ ne guyé lu región stiʼ Moria. Raqué bidii laabe casi ofrenda ni riaʼquiʼ lu tobi de ca dani ni chigulueeʼ lii».
3 Ngue runi siadoʼroʼ biasa Abrahán, guluu listu burru stiʼ ne bicaa rídxibe chupa hombre ni runi xhiiñabe para chinecaʼ laabe ne xiiñibe Isaac. Laaca guchézabe yaga para ofrenda ni riaʼquiʼ. De raqué bireebe zebe lugar ra gudxi Dios ni dxandíʼ laabe. 4 Lu guionna gubidxa, gundisalú Abrahán ne de zitu biiyaʼ lugar que. 5 Óraque gudxi Abrahán ca hombre ni runi xhiiñaʼ: «Laguiaanané burru riʼ raríʼ, naa ne xiiñeʼ chuudu raricaʼ chiguni adorardu Dios. De racá zabiguétadu».
6 Ne gucuaa Abrahán yaga para ofrenda ni riaʼquiʼ que ne bidxiibabe ni xiʼqueʼ Isaac. Ne laabe zinebe bele ne gudxíu,* ne guirópacabe zécabe juntu neza que. 7 Óraque gudxi Isaac bixhoze: «¡Apá!». Ne bicabi Abrahán: «¡Xi laa xiiñeʼ!». Para gunabadiidxaʼ Isaac laabe: «Nápanu bele ne yaga, peru ¿paraa nuu dendxuʼ para ofrenda ni riaʼquiʼ ca yaʼ?». 8 Ne Abrahán bicabi: «Xiiñeʼ, Dios peʼ zudii dendxuʼ para ofrenda ni riaʼquiʼ ca». Ne zécabe zizácabe juntu.
9 Ne yendácabe lugar ra gudxi Dios ni dxandíʼ Abrahán que. Ne raqué bicuí Abrahán ti altar ne gudíxhebe yaga luni. Despué, bindiibibe náʼ ne ñee xiiñibe, Isaac, ne gudíxhebe laa luguiáʼ ca yaga ni nexheʼ lu altar que. 10 Despué, bisigaanáʼ Abrahán ne gucuaa gudxíu* que para guuti xiiñiʼ. 11 Peru dede guibáʼ bicaa ridxi ángel stiʼ Jehová laabe ne ná: «¡Abrahán! ¡Abrahán!». Ne laa bicabi: «¡Raríʼ nuaaʼ!» 12 Para bicabi ángel que laabe: «Cadi guninaluʼ hombrehuiiniʼ ca, cadi gúniluʼ laabe gastiʼ. Yanna huaxa maʼ nannaʼ nácaluʼ ti hombre ni ridxibi Dios, purtiʼ qué nucueezaluʼ lii de nudiiluʼ naa xiiñiluʼ, tobi lucha xiiñiluʼ». 13 De raqué, gundisalú Abrahán ne biiyaʼ cadi tan zitu de laa nuu ti dendxuʼ barracu ne renda xcáchume lade guiʼxhiʼ. Ngue runi guyebe ne gucuaabe dendxuʼ barracu que ne bidiibe laame casi ofrenda ni riaʼquiʼ lugar de xiiñibe. 14 Ne gulee lá Abrahán lugar que Jehová-Yiré.* Nga runi dede yanna riníʼcabe «Lu dani stiʼ Jehová, laabe zudiibe ni caquiiñeʼ».
15 Ne bicaa ridxi ángel stiʼ Jehová Abrahán guiropa biaje dede guibáʼ 16 ne gúdxibe laa: «Cayuneʼ jurar pur naa —ná Jehová— pur bíʼniluʼ ndiʼ ne purtiʼ qué nucueezaluʼ lii de nudiiluʼ naa xiiñiluʼ, tobi lucha xiiñiluʼ, 17 dxandíʼ peʼ zaguaaʼ ndaayaʼ lii ne dxandíʼ peʼ zuneʼ ca xiiñiluʼ* stale casi ca beleguí ni nuu guibáʼ ne casi yuxi ni ríʼ guriá nisadóʼ. Ne laaca zacaa xiiñiluʼ* guidxi stiʼ* ca enemigu stiʼ. 18 Ne zacaa guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú ti ndaayaʼ* pur xiiñiluʼ, purtiʼ bizuubaluʼ stiidxaʼ».*
19 Despué de ngue, biguetaʼ Abrahán ra nuu ca hombre runi xhiiñaʼ ne juntu biguetaʼ guirácabe lugar ni láʼ Beer-Seba. Ne gulézaruʼ Abrahán Beer-Seba.
20 Gudiʼdiʼ si tiempu, gúdxicabe Abrahán: «Maʼ gupa Milcá, xheelaʼ bíʼchiluʼ Nacor, xiiñibe. 21 Baʼduʼ primé stibe láʼ Uz, de racá nanda Buz ne de racá zeeda Quemuel —laa nga bixhoze Aram—, 22 laaca gúpabe Késed, Hazó, Pildás, Jidlaf ne Betuel». 23 Betuel nga bixhoze Rebeca. Laacabe nga xhono xiiñiʼ Nacor, biʼchiʼ Abrahán, ni gupa Milcá. 24 Ne Reumá, sti xheelabe,* gupa xcaadxi xiiñibe ni biree lá: Tébah, Gaham, Tahas ne Maacá.
23 Bibani Sara ti gayuaa veintisiete iza. Biaʼ cá nga ca iza bindaa xquendanabánibe. 2 Guti Sara Quiryat-Arbá —laani nga Hebrón—, lu layú stiʼ Canaán. Ne guizáʼ biinaʼ Abrahán ne gucaná ladxidóʼ pur guti Sara. 3 Óraque biree Abrahán de ra nexheʼ xheelaʼ ne gúdxibe ca xiiñiʼ Het: 4 «Ti binni de sti guidxi nga naa ne beedándezaʼ siaʼ ládetu. Lagudii naa ti layú lugar ra nabézatu, para iquiiñeʼ ni casi baʼ. Zacá zanda gucaacheʼ xheelaʼ racá». 5 Ne bicabi ca xiiñiʼ Het Abrahán: 6 «Señor stinneʼ, bicaadiaga laadu. Nánnadu lii nga ti xaíque ni gulí Dios.* Zanda gucaachiluʼ xheelaluʼ ndaaniʼ baʼ jma galán nápadu. Tutiica si de laadu zudii lii baʼ stiʼ para gucaachiluʼ xheelaluʼ».
7 Ngue runi biasa Abrahán, ne bizuxibi nezalú ca binni de lugar que —ca xiiñiʼ Het— 8 ne gúdxibe laacaʼ: «Pa cudiitu lugar naa gucaacheʼ xheelaʼ raríʼ, laguni ni chitidxeʼ laatu riʼ: laguiníʼ pur naa nezalú Efrón xiiñiʼ Zóhar 9 para gutoobe cueva ni nuu Macpelá luaʼ, purtiʼ stibe ni ne nuuni punta layú stibe. Lagudii lugar quixeʼ laabe nezalutu biaʼ saca ni né plata. Zacá zapaʼ ti lugar para iquiiñeʼ casi baʼ».
10 Yanna, zuba Efrón lade ca xiiñiʼ Het. Nga runi, nezalú ca xiiñiʼ Het ne nezalú ca binni riuu ra puertaʼ guidxi stibe, gudxi Efrón, hitita que, Abrahán: 11 «¡Coʼ, señor stinneʼ! Bicaadiaga naa. Cadi cudieeʼ siaʼ lii cueva ca, laaca cudieeʼ lii layú ra nuuni. Cudieeʼ ni lii nezalú guiráʼ ca hombre de guidxi stinneʼ. Racá bicaachiʼ xheelaluʼ». 12 Óraque bizuxibi Abrahán nezalú ca binni de lugar que 13 ne gúdxibe Efrón nezalú guiracaʼ: «Pa ruuyaluʼ jneza ni canabaʼ lii la? bicaadiaga naa. Zaguixeʼ lii biaʼ saca layú ca. Gucuaa plata ca, para ganda gucaacheʼ xheelaʼ racá».
14 Ne bicabi Efrón Abrahán: 15 «Señor stinneʼ, bicaadiaga naa. Risaca layú riʼ tapa gayuaa siclo* de plata, peru ¿ñee stale nga para laanu la? Lii guyé ne bicaachiʼ xheelaluʼ racá». 16 Para guyuu Abrahán conforme gudii biaʼ guníʼ Efrón ne biaʼ plata ni gudxi Efrón laabe. Ne guluubiaʼbe nezalú ca xiiñiʼ Het: tapa gayuaa siclo de plata, según modo riguubiáʼ binni runi negocio dxiqué. 17 Zacá nga biaana nezalú binni maʼ bitoo Efrón layú ni gúpabe Macpelá, frente de Mamré —layú que, cueva ni nuu luni ne guiráʼ yaga ni nuu lu layú que—, ne beeda gácani 18 stiʼ Abrahán, ni guzíʼ nezalú ca xiiñiʼ Het ne guiráʼ ca ni riuu ra puertaʼ guidxi que. 19 Despué de ngue, bicaachiʼ Abrahán Sara, xheelaʼ, ndaaniʼ cueva ni nuu Macpelá, frente de Mamré —laani nga Hebrón—, lu layú stiʼ Canaán. 20 Zaqué nga maʼ qué ñaca stiʼ ca xiiñiʼ Het layú ne cueva que,* ne beeda gácacani stiʼ Abrahán para iquiiñebe ni casi ti lugar para gaca baʼ.
24 Yanna, guizáʼ maʼ huaniisi Abrahán. Ne maʼ guluu Jehová ndaayaʼ laabe lu guiráʼ cosa. 2 Ti dxi, guniʼné Abrahán mozo stiʼ ni maʼ ziné stale iza de runi xhiiñabe, ni rapa guiráʼ cosa stibe, ne gúdxibe laa: «Por favor, guluu náʼ xagueteʼ xcoreʼ.* 3 Ne biʼniʼ jurar naa pur Jehová, Dios ni runi mandar guibáʼ ne guidxilayú, qué zuyúbiluʼ lade ca xiiñidxaapaʼ ca binni ra nabezaʼ riʼ, lade ca cananeu, ti gunaa para guichaganáʼ xiiñeʼ. 4 Ni naquiiñeʼ gúniluʼ nga cheluʼ xquidxeʼ ne guyúbiluʼ lade ca familia stinneʼ ti gunaa para guichaganáʼ xiiñeʼ Isaac».
5 Peru bicabi mozo stibe laabe: «¿Xi guneʼ pa qué naʼ gunaa ca gueedaniáʼ laa raríʼ yaʼ? O ¿Ñee zaa chiniáʼ xiiñiluʼ guidxi ra bireeluʼ la?». 6 Para bicabi Abrahán laabe: «Cadi chineluʼ xiiñeʼ raqué. 7 Jehová, Dios stiʼ guibáʼ, gudxi naa guireeʼ de ra lidxi bixhozeʼ ne de xquidxi ca familia stinneʼ. Laaca guníʼnebe naa ne biʼniʼ jurarbe naa: “Chigudieeʼ layú riʼ xiiñiluʼ”.* Yanna laabe zuseendabe ángel stibe sániru nezaluluʼ, ne dxandíʼ peʼ zadxélaluʼ ti gunaa ni guichaganáʼ xiiñeʼ lugar ca. 8 Ne pa qué naʼ gunaa ca guedané lii, maʼ cadi nuuluʼ obligadu gúniluʼ ni cayabeʼ lii riʼ. Peru cadi chineluʼ xiiñeʼ lugar ca». 9 Óraque guluu náʼ mozo que xagueteʼ xcoʼreʼ xpixuaanaʼ, Abrahán, ne biʼniʼ jurar zuni guiráʼ ni biʼniʼ mandarbe laa.
10 Ngue runi gucuaa mozo que chii camellu stiʼ xpixuaanaʼ ne biree zeʼ Mesopotamia, xquidxi Nacor. Ne zinebe stale regalu ni biseendaʼ xpixuaanabe. 11 Mayaca guiaaziʼ gubidxa ora yendabe, bisaanabe ca camellu stibe gaxha de ti bizé, ni nuu fuera de guidxi que, para guiziiláʼdxicaʼ. Ne biaʼ hora que nga rindee ca gunaa nisa raqué. 12 Óraque biʼniʼ orarbe: «Jehová, Dios stiʼ xpixuaanaʼ Abrahán, canabaʼ lii gacaneluʼ naa yannadxí guiree guiráʼ ni chiguneʼ jneza. Bisihuinni qué zusaana de gannaxhiiluʼ xpixuaanaʼ Abrahán. 13 Nuaaʼ ra bizé riʼ, ne cayedandee ca xiiñidxaapaʼ ca hombre de guidxi riʼ nisa. 14 Canabaʼ lii baʼdudxaapaʼ ni gabeʼ laa “Por favor, gundeteʼ jarru nisa stiluʼ para gueeʼ” ne guicábibe naa “Zanda gueluʼ ne laaca zabeeʼ nisa para gueeʼ ca camellu stiluʼ”, laabe nga baʼdudxaapaʼ ni maʼ guliluʼ para mozo stiluʼ Isaac. Zacá nga zannaʼ culuiʼluʼ xpixuaanaʼ guendarannaxhii ni qué rirá stiluʼ».
15 Ante guiluxe guni orarbe, biree ti baʼdudxaapaʼ de guidxi que ni láʼ Rebeca, ne ziné ti jarru lu xiʼqueʼ. Xiiñiʼ Betuel laabe, xiiñiʼ Milcá nga Betuel, xheelaʼ Nacor nga Milcá ne biʼchiʼ Nacor nga Abrahán. 16 Nácabe ti baʼdudxaapaʼ guizáʼ sicarú ne binnidxaapaʼ laabe; qué huayatanebe nin ti hombre. Guyebe ra bizé que, bichabe jarru stibe de nisa ne biguétabe. 17 Óraque bixooñeʼ mozo que guyé ra nuube ne rabi laabe: «Canabaʼ lii gusigáʼdeluʼ naa caadxi nisa stiluʼ ni daʼ ndaaniʼ jarru ca». 18 Ne bicabi baʼdudxaapaʼ que: «Güeʼ, señor stinneʼ». Ne nagueendaca gundétebe* jarru stibe xíʼquebe ne naazebe ni laga cayéʼ hombre que nisa. 19 Biluxe güeʼ si hombre que, guníʼ baʼdudxaapaʼ que: «Laaca zabee nisa biaʼ gueʼ ca camellu stiluʼ». 20 Ne nagueendaca gudaabe nisa ni zinebe ndaaniʼ jarru que ra reʼ ca maniʼ que nisa. De cuxooñeʼhuiinibe riebe ne reedabe ra bizé que para cueebe nisa. Zaqué guleebe nisa para güeʼ ca camellu stiʼ hombre que. 21 Biaʼ tiempu que cadi caníʼ hombre que gastiʼ, cayuuyadxí si laabe ne cadxagayaa, caníʼ ique pa guluu Jehová ndaayaʼ laa neza zeʼ.
22 Güeʼ si ca camellu que nisa, bidii hombre que laabe ti aníu de oro ni randa xiicabe ni nanaa galaa siclo* ne chupa brazalete de oro ni nanaa chii siclo. 23 Ne gudxi hombre que laabe: «Canabaʼ lii gábiluʼ naa, ¿tu xiiñiʼ lii? ¿Ñee nuu lugar ra lidxi bixhózeluʼ ra guiaanadu gueelaʼ riʼ la?». 24 Laabe bicábibe: «Bixhozeʼ nga Betuel, xiiñiʼ Nacor ni gupa Milcá». 25 Ne guníʼrube: «Nápadu lugar ra guiaanatu gueelaʼ riʼ. Laaca nápadu stale guixi para go ca maniʼ ca». 26 Óraque bizuxibi hombre que dede gudixhe ique layú nezalú Jehová. 27 De raqué guniʼbe: «Guisaca Jehová, Dios stiʼ xpixuaanaʼ Abrahán, purtiʼ cadi cusaana de gusihuínnibe nadxiibe xpixuaanaʼ ne cayúnibe ni maʼ gúdxibe laa. Maʼ biluíʼ Jehová naa ra lidxi ca biʼchiʼ xpixuaanaʼ».
28 Ne biree guxooñeʼ baʼdudxaapaʼ que zitidxi ca ni nuu ra lidxi jñaaʼ xi bizaaca. 29 Yanna, napa Rebeca ti bizaʼnaʼ láʼ Labán. Ne biree Labán zeʼ ziguxooñeʼ ziguuya hombre ni nuu ra bizé fuera de guidxi que. 30 Bíʼnibe ni purtiʼ biiyabe aníu que ne guiropaʼ brazalete ni nuu náʼ bizáʼnabe Rebeca ne binadiágabe guníʼ «Nga nga ni gudxi hombre que naa». Ngue runi yechagalube hombre que, laga zuhuaaruʼ cueʼ ca camellu stiʼ gaxha de bizé que. 31 Óraque gúdxibe laa: «Gudáʼ, hombre ni maʼ guluu Jehová ndaayaʼ. ¿Xiñee nuuluʼ fuera pue? Maʼ bineʼ mandar cúʼcabe listu ra yoo ne ti lugar ra guiaana ca camellu ca». 32 Para guyuu hombre que ndaaniʼ yoo que, ne laabe* gundétebe xiá ca camellu que, ne bidiibe guixi ne xcaadxi cosa ni gócame. Laaca yenebe nisa para guiaʼriʼ ñee hombre que ne para guiaʼriʼ ñee ca ni ziné laa. 33 Ora bidiicabe guendaró hombre que, laa guníʼ: «De ora maʼ gudxeʼ laatu xi zendaʼ maʼ zanda gahuaʼ». Para gudxi Labán laabe: «Guníʼ pue».
34 Óraque gúdxibe laacaʼ: «Mozo stiʼ Abrahán naa. 35 Guizáʼ maʼ guluu Jehová ndaayaʼ xpixuaanaʼ. Maʼ bíʼnibe laa ti hombre ricu ra bidiibe laa dendxuʼ, vaca, plata, oro, mozo, criada, camellu ne burru. 36 Ne Sara, xheelaʼ xpixuaanaʼ, gupa ti xiiñibe dxi maʼ huaniisi, ne laabe zudiibe guiráʼ ni nápabe xiiñibe. 37 Gunabaʼ xpixuaanaʼ naa guneʼ jurar laa. Gúdxibe naa: “Cadi guyúbiluʼ lade ca xiiñidxaapaʼ ca binni ra nabezaʼ riʼ, lade ca cananeu, ti gunaa para guichaganáʼ xiiñeʼ. 38 Ni naquiiñeʼ gúniluʼ nga cheluʼ ra lidxi bixhozeʼ ne ra nuu ca familia stinneʼ, ne naquiiñeʼ cuiluʼ ti gunaa para guichaganáʼ xiiñeʼ”. 39 Peru gudxeʼ xpixuaanaʼ: “¿Xi guneʼ pa qué naʼ gunaa ca guedaniáʼ laa raríʼ yaʼ?”. 40 Óraque gúdxibe naa: “Jehová, Dios ni runeʼ ni ná,* zuseendaʼ ángel stiʼ chiné lii ne zacanebe lii guiree ni gúniluʼ jneza. Naquiiñeʼ cuiluʼ ti gunaa guichaganáʼ xiiñeʼ lade ca familia stinneʼ ne lade familia stiʼ bixhozeʼ. 41 Zareeluʼ de compromisu riʼ pa cheluʼ ra nuu ca familia stinneʼ ne qué nácabe gudiicabe lii gunaa ca. Óraca maʼ cadi nuuluʼ obligadu gúniluʼ ni cayabeʼ lii riʼ”.
42 »Nga runi, ora bedandayaʼ yannadxí ra bizé ca, bineʼ orar: “Jehová, Dios stiʼ xpixuaanaʼ Abrahán, pa chigacaneluʼ naa guiree guiráʼ ni guneʼ jneza la? 43 biʼniʼ ni chinabaʼ lii riʼ. Ra nuaaʼ riʼ, ra bizé riʼ. Pa gueeda ti baʼdudxaapaʼ guedandee nisa ne óraque gabeʼ laa: «Canabaʼ lii gusigáʼdeluʼ naa caadxi nisa ni daʼ ndaaniʼ jarru stiluʼ». 44 Ne laabe gábibe naa: «Zanda gueluʼ ne laaca zabeeʼ nisa para ca camellu stiluʼ», laabe nga baʼdudxaapaʼ ni maʼ guliluʼ, Jehová, para xiiñiʼ xpixuaanaʼ”.
45 »Ne ante guiluxeʼ guneʼ orar ndaaniʼ ladxiduáʼ, biree Rebeca de ndaaniʼ guidxi que nuáʼ jarru stiʼ lu xiʼqueʼ. Guyebe ra bizé que ne bizulú cabeebe nisa. Óraque gudxeʼ laabe: “Canabaʼ lii gudiiluʼ caadxi nisa gueeʼ”. 46 Ne nagueendaca gundétebe jarru que xíʼquebe ne gúdxibe naa: “Güeʼ ne laaca zabeeʼ nisa gueʼ ca camellu stiluʼ”. Ngue runi güeeʼ ne laaca guleebe nisa para gueʼ ca camellu que. 47 Despué gunabadiidxaʼ laabe: “¿Tu xiiñiʼ lii?”. Laabe bicábibe: “Bixhozeʼ nga Betuel, xiiñiʼ Nacor ni gupa Milcá”. Óraque bigaandaʼ aníu que xiibe ne guluaaʼ ca brazalete que guiropaʼ yanninabe. 48 Despué bizuxibeʼ ne gundeteʼ iqueʼ nezalú Jehová, ne bisisacaʼ Jehová, Dios stiʼ xpixuaanaʼ Abrahán, ni yené naa biaʼsi peʼ ra nuu xnieta* biʼchiʼ xpixuaanaʼ para chiniáʼ baʼdudxaapaʼ ca ra nuu xiiñibe. 49 Yanna lagabi naa pa racaláʼdxitu guluiʼtu guendarannaxhii ni qué rirá stitu xpixuaanaʼ ne gúnitu ni canábabe. Pa qué natu la? lagabi naa para gannaʼ xi guneʼ».*
50 Óraque bicabi Labán ne Betuel: «Guiráʼ ndiʼ zeedacani de Jehová. Nga runi qué zanda diʼ gábidu lii nin ya ne nin coʼ. 51 Raríʼ nuu Rebeca. Yené laabe ne gueeda gácabe xheelaʼ xiiñiʼ xpixuaanaluʼ, casi maʼ guníʼ Jehová ni». 52 Ora binadiaga mozo stiʼ Abrahán ni gúdxicabe laa, bizuxibi dede gudixhe ique layú nezalú Jehová. 53 Ne bizulú mozo que gulee cosa de oro ne plata ne lari, ne bidiibe cani Rebeca. Laaca bidiibe regalu risaca bizaʼnaʼ ne jñaa Rebeca. 54 Despué, laabe ne ca hombre ni zinebe gudócabe ne güéʼcabe ne biaanacabe raqué gueelaʼ que.
Ne ora biásabe siadóʼ que, guniʼbe: «Lagudii lugar guibiguetaʼ ra nuu xpixuaanaʼ». 55 Peru bizaʼnaʼ Rebeca ne jñaa gúdxicaʼ laabe: «Bidii lugar guiaana baʼdudxaapaʼ riʼ neca xhii gubidxa si né laadu. De racá maʼ zanda chebe». 56 Peru bicábibe laacaʼ: «Cadi gucueezatu naa, purtiʼ maʼ guluu Jehová ndaayaʼ ni zeeda guneʼ. Lagudii lugar guibiguetaʼ ra nuu xpixuaanaʼ». 57 Ngue runi bicábicaʼ: «Mejor gusendacaanu baʼdudxaapaʼ ca ne guinabadiidxanu laa». 58 Óraque bisendacaacabe Rebeca ne gunabadiidxacabe laa: «¿Ñee zineluʼ hombre riʼ la?». Laa bicabi: «Ziaaʼ, napaʼ gana chaaʼ».
59 Ngue runi bidiicabe lugar chiné mozo stiʼ Abrahán ne ca hombre que Rebeca* ne gunaa ni bisiniisi laa.* 60 Ne guluucabe ndaayaʼ Rebeca ne gúdxicabe laa: «Rebeca, gaca ca xiiñiluʼ stale mil biaje chii mil* ne guicaa ca xiiñiluʼ ca guidxi stiʼ* ca ni nanalaʼdxiʼ laacaʼ». 61 De raqué, guyuu Rebeca ne ca criada stiʼ listu, gudxíʼbacaʼ camellu ne zinándacaʼ hombre que. Para biree mozo que ziné Rebeca.
62 Yanna, nabeza Isaac lu región stiʼ Négueb. Ti dxi biguétabe de Beer-Lahái-Roí, 63 ne ra maʼ zixhinni canazabe lu layú para guiníʼ íquebe. Ora gundisaʼ lube..., biiyabe zeeda caadxi camellu. 64 Laaca gundisalú Rebeca ne biiyabe Isaac. Oraqueca biétebe de lu camellu que. 65 Ne gunabadiidxabe mozo que: «¿Tuu nga hombre ni zeedazá lu layú ca ne zedadxiña ra nuunu pue?». Mozo que gudxi laabe: «Laabe nga xpixuaanaʼ». Para gucuaa Rebeca chal stiʼ ne bichii ique. 66 Óraque gudxi mozo que Isaac guiráʼ ni biʼniʼ. 67 Despué, yené Isaac Rebeca ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Sara, jñaa. Zacá nga beeda gaca Rebeca xheelabe. Gunnaxhii Isaac laabe ne gutadxí ladxidóʼ purtiʼ guti jñaa.
25 Bibiguetaʼ bichaganáʼ Abrahán, ne lá xheelabe nga Queturá. 2 Gudiʼdiʼ si tiempu, gupa gunaa riʼ xiiñibe ne biree lacaʼ: Zimrán, Jocsán, Medán, Madián, Isbac ne Súah.
3 Jocsán nga bixhoze Seba ne Dedán.
Ca xiiñiʼ Dedán nga Asurim, Letusim ne Leumim.
4 Ca xiiñiʼ Madián nga Efá, Éfer, Hanok, Abidá ne Eldaá.
Guirácabe nga xiiñiʼ* Queturá.
5 Despué, bidii Abrahán guiráʼ ni napa Isaac. 6 Peru ca xiiñibe ni gúpabe né xcaadxi xheelabe,* bidiibe laacaʼ regalu. Ne dxi nabánirube biseendabe laacaʼ neza rindani gubidxa, neza riaana Oriente,* zitu de ra nabeza xiiñibe Isaac. 7 Bibani Abrahán ti gayuaa setenta y cinco iza. 8 Gucuaabe bi últimu biaje ne gútibe dxi maʼ nagólabe, despué de bibánibe galán xadxí, ne bidxíñabe ra nuu ca binni xquídxibe.* 9 Ne Isaac ne Ismael, ca xiiñibe, bicaachicaʼ laabe ndaaniʼ cueva stiʼ Macpelá ni nuu lu layú stiʼ Efrón xiiñiʼ Zóhar, hitita que, riaanani frente de Mamré. 10 Laani nga layú ni guzíʼ Abrahán lu ca xiiñiʼ Het. Raqué bicaachicabe Abrahán cueʼ Sara, xheelaʼ. 11 Guti si Abrahán, qué nusaana Dios de niguu ndaayaʼ Isaac, xiiñibe. Ne nabeza Isaac gaxha de Beer-Lahái-Roí.
12 Ndiʼ nga historia stiʼ Ismael, xiiñiʼ Abrahán ni gupanebe Agar, egipcia que, criada stiʼ Sara.
13 Ndiʼ nga lá ca xiiñiʼ Ismael, ne zeeda lácabe pur familia. Baʼduʼ primé stiʼ Ismael nga Nebayot, de racá zeeda Quedar, Adbeel, Mibsam, 14 Mismá, Dumá, Masá, 15 Hadad, Temá, Jetur, Nafís ne Quedemá. 16 Laacabe nga ca xiiñiʼ Ismael, ne riete lácabe pur guidxihuiiniʼ ne pur ca lugar ra nabézacabe ndaaniʼ yoo de lari.* Laacabe nga 12 xaíque* stiʼ cada familia stícabe. 17 Bibani Ismael ti gayuaa treinta y siete iza. Óraque gucuaabe bi últimu biaje, gútibe ne bidxíñabe ra nuu ca binni xquídxibe.* 18 Ne laacabe* gulézacabe lu layú ni ruzulú dede Havilá —gaxha de Sur, ni dxaaga Egipto— hasta Asiria. Laacabe gulézacabe gaxha de ca bíʼchicabe.*
19 Ndiʼ nga historia stiʼ Isaac xiiñiʼ Abrahán.
Abrahán nga bixhoze Isaac. 20 Napa Isaac 40 iza dxi bichaganáʼ Rebeca, xiiñidxaapaʼ Betuel —ti arameu de Padán-Aram— bizáʼnabe nga Labán, arameu que. 21 Gunabaʼ Isaac Jehová gacané xheelabe, purtiʼ qué ganda gacaxiiñiʼ. Óraque bicaadiaga Jehová laabe, ne maʼ gunda gucaxiiñiʼ Rebeca. 22 Ne bizulú cadinde ca baʼduhuiiniʼ ni nacaxiiñibe que, ngue runi guniʼbe: «Pa sicaríʼ nga chichuaa’, ¿xi para guibáneruaʼ?». Ngue runi gunabadiidxabe Jehová xiñee cazaaca ngue. 23 Para gudxi Jehová laabe: «Nuu chupa guidxi roʼ ndaaniluʼ. Chupa guidxi zaree de lii ne zaxélecaʼ. Jma nadipaʼ zaca ti guidxi ca que stobi ca, zuni huaniisi ca xhiiñaʼ ni nahuiiniʼ ca».
24 Ora gunda dxi gápabe xiiñibe, bihuinni cuachi nacaxiiñibe. 25 Primé baʼduhuiiniʼ biree que naxiñáʼ ne napa stale guichaladi, casi ora nacu ti lari de guicha. Ngue runi gulee lácabe laa Esaú.* 26 Despué biree biʼchiʼ Esaú naaze xatiniñeebe. Ngue runi gulee lácabe laa Jacob.* Napa Isaac 60 iza dxi gupa xheelabe ca baʼduhuiiniʼ que.
27 Ne ziniisi ca hombrehuiiniʼ que. Gudiʼdiʼ si tiempu, beeda gaca Esaú ti hombre guizáʼ nanna guinaazeʼ maniʼ ne riuulaʼdxiʼ sáʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ, peru Jacob guca ti hombre ni qué gapa donda ni guleza ndaaniʼ yoo de lari. 28 Jma gunnaxhii Isaac Esaú purtiʼ riné beela stiʼ ca maniʼ ni rinaazeʼ para gobe, peru Rebeca jma gunnaxhii Jacob. 29 Ti dxi, cayuni Jacob ti guendaró ora zeeda Esaú de ndaaniʼ guiʼxhiʼ ne maʼ bidxaga. 30 Ne gudxi Esaú Jacob: «¡Chixhe! ¡Canabaʼ lii gudiiluʼ naa caadxi* guendaró naxiñáʼ ni nápaluʼ racá, purtiʼ maʼ qué gapaʼ stipa!».* Ngue runi gulee lácabe laabe Edom.* 31 Peru Jacob gudxi laabe: «Zudieeʼ ni lii, peru primeru bitoo derechu ni nápaluʼ casi baʼduʼ primé luaʼ». 32 Óraque bicabi Esaú: «¿Xi para iquiiñeʼ derechu ca pa maʼ chigateʼ yaʼ?». 33 Para gudxi Jacob laabe: «¡Primeru biʼniʼ jurar ni naa!». Ngue runi biʼniʼ jurarbe ni Jacob ne bitoobe derechu ni nápabe casi baʼduʼ primé. 34 Despué, bidii Jacob laabe pan ne lenteja, óraque gudó Esaú ne güeʼ. De raqué biásabe ne zebe. Zaqué nga bisihuinni Esaú qué nusisaca derechu ni napa casi baʼduʼ primé.
26 Gudiʼdiʼ si tiempu, guyuu ti hambre ndaaniʼ guidxi que, maʼ gadxé ni de hambre guyuu tiempu bibani Abrahán. Ngue runi guyé Isaac guidxi Guerar, ra nuu Abimélec, rey stiʼ ca filisteu. 2 Raqué bihuinni Jehová nezalube ne gudxi laabe: «Cadi cheluʼ Egipto. Guleza ndaaniʼ guidxi ni gabeʼ lii. 3 Guleza ndaaniʼ guidxi riʼ casi binni ni zeeda de sti guidxi, ne naa qué zusaanaʼ lii ne zaguaaʼ ndaayaʼ lii. Zudieeʼ lii ne xiiñiluʼ* ca layú riʼ. Zuneʼ ni bineʼ jurar bixhózeluʼ Abrahán, dxi gudxeʼ laa: 4 “Zuneʼ gaca ca xiiñiluʼ stale casi ca beleguí ni nuu guibáʼ ne zudieeʼ ca xiiñiluʼ guiráʼ ca layú riʼ. Ne guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú zacaacaʼ ti ndaayaʼ* pur xiiñiluʼ”.* 5 Zuneʼ ni purtiʼ bicaadiaga Abrahán stidxeʼ ne bíʼnibe ca ni gunabaʼ laabe, yenándabe ca mandatu stinneʼ, ca ni gudixheʼ gúnibe ne ca ley stinneʼ». 6 Ngue runi gulézaruʼ Isaac Guerar.
7 Ora rinabadiidxaʼ ca hombre de guidxi que laabe tu rácabe Rebeca, rábibe laacaʼ: «Bizanaʼ laabe». Purtiʼ bidxíbibe guiniʼbe xheelabe laa. Cumu ti gunaa sicarú nga Rebeca la? ngue runi guníʼ ique Isaac: «Zándaca guuti ca hombre de guidxi riʼ naa pur Rebeca». 8 Gudiʼdiʼ si tiempu, cayuuyadxí Abimélec, rey stiʼ ca filisteu, ra ventana ne biiyaʼ cayuni Isaac cariñu Rebeca,* xheelaʼ. 9 Oraqueca bisendacaa Abimélec Isaac ne gúdxibe laa: «¡Xheelaluʼ laabe! ¿Xiñee gúdxiluʼ naa bizáʼnaluʼ laabe pue?». Para bicabi Isaac: «Gunieeʼ ni purtiʼ bidxibeʼ guuticabe naa para guiaananécabe laabe». 10 Ne gudxi Abimélec laabe: «¿Xii ndiʼ bíʼniluʼ laadu pue? ¡Tutiica si hombre de guidxi riʼ ñándaca ñatané xheelaluʼ ne nudxiibaluʼ donda íquedu!». 11 Óraque gudxi Abimélec guiráʼ ca binni de guidxi que: «¡Tutiica si canaʼ hombre riʼ ne xheelaʼ, zati!».
12 Despué de ngue, bizulú biʼniʼ Isaac dxiiñaʼ layú lugar que, ne iza que bitópabe ti gayuaa biaje jma que biaʼ bidxiibabe, purtiʼ caguu Jehová ndaayaʼ laabe. 13 Guca hombre que ricu ne cumu bidáleruʼ ca cosa stibe la? jmaruʼ si ricu gúcabe. 14 Gúpabe stale dendxuʼ, manada vaca ne ti grupu naroʼbaʼ de binni ni biʼniʼ xhiiñabe. Peru bizulú gupa ca filisteu envidia laabe.
15 Ngue runi gucuaa ca filisteu que yu ne bichiicaʼ ca bizé ni gundaa ca mozo stiʼ bixhózebe, Abrahán, dxi bibani. 16 Óraque gudxi Abimélec Isaac: «Guyé yendeza zitu de laadu, purtiʼ jma maʼ nadípaluʼ* que laadu». 17 Ngue runi biree Isaac de ra nuu que, yendeza ndaaniʼ valle* stiʼ Guerar ne raqué biaana. 18 Ne biguetaʼ bixheleʼ Isaac ca bizé ni gundaacabe dxi nabani bixhózebe Abrahán, ni bichii ca filisteu que despué de guti Abrahán. Ne gudíxhebe lá ca bizé que casi maca gudixhe bixhózebe lácani.
19 Ra candaa ca mozo stiʼ Isaac ndaaniʼ valle* que, bidxélacaʼ ti bizé ni napa nisa chaʼhuiʼ. 20 Peru bizulú ca pastor ni nuu Guerar gudinde diidxacaʼ né ca pastor stiʼ Isaac ne nacaʼ: «¡Stidu nisa ca!». Nga runi, gulee lá Isaac bizé que Ésec,* purtiʼ gudindenécabe laabe pur laani. 21 Ne bizulú gundaacabe sti bizé, ne laaca gudíndecabe pur bizé que. Ngue runi gudíxhebe lani Sitná.* 22 Despué bireebe de raqué ne gundaabe sti bizé, peru maʼ qué nidíndecabe pur laani. Ngue runi gudíxhebe lani Rehobot* ne guniʼbe: «Pur Jehová nga nápanu guiráʼ ndiʼ, ne maʼ bidiibe laanu xiroobaʼ layú ne maʼ bitálebe laanu ndaaniʼ guidxi riʼ».
23 Despué bireebe de raqué ne zebe Beer-Seba. 24 Gueelaʼ que bihuinni Jehová nezalube ne gudxi laabe: «Naa nga Dios stiʼ bixhózeluʼ Abrahán. Cadi guidxíbiluʼ, purtiʼ naa nuaaniáʼ lii. Zaguaaʼ ndaayaʼ lii ne zutaleʼ ca xiiñiluʼ pur hombre ni naca xpinne’, Abrahán». 25 Óraque biʼniʼ Isaac ti altar ne bicaabe ridxi lá Jehová raqué. Ne raqué bicuibe yoo de lari stibe, ne raqué gudaañe ca mozo stibe ti bizé.
26 Despué, biree Abimélec de Guerar ne guyé ra nuu Isaac. Ne zinebe Ahusat, hombre ni rudii conseju laabe, ne Ficol, xaíque stiʼ ejércitu stibe. 27 Gunabadiidxaʼ Isaac laacabe: «¿Xiñee zeedatu ra nuaaʼ pue? ¿Cadi laca laatu biseendatu naa zitu de ra nuutu purtiʼ nanaláʼdxitu naa la?». 28 Para bicábicaʼ laabe: «Dxandíʼ peʼ maʼ bidúʼyadu nuu Jehová né lii. Nga runi ziúpadu ra nuuluʼ para guinábadu lii gunineluʼ laadu ti compromisu:* “Bidii lugar guninedu lii acuerdu riʼ: 29 Qué zúniluʼ laadu xiixa cosa malu cásica laadu qué huayúnidu lii xiixa cosa malu. Cadi guiaandaʼ lii qué nusaana de ñácadu nacha’hui’ né lii ne cadi cadíndenu dxi bireeluʼ de ra nuudu. Yanna maʼ nánnadu lii nga ni maʼ guluu Jehová ndaayaʼ”». 30 Óraque bíʼnibe ti guendaró para laacaʼ ne gudocaʼ ne güeʼcaʼ. 31 Sti dxi que, siadoʼroʼ bidii stiidxacabe zúnicabe ni guníʼcabe que. Despué, gulee Isaac laacabe neza ne cadi cadíndecabe ora zécabe.
32 Dxi que, guyé ca mozo stiʼ Isaac yetídxicaʼ laabe xi bizaaca ra candaacaʼ bizé que. Gúdxicaʼ laabe: «¡Bidxéladu nisa!». 33 Óraque gudíxhebe lá bizé que Sibá.* Nga runi Beer-Seba* láʼ guidxi que dede yanna.
34 Dxi napa Esaú 40 iza, bichaganabe Judit, xiiñidxaapaʼ Beerí, ti hitita, ne laaca bichaganabe Basemat, xiiñidxaapaʼ Elón, ti hitita. 35 Ne guizáʼ triste guyuu Isaac ne Rebeca runi ca gunaa riʼ.
27 Dxi maʼ nagola Isaac ne maʼ huaxiéʼ ruuyaʼ, bisendacaabe Esaú, xiiñibe huaniisi, ne gúdxibe laa: «¡Xiiñeʼ!». Ne laa bicabi: «¡Raríʼ nuaaʼ!». 2 Óraque gudxi Isaac laabe: «Maʼ nagolaʼ ne qué gannaʼ xpabiáʼ dxi nabaneʼ. 3 Nga runi canabaʼ lii guicaaluʼ ca flecha ne arcu stiluʼ, cheluʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ ne guinaazeluʼ xiixa para naa. 4 De racá biʼniʼ ti guendaró nanixe ni riuuladxeʼ ne dané ni ra nuaaʼ para gahuaʼ ni. Óraca, zaguaaʼ ndaayaʼ lii ante gateʼ».
5 Peru cucaadiaga Rebeca ni cayabi Isaac Esaú. Ne biree Esaú zeʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ zinaazeʼ xiixa. 6 Óraque gudxi Rebeca Jacob: «Nagasi binadiagaʼ gudxi bixhózeluʼ Esaú, bíʼchiluʼ: 7 “Yenaazeʼ ti maniʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ ne biʼniʼ ti guendaró nanixe. Dané ni gahuaʼ ni, de racá zaguaaʼ ndaayaʼ lii nezalú Jehová ante gateʼ”. 8 Nga runi, xiiñeʼ, bicaadiaga naa ne biʼniʼ ni chitidxeʼ lii riʼ. 9 Canabaʼ lii cheluʼ ra nuu manada chiva ca ne dané chupa chivuhuiiniʼ ni jma galán para guneʼ ti guendaró nanixe casi riuulaʼdxiʼ bixhózeluʼ. 10 De racá yené ni ra nuu bixhózeluʼ para go ni, ti cuʼbe ndaayaʼ lii ante gátibe».
11 Peru gudxi Jacob Rebeca: «Bicheʼ Esaú guizáʼ napa guichaladi, ne naa coʼ. 12 ¿Laga pa canaʼ bixhozeʼ naa yaʼ? Zaníʼ íquebe cayuneʼ burla laabe ne lugar de uguube ndaayaʼ naa zuni maldecirbe naa». 13 Ora binadiaga jñaabe ndiʼ, gudxi laabe: «Maldición ni guicaaluʼ ca, guiábani luguiaʼyaʼ, xiiñeʼ. Biʼniʼ ni cayabeʼ lii, guyé yecaa ca chivuhuiiniʼ ca». 14 Ngue runi yeyúbibe ca chivuhuiiniʼ que ne bedanebe laacaʼ. De raqué biʼniʼ jñaabe ti guendaró nanixe, casi riuulaʼdxiʼ bixhózebe. 15 Despué, guyé Rebeca ra lidxi ne gucuaa lari jma galán stiʼ Esaú, ne bigácube* ni Jacob, xiiñibe ni nahuiiniʼ. 16 Laaca bichéndabe guidiladi ca chivuhuiiniʼ que náʼ Jacob ne xayanni, ra qué gapa guichaladi. 17 De raqué bidiibe xiiñibe Jacob guendaró nanixe ne pan ni bíʼnibe que.
18 Óraque guyuu Jacob ra nuu bixhoze ne gúdxibe laa: «¡Apá!». Ne laa bicabi: «¡Raríʼ nuaaʼ, xiiñeʼ! ¿Tu tobi de ca xiiñeʼ lii?». 19 Para bicabi Jacob bixhoze: «Naa ndiʼ, Esaú, baʼduʼ primé stiluʼ. Maʼ bineʼ guiráʼ ni gúdxiluʼ naa. Canabaʼ lii cuiluʼ. Gudó ni gunaazeʼ ne guuluʼ ndaayaʼ naa». 20 Peru gunabadiidxaʼ Isaac xiiñiʼ: «¿Ximodo bidxeʼluʼ laame nagueenda pue, xiiñeʼ?». Ne laa bicabi: «Purtiʼ Jehová, Dios stiluʼ, guluu laame nezaluáʼ». 21 Óraque gudxi Isaac Jacob: «Canabaʼ lii guidxíñaluʼ ra nuaaʼ para canaʼ lii ti gannaʼ pa xiiñeʼ Esaú lii o pa coʼ». 22 Ne bidxiña Jacob ra nuu bixhoze. Óraque gudaʼnaʼ Isaac laabe ne guníʼ: «Stidxi Jacob ni, peru náʼ Esaú ndiʼ». 23 Ne qué ñunibiáʼ Isaac laabe purtiʼ renda guicha que nabe, casi náʼ Esaú, bíʼchibe. Ngue runi guluu Isaac ndaayaʼ Jacob.
24 Despué gunabadiidxaʼ Isaac laabe: «¿Ñee dxandíʼ xiiñeʼ Esaú lii la?». Laabe bicábibe: «Dxandíʼ, naa ndiʼ». 25 Óraque guníʼ Isaac: «Dané caadxi de ni gunaazeluʼ ca para gahuaʼ, de racá zaguaaʼ ndaayaʼ lii xiiñeʼ». Ngue runi bidii Jacob laabe guendaró ne vinu ne gudobe ne güeʼbe. 26 Óraque gudxi Isaac laabe: «Bidxiña ne bidii ti bixiduʼ naa xiiñeʼ». 27 Para bidxiña Jacob ne bidii ti bixiduʼ laabe, ne guyuuxii bixhózebe xhábabe. Óraque guluu ndaayaʼ laabe ne guníʼ:
«Biaa, casi rindáʼ layú ni maʼ guluu Jehová ndaayaʼ zacá rindáʼ xiiñeʼ. 28 Gudii Dios ni dxandíʼ lii gupa ni riaba de guibáʼ, ca layú ni jma rudii stiʼ guidxilayú ne stale biidxiʼ ne vinu nacubi. 29 Guni ca guidxihuiiniʼ xhiiñaluʼ ne guzuxibi ca guidxi naroʼbaʼ nezaluluʼ. Gácaluʼ xpixuaanaʼ ca bíʼchiluʼ, guzuxibi ca xiiñiʼ jñaaluʼ nezaluluʼ. Gaca maldecir ca ni guni maldecir lii ne guiráʼ ni uguu ndaayaʼ lii guicaacaʼ ndaayaʼ».
30 Casi peʼ biluxe guluu Isaac ndaayaʼ Jacob ne biree si Jacob de ra nuu Isaac, biguetaʼ Esaú de yenaazeʼ maniʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ. 31 Laaca bíʼnibe ti guendaró nanixe ne yenebe ni ra nuu bixhózebe ne rábibe laa: «Biasa, apá. Gudó ni gunaaze xiiñiluʼ ne guluu ndaayaʼ naa». 32 Óraque gudxi Isaac laabe: «¿Tu lii yaʼ?». Laabe bicábibe: «Naa ndiʼ, xiiñiluʼ Esaú, baʼduʼ primé stiluʼ». 33 Ne guizáʼ reciu gucaditi Isaac ne guníʼ: «Yanna, ¿tuu nga yenaazeʼ ti maniʼ ne bedané beela stime ra nuaaʼ yaʼ? Gudahuaʼ ante guedandaluʼ, ne guluaaʼ ndaayaʼ laabe. ¡Ziaba ndaayaʼ ca luguiabe!».
34 Ora binadiaga Esaú ni gudxi bixhoze laa, bizulú cayuunaʼ ne cucaa ridxi reciu ne cayabibe bixhózebe: «¡Laaca guluu ndaayaʼ naa, apá!». 35 Peru gudxi bixhózebe laabe: «Beeda bíʼchiluʼ ne gudxítebe naa para guicaabe ndaayaʼ ni nudieeʼ lii». 36 Óraque guníʼ Esaú: «Ngahuaʼ runi labe Jacob,* purtiʼ ndiʼ nga guiropa biaje gáxhabe stinneʼ. Maʼ gúxhabe naa derechu stinneʼ casi baʼduʼ primé. ¡Yanna laaca maʼ gúxhabe naa ndaayaʼ ni nicaaʼ!». Despué gunabadiidxabe bixhózebe: «¿Ñee qué nusaanaluʼ ti ndaayaʼ para naa la?». 37 Para bicabi Isaac Esaú: «Maʼ bineʼ laabe xpixuaanaluʼ ne maʼ bidieeʼ laabe ca bíʼchibe para guni xhiiñabe ne laaca maʼ bidieeʼ laabe biidxiʼ ne vinu nacubi. ¿Xii ndiʼ riaana para gudieeʼ lii yaʼ, xiiñeʼ?».
38 Peru gudxi Esaú laabe: «Apá, ¿ñee ti ndaayaʼ si nápaluʼ la? ¡Laaca guluu ndaayaʼ naa, apá!». Óraque bizulú Esaú cayuunaʼ ne cucaa ridxi. 39 Para bicabi Isaac laabe:
«Biaa, zabézaluʼ zitu de ca layú ni jma rudii stiʼ guidxilayú ne zitu de gupa ni riaba de guibáʼ. 40 Qué zaladiʼ espada stiluʼ cueʼluʼ ne zúniluʼ xhiiñaʼ bíʼchiluʼ. Peru dxi guireeluʼ gana, zareeluʼ de xaʼnaʼ ayubu stibe».*
41 Dede dxi que, guizáʼ naroʼbaʼ xiana gupa Esaú Jacob pur ndaayaʼ ni bidii Isaac Jacob. Ne guníʼ Esaú ndaaniʼ ladxidóʼ: «Maʼ cadi candaa zati bixhozeʼ. Tidiʼ si ca dxi de yuubaʼ ca, zuuteʼ bicheʼ Jacob». 42 Ora gúdxicabe Rebeca xi cá ique Esaú, xiiñibe huaniisi, guni la? nagueendaca bisendacaabe Jacob, xiiñibe nahuiiniʼ, ne gúdxibe laa: «¡Bicaadiaga naa! Cá ique bíʼchiluʼ Esaú guuti lii, purtiʼ zacá ná zadiʼdiʼ xiana stiʼ. 43 Nga runi biʼniʼ ni chitidxeʼ lii riʼ, xiiñeʼ. Chixhe, guyé Harán, ra nuu bizanaʼ Labán. 44 Guleza ra nuube ti tiempu, dede ora tidiʼ xiana stiʼ bíʼchiluʼ, 45 dede ora maʼ cadi cadxiichibe ne gusiaandabe ni bíʼniluʼ laabe. Óraque maʼ naa guseendatidxeʼ lii para guibiguétaluʼ. ¡Qué zanda diʼ guniteʼ guirópatu ti dxi si!».
46 De raqué bizulú gudxi Rebeca Isaac: «Runi ca xiiñidxaapaʼ Het maʼ nanaladxeʼ guendanabani. Pa chuʼ dxi guichaganáʼ Jacob tobi de ca xiiñidxaapaʼ Het, tobi de ca gunaa de guidxi riʼ, ¿maʼ xi para guibaneʼ?».
28 Ngue runi bicaa ridxi Isaac Jacob, guluube ndaayaʼ laa ne gúdxibe laa: «Cadi guichaganaluʼ nin tobi de ca xiiñidxaapaʼ Canaán. 2 Guyé Padán-Aram, ra lidxi Betuel —bixhoze jñaaluʼ—, ne raqué bichaganáʼ tobi de ca xiiñidxaapaʼ Labán, bizaʼnaʼ jñaaluʼ. 3 Dios ni jma napa poder zaguu ndaayaʼ lii, zúnibe gápaluʼ xiiñiluʼ ne zutálebe ca xiiñiluʼ. Ne lii dxandíʼ peʼ zácaluʼ ti grupu naroʼbaʼ de stale guidxi. 4 Zudiibe lii ndaayaʼ stiʼ Abrahán —lii ne ca xiiñiluʼ—* para guicaaluʼ guidxi ra huabézaluʼ casi binni de sti guidxi, ra maʼ bidii Dios Abrahán».
5 De raqué biseendaʼ Isaac Jacob Padán-Aram. Ne guyé Jacob ra nuu Labán, xiiñiʼ Betuel, arameu que. Labán nga bizanaʼ Rebeca, jñaa Jacob ne Esaú.
6 Biiyaʼ Esaú guluu Isaac ndaayaʼ Jacob, ne biseendaʼ Isaac Jacob Padán-Aram chiyubi xheelaʼ raqué ne ora guluube ndaayaʼ laa, guniʼbe: «Cadi guichaganaluʼ nin tobi de ca xiiñidxaapaʼ Canaán». 7 Laaca biiyabe bizuubaʼ Jacob stiidxaʼ bixhoze ne jñaa ne zeʼ Padán-Aram. 8 Ne bidii Esaú cuenta qué riuulaʼdxiʼ bixhoze xpiaʼ ca xiiñidxaapaʼ Canaán. 9 Ngue runi, aparte de ca xheelaʼ Esaú ni maca napa, guyebe ra nuu Ismael —xiiñiʼ Abrahán— ne bichaganabe bizaʼnaʼ Nebayot, ni láʼ Mahalat, xiiñidxaapaʼ Ismael.
10 Biree Jacob de Beer-Seba ne zeʼ Harán. 11 Neza zebe que yendabe ti lugar, ne cumu maʼ biaaziʼ gubidxa la? biaanabe raqué gueelaʼ que. Ne gucuaabe ti guié ni nuu raqué, gudixhe chaahuibe ni para quixhe íquebe luni ne gúʼtabe raqué. 12 Óraque gúpabe ti bacaandaʼ, biiyabe ti escalera ni zuhuaa lu guidxilayú ne rindani dede guibáʼ, caguiʼbaʼ ne cayete ca ángel stiʼ Dios luni. 13 Laaca biiyabe Jehová luguiáʼ de laani ne caníʼ:
«Naa nga Jehová, Dios stiʼ bixhózeluʼ Abrahán, ne Dios stiʼ Isaac. Layú ra néxheluʼ ca zudieeʼ ni lii ne laaca zudieeʼ ni ca xiiñiluʼ. 14 Zaca ca xiiñiluʼ stale casi yudé ni nuu lu guidxilayú. Zareeche ca xiiñiluʼ neza rindani gubidxa ne neza riaaziʼ gubidxa, ladu guiaʼ ne ladu gueteʼ. Ne guiráʼ ca familia ni nuu lu guidxilayú, zacaacaʼ ndaayaʼ* pur lii ne pur xiiñiluʼ.* 15 Qué zusaanaʼ lii ne zapaʼ lii ratiica si cheluʼ, ne zudxiguetaʼ lii ndaaniʼ guidxi riʼ. Qué zusaanaʼ lii dede ora maʼ bineʼ ni maʼ bidieeʼ stiidxaʼ lii».
16 Ora bibani Jacob guníʼ: «Dxandíʼ peʼ nuu Jehová lugar riʼ, ne qué lica gannaʼ ni». 17 Óraque bidxíbibe ne guniʼbe: «¡Guizáʼ nandxóʼ lugar ra nuaaʼ riʼ! Raríʼ nga ra lidxi Dios, ne raríʼ nga puertaʼ stiʼ guibáʼ». 18 Ngue runi siadoʼroʼ biasa Jacob, gucuaabe guié ra gudixhe íquebe que, bizuhuaabe ni casi ti columna ne bindaatebe aceite luni. 19 Ngue runi, gulee labe lugar que Betel.* Dxiqué la? Luz nga láʼ guidxi que.
20 Ne biʼniʼ Jacob promesa riʼ: «Pa qué gusaana Dios naa, gápabe naa neza ziaaʼ, ne gudiibe pan gahuaʼ ne lari gacuaʼ 21 ne pa guibiguetaʼ sin guizaacaʼ gastiʼ ra lidxi bixhozeʼ, óraca dxandíʼ peʼ maʼ bisihuinni Jehová naca Dios stinneʼ. 22 Guié riʼ, ni maʼ bizuhuaaʼ casi ti columna, zácani lidxi Dios, ne dxandíʼ peʼ, Dios stinneʼ, zudieeʼ lii chii por ciento de lu guiráʼ ni gudiiluʼ naa».
29 Bizaaca si ngue, biree Jacob zeʼ xquidxi ca binni de Oriente.* 2 Yendabe lu ti layú, biiyabe ti bizé ne chonna manada dendxuʼ nexheʼ gaxha de raqué, purtiʼ riguéʼ ca dendxuʼ que nisa ra bizé que. Ne nuseeguʼ ti guié naroʼbaʼ ruaa bizé que. 3 Ora maʼ nuu guiráʼ manada dendxuʼ que raqué la? ribee ca pastor que guié ni nexheʼ ruaa bizé que ne rudiicabe nisa gueʼ ca dendxuʼ que. Despué rudxiguétacabe guié que ruaa bizé que.
4 Gunabadiidxaʼ Jacob ca pastor que: «Bicheʼ caʼ, ¿padé laatu?». Laacaʼ bicábicaʼ: «De Harán laadu». 5 Óraque gúdxibe laacaʼ: «¿Ñee runibiaʼtu Labán, xnietu Nacor la?». Ne laacaʼ bicábicaʼ: «Runibiaʼdu laabe». 6 De raqué gunabadiidxabe: «¿Ximodo nuube yaʼ?». Para bicábicaʼ: «Nuube galán. Ne raríʼ peʼ zeeda xiiñibe Raquel né ca dendxuʼ ca». 7 Óraque gudxi Jacob laacabe: «Galaa dxiruʼ ndiʼ, ¿xi cayuni ca dendxuʼ ca raríʼ pue? Lagudii nisa guécame ne lachiné laacame gócame». 8 Peru gudxi ca pastor que laabe: «Qué zanda diʼ gúnidu ni. Naquiiñeʼ cuézadu chuʼ guiráʼ manada dendxuʼ ca raríʼ ne cueedu guié ca ruaa bizé ca. Óracaruʼ nga zanda gudiʼdu nisa guécame».
9 Laga caniʼné Jacob laacabe, bedandá Raquel. Laabe rápabe dendxuʼ ne zedanebe ca dendxuʼ stiʼ bixhózebe. 10 Ora biʼyaʼ Jacob Raquel, xiiñidxaapaʼ Labán, —bizaʼnaʼ jñaa Jacob—, zedané ca dendxuʼ stiʼ Labán, oraqueca guyé Jacob gulee guié nexheʼ ruaa bizé que ne bidii nisa gueʼ ca dendxuʼ stiʼ Labán, bizaʼnaʼ jñaabe. 11 Óraque bigapadiuxi Jacob Raquel ne bidiibe laa ti bixiduʼ. Ne bicaa Jacob ridxi cayuunaʼ. 12 Para gúdxibe Raquel familia stibe* nga bixhoze, ne jñaabe nga Rebeca. Para biree Raquel ziguxooñeʼ zitidxi ni bixhoze.
13 Ora binadiaga Labán bedandá Jacob —xiiñiʼ bizaʼnaʼ— raqué, biree guxooñeʼ zidxaagalú laabe. Gudiidxi laabe, bidii ti bixiduʼ laabe ne yené laabe ra lidxi. Óraque gudxi Jacob Labán guiráʼ ni bizaaca. 14 Para bicabi Labán laabe: «Dxandíʼ peʼ de rini stinneʼ* nga lii». Ngue runi biaana Jacob raqué guidubi ti beeu.
15 Despué, gudxi Labán Jacob: «Neca familia* stinneʼ lii, qué zudieeʼ lugar gúniluʼ dxiiñaʼ para naa sin gudieeʼ lii xiixa, gudxi naa, ¿pabiáʼ racaláʼdxiluʼ quixeʼ lii?». 16 Napa Labán chupa xiiñidxaapaʼ: huaniisi que láʼ Lea, ne nahuiiniʼ que láʼ Raquel. 17 Qué ruzaaniʼ diʼ* ca guielú Lea. Peru Raquel naca ti gunaa guizáʼ sicarú ne guiráʼ tu riuulaʼdxiʼ laa. 18 Cumu riuulaʼdxiʼ Jacob Raquel la? gúdxibe Labán: «Zuneʼ dxiiñaʼ para lii gadxe iza pur Raquel, xiiñidxaapaluʼ ni jma nahuiiniʼ ca». 19 Para bicabi Labán laabe: «Jma galán gudieeʼ laabe lii que tutiica si hombre. Biaana raríʼ ne cuézaluʼ ra nuaaʼ». 20 Ne biʼniʼ Jacob dxiiñaʼ gadxe iza pur Raquel, peru para laabe gúcacani casi chupa chonna si gubidxa purtiʼ guizáʼ nadxiibe laa.
21 Despué, gudxi Jacob Labán: «Maʼ bizaa gadxe iza que. Dané naa xheelaʼ ne bidii lugar gataniáʼ laabe». 22 Ngue runi bicaalisaa Labán guiráʼ ca vecinu stiʼ ne biʼniʼ ti saa. 23 Peru, ora bixhinni, gucuaabe xiiñibe Lea ne yenebe laa ra nuu Jacob para gatané Jacob Lea. 24 Ne bidii Labán Lea ti criada stiʼ ni láʼ Zilpá, para guni xhiiñaʼ Lea. 25 Ora birá gueelaʼ, biiyaʼ Jacob Lea ngue gunaa ni nuu ra nuu. Para gúdxibe Labán: «¿Xii ndiʼ bíʼniluʼ naa pue? ¿Cadi bineʼ xhiiñaluʼ para gudiiluʼ naa Raquel la? ¿Xiñee gudxíteluʼ naa pue?». 26 Peru bicabi Labán laabe: «Costumbre stidu raríʼ nga gudiʼdu baʼdudxaapaʼ huaniisi ca primeru ne oracaruʼ maʼ nahuiiniʼ ca. 27 Nga runi, binduuxeʼ semana de guendaxheelaʼ stiʼ gunaa riʼ. Despué laaca zacaaluʼ sti gunaa riʼ pa gúniluʼ xhiiñaʼ xcadxe iza». 28 Guyuu Jacob de acuerdu ne binduuxeʼ semana de guendaxheelaʼ stiʼ gunaa que. De raqué bidii Labán laabe Raquel para guichaganabe laa. 29 Ne bidii Labán Raquel ti criada stiʼ ni láʼ Bilhá, para guni xhiiñaʼ Raquel.
30 Ngue runi laaca gutané Jacob Raquel, ne jma gunnaxhiibe Raquel que Lea. Ne bíʼnibe dxiiñaʼ xcadxe iza para Labán. 31 Ora biʼyaʼ Jehová cadi* nadxii Jacob Lea, bíʼnibe gacaxiiñiʼ.* Peru Raquel qué ganda gacaxiiñiʼ. 32 Nga runi gucaxiiñiʼ Lea ne gúpabe ti hombrehuiiniʼ ni gulee labe Rubén,* purtiʼ guniʼbe: «Bizaaca ndiʼ purtiʼ maʼ biiyaʼ Jehová yuubaʼ stinneʼ. Yanna maʼ zannaxhii xheelaʼ naa». 33 Biguetaʼ gucaxiiñibe ne gúpabe sti hombrehuiiniʼ. De raqué guniʼbe: «Bizaaca ndiʼ purtiʼ maʼ binadiaga Jehová naa, ne nánnabe cadi nadxii xheelaʼ naa. Ne bidiibe naa sti xiiñeʼ». Nga runi gulee labe laa Simeón.* 34 Ne biguetaʼ gucaxiiñibe ne laaca ti hombrehuiiniʼ gúpabe. Nga runi guniʼbe: «Yanna huaxa ziuu xheelaʼ tobi si né naa, purtiʼ maʼ gupaʼ chonna xiiñibe». Nga runi biree lá hombrehuiiniʼ que Leví.* 35 Ne biguetaʼ gucaxiiñibe ne gúpabe sti hombrehuiiniʼ. Óraque guniʼbe: «Biaje riʼ, zusisacaʼ Jehová». Nga runi gulee labe hombrehuiiniʼ que Judá.* De raqué biaanadxí de gápabe xiiñibe.
30 Ora biʼyaʼ Raquel qué ganda gapa xiiñiʼ Jacob, bizulú bidxiichiné benda ne gúdxibe Jacob: «Biʼniʼ xiixa para gapaʼ xiiñiluʼ, pacaa zateʼ». 2 Guizáʼ bidxiichiné Jacob Raquel ne gúdxibe laa: «¿Ñee Dios naa la? Laabe nga qué nabe gápaluʼ xiiñiluʼ».* 3 Óraque gudxi Raquel Jacob: «Gucuaa criada stinneʼ Bilhá. Gutané laabe para gápabe xiiñeʼ. Ne zacá laaca zapaʼ xiiñeʼ ni gueeda de laabe». 4 Ngue runi bidiibe Jacob Bilhá para gaca xheelaʼ ne gutané Jacob Bilhá. 5 Gucaxiiñiʼ Bilhá ne gúpabe ti hombrehuiini’ xiiñiʼ Jacob. 6 Óraque guníʼ Raquel: «Maʼ guca Dios juez stinneʼ ne laaca maʼ bicaadiágabe naa. Nga runi maʼ bidiibe naa ti xiiñeʼ». Ne gulee labe baʼduhuiiniʼ que Dan.* 7 Ne biguetaʼ gucaxiiñiʼ Bilhá, criada stiʼ Raquel, ne gúpabe sti hombrehuiiniʼ xiiñiʼ Jacob. 8 Óraque guníʼ Raquel: «Guizáʼ maʼ gudindeniáʼ bendaʼ. ¡Ne maʼ bineʼ ganar!». Ngue runi gulee labe baʼduhuiiniʼ que Neftalí.*
9 Ora biʼyaʼ Lea maʼ cadi cayapa xiiñiʼ, bidiibe Jacob criada stibe Zilpá para gaca xheelaʼ Jacob. 10 Ne gupa Zilpá, criada stiʼ Lea, ti xiiñiʼ Jacob. 11 Óraque guníʼ Lea: «¡Guizáʼ galán cayé ni naa!». Ngue runi gulee labe baʼduhuiiniʼ que Gad.* 12 Despué gupa Zilpá, criada stiʼ Lea, sti xiiñiʼ Jacob. 13 Ne guníʼ Lea: «¡Guizáʼ nayecheʼ nuaaʼ! Dxandíʼ peʼ zaníʼ ca gunaa ca nayecheʼ nuaaʼ». Ngue runi gulee labe baʼduhuiiniʼ que Aser.*
14 Ti dxi, tiempu riasa cosecha stiʼ trigu, canazá Rubén lu layú, ne bidxélabe caadxi cuananaxhi ni láʼ mandrágora. Yenebe ni ra nuu jñaabe Lea, óraque gudxi Raquel Lea: «¿Ñee zanda gudiiluʼ naa caadxi mandrágora ni bedané xiiñiluʼ ca la?». 15 Peru bicabi Lea: «Maʼ gúxhaluʼ naa xheelaʼ, ne yanna, ¿maʼ nuuluʼ gáxhaluʼ naa ca mandrágora stiʼ xiiñeʼ la?». Óraque bicabi Raquel: «Bueno, zaa gatanebe lii gueelaʼ riʼ, peru gudiiluʼ naa caadxi mandrágora stiʼ xiiñiluʼ».
16 Ra maʼ zixhinni, ora biguetaʼ Jacob de lu layú, biree Lea yechagalú laabe ne ná rabi laabe: «Gudáʼ ra nuaaʼ, purtiʼ maʼ guzieeʼ lii né caadxi mandrágora stiʼ xiiñeʼ para gataneluʼ naa». Ngue runi gutané Jacob laabe gueelaʼ que. 17 Ne bicaadiaga Dios ca oración stiʼ Lea. Gucaxiiñiʼ Lea ne gupa sti hombrehuiiniʼ, né baʼduhuiiniʼ que bizaa gaayuʼ xiiñibe né Jacob. 18 Óraque guníʼ Lea: «Maʼ gudixe Dios naa purtiʼ bidieeʼ criada stinneʼ xheelaʼ». Ngue runi gulee labe baʼduhuiiniʼ que Isacar.* 19 Despué, gucaxiiñiʼ Lea sti biaje ne gúpabe sti hombrehuiiniʼ, né baʼduhuiiniʼ que bizaa xhoopaʼ xiiñibe né Jacob. 20 Ne Lea guníʼ: «Guizáʼ galán ni maʼ bisigaʼdeʼ Dios naa. Yanna huaxa zuni huantar xheelaʼ naa, purtiʼ maʼ gupaʼ xhoopaʼ xiiñibe». Ngue runi gulee labe baʼduhuiiniʼ que Zabulón.* 21 Ne despué, gúpabe ti dxaapahuiiniʼ ne gulee labe laa Dina.
22 Despué, bietenalaʼdxiʼ Dios Raquel. Bicaadiaga ca oración stibe ne bidii lugar gacaxiiñibe.* 23 Ne gucaxiiñibe, gúpabe ti hombrehuiiniʼ ne guniʼbe: «Maʼ gulee Dios ni rusituí luaʼ». 24 Ngue runi gulee labe baʼduhuiiniʼ que José,* purtiʼ guniʼbe: «Maʼ bidii Jehová naa sti xiiñeʼ».
25 Casi gupa Raquel José, gudxi Jacob Labán: «Bidii lugar naa guibiguetaʼ xquidxeʼ ra nuu familia stinneʼ. 26 Dané naa ca xheelaʼ ne ca xiiñeʼ purtiʼ maʼ bineʼ dxiiñaʼ para lii pur laacabe ne óracaruʼ zareeʼ ziaaʼ. Lii nánnaluʼ pabiáʼ maʼ bineʼ dxiiñaʼ para lii». 27 Óraque ná Labán rabi laabe: «Pa ruuyaluʼ nacaʼ ti binni nachaʼhuiʼ, canabaʼ lii guiaanaluʼ. Cayabi ca señal* ca naa caguu Jehová ndaayaʼ naa pur lii». 28 Ne laaca guniʼbe: «Gudxi naa xi racaláʼdxiluʼ gudieeʼ lii para quixeʼ lii ne zudieeʼ ni lii». 29 Para bicabi Jacob: «Lii nánnaluʼ pabiáʼ maʼ bineʼ xhiiñaluʼ ne guizáʼ maʼ bidale ca dendxuʼ stiluʼ lu nayaʼ. 30 Ante guendaʼ ra nuuluʼ, huaxiéʼ cosa nápaluʼ, peru yanna guizáʼ maʼ bidale ca dendxuʼ stiluʼ. Dede dxi bedandayaʼ, caguu Jehová ndaayaʼ lii. Yanna, ¿padxí guneʼ xiixa pur familia stinneʼ yaʼ?».
31 Óraque gunabadiidxaʼ Labán laabe: «¿Xi racaláʼdxiluʼ gudieeʼ lii yaʼ?». Para bicabi Jacob: «¡Cadi gudiiluʼ naa gastiʼ! Pa gúniluʼ ni chinabaʼ lii, záparuaʼ ca dendxuʼ stiluʼ. 32 Yannadxí zazayaʼ lade guiráʼ ca dendxuʼ ca, ne lii cueechuluʼ ca dendxuʼ pintu o ca ni napa mancha naroʼbaʼ ne ca dendxuʼ barracu nahuiiniʼ color café, zaqueca ca chiva hembra pintu o ni napa mancha naroʼbaʼ. Ne guiráʼ ca maniʼ ni gale zacá nga quixeneluʼ naa. 33 Ora cheluʼ chiguuyaluʼ ca ni cudiiluʼ naa, zudiiluʼ cuenta cadi cacaaʼ stiluʼ.* Pa gúʼyaluʼ napaʼ ti chiva hembra ni cadi pintu ne ni qué gapa mancha naroʼbaʼ o ti dendxuʼ barracu nahuiiniʼ ni cadi café, óraque zanda guiniʼluʼ cabanaʼ stiluʼ».
34 Ngue runi guníʼ Labán: «¡Biaʼsi! Zacá gácani». 35 Ne dxi que guleechú Labán lade guiráʼ ca chiva que, ca chivu ni napa raya o ca ni napa mancha naroʼbaʼ ne ca chiva hembra pintu o ni napa mancha naroʼbaʼ. Guleechube guiráʼ maniʼ ni napa xiixa mancha blancu ne guiráʼ dendxuʼ nahuiiniʼ barracu color café. Ne bidiibe ca xiiñibe gápacaʼ ca maniʼ que. 36 Despué bireebe zebe ti lugar ni riaana chonna gubidxa de ra nuu Jacob, ne Jacob la? biaana cayapa xcaadxi dendxuʼ stiʼ Labán.
37 Ne bigá Jacob rama stiʼ yaga estoraque, stiʼ yaga almendro ne stiʼ yaga biduaa,* ne biraabe ti ndaa ládicani para guihuinni ra na blancu. 38 Despué gucuaabe ca rama ni biraabe que, bizuhuaabe cani ra canal ne ra riguéʼ ca dendxuʼ que nisa, para chúʼcame brama raqué.
39 Ngue runi ora riuu ca dendxuʼ que brama ra nuu ca rama que, rápacame cría ni napa raya, ni na pintu o ni napa mancha naroʼbaʼ. 40 Óraque ribeechú Jacob ca dendxuʼ nahuiiniʼ barracu ne rucaabe laacame guyadxícame ca dendxuʼ ni napa raya ne ca de color café ni nuu lade ca dendxuʼ stiʼ Labán. De raqué ribeechube ca dendxuʼ stibe que, para cadi guiúʼchacame ca dendxuʼ stiʼ Labán. 41 Ne cada biaje chuʼ ca dendxuʼ jma nadipaʼ que brama, ruzuhuaa Jacob ca rama que ra nuu ca canal que, para chuʼ ca dendxuʼ que brama raqué ora gúʼyacame cani. 42 Peru pa cadi nadipaʼ ca maniʼ que la? qué riguube ca rama que. Ngue runi stiʼ Labán ca cría ni cadi nadipaʼ que, ne ca ni nadipaʼ que stiʼ Jacob.
43 Pur ngue runi guizáʼ ricu guca hombre que. Gúpabe stale dendxuʼ, camellu ne burru ne hombre ne gunaa ni biʼniʼ xhiiñabe.
31 Gudiʼdiʼ si tiempu, gunna Jacob caníʼ ca xiiñiʼ Labán: «Maʼ biaanané Jacob guiráʼ ni napa bixhózenu. Maʼ ricu laabe purtiʼ maʼ gucuaabe ni guca stiʼ bixhózenu». 2 Ne ora ruuyadxí Jacob lú Labán, rudiibe cuenta maʼ gadxé modo ruuyaʼ laabe. 3 Últimu la? gudxi Jehová Jacob: «Bibiguetaʼ xquidxi bixhózeluʼ ne bixhozebiidaluʼ, ra nuu ca familia stiluʼ. Ne naa qué zusaanaʼ lii». 4 Ngue runi biseendatidxi Jacob Raquel ne Lea checaʼ lu layú ra cayápabe ca dendxuʼ que. 5 Óraque gúdxibe laacaʼ:
«Maʼ bidieeʼ cuenta maʼ gadxé si modo ruuyaʼ bixhózetu naa. Peru Dios stiʼ bixhozeʼ qué huasaana diʼ naa. 6 Laatu nánnatu interu stipa stinneʼ huayuneʼ xhiiñaʼ bixhózetu. 7 Ne neca huayananebe stinneʼ ne chii biaje maʼ bichaabe biaʼ riguíxebe naa, cadi cudii Dios lugar guninabe naa. 8 Ora rábibe naa “Zaguixeʼ lii né ca dendxuʼ ni gale pintu”, guiráʼ ca dendxuʼ que rápacaʼ cría pintu. Peru ora rábibe naa “Zaguixeʼ lii né ca dendxuʼ gale napa raya”, guiráʼ ca dendxuʼ que rápacaʼ cría ni napa raya. 9 Nga runi, cayaxha Dios ca maniʼ stiʼ bixhózetu ne maʼ bidiibe laacame naa. 10 Ti dxi, tiempu nuu ca dendxuʼ que brama, gupaʼ ti bacaandaʼ. Biiyaʼ cacaa ca chivu barracu ni napa raya, ca pintu ne ca ni napa mancha ca chiva ni nuu lade manada que. 11 Óraque, lu bacaandaʼ que gudxi ángel stiʼ Dios ni dxandíʼ naa: “¡Jacob!”. Ne naa bicabeʼ: “Raríʼ nuaaʼ”. 12 Ne laabe gúdxibe naa: “Canabaʼ lii guindisaʼ luluʼ ne gúʼyaluʼ ca chivu barracu ni napa raya, ca pintu ne ca ni napa mancha, laasicame cacaacame ca chiva ni nuu lade manada ca. Ne zacá cazaaca ni purtiʼ maʼ biiyaʼ guiráʼ ni cayuni Labán lii. 13 Naa nga Dios ni dxandíʼ ni bihuinni nezaluluʼ dxi nuuluʼ Betel, ra bindaateluʼ aceite lu ti guié* ne ra bíʼniluʼ ti promesa. Yanna guyuu listu, biree de ndaaniʼ guidxi riʼ ne biguetaʼ guidxi ra gúleluʼ”».
14 Para gudxi Raquel ne Lea laabe: «Maʼ cadi cabézadu gudii bixhózedu laadu xiixa. 15 Ruuyabe laadu casi binni de sti guidxi. Maʼ bitoobe laadu ne nabánibe de bueltu ni gucuaabe pur laadu. 16 Guiráʼ cosa risaca ni maʼ guxha Dios bixhózedu, stidu cani ne stiʼ ca xiiñidu cani. Nga runi, biʼniʼ guiráʼ ni maʼ gudxi Dios lii».
17 Despué, bidxiibaʼ Jacob ca xiiñiʼ ne ca xheelaʼ deche camellu 18 ne bireenebe guiráʼ dendxuʼ stibe ne guiráʼ cosa risaca ni maʼ nápabe, guiráʼ maniʼ ni maca nápabe ne ni bidale Padán-Aram, bireebe zebe Canaán, ra nuu bixhózebe Isaac.
19 Ca dxi que, biree Labán ziugá guichaladi ca dendxuʼ stiʼ, laga nuube raqué, gulaʼnaʼ Raquel ca bidóʼ stibe.* 20 Ne guca Jacob jma listu que Labán, arameu que, ne biree zeʼ sin ñabi laabe gastiʼ. 21 Ngue runi bireebe zinebe guiráʼ ni nápabe. Gudíʼdibe guiiguʼ Éufrates ne bireebe zebe lugar ra nuu stale dani stiʼ Galaad. 22 Peru ra guionna gubidxa, gúdxicabe Labán maʼ bitopa Jacob stiʼ ne maʼ zeʼ. 23 Ngue runi bicaalisaa Labán ca biʼchiʼ* ne guzanándabe Jacob gadxe gubidxa. Ne yeugaandabe laa lugar ra nuu stale dani stiʼ Galaad. 24 Peru gueelaʼ que guniʼné Dios Labán, arameu que, lu ti bacaandaʼ ne gúdxibe laa: «Intiica si chitídxiluʼ Jacob, gupagá si lii né ni guiniʼluʼ».*
25 Yanna, maʼ bicuí Jacob yoo de lari stiʼ lu dani que ne Labán ne ca biʼchiʼ laaca bicuicaʼ yoo de lari sticaʼ lugar ra nuu stale dani stiʼ Galaad. Para bidxiña Labán Jacob 26 ne gúdxibe laa: «¿Xii ndiʼ maʼ bíʼniluʼ pue? ¿Xiñee gudxíteluʼ naa ne zineluʼ ca xiiñeʼ casi ñácacabe esclava ni gunaazecabe lu guerra pue? 27 ¿Xiñee gudxíteluʼ naa ne nagaʼchiʼ bireeluʼ sin ñábiluʼ naa pue? Pa ñaca ñábiluʼ naa la? dxi nireeluʼ de ra nuaaʼ ñuneʼ ti saa, nixidxi pandereta ne arpa. 28 Peru qué nibézaluʼ nudieeʼ ti bixiduʼ ca nietu stinneʼ* ne ca xiiñedxaapaʼ. Bíʼniluʼ ni runi ti binnihuati. 29 Ñanda ñunenaʼyaʼ laatu, peru nuchiʼ gudxi Dios stiʼ bixhózetu* naa: “Intiica si chitídxiluʼ Jacob, gupagá si lii né ni guiniʼluʼ”. 30 Nannaʼ cabánaluʼ ra lidxi bixhózeluʼ ne nuuluʼ guibiguétaluʼ raqué. Peru ¿xiñee guláʼnaluʼ ca dios stinneʼ pue?».
31 Óraque gudxi Jacob Labán: «Bireeʼ nagaʼchiʼ purtiʼ bidxibeʼ nucaaluluʼ naa ne ñáxhaluʼ naa ca xiiñiluʼ. 32 Peru ca dios stiluʼ la? biyubi cani, ne binni ni gucuaa cani naquiiñeʼ gatiʼ. Biyubi lade guiráʼ ni napaʼ nezalú ca bíʼchinu ne gucuaa ni stiluʼ». Peru qué ganna Jacob pa Raquel gulaʼnaʼ ca dios que. 33 Óraque biyubi Labán cani ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Jacob, ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Lea ne ndaaniʼ yoo de lari stiʼ guiropaʼ criada que, peru qué nidxélabe cani. Bireesibe ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Lea, yeyúbibe cani ndaaniʼ yoo de lari stiʼ Raquel. 34 Peru dede ante, gucuaa Raquel ca bidóʼ que ne bicaachibe cani ndaaniʼ dxumi stiʼ xiá ni riquiiñeʼ ca gunaa para quíbacaʼ camellu ne guribe luni. Ngue runi biyubi Labán cani ndaaniʼ yoo de lari que, peru qué nidxélabe cani. 35 Óraque gudxi Raquel bixhoze: «Cadi guidxiichiluʼ, señor stinneʼ, peru qué zanda diʼ guzuhuaaʼ nezaluluʼ. Cazaacaʼ ni rizaaca ca gunaa cada beeu». Ne biyúbiruʼ Labán ca bidóʼ que, peru neca peʼ biyúbibe cani qué nidxélabe cani.
36 Óraque bidxiichiné Jacob Labán ne gúdxibe laa: «¿Paraa bicheeniáʼ lii pue? ¿Xi pecadu bineʼ para sánandaluʼ naa pue? 37 Yanna maʼ biluxe bidxieenaluʼ guiráʼ ca cosa stinneʼ, ¿bidxeʼluʼ xiixa stiluʼ la? Gudixhe ni nezalú ca bicheʼ ne ca bíʼchiluʼ ne laacabe guiníʼcabe tu tobi de laanu napa razón. 38 Gande iza guyuaaʼ ra nuuluʼ ne nin tobi de ca dendxuʼ ne ca chiva stiluʼ qué nididixiiñiʼ ne qué ñuu dxi ñahuaʼ ti dendxuʼ stiluʼ. 39 Ora ruxuuxe maniʼ guiʼxhiʼ tobi de ca maniʼ stiluʼ, qué ñuu dxi nisaanaʼ laame ra nuuluʼ. Rudiee lii tobi stinneʼ. Ne ora cuanaʼ binni tobi —gúcani ridxíʼ o huaxhinni— rucaaluʼ naa quixeʼ sácame. 40 Ridxíʼ la? guizáʼ bidxuíʼ gubidxa naa ne huaxhinni la? biaʼ qué ñuuti si nanda naa. Dede qué randa raseʼ. 41 Maʼ ziniáʼ gande iza cayuneʼ dxiiñaʼ para lii ndaaniʼ lídxiluʼ: 14 iza pur guiropaʼ xiiñidxaapaluʼ ne xhoopaʼ iza pur ca dendxuʼ stiluʼ, ne chii biaje bichaaluʼ biaʼ riguíxeluʼ naa. 42 Pa ñaca nusaana Dios stiʼ bixhozeʼ —Dios stiʼ Abrahán ne Dios ni ridxibi Isaac— naa la? nagasi nudxiguétaluʼ naa xieenayaʼ. Peru biiyaʼ Dios pabiáʼ naná nuaaʼ ne pabiáʼ nadipaʼ maʼ bineʼ dxiiñaʼ. Nga runi gudindenebe lii nuchiʼ».
43 Óraque bicabi Labán Jacob: «Xiiñeʼ ca gunaa riʼ, ca xcuidi riʼ laaca xiiñeʼ laacaʼ ne ca dendxuʼ riʼ laaca stinneʼ laacame. Guiráʼ ni cayuuyuʼ riʼ stinneʼ ne stiʼ ca xiiñedxaapaʼ cani. ¿Ximodo guneʼ xiixa ni guniná laacabe o ni guniná ca xiiñicabe ni gúpacabe yaʼ? 44 Gúninu ti acuerdu, ne gácani testigu entre guirópanu». 45 Ngue runi gucuaa Jacob ti guié ne bizuhuaabe ni casi ti columna. 46 Óraque gudxi Jacob ca biʼchiʼ: «Lagutopa guié». Ne bizulú cutópacabe guié ne bicuícabe cani montón. Despué gudócabe lu montón guié que. 47 Gulee lá Labán ni Jegar-Sahadutá,* peru Jacob gulee lani Galeed.*
48 Para ná Labán: «Yannadxí naca montón guié riʼ testigu entre naa ne lii». Ngue runi biree lá ni Galeed 49 ne Torre,* purtiʼ guníʼ Labán: «Jehová guʼyaʼ naa ne lii ora maʼ cadi cadúʼyalisaanu. 50 Pa guninaluʼ ca xiiñeʼ o guichaganaluʼ xcaadxi gunaa aparte de laacabe, neca qué chuʼ nin ti hombre ládenu guʼyaʼ ni la? bietenalaʼdxiʼ naca Dios testigu entre naa ne lii». 51 Ne gudxi Labán Jacob: «Raríʼ nuu montón guié riʼ ne columna ni gundisaʼ para iquiiñecani de testigu entre naa ne lii. 52 Montón guié riʼ ne columna riʼ nácacani testigu para cadi tideʼ chericaʼ de montón riʼ para gunenaʼyaʼ lii ne nin lii cadi tídiluʼ cheríʼ de montón riʼ ne de columna riʼ para guninaluʼ naa. 53 Ne guni juzgar Dios stiʼ Abrahán ne Dios stiʼ Nacor laanu, purtiʼ laa nga Dios stiʼ bixhózecabe». Ne biʼniʼ jurar Jacob pur Dios ni ridxibi Isaac, bixhoze.
54 Despué, bidii Jacob ti ofrenda lu dani que ne biʼniʼ invitarbe ca bíʼchibe gocaʼ. Gudócabe ne lu dani que gudíʼdicabe gueelaʼ que. 55 Ne siadóʼ roʼ biasa Labán, bidii bixiduʼ ca xnietu* ne ca xiiñidxaapaʼ ne guluube ndaayaʼ laacaʼ. De raqué bireebe zebe ra lídxibe.
32 Biree Jacob zeʼ, ne bidxaagalú ca ángel stiʼ Dios laabe. 2 Casi peʼ biʼyaʼ Jacob laacabe guníʼ: «¡Ndiʼ nga campamentu* stiʼ Dios!». Ngue runi gulee labe lugar que Mahanaim.*
3 Óraque biseendaʼ Jacob caadxi hombre ra nuu Esaú, biʼchiʼ. Nabeza Esaú lu región stiʼ Seír, laaca laani nga Edom. 4 Ne biʼniʼ mandarbe laacaʼ: «Lagabi ndiʼ Esaú, señor stinneʼ: “Ndiʼ nga ni ná Jacob, mozo stiluʼ: «Ra lidxi Labán nga gulezaʼ* biaʼ tiempu maʼ gudiʼdiʼ ca 5 ne maʼ napaʼ toro, burru ne dendxuʼ, zaqueca hombre ne gunaa ni runi xhiiñaʼ. Ne cuseendatidxeʼ ni lii, señor stinneʼ, para gánnaluʼ ximodo nuaaʼ ne guidxaagaluluʼ naa galán»”».
6 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, biguetaʼ ca hombre que ra nuu Jacob ne gúdxicaʼ laabe: «Guyuudu ra nuu bíʼchiluʼ Esaú ne yanna zedadxaagalube lii, ne nebe tapa gayuaa hombre». 7 Óraque guizáʼ bidxibi Jacob ne guyuu xizaa, ngue runi gucuaabe guiráʼ ca binni ni zinebe que, ca dendxuʼ stibe, ca maniʼ stibe ne ca camellu stibe ne bíʼnibe laacaʼ chupa grupu. 8 Ne guniʼbe: «Pa gucaalú Esaú primé grupu ca la? zanda guxooñeʼ sti grupu ca».
9 Despué, biʼniʼ orar Jacob: «Dios stiʼ bixhozeʼ* Abrahán ne Dios stiʼ bixhozeʼ Isaac, lii, Jehová, maʼ gúdxiluʼ naa: “Biguetaʼ xquídxiluʼ, ra nuu familia stiluʼ ne naa zacaʼ nachaʼhuiʼ né lii”. 10 Qué runi merecer diʼ mozo stiluʼ riʼ guendarannaxhii ni maʼ biluiʼluʼ laa ne ninca modo qué huasaanaluʼ laa. Dxi gudideʼ guiiguʼ Jordán, bastón si stinneʼ ziniáʼ, peru yanna guizáʼ maʼ stale ni napaʼ dede maʼ napaʼ chupa grupu de binni. 11 Canabaʼ lii gulaluʼ naa de lu náʼ bicheʼ Esaú, purtiʼ cadxibeʼ gueeda guninabe naa, ca xcuidi ca ne jñaacaʼ. 12 Purtiʼ lii maʼ guniʼluʼ: “Dxandíʼ peʼ zacaʼ nachaʼhuiʼ né lii ne zuneʼ gueeda gaca ca xiiñiluʼ* casi yuxi ni rí’ guriá nisadóʼ, purtiʼ guizáʼ stálecani dede guirutiʼ tu zanda ugabaʼ cani”».
13 Ne raqué gudíʼdibe gueelaʼ. Bicaalisaabe caadxi de ca cosa ni nápabe para gusigáʼdebe Esaú, bíʼchibe: 14 Chupa gayuaa chiva, gande chivu, chupa gayuaa dendxuʼ hembra, gande borregu, 15 treinta camellu hembra ne cría stícame, cuarenta vaca, chii toro, gande burra ne chii burru.
16 De raqué bíʼnibe ca maniʼ que pur grupu ne bidiibe laacame ca ni runi xhiiñabe, ne gúdxibe laaca’: «Lasániru ne lasá zitu zitu de cada grupu». 17 Ne gúdxibe ni zániru que: «Pa guidxaagaluluʼ Esaú bicheʼ ne guinabadiidxabe lii “¿Tu xhiiñaʼ rúniluʼ ne paraa cheluʼ? ¿Tu stiʼ ca maniʼ ni zániru nezaluluʼ ca?”. 18 Gudxi laabe: “Stiʼ Jacob mozo stiluʼ laacame. Ti regalu para lii ndiʼ, señor stinneʼ Esaú. Ne laapebe zeedabe atrá de laadu”». 19 Ne laaca gúdxibe ni guiropa ne guionna que ne guiráʼ ca ni zeʼ atrá de cada grupu de maniʼ que. Gúdxibe laaca’: «Nga nga ni gábitu Esaú ora guidxaagalutu laa. 20 Ne laaca lagabi laabe: “Atrá de laadu zeeda Jacob mozo stiluʼ”». Purtiʼ guníʼ ique Jacob: «Pa gucuudxeʼ laabe ra guseendaʼ primé ti regalu para laabe la? ora guuyaʼ laabe, zándaca guidxaagalube naa galán». 21 Ngue runi, guzániru ca hombre ni runi xhiiñabe ni ziné regalu que. Ne laabe biaanabe gueelaʼ que ndaaniʼ yoo de lari stibe.
22 Peru gueelaʼ que, biasa Jacob gucuaa guiropaʼ xheelaʼ, guiropaʼ criada stiʼ ne ca 11 xiiñiʼ ne gudíʼdicabe ra cadi ziáʼ nisa ndaaniʼ guiiguʼ Jaboc. 23 Ndiʼ nga ni bíʼnibe para gudíʼdicabe guiiguʼ que ne laaca gudidinebe guiráʼ ni zinebe.
24 Yanna, ora biaana Jacob stubi, gudindené ti hombre laabe dede ra birá gueelaʼ. 25 Ora biʼyaʼ hombre que qué ganda gusaba Jacob, gudaʼnaʼ dxitaxáʼnabe. Ngue runi biaaxha dxitaxaʼnaʼ Jacob ra cadindené hombre que. 26 De raqué guníʼ hombre que: «Bindaa naa purtiʼ maʼ cará gueelaʼ». Peru Jacob bicabi: «Qué zundaaʼ lii pa qué uguuluʼ ndaayaʼ naa». 27 Óraque gunabadiidxaʼ hombre que laabe: «¿Tu laluʼ yaʼ?». Ne laabe bicábibe: «Naa laʼyaʼ Jacob». 28 «Maʼ qué zaree laluʼ Jacob —ná hombre que rabi laabe—, maʼ Israel* nga guiree laluʼ, purtiʼ maʼ gudindeneluʼ Dios ne hombre, ne yanna maʼ biʼniʼ ganarluʼ». 29 De raqué ná Jacob rabi laabe: «Canabaʼ lii gábiluʼ naa tu laluʼ». Peru hombre que guníʼ: «¿Xiñee racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ tu laʼyaʼ?». Óraque guluube ndaayaʼ Jacob raqué. 30 Ngue runi gulee lá Jacob lugar que Peniel,* purtiʼ guníʼ: «Maʼ biiyaʼ lú Dios ne nabáneruaʼ».
31 Maʼ caree gubidxa ora zidíʼdibe Peniel,* ne nachiitaʼ zizabe purtiʼ gucaná dxitaxáʼnabe. 32 Nga runi, dede yanna, qué ro ca xiiñiʼ Israel tendón stiʼ xcoʼreʼ* maniʼ, ni didi lu dxitaxáʼnacame, purtiʼ tendón stiʼ xcoʼreʼ Jacob nga gudaʼnaʼ hombre que.
33 Ora gundisalú Jacob, biiyabe zedané Esaú tapa gayuaa hombre. Ngue runi gudiizibe ca xcuidi que lu Lea, lu Raquel ne lu ca criada stibe. 2 Bisánirube ca criada que né ca xiiñicaʼ, atrá de laacaʼ guluube Lea né ca xiiñiʼ, ne dede atrá guluube Raquel né José. 3 De raqué guzániru Jacob nezalú guirácabe ne ra zidxíñabe jma gaxha de bíʼchibe, bizuxíbibe dede gudixhe íquebe layú gadxe biaje.
4 Peru bixooñeʼ Esaú para guidxagalú laabe, gudiidxi laabe ne bidii bixiduʼ laabe, ne biinaʼ guirópacabe. 5 Ora gundisalú Esaú, biiyabe ca gunaa ne ca xcuidi que ne gunabadiidxabe: «¿Tu guiráʼ binni ndiʼ zedané lii pue?». Para bicabi Jacob laabe: «Xiiñeʼ laacabe, zacá nga caguu Dios ndaayaʼ mozo stiluʼ». 6 Óraque bidxiñaʼ ca criada que né ca xiiñicaʼ ne bizuxíbicaʼ, 7 laaca bidxiña Lea né ca xiiñiʼ ne bizuxíbicaʼ. Ne últimu la? bidxiña José ne Raquel ne bizuxíbicaʼ.
8 Óraque gunabadiidxaʼ Esaú Jacob: «¿Xi para biseendaluʼ guiráʼ ni bidxaagaluáʼ riʼ pue?». Bicabi Jacob laabe: «Para gusiecheʼ ladxidoʼloʼ, señor stinneʼ». 9 Ne gudxi Esaú laabe: «Bicheʼ, maʼ bidale guiráʼ ni napaʼ. Ca ndiʼ la? stiluʼ cani. Biaanané cani». 10 Peru gudxi Jacob laabe: «Coʼ, pa cusiecheʼ ladxidoʼloʼ la? rinabaʼ lii guicaaluʼ regalu riʼ, purtiʼ bedaniáʼ ni para ganda guuyaʼ lii. Maʼ biiyaʼ luluʼ ne zeeda gácani casi ñuuyaʼ lú Dios, purtiʼ galán modo bidxaagaluluʼ naa. 11 Rinabaʼ lii guicaaluʼ regalu ni bedaniáʼ para lii,* purtiʼ maʼ guluu Dios ndaayaʼ naa ne maʼ napaʼ guiráʼ ni caquiiñeʼ». Ne gúdxibe Esaú guicaa ni dede ra bicuudxibe laa.
12 Despué gudxi Esaú laabe: «Chuu pue. Naa gulueeʼ lii neza». 13 Peru bicabi Jacob laabe: «Señor stinneʼ, nánnaluʼ zeeda xcuidi ládedu. Ne laaca nánnaluʼ niáʼ dendxuʼ ne vaca ni napa cría. Pa sácame nagueenda ti dxi si la? guirácame záticame. 14 Canabaʼ lii, señor stinneʼ, sániruluʼ delante de mozo stiluʼ. Naa ziaaʼ jma chaahuiʼ, biaʼ rizá ca maniʼ ne ca xcuidi ni zedaniáʼ, dede ra chindayaʼ ra nuu señor stinneʼ guidxi Seír». 15 Óraque gudxi Esaú laabe: «Bidii lugar gusaananiáʼ lii caadxi binni ni niáʼ raríʼ». Peru bicabi Jacob laabe: «¿Xi para nuuluʼ gúniluʼ nga pue? Pur modo bidxaagaluluʼ naa, né nga si nuaaʼ nayecheʼ». 16 Ngue runi biguetaʼ Esaú guidxi Seír dxi que.
17 Ne biree Jacob zeʼ Sucot. Raqué bíʼnibe ti yoo ne bíʼnibe currá ni deʼguʼ ique ra guiaana ca maniʼ stibe. Ngue runi gulee labe lugar que Sucot.*
18 Dede dxi biree Jacob Padán-Aram, qué nizaacabe gastiʼ dede dxi yendabe guidxi Siquem, ni nuu lu layú stiʼ Canaán, ne bizuhuaabe ca yoo de lari stibe gaxha de guidxi que. 19 Despué gudíxebe ti gayuaa pieza de bueltu para guziʼbe ti ndaa layú ra bizuhuaabe yoo de lari stibe. Guziʼbe ni lu ca xiiñiʼ Hamor, bixhoze Siquem. 20 Raqué bicuibe ti altar ne gulee labe ni Dios ni dxandíʼ, Dios stiʼ Israel.
34 Yanna, Dina —xiiñidxaapaʼ Jacob ne Lea— nabé rigánnabe ca baʼdudxaapaʼ de lugar que. 2 Ti dxi, biiyaʼ Siquem Dina, gucuaabe laa, gutanebe laa ne gulaxoobe laa. Siquem nga xiiñiʼ Hamor, heveu que, tobi de ca xaíque stiʼ lugar que. 3 Guizáʼ gucuá íquebe Dina, xiiñidxaapaʼ Jacob, guizáʼ guyuuláʼdxibe baʼdudxaapaʼ riʼ ne gucaláʼdxibe nucuudxibe laa.* 4 De raqué, gudxi Siquem bixhoze: «Gucané naa para guichaganaʼyaʼ baʼdudxaapaʼ riʼ».
5 Ora gunna Jacob gulaxoo Siquem Dina, nuu ca xiiñibe lu layú cayápacaʼ ca maniʼ stibe. Ngue runi qué niníʼ Jacob gastiʼ, guleza dede ora guibiguétacabe. 6 Despué, guyé Hamor, bixhoze Siquem, yeguiniʼné Jacob. 7 Peru ora gunna ca xiiñiʼ Jacob ni bizaaca que, nagueendaca bibiguétacaʼ de lu layú. Guizáʼ gucaná ladxidoʼcaʼ ne guizáʼ bidxiichicaʼ pur ni biʼniʼ Siquem Israel ra gutanebe xiiñidxaapaʼ Jacob, ti cosa ni cadi naquiiñeʼ gaca.
8 Peru guniʼné Hamor laacabe ne ná: «Riuulaʼdxiʼ xiiñeʼ Siquem* xiiñidxaapatu. Lagudii lugar guichaganáʼ xiiñeʼ laabe. 9 Gúninu ti acuerdu, gudiitu laadu ca xiiñidxaapatu para guichaganadu ne gudiʼdu laatu ca xiiñidxaapadu para guichaganatu. Ti zacá chuʼ ca familia stinu tobi si. 10 Zanda cuézatu ládedu ne ziuu guidubi guidxi stidu lu natu. Laguiaana, laguni negocio raríʼ ne lacueza ndaaniʼ guidxi riʼ». 11 Óraque gudxi Siquem bixhoze Dina ne ca bizaʼnaʼ: «Racalaʼdxeʼ gusiecheʼ laatu, nga runi zuneʼ intiica ni guinábatu naa. 12 Zanda guinábatu naa quixeʼ stale pur novia ca ne gudieeʼ laatu ti regalu naroʼbaʼ. Zudieeʼ laatu intiica cosa guinábatu naa. Peru canabaʼ laatu gudiitu lugar guichaganaʼyaʼ baʼdudxaapaʼ ca».
13 Peru guníʼ stiidxaʼ ca xiiñiʼ Jacob gusiguiicaʼ Siquem ne bixhózebe Hamor, purtiʼ gulaxoo Siquem bizáʼnacabe Dina. 14 Ngue runi bicábicabe: «Qué zanda diʼ gúnidu ni natu ca. Qué zanda diʼ gudiʼdu bizáʼnadu ti hombre ni caʼruʼ gaca circuncidar,* purtiʼ zusituini ludu. 15 Zanda gúnidu ni canábatu laadu pa gaca circuncidar guiráʼ hombre ni nuu ládetu, cásica laadu ma’ guca circuncidardu. 16 Despué zudiʼdu laatu ca xiiñidxaapadu para guichaganatu ne zacaadu ca xiiñidxaapatu para guichaganadu. Zabézadu ládetu ne zácanu ti guidxi si. 17 Peru pa qué gúnitu ni canábadu laatu ne qué gaca circuncidartu la? zacaadu xiiñidxaapadu ne zareʼdu de raríʼ».
18 Guyuulaʼdxiʼ Hamor ne Siquem ni gunábacabe laacaʼ. 19 Ngue runi nagueendaca biʼniʼ Siquem ni gunábacabe laa, purtiʼ dxandíʼ peʼ riuuláʼdxibe xiiñidxaapaʼ Jacob. Ne de ndaaniʼ familia stiʼ bixhózebe la? laabe nga ni jma runi respetar binni.
20 Ngue runi guyé Hamor ne Siquem ra puertaʼ guidxi que, ne sicaríʼ gúdxicabe ca hombre de xquídxicabe: 21 «Racaláʼdxiruʼ ca hombre riʼ cuézacaʼ ládenu sin tíndenu. Gudiʼnu lugar guiaanacabe raríʼ ne gúnicabe negocio. Cadi xa xiroobaʼ layú riʼ para guiaanacabe. Zanda guichagananu ca xiiñidxaapacabe ne gudiʼnu laacabe ca xiiñidxaapanu para guichaganácabe. 22 Peru ti cosa si canábacabe laanu: gaca circuncidar guiráʼ hombre de raríʼ, cásica laacabe ma’ guca circuncidárcabe. Zacatiʼ zanácabe cuézacabe ládenu para gácanu ti guidxi si. 23 ¿Cadi rábitu laaca zaca stinu guiráʼ cosa risaca ni nápacabe ne ca maniʼ stícabe la? Pue gúninu ni canábacabe laanu para cuézacabe ládenu». 24 Óraque biʼniʼ guiráʼ hombre ni riree ra puertaʼ guidxi que ni ná Hamor ne Siquem, ne guiráʼ hombre —guiráʼ ca ni riree ra puertaʼ guidxi que— guca circuncidar.
25 Peru, lu guionna gubidxa, laga nanaruʼ nuu ca hombre que, Simeón ne Leví —chupa xiiñiʼ Jacob, ca bizaʼnaʼ Dina— gucuaa cada tobi de laacaʼ ti espada ne guyecaʼ ndaaniʼ guidxi que. Biiticabe guiráʼ hombre de lugar que, ti cosa ni cadi cabeza ca binni que guizaaca. 26 Né espada biiticabe Hamor ne Siquem. Despué guleecabe Dina de ra lidxi Siquem ne zinécabe laa. 27 Laaca yendá xcaadxi xiiñiʼ Jacob lugar que, biiyacabe ca hombre ni maʼ guti que ne gucuaacabe guiráʼ cosa risaca nuu ndaaniʼ guidxi que, purtiʼ gulaxoo Siquem bizáʼnacabe. 28 Zinécabe ca dendxuʼ, ca yuze, ca burru sticaʼ ne guiráʼ ni nuu ndaaniʼ guidxi que ne ni nuu lu ca layú que. 29 Laaca gucuaacabe guiráʼ cosa risaca sticaʼ, ne zinécabe ca xcuidihuiiniʼ ne ca gunaa que casi esclavu ne gucuaacabe guiráʼ ni nuu ndaaniʼ lídxicaʼ.
30 Ora gunna Jacob ni bizaaca que, gúdxibe Simeón ne Leví: «Maʼ guluutu naa lu ti guendanagana naro’ba’. Pur laatu zabixhilaʼdxiʼ ca binni de guidxi riʼ naa:* ca cananeu ne ca perizita. Laanu huaxieʼnu. Zándaca zieegucabe para gucaalúcabe naa ne gunduuxecabe naa ne interu familia stinneʼ». 31 Peru laacaʼ bicábicaʼ: «¿Ñee zudiʼdu lugar guni tratárcabe bizáʼnadu casi ti gunaa ni riuuné tutiica* la?».
35 Despué gudxi Dios Jacob: «Biree, guyé Betel ne biaana raqué. Ne napa xidé gúniluʼ ti altar raqué para Dios ni dxandíʼ, ni bihuinni nezaluluʼ dxi canaguxooñeluluʼ de bíʼchiluʼ Esaú».
2 Óraque gudxi Jacob familia stiʼ ne guiráʼ ca ni nuu ra nuube: «Lagusaʼbiʼ ca dios stiʼ xcaadxi guidxi ni nápatu, lagusiá laatu ne laguchaa de lari. 3 Guireʼnu de raríʼ ne chuunu Betel. Raqué zuneʼ ti altar para Dios ni dxandíʼ, ni bicabi ca oración stinneʼ dxi cadideʼ ra nagana ne ni qué nusaana naa ratiica si huayaaʼ».* 4 Ngue runi bidiicabe Jacob guiráʼ dios stiʼ xcaadxi guidxi ni nécabe ne ca arete ni nanda diágacabe, ne bicaachiʼ Jacob guiráʼ ni xaʼnaʼ yaga naroʼbaʼ ni nuu gaxha de guidxi Siquem.
5 Ora bireecabe zécabe, bichibi Dios ca binni de ca guidxi ni nuu gaxha de laacabe, ngue runi guirutiʼ nizananda ca xiiñiʼ Jacob. 6 Gudiʼdiʼ si tiempu, yendá Jacob ne guiráʼ ca binni que ndaaniʼ guidxi Luz —o Betel—, ni nuu lu layú stiʼ Canaán. 7 Raqué bicuibe ti altar ne gulee labe lugar que El-Betel,* purtiʼ, dxi canaguxooñelube de bíʼchibe, raqué bihuinni Dios ni dxandíʼ nezalube. 8 Despué, guti Débora, gunaa ni bisiniisi Rebeca. Ne bicaachicabe laa xaʼnaʼ ti yaga roble, ñee ti danihuiiniʼ ni nuu Betel. Ngue runi gulee lá Jacob yaga que Alón-Bacut.*
9 Dede dxi biree Jacob Padam-Arám, bihuinni Dios nezalube ne guluu ndaayaʼ laabe. 10 Óraque gudxi Dios laabe: «Jacob nga laluʼ. Peru maʼ qué zaree laluʼ Jacob, maʼ Israel nga guiree laluʼ». Dede dxi que maʼ Israel gudxi Dios laabe. 11 Laaca gudxi Dios laabe: «Naa nga Dios ni jma napa poder. Gupa stale xiiñiluʼ ne gácacabe stale. Zeeda gácaluʼ bixhoze ca guidxi naroʼbaʼ, de ti grupu naroʼbaʼ de guidxi. Ne lade ca xiiñiluʼ ziuu stale tu zaca rey.* 12 Layú ni bidieeʼ Abrahán ne Isaac zudieeʼ ni lii ne laaca zudieeʼ ni ca xiiñiluʼ». 13 Óraque bisaana Dios Jacob ne biree de lugar ra guniʼné laabe.
14 Ne gundisaʼ Jacob ti columna, ti columna de guié, ra guniʼné Dios laabe. Bixhiibe ti ofrenda* lu columna que ne bindaatebe aceite luni. 15 Ne guleelaruʼ Jacob lugar que Betel, lugar ra guniʼné Dios laa.
16 Yanna, bireecabe de Betel. Ne nuurucabe zitu de Efrat, bizulú Raquel cayapa baʼduʼ ne guca nagana para laa gapa baʼduhuiiniʼ que. 17 Ne ora jma nagana cayaca para laabe gápabe baʼduhuiiniʼ que, gudxi partera que laabe: «Cadi guidxíbiluʼ, purtiʼ laaca zápaluʼ hombrehuiiniʼ riʼ». 18 Peru maʼ cayati Raquel óraque. Ne ante gátibe,* gulee labe baʼduhuiiniʼ que Ben-Oní.* Peru Jacob gulee lá baʼduhuiiniʼ que Benjamín.* 19 Zaqué nga gutiʼ Raquel, ne bicaachicabe laabe neza zécabe Efrat, o Belén. 20 Ne gundisaʼ Jacob ti columna lu baʼ stibe. Laani nga columna stiʼ baʼ stiʼ Raquel dede yanna.
21 Despué, biree Israel de raqué ne bicuí yoo de lari stiʼ chericaʼ si de torre stiʼ Éder. 22 Ca dxi nabeza Israel lugar que, guyé Rubén ne gutané Bilhá, tobi de ca xheelaʼ bixhoze, ne gunna Israel ni bíʼnibe.
Biaʼsi 12 nga ca xiiñiʼ Jacob. 23 Ca xiiñibe ni gupa Lea nga Rubén, baʼduʼ primé stibe, laaca gúpabe Simeón, Leví, Judá, Isacar ne Zabulón. 24 Ne Raquel gupa José ne Benjamín. 25 Bilhá, criada stiʼ Raquel, gupa Dan ne Neftalí. 26 Ne Zilpá, criada stiʼ Lea, gupa Gad ne Aser. Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Jacob, ni gúpabe Padán-Aram.
27 Gudiʼdiʼ si tiempu, yendá Jacob ra nuu Isaac, bixhoze. Yendabe Mamré, ni nuu Quiryat-Arbá, o Hebrón, ra maca guleza Abrahán ne Isaac casi binni de sti guidxi. 28 Biaʼsi ti gayuaa ochenta iza bibani Isaac. 29 Gucuaabe bi últimu biaje, ne gútibe despué de bibánibe galán xadxí,* ne bidxíñabe ra nuu ca binni xquídxibe.* Ca xiiñibe Esaú ne Jacob bicaachicaʼ laabe.
36 Ndiʼ nga historia stiʼ Esaú, o Edom.
2 Bichaganá’ Esaú gunaa de Canaán. Bichaganabe Adá xiiñiʼ Elón, hitita que, ne Oholibamá xiiñi’ Aná, xnieta Zibeón, heveu que. 3 Laaca bichaganabe Basemat xiiñiʼ Ismael, bizaʼnaʼ Nebayot.
4 Gupa Adá ti xiiñiʼ Esaú ni láʼ Elifaz ne Basemat gupa ti xiiñibe ni láʼ Reuel
5 ne Oholibamá gupa Jeús, Jalam ne Coré.
Laacabe nga ca xiiñiʼ Esaú ni gule Canaán. 6 Despué, biree Esaú zeʼ sti lugar cadi tan zitu de ra nuu bíʼchibe Jacob ne zinebe ca xheelabe, ca xiiñibe, ca xiiñidxaapabe ne guiráʼ ca ni nabeza ra lídxibe ne laaca zinebe ca yuze stibe ne guiráʼ maniʼ ni nápabe ne guiráʼ cosa risaca ni bidale stibe dxi nuube Canaán. 7 Cumu guirópacabe maʼ nápacabe stale cosa la? maʼ qué ganda cuézacabe ti lugar si. Guizáʼ maʼ stale maniʼ nápacabe ne maʼ cadi cugaanda guixi stiʼ ca layú ra nabézacabe* para gócame. 8 Ngue runi yendeza Esaú lugar ra nuu stale dani stiʼ Seír. Esaú nga Edom.
9 Ndiʼ nga historia stiʼ Esaú, bixhoze ca edomita, ca ni nabeza lugar ra nuu stale dani stiʼ Seír.
10 Ndiʼ nga lá ca xiiñiʼ Esaú, Elifaz xiiñiʼ Adá, xheelaʼ Esaú, ne Reuel xiiñiʼ Basemat, sti xheelaʼ Esaú.
11 Ca xiiñiʼ Elifaz nga Temán, Omar, Zefó, Gatam ne Quenaz. 12 Ne Elifaz xiiñiʼ Esaú, gupa sti xheelaʼ* ni láʼ Timná. Gudiʼdiʼ si tiempu gupa Timná ti xiiñiʼ Elifaz ni láʼ Amalec. Laacabe nga ca xiiñiʼ Adá, xheelaʼ Esaú.
13 Ca xiiñiʼ Reuel nga Náhat, Zérah, Samá ne Mizá. Laacabe nga ca xiiñiʼ Basemat, xheelaʼ Esaú.
14 Ne Oholibamá xheelaʼ Esaú, xiiñidxaapaʼ Aná, xnieta Zibeón, gúpabe Jeús, Jalam ne Coré, ca xiiñiʼ Esaú.
15 Ndiʼ nga ca hombre ni guca xaíque* ni biree lade ca xiiñiʼ Esaú. De lade ca xiiñiʼ Elifaz —baʼduʼ primé stiʼ Esaú— biree ca xaíque riʼ: Temán, Omar, Zefó, Quenaz, 16 Coré, Gatam ne Amalec. Laacabe nga ca ni guca xaíque stiʼ familia stiʼ Elifaz lu región stiʼ Edom. Laacabe nga ca xiiñiʼ Adá.
17 De lade ca xiiñiʼ Reuel —xiiñiʼ Esaú— biree ca xaíque riʼ: Náhat, Zérah, Samá ne Mizá. Laacabe nga ca ni guca xaíque stiʼ familia stiʼ Reuel lu región stiʼ Edom. Laacabe nga ca xiiñiʼ Basemat, xheelaʼ Esaú.
18 Ne últimu la? de lade ca xiiñiʼ Oholibamá —xheelaʼ Esaú— biree ca xaíque riʼ: Jeús, Jalam ne Coré. Laacabe nga ca ni guca xaíque ni gupa Oholibamá xiiñidxaapaʼ Aná, xheelaʼ Esaú.
19 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Esaú —o Edom— ne ca ni guca xaíque stícabe.
20 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Seír, horeu que —ca primé ni guleza ndaaniʼ guidxi ca— Lotán, Sobal, Zibeón, Aná, 21 Disón, Ézer ne Disán. Laacabe nga ca ni guca xaíque stiʼ ca horeu —ca xiiñiʼ Seír— lu región stiʼ Edom.
22 Ca xiiñiʼ Lotán nga Horí ne Hemam. Ne Timná nga bizaʼnaʼ Lotán.
23 Ca xiiñiʼ Sobal nga Alván, Manáhat, Ebal, Sefó ne Onam.
24 Ca xiiñiʼ Zibeón nga Ayá ne Aná. Laabe nga Aná ni bidxela ra cadá nisa ndáʼ* lu desiertu, ra cayápabe ca burru stiʼ bixhózebe Zibeón.
25 Gupa Aná ti xiiñiʼ ni láʼ Disón ne ti xiiñidxaapaʼ ni láʼ Oholibamá.
26 Ca xiiñiʼ Disón nga Hemdán, Esbán, Itrán ne Kerán.
27 Ca xiiñiʼ Ézer nga Bilhán, Zaaván ne Acán.
28 Ca xiiñiʼ Disán nga Uz ne Arán.
29 Ndiʼ nga ca hombre ni guca xaíque stiʼ ca horeu: Lotán, Sobal, Zibeón, Aná, 30 Disón, Ézer ne Disán. Laacabe nga ca ni guca xaíque stiʼ ca horeu lu región stiʼ Seír.
31 Yanna, ndiʼ nga ca rey ni biʼniʼ mandar ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Edom ante gapa ca israelita* ti rey. 32 Bela xiiñiʼ Beor, biʼniʼ mandarbe Edom, ne biree lá guidxi stibe Dinhabá. 33 Dxi gutiʼ Bela, biʼniʼ mandar Jobab lugar stibe, Jobab nga xiiñiʼ Zérah de guidxi Bozrá. 34 Dxi gutiʼ Jobab, biʼniʼ mandar Husam lugar stibe, de guidxi stiʼ ca temanita nga Husam. 35 Dxi gutiʼ Husam, biʼniʼ mandar Hadad xiiñiʼ Bedad lugar stibe, ne biree lá guidxi stibe Avit. Laabe nga biʼniʼ ganarbe ca madianita lu layú stiʼ Moab. 36 Dxi gutiʼ Hadad, biʼniʼ mandar Samlá lugar stibe, de guidxi Masrecá nga Samlá. 37 Dxi gutiʼ Samlá, biʼniʼ mandar Shaúl lugar stibe, de guidxi Rehobot ni nuu gaxha de ti guiiguʼ nga Shaúl. 38 Dxi gutiʼ Shaúl, biʼniʼ mandar Baal-Hanán xiiñiʼ Acbor, lugar stibe. 39 Dxi gutiʼ Baal-Hanán xiiñiʼ Acbor, biʼniʼ mandar Hadar lugar stibe. Biree lá guidxi stibe Paú ne xheelabe biree lá Mehetabel, xiiñidxaapaʼ Matred, ne xiiñidxaapaʼ Mezahab nga Matred.
40 Ndiʼ nga ca xaíque ni zeeda de ca xiiñiʼ Esaú —nexhechaahuiʼ lácabe pur familia ne pur lugar ra nabézacabe— xaíque Timná, Alvá, Jetet, 41 Oholibamá, Elá, Pinón, 42 Quenaz, Temán, Mibzar, 43 Magdiel ne Iram. Laacabe nga ca ni gucaʼ xaíque stiʼ Edom, nexhechaahuiʼ lácabe pur ca lugar ra gulézacabe ndaaniʼ ca guidxi stícabe. Ndiʼ nga Esaú, bixhoze ca edomita.
37 Yanna, nabézaruʼ Jacob Canaán, ra guleza bixhózebe casi binni de sti guidxi.
2 Ndiʼ nga historia stiʼ Jacob.
Dxi napa xiiñibe José 17 iza, rié hombrehuiiniʼ riʼ rigapa dendxuʼ né ca xiiñiʼ Bilhá ne Zilpá, ca xheelaʼ bixhózebe. Ti dxi, yetidxi José bixhoze ca cosa ni cadi jneza cayuni ca biʼchiʼ. 3 Jma gunnaxhii Israel José que xcaadxi xiiñiʼ purtiʼ maʼ huaniisibe dxi gúpabe laa, ne biʼniʼ mandarbe gaca ti lari galán* para laa. 4 Ora biʼyaʼ ca biʼchiʼ José jma nadxii bixhózecaʼ laabe, bizulú guca nanaláʼdxicaʼ José. Ne naduxhuʼ riníʼnecaʼ laabe.
5 Ti dxi, gupa José ti bacaandaʼ, gúdxibe ni ca bíʼchibe ne jmaruʼ si guca nanaláʼdxicaʼ laabe. 6 Sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Canabaʼ laatu gucaadiágatu bacaandaʼ ni gupaʼ. 7 Ti dxi, nuunu galaa layú, cundiibinu terciu guixi ni napa biidxiʼ, óraque biasa terciu guixi stinneʼ ne bizuhuaani. Málasi bidxiña ca terciu guixi stitu guidubi vuelta terciu guixi stinneʼ ne bizuxíbicani nezalú terciu guixi stinneʼ». 8 Para bicabi ca bíʼchibe laabe: «¿Ñee chigácaluʼ rey stidu ne chiguni mandarluʼ laadu la?». Nga runi, pur ca bacaandaʼ gupa José ne ca ni gúdxibe ca bíʼchibe, jmaruʼ si guca nanaláʼdxicaʼ laabe.
9 Despué, gupa José sti bacaandaʼ ne gúdxibe ni ca bíʼchibe. Gúdxibe laacaʼ: «Gupaʼ sti bacaandaʼ, peru biaje riʼ gunieeʼ xcaandaʼ cuzuxibi gubidxa, beeu ne 11 beleguí nezaluáʼ». 10 Gúdxibe ni bixhózebe ne ca bíʼchibe. Óraque gudindené bixhózebe laabe ne ná: «¿Xi riníʼ bacaandaʼ ni gúpaluʼ ca yaʼ? ¿Ñee zeeda xa jñaaluʼ, ca bíʼchiluʼ ne naa ne zuzuxíbidu dede layú nezaluluʼ la?». 11 Nga runi gupa ca biʼchiʼ José envidia laa, peru bixhózebe qué nusiaandaʼ ni guniʼbe que.
12 Ti dxi, yegapa ca bíʼchibe dendxuʼ stiʼ bixhózebe gaxha de guidxi Siquem. 13 Despué, gudxi Israel José: «Cayapa ca bíʼchiluʼ dendxuʼ gaxha de Siquem, ¿njaʼ? Napaʼ gana guseendaʼ lii ra nuucabe». Ne José bicabi: «¡Raríʼ nuaaʼ para guneʼ ni naluʼ!». 14 Ngue runi sicaríʼ gudxi bixhózebe laabe: «Guyé ra nuu ca bíʼchiluʼ, yeguuya pa cadi cayácacabe gastiʼ, biiyaʼ ximodo nuu ca dendxuʼ que ne biguetaʼ para gábiluʼ ni naa». De raqué bireebe de lu valle* ni nuu Hebrón ne zebe Siquem. 15 Despué, biiyaʼ ti hombre cananiti José lu ti layú ne gunabadiidxaʼ hombre que laabe: «¿Xi canayúbiluʼ?». 16 Para bicabi José: «Canayubeʼ ca bicheʼ. ¿Ñee nannuʼ paraa cayápacabe dendxuʼ la?». 17 Bicabi hombre que laabe: «Bireecabe de raríʼ. Ne binadiaʼgaʼ guníʼcabe: “Chuu Dotán”». Ngue runi biree José ziyubi ca biʼchiʼ ne bidxélabe laacaʼ Dotán.
18 Peru ante chindabe ra nuu ca bíʼchibe, de zitu biiyacaʼ zeedabe, ngue runi guníʼ stiidxacaʼ ximodo guuticaʼ laabe. 19 Ne guniʼcaʼ: «¡Biaa! Racá zeeda ni riníʼ xcaandaʼ que. 20 Latáʼ, guutinu laabe ne gusábanu laabe ndaaniʼ tobi de ca bizé riʼ. Ne guininu biiti ti maniʼ duxhuʼ laabe. Racaruʼ guidúʼyanu pa guizaaca ca ni guníʼ xcaandabe que». 21 Peru ora binadiaga Rubén ni, gucalaʼdxiʼ nulá laabe de lu naca’. Ne gúdxibe laacaʼ: «Cadi guutinu laabe».* 22 Ne guniʼruʼ Rubén: «Cadi guxhiitu rini. Lagusaba laabe ndaaniʼ bizé ni nuu lu desiertu riʼ, peru cadi guninatu laabe».* Gucaláʼdxibe nulabe José de lu náʼ ca bíʼchibe para chinebe laa ra nuu bixhózebe.
23 Nga runi, casi yendá José ra nuu ca biʼchiʼ, gúxhacaʼ laabe lari galán ni nácube que. 24 Biruuxhacaʼ laabe ne bisábacaʼ laabe ndaaniʼ bizé que. Para tiempu que, qué gapa bizé que nisa.
25 Despué gurícabe gudócabe, ne ora gundisaʼ lúcabe biiyacabe zeeda ti grupu de binni. Guca si ni ca ismaelita ni zeeda de Galaad ne zecaʼ Egipto. Ne lu camellu stícabe zinécabe ziáʼ tini ni rindáʼ naxhi,* aceite para remediu* ne guidiladi yaga napa tini. 26 Óraque gudxi Judá ca biʼchiʼ: «¿Xi guni ganarnu pa guutinu bíʼchinu ne gucáʼchinu ni bíninu* yaʼ? 27 Gutoʼno laabe lu ca ismaelita ca, ne cadi guninanu laabe. Cadi xa bíʼchinu laabe ne de rini stinu laabe». Ngue runi bíʼnicabe ni ná Judá. 28 Ne ora zidiʼdiʼ ca madianita ni runi negocio nezaqué, gulee ca biʼchiʼ José laa de ndaaniʼ bizé que ne bitoocaʼ laabe lu ca ismaelita que pur gande pieza de plata. Ngue runi ziné ca hombre que José Egipto.
29 Despué, guyé Rubén ra bizé que, ne ora bíʼyabe qué guinni José raqué, guchézabe xhábabe. 30 Ora biguétabe ra nuu ca bíʼchibe, bicaabe ridxi ne nabe: «¡Maʼ qué guinni hombrehuiiniʼ que! ¿Yanna xi guneʼ yaʼ?».
31 Óraque biiticabe ti chivu, gucuaacabe rini stime ne bigádxecabe ni lari galán stiʼ José. 32 Despué biseendacabe lari galán stiʼ José que ra nuu bixhózecabe ne guníʼcabe: «Bidxéladu ndiʼ. Biiyaʼ pa xhaba xiiñiluʼ ni o pa coʼ». 33 Ora bichiá Jacob lari que, bicaaʼ ti ridxi ne ná: «¡Xhaba xiiñeʼ ndiʼ! ¡Ti maniʼ duxhuʼ gudó laabe! ¡Seguru bixuuxe maniʼ ca José!». 34 Óraque gucheza Jacob xhaba, bixhiibe ti lari nachonga* ndaanibe ne guizáʼ guyuube triste pur xiiñibe stale dxi. 35 Guiráʼ ca xiiñiʼ Jacob ne ca xiiñidxaapabe, biyúbicaʼ modo niguixhedxicaʼ ladxidoʼbe, peru qué ninabe niguixhedxicaʼ ladxidoʼbe. Sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «¡Ziuaaʼ triste pur xiiñeʼ dede ora guieteʼ ndaaniʼ Baʼ!».* Ne qué nusaana bixhoze José de ñuunaʼ pur laabe.
36 De raqué, bitoo ca madianita José Egipto. Bitoocaʼ laabe lu Potifar, hombre ni naca xaíque stiʼ ca ni rapa faraón ne ni napa stale autoridad ndaaniʼ palaciu stiʼ faraón.
38 Ca dxi que, bisaana Judá ca biʼchiʼ ne bicuibe yoo de lari stibe gaxha de ra nuu ti hombre adulamita ni láʼ Hirá. 2 Raqué biiyaʼ Judá ti xiiñidxaapaʼ Suá, ti cananeu, bichaganabe gunaa que ne gutanebe laa. 3 De raqué gucaxiiñiʼ gunaa riʼ. Ne gupa gunaa riʼ ti hombrehuiiniʼ ni gulee lá Judá Er. 4 Gucaxiiñibe sti biaje, gúpabe sti hombrehuiiniʼ ne gulee labe laa Onán. 5 Biguetaʼ gucaxiiñibe, gúpabe sti hombrehuiiniʼ ne gulee labe laa Selá. Nuu Judá guidxi Aczib dxi gupa xheelaʼ hombrehuiiniʼ riʼ.
6 Gudiʼdiʼ si tiempu, bicheelaʼ Judá baʼduʼ primé stiʼ ni láʼ Er ti gunaa láʼ Tamar. 7 Peru qué ñuulaʼdxiʼ Jehová xpiaʼ Er, baʼduʼ primé stiʼ Judá. Ngue runi biiti Jehová laabe. 8 Pur ni bizaaca que gudxi Judá Onán: «Bichaganáʼ xheelaʼ bíʼchiluʼ ne biʼniʼ cumplir deber ni nápaluʼ de guichaganaluʼ xcuñádaluʼ.* Gutané laabe para gale xiiñiʼ bíʼchiluʼ». 9 Peru nanna Onán lá biʼchiʼ nga guiaanané ca xiiñiʼ. Ngue runi, ora ratanebe xheelaʼ bíʼchibe ruxhiibe semen stibe layú ti cadi gale xiiñiʼ bíʼchibe. 10 Peru para Jehová cadi jneza ni rúnibe. Nga runi laaca biiti laabe. 11 Óraque gudxi Judá Tamar, xuaalidxi: «Biaana ra lidxi bixhózeluʼ, biaana viuda dede ora maʼ guiniisi Selá, xiiñeʼ». Bíʼnibe ndiʼ purtiʼ guníʼ íquebe: «Cadi málasi laaca gatiʼ hombrehuiiniʼ riʼ casi gutiʼ ca biʼchiʼ». Ngue runi biree Tamar zeʼ ne biaana ra lidxi bixhoze.
12 Despué, guti xheelaʼ Judá, ni guca xiiñidxaapaʼ Suá. Gudiʼdiʼ si ca dxi biʼnaʼ Judá pur xheelaʼ, yenebe xhamígube Hirá, adulamita que, ra nuu ca hombre ni cugá guichaladi ca dendxuʼ stibe guidxi Timná. 13 Ne guyuu tu gudxi Tamar: «Biaa, zeʼ suégruluʼ guidxi Timná para ugá guichaladi ca dendxuʼ stiʼ». 14 Ngue runi, guleebe lari de viuda ni nácube, bichiibe lube ne biréndabe ti chal ne guribe ra puertaʼ guidxi Enaím, ni nuu lu neza ni zeʼ guidxi Timná. Bíʼnibe ndiʼ purtiʼ biiyabe maʼ huaniisi Selá ne caʼruʼ gucheelacabe laabe Selá.
15 Ora biʼyaʼ Judá laabe, nagueendaca guníʼ ique nácabe ti gunaa ni riuuné tutiica,* purtiʼ bichii Tamar lú. 16 Ngue runi guyebe ra nuu gunaa que, ne cumu qué gánnabe pa xuaalídxibe laa la? gúdxibe laa: «¿Ñee zanda gataniáʼ lii la?». Para bicabi gunaa que laabe: «¿Xi gudiiluʼ naa pa gataniáʼ lii yaʼ?». 17 Ne bicabi Judá: «De lade ca chiva stinneʼ, zuseendaʼ ti chivuhuiiniʼ para lii». Peru bicabi gunaa que laabe: «¿Xi gusaananeluʼ naa para gannaʼ dxandíʼ zuseendaluʼ laame yaʼ?». 18 Para gunabadiidxaʼ Judá laabe: «¿Xi racaláʼdxiluʼ gusaananiáʼ lii yaʼ?». Óraque bicabi gunaa que: «Aníu stiluʼ ni rucaaneluʼ sellu né doo stini ne vara ni naazeluʼ ca». Ngue runi bidiibe ca cosa que Tamar, gutanebe laa ne gucaxiiñiʼ. 19 Despué, biree Tamar zeʼ, gulee chal ni renda ne gucu lari de viuda sti’.
20 De raqué biseendaʼ Judá xhamigu, adulamita que, para chisaana chivuhuiiniʼ que ne chicaaʼ ca cosa ni bisaananebe gunaa que, peru qué nidxela hombre que gunaa que. 21 Ngue runi, gunabadiidxabe ca hombre de raqué: «¿Paraa nuu prostituta stiʼ templu* ni ribí guriá neza stiʼ guidxi Enaim que pue?». Para bicabi ca hombre que laabe: «Qué huayuu dxi chuʼ ti prostituta stiʼ templu raríʼ». 22 Para biguetaʼ hombre que ra nuu Judá ne gudxi laabe: «Qué nidxelaʼ diaʼ gunaa que. Ne laaca gudxi ca hombre de raqué naa: “Qué huayuu dxi chuʼ ti prostituta stiʼ templu raríʼ”». 23 Óraque gudxi Judá laabe: «Zaa guiaananebe ca cosa ca, cadi málasi guni nga guni búrlacabe laanu. Peru naa maʼ bineʼ ni gunieeʼ, maʼ biseendaʼ chivuhuiiniʼ ca ra nuu gunaa ca, peru qué nidxélaluʼ laabe».
24 Gudiʼdiʼ si chonna beeu, gúdxicabe Judá: «Maʼ guzá xuaalídxiluʼ Tamar casi rizá ti gunaa ni riuuné tutiica.* Ne pur nga, yanna maʼ nacaxiiñibe». Óraque guníʼ Judá: «Lacuee laabe fuera ne laguzaaquiʼ laabe». 25 Ne ora zinécabe laabe fuera, biseendabe tu chitidxi suégrube ca diidxaʼ riʼ: «Stiʼ bixhoze baʼduhuiiniʼ ni nacaxiiñeʼ ca cosa riʼ». Ne laaca guniʼbe: «Canabaʼ lii gúʼyaluʼ tu stiʼ aníu ni ricané sellu riʼ, doo ne vara riʼ». 26 Biiyaʼ si Judá ca cosa que guníʼ: «Qué gapa diʼ gunaa riʼ donda, purtiʼ naa nga qué nudieeʼ laabe xiiñeʼ Selá para nichaganabe laa». Bizaaca si ngue, maʼ qué nibiguetaʼ ñatanebe gunaa que.
27 Yanna, dxi bedandá tiempu gapa Tamar xiiñi’, bihuinni cuachi nacaxiiñiʼ. 28 Ora cayápabe ca baʼduhuiiniʼ que, gulee náʼ tobi de laacaʼ. Nagueendaca gucuaaʼ partera que ti hilu naxiñáʼ rini, bindiibi ni náʼ baʼduhuiiniʼ que, ne guníʼ: «Ndiʼ biree primé». 29 Peru guluu náʼ baʼduhuiiniʼ que sti biaje ne biree bíʼchibe. Óraque bicaa partera que ridxi ne ná: «¡Maʼ bininaluʼ* jñaaluʼ!». Ngue runi gulee lácabe baʼduhuiiniʼ que Pérez.* 30 Despué biree bíʼchibe ni liibi hilu naxiñáʼ rini que náʼ. Ne gulee lácabe laa Zérah.
39 Yanna, yené ca ismaelita José Egipto. Raqué bitoocabe laabe lú ti egipciu láʼ Potifar, hombre ni naca xaíque stiʼ ca ni rapa faraón ne ni napa stale autoridad ndaaniʼ palaciu stiʼ faraón. 2 Peru qué nixeleʼ Jehová de José. Ngue runi jneza riree guiráʼ ni rúnibe, ne bisaana xpixuaanabe, egipciu que, laabe gápabe ra lidxi. 3 Ne bidii Potifar cuenta cadi cusaana Jehová José ne cayacané Jehová laabe guiree guiráʼ ni rúnibe jneza.
4 Ne zeʼ dxi jma guyuulaʼdxiʼ Potifar guiráʼ ni runi José ne José nga hombre ni jma gúpabe confianza. Ngue runi bisaana Potifar laabe gápabe ra lidxi ne guiráʼ ni napa. 5 Dede dxi bisaanabe José gapa’ ra lídxibe ne guiráʼ ni nápabe, bizulú guluu Jehová ndaayaʼ ra lidxi egipciu que pur José. Guluu Jehová ndaayaʼ guiráʼ ni nápabe ra lídxibe ne lu layú stibe. 6 Ne bisaana Potifar guiráʼ ni napa lu náʼ José. Maʼ qué nizaaláʼdxibe nin ti cosa, ni gósibe nga rinábabe. Ne beeda gaca José ti hombre macizu ne galán.
7 De raqué bizulú biiyadxí xheelaʼ Potifar José ne ná rabi laabe: «Gutané naa». 8 Peru qué niná José ñatané laabe ne rábibe xheelaʼ xpixuaanabe: «Biaa, maʼ qué riuu xpixuaanaʼ xizaa pur ni napa ra lidxi, purtiʼ maʼ bisaanabe guiráʼ ni nápabe lu nayaʼ ne nápabe confianza naa. 9 Guirútiruʼ jma napa autoridad que naa ra yoo riʼ. Ne maʼ bisaananebe naa guiráʼ ni nápabe, peru lii si coʼ, purtiʼ xheelabe lii. Nga runi, qué zanda diʼ guneʼ ti cosa guizáʼ malu ne gucheeniáʼ Dios».
10 Guiráʼ dxi ricá gunaa que tema gatané José laa, peru qué niná José ñatané laabe ne ñaana ra nuube. 11 Peru ti dxi, qué guinni nin ti mozo ndaaniʼ yoo que ora guyuu José ziguni dxiiñaʼ. 12 Óraque biruxhayú gunaa que xhábabe ne gudxi laabe: «¡Gutané naa!». Peru biree guxooñeʼ José ne bisaana xhaba lu nabe. 13 Ora biʼyaʼ gunaa que biree guxooñeʼ José ne bisaana xhaba lu nabe, 14 bizulú bicaabe ridxi ca hombre ni runi dxiiñaʼ ra yoo que ne gúdxibe laacaʼ: «¡Laguuyaʼ! Hebreu ni bedané xheelaʼ raríʼ gucaláʼdxibe ñuni búrlabe laanu. Gucaláʼdxibe ñatanebe naa, peru guizáʼ reciu biguayaʼ ridxi. 15 Ne ora bíʼyabe jma maʼ reciu cuguayaʼ ridxi la? biree guxooñebe ne bisaanabe xhábabe ra nuaaʼ». 16 Despué, gucuaa gunaa que xhaba José ne gudixhe ni cueʼ ne gulézabe dede ora bedandá xpixuaanaʼ José ra lidxi.
17 Óraque gúdxibe Potifar laaca ni gúdxibe ca hombre que. Nabe: «Mozo hebreu ni bedaneluʼ raríʼ gucalaʼdxiʼ nilaxoo naa. 18 Peru, ora bizuluáʼ biguayaʼ ridxi, biree guxooñebe ne bisaanabe xhábabe ra nuaaʼ». 19 Ora binadiaga Potifar guníʼ xheelaʼ «Ndiʼ nga ni biʼniʼ mozo stiluʼ naa», guizáʼ bidxiichi. 20 Ngue runi, biseguyoo xpixuaanaʼ José laa ndaaniʼ cárcel, ra rieguyoo ca ni ruseguyoo rey. Raqué nga biaana José deguyoo.
21 Peru qué nusaana Jehová José. Qué nusaana de ñánnaxhiibe laa ne bicaabe xaíque stiʼ cárcel que gaca nachaʼhuiʼ né José. 22 Ngue runi, gudixhe xaíque stiʼ cárcel que gapa’ José guiráʼ ca ni deguyoo raqué. Ne José nga biʼyaʼ gúnicabe dxiiñaʼ ni nexheʼ gaca raqué. 23 Ne qué ñuu xaíque stiʼ cárcel que xizaa pur guiráʼ ni bisaanabe lu náʼ José, purtiʼ gupa José ndaayaʼ stiʼ Jehová ne biiyaʼ Jehová guiree guiráʼ ni rúnibe jneza.
40 Gudi’di’ si tiempu, xaíque stiʼ ca coperu ne xaíque stiʼ ca panaderu bicheeneca’ señor stica’, rey sti’ Egipto. 2 Ne bidxiichiné faraón guiropa’ hombre ri’, xaíque sti’ ca coperu ne xaíque sti’ ca panaderu. 3 Ngue runi biseguyoobe laaca’ ra deguyoo José, ndaani’ cárcel ni nuu ra lidxi hombre ni naca xaíque stiʼ ca ni rapa faraón. 4 Ne gudxi xaíque stiʼ ca ni rapa faraón que José, gapa’ ca hombre que ne guni tender laacabe, ne biaanarucabe raqué stale dxi.
5 Yanna, ti gueelaʼ ndaani’ cárcel que guníʼ xcaandaʼ panaderu ne coperu stiʼ rey sti’ Egipto. Ne nuu xi riní’ ca bacaanda’ ni gúpacabe que. 6 Sti dxi que, ora guyuu José ra nuucabe siadó’, biiya’ nuucabe triste. 7 Óraque gunabadiidxabe ca hombre ni runi xhiiña’ faraón, ca ni deguyooné laabe ra lidxi xpixuaanabe: «¿Xiñee nuutu triste pue?». 8 Laaca’ bicábicaʼ: «Cada tobi de laadu gupa ti bacaandaʼ, peru guirutiʼ tu gabi laadu xi riníʼcani». Ngue runi gudxi José laacabe: «¿Ñee cadi Dios nga nanna xi riníʼ ca bacaandaʼ ca la? Lagabi naa xi guníʼ xcaandatu».
9 Para bizulú xaíque stiʼ ca coperu que cayabi José ni guníʼ xcaandaʼ, ne ná: «Lu bacaandaʼ stinneʼ biiyaʼ nuu ti lubá’ uva nezaluáʼ 10 ne nápani chonna ramahuiiniʼ. Guleeni biitu, guleeni guieʼ ne bidiini racimu uva ni maʼ nagüí. 11 Ne naazeʼ copa stiʼ faraón. Ngue runi gucuaaʼ ca uva naazeʼ que ne bixhieeʼ cani ndaaniʼ copa stiʼ faraón. Despué bidiee’ copa que faraón». 12 Óraque ná José rabi laabe: «Ndiʼ nga ni riníʼ ni guníʼ xcaandaluʼ. Chonna ramahuiiniʼ ni bíʼyaluʼ ca zeeda gácacani chonna gubidxa. 13 Dentru de chonna gubidxa, zabee faraón lii de raríʼ* ne zudiibe lii dxiiñaʼ ni gúpaluʼ que. Zabiguetaʼ zudiiluʼ copa faraón casi bíʼniluʼ ni dxi nácaluʼ coperu stibe. 14 Peru cadi gusiaandaluʼ naa ora maʼ bireeluʼ. Canabaʼ lii gácaluʼ nachaʼhuiʼ né naa ne guiniʼluʼ galán de naa nezalú faraón para cueecabe naa de raríʼ. 15 Purtiʼ biʼniʼ secuestrárcabe naa xquidxi ca hebreu, ne qué ñuneʼ gastiʼ raríʼ para cúʼcabe naa ndaaniʼ cárcel».*
16 Ora biʼyaʼ xaíque stiʼ ca panaderu que galán ni guníʼ José, ná: «Naa laaca gunieeʼ xcaandaʼ, gunieeʼ xcaandaʼ nudxiibaʼ iqueʼ chonna dxumi pan. 17 Ndaaniʼ dxumi ni nuu luguiáʼ que nuu guiráʼ clase pan ni guguiʼ ndaaniʼ horno para faraón ne nuu pájaru cayó ni ndaaniʼ dxumi que». 18 Óraque gudxi José laabe: «Ndiʼ nga ni riníʼ ni guníʼ xcaandaluʼ ca. Chonna dxumi ca zeeda gácacani chonna gubidxa. 19 Dentru de chonna gubidxa, zugá faraón íqueluʼ* ne zugaandabe lii lu ti yaga, ne zo ca pájaru beela ládiluʼ».
20 Gudiʼdiʼ si chonna gubidxa, bisaa faraón iza. Ngue runi biʼniʼ faraón ti saa para guirá ca ni runi xhiiña’ ne bisendacaabe* xaíque stiʼ ca coperu ne xaíque stiʼ ca panaderu que nezalú ca binni que. 21 Óraque bidxiguétabe xaíque stiʼ ca coperu que dxiiñaʼ stiʼ ne bidiiruʼ hombre riʼ copa faraón. 22 Peru biʼniʼ mandarbe ugaandacabe xaíque stiʼ ca panaderu que lu yaga, casi peʼ guníʼ José zazaaca ni. 23 Peru bisiaandaʼ xaíque stiʼ ca coperu que José, ne maʼ qué ñanna pa nuube.
41 Gudiʼdiʼ si chupa iza, guníʼ xcaandaʼ faraón zuhuaa guriá guiiguʼ Nilo. 2 Guníʼ xcaandabe biree gadxe vaca naróʼ ne sicarú ndaaniʼ guiiguʼ que ne bizulú cayócame guixi guriá guiiguʼ Nilo. 3 Ne laaca biree gadxe vaca nabidxi ne feu ndaaniʼ guiiguʼ que ne bizuhuaacame guriani, cueʼ ca vaca naróʼ que. 4 Málasi bizulú cayó ca vaca bidxi ne feu que ca vaca naróʼ ne sicarú que. De raqué bibani faraón.
5 De raqué gúsibe ne gúpabe sti bacaandaʼ. Biaje riʼ biiyabe ti rama ni napa gadxe ramahuiiniʼ ne dxaʼ tipa ca ramahuiiniʼ que de biidxiʼ galán. 6 Despué laaca biree ti rama napa gadxe ramahuiiniʼ, nalaseʼ ca ramahuiiniʼ que, nabídxicani ne maʼ bizaaquiʼ bi ndaʼ ni zeeda ladu rindani gubidxa cani. 7 Ne ca ramahuiiniʼ nalaseʼ que gúbicani gadxe ramahuiiniʼ ni dxaʼ tipa de biidxiʼ galán que. Óraque bibani faraón ne bidii cuenta guníʼ xcaandaʼ si.
8 Birá si gueelaʼ, cadi nuudxibe.* Ngue runi, bisendacaa faraón ca sacerdote ni runi magia ne ca hombre nuu xpiaaniʼ de Egipto ne gúdxibe laacaʼ ni guníʼ xcaandabe, peru guirutiʼ ñanda ñabi laabe xi riníʼ ca bacaandaʼ que.
9 Óraque gudxi xaíque stiʼ ca coperu que faraón: «Chitidxeʼ lii paraa bicheeʼ. 10 Dxi bidxiichineluʼ ca ni runi xhiiñaluʼ, señor faraón, biʼniʼ mandarluʼ cúʼcabe naa ne xaíque stiʼ ca panaderu ndaaniʼ cárcel, ra lidxi xaíque stiʼ ca ni rapa lii. 11 Ne ti gueelaʼ si, cada tobi de laadu gupa ti bacaandaʼ ne nuu xi riníʼ ca bacaandaʼ que. 12 Ne laaca nuu ti hombrehuiiniʼ hebreu raqué, mozo stiʼ xaíque stiʼ ca ni rapa faraón. Ora gúdxidu laabe xi guníʼ xcaandadu, gúdxibe laadu xi riníʼ ca bacaandaʼ que. 13 Ne bizaaca casi peʼ gúdxibe laadu. Naa la? bibiguetaʼ lu dxiiñaʼ ni runeʼ, peru sti hombre que bigaandacabe laa lu yaga».
14 Óraque bisendacaa faraón José, ne nagueendaca guleecabe laabe ndaaniʼ cárcel* que. Biraa José ique ne bigá guicharuaa, bichaa de lari ne guyé nezalú faraón. 15 Óraque gudxi faraón José: «Gupaʼ ti bacaandaʼ, peru guirutiʼ ganda gabi naa xi riniʼni. Ne maʼ gúdxicabe naa ora gabi tuuxa lii xi guníʼ xcaandaʼ, zanda gábiluʼ laa xi riniʼni». 16 Óraque bicabi José faraón: «Guirutiʼ nacaʼ. Dios nga guiníʼ ni galán para faraón».
17 Para gudxi faraón José: «Gunieeʼ xcaandaʼ zuhuaaʼ guriá guiiguʼ Nilo. 18 Málasi biree gadxe vaca naróʼ ne sicarú ndaaniʼ guiiguʼ Nilo, ne bizulú cayócame guixi guriá guiiguʼ que. 19 Despué de laacame, biree gadxe vaca ni qué gapa stipa, feu ne nabidxi. Qué huayuu dxi guuyaʼ vaca guizáʼ feu casi laacame guidubi guidxi Egipto. 20 Ne bizulú ca vaca bidxi ne feu que cayocaʼ gadxe vaca naróʼ que. 21 Peru ora biluxe gudócame ca vaca que, guirutiʼ niníʼ ique pa maʼ gudócame, purtiʼ zaqué si de feu rihuínnicame. De raqué bibaneʼ.
22 »Despué, lu bacaandaʼ stinneʼ biiyaʼ ti rama ni napa gadxe ramahuiiniʼ ne dxaʼ tipa ca ramahuiiniʼ que de biidxiʼ galán. 23 De raqué, biree ti rama napa gadxe ramahuiiniʼ, nalaseʼ ca ramahuiiniʼ que, nabídxicani ne maʼ bizaaquiʼ bi ndaʼ ni zeeda ladu rindani gubidxa cani. 24 Ne ca ramahuiiniʼ nalaseʼ que gúbicani gadxe ramahuiiniʼ ni dxaʼ tipa de biidxiʼ galán que. Para gudxeʼ ca sacerdote ni runi magia xi gunieeʼ xcaandaʼ, peru guirutiʼ ñanda ñabi naa xi riníʼcani».
25 Óraque gudxi José faraón: «Tobi si ni riníʼ ca bacaandaʼ stiʼ faraón. Chiguni Dios ni dxandíʼ xiixa ne maʼ gúdxibe ni faraón. 26 Gadxe vaca nazaaca que zeeda gácani gadxe iza, ne gadxe ramahuiiniʼ galán que zeeda gácani gadxe iza. Tobi si ni riníʼ ca bacaandaʼ riʼ. 27 Gadxe vaca nabidxi ne feu ni biree despué de gadxe vaca galán que zeeda gácani gadxe iza. Ne gadxe ramahuiiniʼ ni qué gapa biidxiʼ ne maʼ bizaaquiʼ bi ndaʼ, zeeda gácani gadxe iza de hambre. 28 Ne casi maʼ gudxeʼ faraón, maʼ biluíʼ Dios ni dxandíʼ faraón xi chiguni.
29 »Gadxe iza ziuu stale guendaró guidubi guidxi Egipto. 30 Peru despué ziuu gadxe iza de hambre ne zusiaandaʼ binni pabiáʼ stale guendaró guyuu Egipto. Ne zunduuxeʼ hambre ca guidxilayú. 31 Ne guirutiʼ zietenalaʼdxiʼ pabiáʼ stale guendaró guyuu ndaaniʼ guidxi riʼ, purtiʼ guizáʼ feu hambre ni gueeda ca. 32 Ne gupa faraón bacaandaʼ riʼ chupa biaje purtiʼ dxandíʼ peʼ maʼ gudixhe ique Dios ni dxandíʼ guni ni, ne maʼ cadi candaa zuni Dios ni dxandíʼ ni.
33 »Nga runi naquiiñeʼ guyubi faraón ti hombre ni riene ne nuu xpiaaniʼ, ne gusaanabe guidubi guidxi Egipto lu náʼ. 34 Ne guni faraón ni nagueendaca ne cuibe hombre ndaaniʼ guidxi riʼ ni gutopa gande por ciento de ca ni gudii lu ca layú stiʼ Egipto lu gadxe iza ra ziuu stale cosecha. 35 Naquiiñeʼ gutópacabe guirácani lu ca iza galán ni zeeda ca. Ne naquiiñeʼ cuʼ chaahuicabe ca biidxiʼ ca ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Egipto ne gápacabe cani. Ne ca biidxiʼ gutópacabe ca, stiʼ faraón cani. 36 Ca ni guidopa ca, zaquiiñecani para go ca binni de guidxi riʼ lu gadxe iza de hambre ni gueeda ndaaniʼ guidubi guidxi Egipto. Zacá qué zati ca binni de guidxi riʼ de hambre».
37 Guyuulaʼdxiʼ faraón ne ca hombre ni runi xhiiñaʼ ni guníʼ José. 38 Ngue runi, gudxi faraón ca hombre ni runi xhiiñaʼ: «¿Ñee zadxélanu stobi casi hombre riʼ, ni napa espíritu* stiʼ Dios la?». 39 Óraque gudxi faraón José: «Gástiruʼ sti binni jma riene ne nuu xpiaaniʼ que lii, purtiʼ lii nga gudxi Dios xi chiguizaaca. 40 Lii nga gusaanaʼ gápaluʼ ra lidxeʼ. Guiráʼ binni xquidxeʼ zuzuubacaʼ stiidxaluʼ. Peru jma zasacaʼ que lii, purtiʼ naa nga rey».* 41 Ne laaca gudxi faraón José: «Biaa, lu naluʼ cusaanaʼ guidubi guidxi Egipto». 42 Óraque gulee faraón aníu ni nuu náʼ, ni rucaané sellu, ne guluu ni náʼ José. Ne bigácube laa lari de lino de ni jma galán ne bigaandabe ti bigáʼ de oro yanni. 43 Laaca bidxiibaʼ faraón laabe lu guiropa carru risaca stiʼ ne delante de laabe zigucaacabe ridxi: «¡Avrékh!».* Zaqué nga bisaana faraón guidubi guidxi Egipto lu náʼ José.
44 Ne laaca gudxi faraón José: «Neca naa nga faraón, peru guirutiʼ zanda guni xiixa* ndaaniʼ guidubi guidxi Egipto pa qué gudiiluʼ permisu laa». 45 Despué, gulee lá faraón José Zafenat-Panéah ne bidiibe laa guichaganáʼ Asenat, xiiñidxaapaʼ Potifera, sacerdote stiʼ On.* Ne lu náʼ José biaana guidubi guidxi Egipto. 46 Napa José 30 iza dxi guyé nezalú* faraón, rey stiʼ Egipto.
Óraque, biree José ra nuu faraón ziguuya guidubi guidxi Egipto. 47 Ne lu ca primé gadxe iza que, guizáʼ stale bidii lu ca layú que. 48 Bitópabe biidxiʼ lu guiráʼ ca layú stiʼ Egipto lu ca primé gadxe iza que ne guluu chaahuibe ni ndaaniʼ ca guidxi que. Ne ndaaniʼ cada guidxi guluu chaahuibe ni rudii lu ca layú ni nuu gaxha. 49 Ne bitopa José stale biidxiʼ, casi stale yuxi riʼ guriá nisadóʼ. Despué gúcacani stale dede maʼ qué ñanda niguubiáʼcabe cani, ngue runi bisaana de niguubiáʼcabe cani.
50 Ne ante guzulú ca iza de hambre que, gupa José chupa xiiñiʼ. Jñaacabe nga Asenat, xiiñidxaapaʼ Potifera, sacerdote stiʼ On.* 51 Gulee lá José primé xiiñiʼ Manasés,* purtiʼ guníʼ: «Maʼ gucané Dios naa gusiaandaʼ ca guendanagana stinneʼ ne gusiaandaʼ familia stiʼ bixhozeʼ». 52 Guiropa xiiñiʼ José gulee labe laa Efraín,* purtiʼ guniʼbe: «Maʼ gucané Dios naa gapaʼ xiiñeʼ lu layú ra huayacanaʼyaʼ».
53 Gudiʼdiʼ si tiempu, biluxe gadxe iza ra bidii stale biidxiʼ lu guiráʼ layú stiʼ Egipto. 54 Óraque bizulú gadxe iza de hambre que, casi peʼ guníʼ José ni. Ne guyuu hambre ndaaniʼ guiráʼ ca guidxi que, peru ndaaniʼ guidxi Egipto guyuu ni go binni. 55 Despué, bigaanda hambre que guidxi Egipto, ne bizulú ca egipciu que cucaacaʼ ridxi faraón gudii ni gocaʼ. Ngue runi gudxi faraón laacaʼ: «Laché ra nuu José ne laguni guiráʼ ni gábibe laatu». 56 Ne guyuuruʼ hambre lu guidubi guidxilayú. Óraque bixheleʼ José guiráʼ ra dxaʼ ca biidxiʼ que ne bitoobe ni lu ca egipciu, purtiʼ guizáʼ nadipaʼ hambre nuu ndaaniʼ guidxi que. 57 Ne bizulú guyé binni de guiráʼ ladu Egipto para sicaʼ biidxiʼ lu José, purtiʼ naaze hambre que guidubi guidxilayú.
42 Ora gunna Jacob nuu biidxiʼ Egipto, gúdxibe ca xiiñibe: «¿Xiñee cayuuyadxisaatu ne cadi cayúnitu gastiʼ pue?». 2 Ne guníʼrube: «Maʼ binadiagaʼ nuu biidxiʼ Egipto. Laché raqué ne lasiʼ biidxiʼ para guidoʼno ti cadi gátinu de hambre». 3 Ngue runi guyé chii biʼchiʼ José Egipto para sicaʼ biidxiʼ. 4 Peru qué niná Jacob ninanda Benjamín, biʼchiʼ José, ca biʼchiʼ, purtiʼ guniʼbe: «Zándaca gueeda guizaacabe xiixa ne gátibe».
5 Ngue runi guyé ca xiiñiʼ Israel Egipto né xcaadxi binni ni zisiʼ biidxiʼ, purtiʼ maʼ yendá hambre que lu guiráʼ ca layú stiʼ Canaán. 6 Yanna, lu náʼ José nga nuu guidubi guidxi que ne laabe nga rutoobe biidxiʼ lu binni de guiráʼ ladu. Ngue runi guyé ca bíʼchibe ra nuube, bizuxíbicaʼ ne gundeteʼ íquecaʼ dede layú nezalube. 7 Casi peʼ biʼyaʼ José ca biʼchiʼ binibiaʼbe laacaʼ, peru qué nudiibe lugar ñunibiaʼcaʼ laabe. Óraque naduxhuʼ gunabadiidxabe laacaʼ: «¿Padé zeedatu?». Laacaʼ bicábicaʼ: «Ziúpadu de Canaán, zedasidu biidxiʼ».
8 Ngue runi, binibiaʼ José ca biʼchiʼ, peru laacaʼ qué ñunibiaʼcaʼ laabe. 9 Oraqueca bietenalaʼdxiʼ José ca bacaandaʼ ni gupa de laacabe ne gúdxibe laacaʼ: «¡Zeeda gundaachitu guidxi riʼ para gánnatu paraa nadá ni!». 10 Peru bicábicaʼ laabe: «Coʼ, señor stidu. Nácadu mozo stiluʼ ne biúpadu raríʼ para sidu ni guidoʼdoʼ. 11 Tobi si bixhózedu. Nácadu binni runi ni jneza. Cadi zeeda gundaachiʼ diʼ ca mozo stiluʼ». 12 Para gúdxibe laacaʼ: «¡Cadi dxandíʼ ni natu ca! ¡Zeeda guuyatu paraa nadá guidxi riʼ!». 13 Peru bicábicaʼ: «Laadu, ca mozo stiluʼ, biaʼsi 12 bíʼchidu. Xiiñiʼ ti hombre de Canaán guiradu. Bíʼchidu ni jma nahuiiniʼ biaana ra nuu bixhózedu ne stobi ca maʼ qué guinni né laadu».
14 Peru gudxi José laacabe: «Maʼ gudxeʼ laatu: “¡Zeeda gundaachitu raríʼ!”. 15 Chiguuyaʼ pa dxandíʼ ni caniʼtu ca. Casi peʼ nabani faraón, qué zareetu de raríʼ pa qué gueedanetu bíʼchitu ni jma nahuiiniʼ. 16 Cheʼ tobi de laatu chicaaʼ bíʼchitu, laga guiaana xcaadxi ca guieguyoocaʼ raríʼ. Zacá zadúʼyanu pa dxandíʼ ni natu ca. Ne pa coʼ la? casi peʼ nabani faraón, zeeda gundaachitu raríʼ». 17 Guníʼsibe ndiʼ, biseguyoobe laacaʼ chonna gubidxa.
18 Lu guionna gubidxa que, gudxi José laacabe: «Ridxibeʼ Dios, nga runi laguni ni cayabeʼ laatu ne qué zátitu. 19 Pa dxandíʼ nácatu binni runi ni jneza, guiaana tobi de laatu ndaaniʼ cárcel ra deguyooto riʼ ne cheʼ xcaadxi ca chinecaʼ biidxiʼ para go familia stitu. 20 Ne latané bíʼchitu ni jma nahuiiniʼ para gusihuínnitu dxandíʼ ni caniʼtu ca ne óraca qué zátitu». Ngue runi, bíʼnicaʼ ni nabe.
21 Ne guniʼcaʼ entre laacaʼ: «Dxandíʼ peʼ caguíxenu pur ni bíninu bíʼchinu. Bidúʼyanu ora cayacanabe ne canábabe laanu guianu laabe, peru qué nulábinu laabe. Nga runi caguíxenu ni né ni cazaacanu riʼ». 22 Óraque guníʼ Rubén: «¿Rietenaláʼdxitu gudxeʼ laatu “Cadi guninatu hombrehuiiniʼ* ca”, peru qué nucaadiágatu naa la? Yanna la? napa xidé quíxenu pur rini stibe». 23 Peru qué gánnacabe pa cayene José laacabe lu stiidxacabe, purtiʼ biquiiñebe ti binni para guiniʼné laacabe lu stiidxacabe. 24 Óraque, zeʼ José sti ladu ne bizulú cayuunaʼ. Ne ora bibiguétabe ra nuucaʼ, biruuxhabe Simeón ne bindiibibe laa nezalucaʼ. 25 Despué, biʼniʼ mandar José guidxá sacu stícabe de biidxiʼ ne guibiguetaʼ bueltu stiʼ cada tobi ndaaniʼ sacu stiʼ, ne laaca biʼniʼ mandarbe guicaa ca hombre riʼ guendaró para gocaʼ neza. Ne zaqué gúcani.
26 Despué bidxiibacabe ca sacu biidxiʼ que deche ca burru stícabe ne bireecabe zécabe. 27 Ora yendácabe lugar ra chiguiziiláʼdxicabe, tobi de laacabe bixheleʼ sacu stiʼ para gudii ni go burru stiʼ ne biiyabe nuu bueltu stibe ruaa sacu que. 28 Oraqueca gúdxibe ca bíʼchibe: «¡Bidxiguétacabe xpueltuaʼ! ¡Laguuyaʼ! ¡Nuuni ndaaniʼ sacu stinneʼ!». Ora binadiágacaʼ laabe, guiracaʼ bidxíbicaʼ dede gucadíticaʼ ne guniʼcaʼ: «¿Xii ndiʼ maʼ biʼniʼ Dios laanu pue?».
29 Ora yendácabe ra nuu bixhózecabe Jacob, lu ca layú stiʼ Canaán, gúdxicabe laa xi guiráʼ bizaacacabe. Ndiʼ nga ni guníʼcabe: 30 «Nabé naduxhuʼ guniʼné señor stiʼ guidxi que laadu ne guniʼbe zigundáʼchidu guidxi que. 31 Peru gúdxidu laabe: “Nácadu binni runi ni jneza, cadi zeeda gundáʼchidu guidxi riʼ. 32 Bia’si 12 bíʼchidu, tobi si nga bixhózedu. Ti bíʼchidu maʼ qué guinni ra nuudu ne ni jma nahuiiniʼ ca nuu ra nuu bixhózedu lu ca layú stiʼ Canaán”. 33 Peru señor stiʼ guidxi que gudxi laadu: “Zannaʼ rúnitu ni jneza pa gúnitu ni chitidxeʼ laatu riʼ. Lagusaana tobi de ca bíʼchitu raríʼ. Laguicaa biidxiʼ para go familia stitu ne laché. 34 Ne latané bíʼchitu ni jma nahuiiniʼ para guneʼ cré nácatu binni runi ni jneza ne cadi zeeda gundaachitu. Óraca zudxiguetaʼ laatu bíʼchitu ne zanda situ ni gacaláʼdxitu ndaaniʼ guidxi riʼ”».
35 Ora bichiácabe ca sacu que, cada tobi bidxela bueltu stiʼ ndaanicani. Ora bíʼyacabe ne biʼyaʼ bixhózecabe ca bolsa bueltu que, bidxíbicabe. 36 Óraque bicaa Jacob ridxi: «¡Laatu nga cayáxhatu naa ca xiiñeʼ! ¡Maʼ qué guinni José! ¡Simeón laaca maʼ qué guinni! ¡Ne yanna nuutu chinetu Benjamín! ¡Naa nga cayacanaʼyaʼ pur ca cosa riʼ!». 37 Peru gudxi Rubén bixhoze: «Pa qué guibiguetaniáʼ laabe zanda guutiluʼ guiropaʼ xiiñeʼ. Naa gapaʼ laabe ne zabiguetaniáʼ laabe ra nuuluʼ». 38 Óraque bicabi Jacob: «Qué ziné diʼ xiiñeʼ laatu purtiʼ maʼ guti bíʼchibe ne maʼ laasibe riaanabe. Pa gueeda guizaacabe xiixa neza zetu ne gátibe, pur laatu zateʼ de tristeza ne zieeteʼ ndaaniʼ Baʼ».*
43 Yanna, maʼ gastiʼ ni go binni ndaaniʼ guidxi que. 2 Ne maʼ birá biidxiʼ ni bedanécabe de Egipto, ngue runi gudxi bixhózecabe laacabe: «Laibiguetaʼ Egipto ne lachisiʼ ni guidoʼno». 3 Óraque gudxi Judá laabe: «Maca gudxi hombre que laadu: “Cadi ibiguétatu ra nuaaʼ pa qué gueedanetu bíʼchitu”. 4 Pa gudiiluʼ lugar chinedu bíʼchidu, ziuudu zisidu ni guidoʼno. 5 Peru pa qué gudiiluʼ lugar chinedu laabe, qué ziuudidu, purtiʼ maca gudxi hombre que laadu: “Cadi ibiguétatu ra nuaaʼ pa qué gueedanetu bíʼchitu”». 6 Óraque, gudxi Israel laacabe: «¿Xiñee bíʼnitu nga naa pue? ¿Xi para canatídxitu hombre ca nápatu sti bíʼchitu pue?». 7 Óraque bicábicaʼ: «Gunabadiidxaʼ hombre que laadu de familia stidu. Ndiʼ nga ni gúdxibe laadu: “¿Nabániruʼ bixhózetu la? ¿Nápatu sti bíʼchitu la?”. Ne laadu bicábidu ni gunabadiidxabe laadu. Nánnaxadu pa chitídxibe laadu “Latané bíʼchitu raríʼ”».
8 Óraque gudxi Judá Israel, bixhoze: «Bidii lugar chiniá’ hombrehuiiniʼ ca, ne chuudu para cadi gátidu, nin lii ne nin ca xiiñidu. 9 Cudieeʼ stiidxaʼ lii qué zazaacabe gastiʼ.* Naa gapaʼ laabe. Pa qué guibiguetaniáʼ laabe ra nuuluʼ, zuayaʼ donda ca biaʼ dxi guibaneʼ. 10 Peru pa ñaca de nase ñuudu, maʼ guyuudu ne maʼ bibiguétadu chupa biaje».
11 Ngue runi gudxi bixhózecabe, Israel, laacabe: «Pa nga nga ni natu la? laguni ni chitidxeʼ laatu riʼ. Lacuu ndaaniʼ ca sacu stitu ca cosa jma galán ni rudii guidxi riʼ, lachiné ni ne lagudii ni hombre ca: caadxi aceite para remediu,* caadxi miel, tini ni rindáʼ naxhi,* guidiladi yaga napa tini, pistache ne almendra. 12 Lachiné doble de bueltu ne lachiné bueltu ni bidxiguétacabe ndaaniʼ ca sacu stitu. Zándaca bicheecabe ra guluucabe ni ndaaniʼ ca sacu stitu. 13 Lachiné bíʼchitu ne laché ra nuu hombre ca. 14 Dios ni jma napa poder gucaa hombre ca guiá laatu ne gundaabe bíʼchitu ni biaana raqué ne Benjamín. Ne pa caquiiñeʼ guniteʼ ca xiiñeʼ la? zuniteʼ laacabe».
15 Ngue runi, gucuaasícabe ni chigudiicabe hombre que ne doble de bueltu que, bireecabe zécabe Egipto ne zinécabe Benjamín. Raqué guyécabe ra nuu José sti biaje. 16 Ora biʼyaʼ José nécabe Benjamín, oraqueca gúdxibe hombre ni rapa ra lídxibe: «Yené ca hombre riʼ ra lidxeʼ, biiti caadxi maniʼ ne biʼniʼ ti guendaró purtiʼ chitahuaniáʼ laacabe galaa dxi». 17 Nagueendaca biʼniʼ hombre que ni gudxi José laa ne yenebe laacaʼ ra lidxi José. 18 Peru bidxibi ca biʼchiʼ José ora yenécabe laacaʼ ra lidxi José. Ne guniʼcaʼ: «Bedanécabe laanu raríʼ pur bueltu bidxiguétacabe ndaaniʼ ca sacu stinu dxi biúpanu raríʼ primé biaje que. ¡Yanna zanaazecabe laanu ne zúnicabe laanu esclavu stícabe, ne ziananécabe ca burru stinu!».
19 Ngue runi bidxíñacabe ra nuu hombre ni rapa ra lidxi José ne guniʼnécabe laa ante chúʼcabe ra yoo que. 20 Ne gúdxicabe laa: «¡Bitiidilaʼdxiʼ laadu, señor stidu! Primé biaje biúpadu raríʼ, biúpadu para sidu ni guidoʼdo. 21 Peru ora bireʼdu de raríʼ ne yendadu ra chiguiziiláʼdxidu, ne bixhéledu ca sacu stidu, bidúʼyadu nuu bueltu stiʼ cada tobi ndaaniʼ sacu stiʼ. Raqué nuu guiráʼ bueltu stidu ne guizáʼ ni. Yanna laapedu racaláʼdxidu gudxiguétadu ni. 22 Ne laaca maʼ zedanedu jma bueltu para sidu ni guidoʼdo. Ni qué gánnadu nga tu guluu xpuéltudu ndaaniʼ ca sacu stidu». 23 Óraque gudxi hombre que laacabe: «Cadi guidxíbitu. Qué zazaacatu gastiʼ. Dios stitu ne Dios stiʼ bixhózetu guluu bueltu ca ndaaniʼ sacu stitu. Lu nayaʼ gudiʼdiʼ xpúeltutu primé». De raqué bedané hombre que Simeón ra nuucabe.
24 Óraque guluu hombre que laacabe ra lidxi José, ne bidii laacabe nisa para quibiñeecabe ne bidii ni go ca burru stícabe. 25 Cumu gúnnacabe zedandá José galaa dxi ne zoné laacabe la? ngue runi gudixhe chaahuicabe ni chigudiicabe laa. 26 Ora guyuu José ra lidxi, bichíñacabe ca cosa ni zinécabe que ra nuu, bizuxíbicabe ne gundeteʼ íquecabe dede layú nezalube. 27 De raqué, gunabadiidxaʼ José laacabe ximodo nuucabe. Ne laaca gunabadiidxaʼ laacabe: «¿Ximodo nuu bixhózetu, hombre gola ni bizeetetu luaʼ que? ¿Nabánirube la?». 28 Laacaʼ bicábicaʼ: «Bixhózedu, mozo stiluʼ, nazaaca nuube. Ne nabánirube». Óraque bizuxíbicabe ne gundeteʼ íquecabe.
29 Ora biʼyaʼ José Benjamín, biʼchiʼ gulené, gunabadiidxaʼ: «¿Laabe nga bíʼchitu ni jma nahuiiniʼ ni bizeetetu luaʼ que la?». Ne laaca guniʼbe: «Uguu Dios ndaayaʼ lii, xiiñeʼ». 30 Peru gucalaʼdxiʼ José ñuunaʼ ora biʼyaʼ biʼchiʼ. Ngue runi nagueendaca bireebe de ra nuucaʼ purtiʼ maʼ nuube gúʼnabe, guyuube ndaaniʼ ti cuartu stúbibe ne raqué biinabe. 31 Despué, gudiibibe lube ne ora maʼ nuudxibe, bireebe ne guniʼbe: «Laguzuhuaa guendaró ca». 32 Bizuhuaacabe xquendaró José lu ti mexaʼ, xquendaró ca biʼchiʼ lu sti mexaʼ ne xquendaró ca egipciu ni nuu ra nuu José lu sti mexaʼ. Gúcani zacá, purtiʼ qué randa roné ca egipciu ca hebreu, purtiʼ ribixhilaʼdxiʼ ca egipciu gónecaʼ ca hebreu.
33 Ne bicuícabe ca bíʼchibe ra zanda gúʼyabe laacaʼ. Bicuícabe huaniisi que ra ribí baʼduʼ primé ne bicuícabe nahuiiniʼ que ra ribí ni jma nahuiiniʼ. Ruuyadxílisaa ca biʼchiʼ José ne cadxagayaacaʼ. 34 Ne biʼniʼ mandar José chinécabe guendaró ni zuhuaa lu mexaʼ stiʼ lu mexaʼ stiʼ ca biʼchiʼ. Peru biʼniʼ mandarbe cúʼcabe guendaró stiʼ Benjamín gaayuʼ biaje jma que stiʼ xcaadxi que. Ne raqué cayonécabe ne cayeʼnécabe José dede ra bidxá ndaanicabe.
44 Despué, gudxi José hombre ni rapa ra lidxi: «Bichá tipa ca sacu stiʼ ca hombre ca de biidxiʼ biaʼ ganda chinécabe ne guluu bueltu stiʼ cada tobi ruaa sacu stiʼ. 2 Peru ruaa sacu stiʼ ni jma nahuiiniʼ ca, ra cuʼluʼ bueltu ni beedasínebe biidxiʼ, laaca guluu copa stinneʼ, copa de plata que». Ne biʼniʼ hombre que ni biʼniʼ mandar José laa.
3 Birá si gueelaʼ, biree ca hombre que zecaʼ né ca burru sticaʼ. 4 Gáxharuʼ de guidxi que zécabe ora gudxi José hombre ni rapa ra lidxi: «¡Bixooñeʼ! ¡Yenanda laacabe! Ne ora ugaandaluʼ laacabe gudxi laacabe: “¿Ñee zacá nga caguíxetu laadu pur gúcadu nachaʼhuiʼ né laatu la? 5 ¿Ñee cadi ndiʼ nga copa ra reʼ xpixuaanaʼ ne ni riquiiñeʼ para ganna ni chiguizaaca despué la? Cadi jneza ni bíʼnitu ca”».
6 Nga runi, bigaanda hombre que laacabe ne zaqué gudxi laacabe. 7 Peru laacabe bicábicabe: «¿Xiñee caniʼluʼ zacá pue señor stidu? Qué ziuu dxi guni ca mozo stiluʼ ti cosa zacá. 8 ¡Biúpadu de Canaán bedasaanadu bueltu ni bidxéladu ruaa ca sacu stidu! ¿Ximodo cuánadu oro o plata ra lidxi xpixuaanaluʼ yaʼ? 9 Pa guidxela señor stinneʼ ni cuyubi, gatiʼ ni gucuaani ca, ne xcaadxi ca zácadu esclavu stiluʼ». 10 Óraque gúdxibe laacaʼ: «Gácani modo natu ca. Peru ni guidxelaʼ copa ca ndaaniʼ sacu stiʼ, zaca esclavu stinneʼ. Ne xcaadxi ca qué zápacaʼ donda». 11 Nagueendaca gundétecabe* sacu stícabe ne cada tobi bixheleʼ sacu stiʼ. 12 Bizulú hombre que cuyubi copa que ndaaniʼ cada sacu, bizulube né sacu stiʼ ni jma huaniisi ne bilúxebe né stiʼ ni jma nahuiiniʼ. Ne bidxélabe copa que ndaaniʼ sacu stiʼ Benjamín.
13 Óraque guchézacabe xhábacabe. Despué cada tobi bidxiibaʼ sacu stiʼ deche burru stiʼ ne biguétacabe ndaaniʼ guidxi que. 14 Ora yendá Judá ne ca biʼchiʼ ra lidxi José, nuuruʼ José raqué. Ngue runi bizuxíbicaʼ nezalube. 15 Para gudxi José laacabe: «¿Xi maʼ bíʼnitu pue? ¿Ñee qué gánnatu randa runeʼ adivinar ni chiguizaaca despué la?». 16 Para bicabi Judá: «¿Xi zanda gábidu lii señor stidu? ¿Ximodo zanda gusiénedu ni lii? ¿Ximodo zanda gusihuínnidu qué gápadu donda? Maʼ bisihuinni Dios ni dxandíʼ ra bichee ca esclavu stiluʼ. ¡Yanna, cásica ni gucuaa copa ca ne guiradu, zácadu esclavu stiluʼ!». 17 Óraque bicabi José: «¡Qué zanda diʼ guneʼ ni natu ca! Hombre ni gucuaa copa ca nga gaca esclavu stinneʼ. Xcaadxi ca qué zácacaʼ gastiʼ, zanda guibiguétacaʼ ra nuu bixhózecaʼ».
18 Óraque bidxiña Judá laabe ne guníʼ: «Canabaʼ lii señor stinneʼ, bidii lugar guinieniáʼ lii ne cadi guidxiichineluʼ naa, nacaʼ esclavu stiluʼ, purtiʼ lii zeeda gácaluʼ casi faraón. 19 Señor stinneʼ, lii gunabadiidxaluʼ laadu, ca esclavu stiluʼ: “¿Nabániruʼ bixhózetu la? ¿Náparutu jma bíʼchitu la?”. 20 Ne laadu bicábidu lii, señor stidu: “Nabániruʼ bixhózedu, peru maʼ nagólabe. Ne laaca nápadu sti bíchidu ni jma nahuiiniʼ. Gupa bixhózedu laabe dxi maʼ huaniisi ne maʼ laasibe riaanabe de ca xiiñiʼ jñaabe, purtiʼ maʼ guti bíʼchibe. Ne guizáʼ nadxii bixhózedu laabe”. 21 Despué gúdxiluʼ laadu, ca esclavu stiluʼ: “Latané laabe para guuyaʼ laabe”. 22 Ne laadu gúdxidu lii, señor stidu: “Qué zanda diʼ guixeleʼ hombrehuiiniʼ ca de bixhoze. Purtiʼ pa gúnibe ni, dxandíʼ peʼ zati bixhózebe”. 23 Peru lii gúdxiluʼ laadu, ca esclavu stiluʼ: “Pa qué gueedanetu bíʼchitu ni jma nahuiiniʼ ca ra nuaaʼ, cadi ibiguétatu”.
24 »Peru ora biguétadu ra nuu bixhózedu, esclavu stilu’, gúdxidu laabe ni gúdxiluʼ laadu, señor stidu. 25 Gudi’di’ si tiempu, gudxi bixhózedu laadu: “Laibiguetaʼ, lachisiʼ ni guidoʼno”. 26 Peru gúdxidu laabe: “Qué zanda diʼ chuudu raqué. Qué zanda diʼ guibiguétadu ra nuu hombre ca pa cadi zinedu bíʼchidu ni jma nahuiiniʼ. Ziuudu peru pa chinedu laabe”. 27 Óraque gudxi bixhózedu laadu, esclavu stiluʼ: “Laatu nánnatu chupa si xiiñeʼ gupa xheelaʼ. 28 Tobi de laacabe maʼ qué guinni ra nuaaʼ ne gunieeʼ: «¡Seguru bixuuxe ti maniʼ duxhuʼ laabe!». Ne de dxiqué maʼ qué nibiguétaruʼ ñuuyaʼ laabe. 29 Yanna pa chinetu xiiñeʼ riʼ ne guizaacabe xiixa ne gátibe, pur laatu, zateʼ de yuubaʼ ne zieeteʼ ndaaniʼ Baʼ”.*
30 »Nabani bixhozeʼ purtiʼ nabani hombrehuiiniʼ riʼ. Yanna, pa guibiguetaʼ ra nuu bixhozeʼ, esclavu stiluʼ, ne cadi zinedu laabe 31 zati bixhozeʼ pa qué guʼyaʼ laabe. Pur laadu zátibe de tristeza ne ziétebe ndaaniʼ Baʼ.* 32 Naa, mozo stiluʼ, bidieeʼ stiidxaʼ bixhozeʼ zapaʼ hombrehuiiniʼ riʼ. Gudxeʼ laabe: “Pa qué guibiguétaniáʼ laabe ra nuuluʼ, zuayaʼ donda ca biaʼ dxi guibaneʼ”. 33 Nga runi, canabaʼ lii, señor stinneʼ, gudiiluʼ lugar guiaanaʼ de esclavu lugar stiʼ hombrehuiiniʼ ca, para ganda guibiguétanebe ca bíʼchibe. 34 Qué zanda diʼ guibiguetaʼ ra nuu bixhozeʼ pa cadi ziniáʼ hombrehuiiniʼ riʼ. ¡Qué zanda diʼ guneʼ huantar guuyaʼ cayacaná bixhozeʼ!».
45 Ora binadiaga José ngue, maʼ qué ñanda ñuni huantar nezalú ca mozo sti’, ne guníʼ reciu: «¡Lacuee ca binni ca de raríʼ!». Ne ora biaana José stubi né ca biʼchiʼ, gúdxibe laacaʼ tu laabe.
2 Óraque guizáʼ reciu biinabe, dede binadiaga ca egipciu que laabe ne ca ni nuu ra lidxi faraón. 3 Para gudxi José ca biʼchiʼ: «Naa nga José. ¿Ñee nabániruʼ bixhozeʼ la?». Peru qué ñanda nicabi ca bíʼchibe laabe purtiʼ guizáʼ cadxagayaacaʼ. 4 Óraque gudxi José ca biʼchiʼ: «Canabaʼ laatu guidxíñatu ra nuaaʼ». Óraque bidxíñacaʼ.
Ne gudxi José laacabe: «Naa nga José, bíʼchitu, ni bitooto Egipto. 5 Peru cadi gacaná ladxidoʼto pur bitooto naa ne cadi uganisaatu donda íquetu, purtiʼ biseendaʼ Dios naa raríʼ primé que laatu para gulaʼyaʼ binni. 6 Ndiʼ nga guiropa iza de hambre ndaaniʼ guidxi riʼ, ne riaadxaruʼ xcaayuʼ iza ra qué zadiʼdiʼ aradu lu layú ne qué ziasa cosecha. 7 Biseendaʼ Dios naa raríʼ ante que laatu para cadi gátitu, ne bilabe laatu de ti modo cadi cabézatu, ti zacá gusaanabe caadxi de laatu lu guidxilayú.* 8 Nga runi, Dios ni dxandíʼ nga biseendaʼ naa raríʼ ne cadi laaditu. Ne bíʼnibe ni para gúnibe naa xaíque stiʼ ca ni rudii conseju* faraón, guneʼ mandar ra lidxi faraón ne guneʼ mandar guidubi guidxi Egipto.
9 »Nga runi, laché nagueenda ra nuu bixhozeʼ, ne lagabi laa: “Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ xiiñiluʼ José: «Maʼ biʼniʼ Dios naa hombre ni runi mandar guidubi Egipto. Gudáʼ ra nuaaʼ. Cadi guindaaluʼ. 10 Zabézaluʼ lu ca layú stiʼ Gosén, gaxha de naa. Raqué cuézaluʼ né ca xiiñiluʼ, ca xniétuluʼ, ca dendxuʼ stiluʼ, ca manada maniʼ stiluʼ ne guiráʼ ni nápaluʼ. 11 Ne naa xcuentaʼ gápaluʼ ni goloʼ, purtiʼ zeedaruʼ xcaayuʼ iza de hambre. Pa qué gueedaluʼ la? lii ne familia stiluʼ ziaanatu pobre ne zaniti guiráʼ ni nápaluʼ»”. 12 Laatu ne Benjamín, bicheʼ, cayuuyatu dxandíʼ naa nga canieniáʼ laatu. 13 Lagabi bixhozeʼ maʼ nacaʼ ti hombre risaca Egipto ne lagabi laabe guiráʼ ni maʼ biiyatu. Lagacapurá ne latané bixhozeʼ raríʼ».
14 De raqué gudiidxibe* bíʼchibe Benjamín ne biinabe, ne Benjamín laaca gudiidxi laabe ne biinaʼ lu xíʼquebe. 15 Ne laaca gudiidxi José guiráʼ biʼchiʼ, biinanebe laacaʼ ne bidiibe bixiduʼ laacaʼ. Despué guniʼné ca bíʼchibe laabe.
16 Ne guyuu tu gudxi faraón: «¡Beeda ca biʼchiʼ José!». Guizáʼ biecheʼ faraón ne ca binni ni runi xhiiñaʼ ora binadiágacaʼ ni. 17 Óraque, gudxi faraón José: «Gudxi ca bíʼchiluʼ: “Laguni ni chitidxeʼ laatu riʼ: lagudxiibaʼ cosa stitu deche ca maniʼ stitu ne laché Canaán, 18 ne latané bixhózetu ne familia stitu ra nuaaʼ, zudieeʼ laatu ca cosa galán stiʼ Egipto ne zoto* ca guendaró jma galán stiʼ guidxi riʼ”. 19 Ne laaca cayuneʼ mandar lii gábiluʼ ca bíʼchiluʼ: “Laguni ni chitidxeʼ laatu riʼ: lachiné carreta de Egipto para gueedanetu ca xiiñitu, xheelatu ne latané bixhózetu lu tobi de ca carreta ca. 20 Ne cadi tan guizaaláʼdxitu ca cosa ni nápatu, purtiʼ stitu ca cosa ni jma galán nuu Egipto”».
21 Nga peʼ nga ni biʼniʼ ca xiiñiʼ Israel. Laaca bidii José laacabe carreta, casi biʼniʼ mandar faraón ni, ne laaca bidii laacabe ni gócabe neza. 22 Ne cada tobi de ca bíʼchibe bidiibe ti muda lari nacubi, peru Benjamín bidiibe laa chonna gayuaa pieza de plata ne gaayuʼ muda lari nacubi. 23 Ne biseendabe ca cosa riʼ para bixhózebe: chii burru ni nuaʼ cosa galán de Egipto ne chii burra ni nuaʼ biidxiʼ, pan ne xcaadxi guendaró para go bixhózebe neza. 24 Zaqué gulee José ca biʼchiʼ neza, ne maʼ para guireecaʼ gúdxibe laacaʼ: «Ne cadi tindediidxatu neza».
25 Ne bireecabe de Egipto ne yendácabe ra nuu bixhózecabe Jacob, lu ca layú stiʼ Canaán. 26 Óraque gúdxicabe bixhózecabe: «¡Nabániruʼ José ne cayuni mandarbe guidubi guidxi Egipto!». De qué nidxela Jacob xi niníʼ, purtiʼ cadi cayuni cré laacabe. 27 Peru ora bizulú cayábicabe laabe guiráʼ ni gudxi José laacabe ne ora bíʼyabe ca carreta ni biseendaʼ José, bibiguetaʼ stipa* stiʼ bixhózecabe Jacob. 28 Óraque bicaa Israel ridxi: «¡Dxandíʼ ni natu ca! ¡Nabániruʼ xiiñeʼ José! ¡Naquiiñeʼ chaaʼ chiguuyaʼ laabe ante gateʼ!».
46 Ngue runi bicaalisaa Israel familia stiʼ ne guiráʼ ni napa ne biree zeʼ. Ora yendabe Beer-Seba, bíʼnibe sacrificiu para Dios stiʼ bixhózebe Isaac. 2 Ne guniʼné Dios Israel lu ti visión huaxhinni, ne gúdxibe laa: «¡Jacob! ¡Jacob!». Ne laa bicabi: «¡Raríʼ nuaaʼ!». 3 Ne gudxi Dios laabe: «Naa nga Dios ni dxandíʼ, Dios stiʼ bixhózeluʼ. Cadi guidxíbiluʼ cheluʼ Egipto, purtiʼ raqué zuneʼ lii ti guidxi naroʼbaʼ. 4 Naa piaʼ ziniáʼ lii Egipto ne laaca naa zicaaʼ lii. Ne zuseeguʼ José ca bizaluluʼ dxi gátilu’».
5 Bizaaca si nga, biree Jacob de Beer-Seba. Ne ziné ca xiiñiʼ Israel bixhózecaʼ Jacob, zaqueca ca xiiñicaʼ ne ca xheelacaʼ, lu ca carreta ni biseendaʼ faraón para chiné laacabe. 6 Yenécabe guiráʼ maniʼ stícabe ne guiráʼ ca cosa ni bicaalisaacabe dxi gulézacabe Canaán. Zaqué nga yendá Jacob ne guiráʼ ca xiiñiʼ guidxi Egipto. 7 Yenebe guiráʼ ca xiiñibe ne guiráʼ ca xniétube Egipto, interu familia stibe nga yenebe.
8 Yanna, ndiʼ nga lá* ca xiiñiʼ Israel o ca xiiñiʼ Jacob ni yendá Egipto. Rubén nga baʼduʼ primé stiʼ Jacob.
9 Ca xiiñiʼ Rubén nga Hanok, Palú, Hezrón ne Carmí.
10 Ca xiiñiʼ Simeón nga Jemuel, Jamín, Ohad, Jakín, Zóhar ne Shaúl, jñaa Shaúl nga ti gunaa de Canaán.
11 Ca xiiñiʼ Leví nga Guersón, Cohat ne Merarí.
12 Ca xiiñiʼ Judá nga Er, Onán, Selá, Pérez ne Zérah. Peru guti Er ne Onán ndaaniʼ guidxi Canaán.
Ne ca xiiñiʼ Pérez nga Hezrón ne Hamul.
13 Ca xiiñiʼ Isacar nga Tolá, Puvá, Yob ne Simrón.
14 Ca xiiñiʼ Zabulón nga Séred, Elón ne Jahleel.
15 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Jacob ni gupa Lea Padán-Aram, ne laaca gúpacabe Dina. Biaʼsi gúpacabe 33 xiiñicabe ne xniétucabe.
16 Ca xiiñiʼ Gad nga Zifión, Haguí, Suní, Ezbón, Erí, Arodí ne Arelí.
17 Ca xiiñiʼ Aser nga Imná, Isvá, Isví ne Berías, ne bizáʼnacabe nga Sérah.
Ne ca xiiñiʼ Berías nga Héber ne Malkiel.
18 Laacabe nga ca xiiñiʼ Zilpá, criada ni bidii Labán Lea. Biaʼsi 16 xiiñiʼ ne xnietu Jacob ne Zilpá.
19 Ca xiiñiʼ Jacob ni gupa xheelabe Raquel nga José ne Benjamín.
20 Manasés ne Efraín nga ca xiiñiʼ José ni gule Egipto, ni gupa Asenat, xiiñidxaapaʼ Potifera, sacerdote stiʼ On.*
21 Ca xiiñiʼ Benjamín nga Bela, Béker, Asbel, Guerá, Naamán, Ehí, Ros, Mupim, Hupim ne Ard.
22 Laacabe nga ca xiiñiʼ Jacob ni gupa Raquel. Biaʼsi 14 xiiñiʼ ne xnietu Jacob ne Raquel.
23 Xiiñiʼ* Dan nga Husim.
24 Ca xiiñiʼ Neftalí nga Jahzeel, Guní, Jézer ne Silem.
25 Laacabe nga ca xiiñiʼ Bilhá, criada ni bidii Labán Raquel. Biaʼsi gadxe xiiñiʼ ne xnietu Jacob ne Bilhá.
26 Biaʼsi 66 xiiñiʼ ne xnietu Jacob ni yendané Egipto, sin nigabaʼ xheelaʼ ca xiiñibe. 27 Ne chupa xiiñiʼ José ni gule Egipto. Biaʼsi 70 binni de familia stiʼ Jacob yendá Egipto.
28 Gudxi Jacob Judá sániru ne chitídxibe José maʼ zécabe Gosén. Ora yendácabe Gosén, 29 biʼniʼ mandar José cúʼcabe listu carru stiʼ ne guyebe Gosén para guidxaagalube bixhózebe Israel. Ne casi peʼ bíʼyabe laa, gudiidxibe laa* ne xadxí biinanebe laa. 30 De raqué gudxi Israel José: «Yanna huaxa maʼ zanda gateʼ, purtiʼ maʼ biiyaʼ lii ne nannaʼ nabániluʼ».
31 Óraque gudxi José ca biʼchiʼ ne guiráʼ ca familia sti’ bixhoze: «Lagudii lugar naa chaaʼ ra nuu faraón ne chitidxeʼ laa: “Maʼ bedandá ca bicheʼ ne guiráʼ ca familia sti’ bixhozeʼ ni guleza lu ca layú stiʼ Canaán. 32 Bedané ca hombre ca dendxuʼ ne vaca sticaʼ ne guiráʼ ni nápacaʼ, purtiʼ dxiiñaʼ stícabe nga gápacabe maniʼ”. 33 Ora gusendacaa faraón laatu ne guinabadiidxaʼ laatu “¿Xi dxiiñaʼ rúnitu?”, 34 naquiiñeʼ guicábitu “Laadu, ca mozo stiluʼ, rápadu maniʼ dede dxi nahuiinidu, cásica biʼniʼ ca bixhozebiidadu”. Zacá zudiibe lugar cuézatu lu layú stiʼ Gosén, purtiʼ ribixhilaʼdxiʼ ca egipciu ca binni ni rapa dendxuʼ».
47 Ngue runi yetidxi José faraón: «Maʼ bedandá bixhozeʼ ne ca bicheʼ de Canaán ne bedanécabe ca dendxuʼ ne ca vaca stícabe ne guiráʼ ni nápacabe. Nuucabe lu layú stiʼ Gosén». 2 Óraque gulí José gaayuʼ de ca biʼchiʼ ne yenebe laacaʼ para gunibiáʼ faraón laacaʼ.
3 Ne gunabadiidxaʼ faraón ca biʼchiʼ José: «¿Xi dxiiñaʼ rúnitu?». Laacaʼ bicábicaʼ: «Laadu, ca mozo stiluʼ, rápadu dendxuʼ cásica biʼniʼ ca bixhozebiidadu ni». 4 Ne laaca gúdxicabe faraón: «Zedandézadu xquídxitu, cumu nadipaʼ hambre naaze guidxi Canaán la? gastiʼ guixi go ca dendxuʼ stiʼ ca mozo stiluʼ. Canábadu lii gudiiluʼ lugar cuézadu lu layú stiʼ Gosén». 5 Óraque gudxi faraón José: «Maʼ beeda bixhózeluʼ ne ca bíʼchiluʼ ra nuuluʼ. 6 Lu naluʼ nuu guidubi guidxi Egipto. Yené bixhózeluʼ ne ca bíʼchiluʼ cuézacaʼ lugar jma galán stiʼ guidxi riʼ. Zanda cuézacabe Gosén. Ne pa nuu hombre ni runi xhiiñaʼ jneza ládecabe la? bidii laacaʼ gápacaʼ ca maniʼ stinneʼ».
7 De raqué yené José bixhoze ra nuu faraón para gunibiáʼ faraón laa. Ne guluu Jacob ndaayaʼ faraón. 8 Óraque gunabadiidxaʼ faraón Jacob: «¿Panda iza nápaluʼ?». 9 Para bicabi Jacob: «Ma’ ziniáʼ ti gayuaa treinta iza de canazayaʼ cheríʼ chericaʼ.* Nagana huayaca ca iza ca para naa, peru pa guchaagaʼ cani né ca iza guzá ca bixhozebiidaʼ cheríʼ chericaʼ,* huaxiéʼrucani». 10 Despué de ngue, guluu Jacob ndaayaʼ faraón ne biree de ra nuube.
11 Zaqué nga guluu José bixhoze ne ca biʼchiʼ Egipto, ne bidiibe laacaʼ layú jma galán stiʼ guidxi que, lu layú stiʼ Ramesés, casi biʼniʼ mandar faraón laabe. 12 Ne bidii José guendaró bixhoze, ca biʼchiʼ ne guiráʼ familia stiʼ bixhoze. Bidiibe laacaʼ guendaró* biaʼ familia sticaʼ.
13 Yanna, maʼ gastiʼ ni go binni lu guidubi región que, purtiʼ nadipaʼ hambre que. Ne maʼ binduuxeʼ hambre que guidxi Egipto ne Canaán. 14 Ne José rutopa bueltu ni riziʼné ca binni de Egipto ne de Canaán biidxiʼ, ne rinebe ni ra lidxi faraón. 15 Ra gudiʼdiʼ tiempu, birá bueltu stiʼ ca binni de Egipto ne de Canaán. Óraque guyé guiráʼ ca egipciu que ra nuu José, ne gúdxicaʼ laabe: «¡Dané laadu ni guidoʼdo! ¿Ñee zudiiluʼ lugar gátidu purtiʼ maʼ birá xpuéltudu la?». 16 Ne gudxi José laacabe: «Pa maʼ birá xpuéltutu, lagudii naa ca maniʼ stitu ne zudieeʼ laatu ni goto». 17 Ngue runi yenécabe ca maniʼ stícabe ra nuu José, ne bichaacabe laacame pur guendaró. Yenécabe caballu, dendxuʼ, chiva, vaca, toro ne burru. Iza que bidiicabe ca maniʼ stícabe José ne laa bidii laacabe ni gócabe.
18 Peru ra biluxe iza que ne ra bizulú stobi que, biguétacabe ra nuu José ne rábicabe laa: «Qué zusiguiidu lii, señor stidu, maʼ bidiʼdu lii guiráʼ bueltu stidu ne guiráʼ maniʼ ni rúninedu dxiiñaʼ. Maʼ ni riaana si para gudiʼdu señor stidu nga ca layú nápadu ne laadu para gácadu esclavu. 19 ¿Ñee zudiiluʼ lugar gátidu ne guiaana ca layú stidu sin gácacani dxiiñaʼ la? Guzíʼ laadu ne guzíʼ ca layú stidu ne dané laadu ni guidoʼdo. Zácadu esclavu stiʼ faraón ne guicaabe ca layú stidu. Dané laadu biidxiʼ guidoʼdo para cadi gátidu ne para cadi guiaana ca layú stidu sin gácacani dxiiñaʼ». 20 Ngue runi, cumu nadipaʼ hambre que la? bitoo ca egipciu ca layú sticaʼ ne guzíʼ José guiráʼ layú que para faraón. Ne guiráʼ ca layú que beeda gácacani stiʼ faraón.
21 Despué, biʼniʼ mandar José ca binni ni nabeza zitu, chindézacaʼ ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Egipto. 22 Peru ca layú si stiʼ ca sacerdote nga qué niziʼbe. Cumu rudii faraón laacaʼ ni gocaʼ la? qué nutoocaʼ ca layú sticaʼ. 23 Óraque gudxi José ca egipciu que: «Yannadxí cazieeʼ laatu ne ca layú stitu para faraón. Raríʼ nuu biidxiʼ para gudxiibatu lu ca layú stitu. 24 Ne ora guindísatu cosecha, laguni ni gaayuʼ ndaa, ti ndaa ca para faraón, ne xtapa ndaa ca laiquiiñeʼ ni para gudxiibatu lu ca layú stitu ne para goto, para go familia stitu ne ca xiiñitu». 25 Ngue runi gúdxicaʼ laabe: «Señor stidu, maʼ bilaluʼ laadu. Pa naluʼ la? zácadu esclavu stiʼ faraón». 26 Ne gudixhe José ti ley ni zinándacabe dede yanna ndaaniʼ guidxi Egipto: gande por ciento de cosecha ni guiasa lu layú, stiʼ faraón ni. Ca sacerdote si nga qué nudii, purtiʼ qué nicaa faraón layú sticaʼ.
27 Yanna, biaana Israel lu layú stiʼ Gosén, Egipto. Laabe ne familia stibe gulézacabe raqué, gúpacabe xiiñicabe ne guizáʼ stale gúcacabe. 28 Guleza Jacob 17 iza Egipto. Ne bibánibe ti gayuaa cuarenta y siete iza.
29 Dxi mayaca gatiʼ Israel, bisendacaabe xiiñibe José ne gúdxibe laa: «Pa racaláʼdxiluʼ gúniluʼ xiixa galán pur naa la? canabaʼ lii gúniluʼ ndiʼ: guluu náʼ xagueteʼ xcoreʼ ne biʼniʼ jurar naa qué zusaanaʼ de gannaxhiiluʼ naa ne zúniluʼ ni gudii stiidxaluʼ naa. Canabaʼ lii cadi gucaachiluʼ naa Egipto. 30 Dxi gateʼ,* gulee naa de Egipto ne bicaachiʼ naa ra gaʼchiʼ ca bixhozebiidaʼ». Ngue runi gudxi José laabe: «Zuneʼ ni canábaluʼ naa ca». 31 Peru laabe gúdxibe laa: «Biʼniʼ jurar ni naa». Óraque biʼniʼ jurar José ni laabe. Ne zuba Israel neza ra riguixhe ique lu cama, óraque gundeteʼ ique.
48 Bizaaca si guiráʼ ndi’, gúdxicabe José: «Guizáʼ maʼ cará stipa stiʼ bixhózeluʼ». Ngue runi yeguuyabe bixhózebe ne yenebe guiropaʼ xiiñibe, Manasés ne Efraín. 2 Óraque gúdxicabe Jacob: «Beeda xiiñiluʼ José, zeeda guuya lii». Ngue runi biʼniʼ Israel stipa ne gurí ruaa cama. 3 Ne gudxi Jacob José:
«Dxi nuaaʼ Luz, ndaaniʼ guidxi Canaán, bihuinni Dios ni jma napa poder nezaluáʼ ne guluube ndaayaʼ naa. 4 Bidii stiidxabe naa: “Zudieeʼ lii xiiñiluʼ ne zutaleʼ laacabe. Ne zuneʼ lii ti grupu naroʼbaʼ de guidxi. Zudieeʼ layú riʼ ca xiiñiluʼ* ne qué ziuu dxi gusaana de gácani stícabe”. 5 Yanna, guiropaʼ hombrehuiiniʼ ni gúpaluʼ raríʼ, Egipto, ante guedandayaʼ ra nuuluʼ, maʼ xiiñeʼ laacabe. Zaca Efraín ne Manasés xiiñeʼ, casi Rubén ne Simeón. 6 Peru ca xiiñiluʼ ni gápaluʼ despué, stiluʼ laacaʼ. Ne zacaacabe layú lu herencia ni guicaa ca bíʼchicabe. 7 Ne naa la? dxi bireeniáʼ ca xpinneʼ de Padán ne yendayaʼ guidxi Canaán, guti Raquel. Peru cumu cayaadxaruʼ para chindadu Efrat, bicaacheʼ laabe neza ni zeʼ Efrat, laca laani nga Belén».
8 Óraque biiyaʼ Israel ca xiiñiʼ José ne gunabadiidxaʼ: «¿Tu laacabe pue?». 9 Ne bicabi José: «Laacabe nga ca xiiñeʼ ni bidii Dios naa ndaaniʼ guidxi riʼ». Para gudxi bixhózebe laabe: «Canabaʼ lii guchíñaluʼ laacabe ra nuaaʼ para cuaaʼ ndaayaʼ laacabe». 10 Maʼ huaxiéʼ ruuyaʼ Israel purtiʼ maʼ nagola. Ngue runi bichiña José guiropaʼ xiiñiʼ ra nuube, ne óraque gudiidxi Israel laacabe ne bidii bixiduʼ laacabe. 11 Despué gudxi Israel José: «Qué niníʼ iqueʼ pa nibiguetaʼ ñuuyaʼ lii, ne yanna biaa, maʼ bidii Dios lugar naa guuyaʼ ca xiiñiluʼ». 12 Óraque bituubaʼ José ca xiiñiʼ de ra nuu ca xibi Israel ne bizuxibi dede gudixhe ique layú nezalú bixhoze.
13 Óraque bichiña José guiropaʼ xiiñiʼ ra nuu Israel. Né nabe ladu derechu gucuaabe Efraín ne bizuhuaabe laa ladu bigaʼ* stiʼ Israel. Ne Manasés la? gunaazebe laa né nabe ladu bigaʼ ne bizuhuaabe laa ladu derechu stiʼ Israel. 14 Peru gudixhenáʼ Israel ique Efraín né náʼ ladu derechu, neca laa nga ni nahuiiniʼ. Ne gudixhenabe ique Manasés né nabe ladu bigaʼ. Ne laapebe bíʼnibe ni zaqué neca nánnabe Manasés nga baʼduʼ primé. 15 Despué guluube ndaayaʼ José ne gúdxibe laa:
«Dios ni dxandíʼ, ni biʼniʼ servir bixhozebiidaʼ Abrahán ne bixhozeʼ Isaac,*
Dios ni dxandíʼ, ni huayaca pastor stinneʼ biaʼ dxi huabaneʼ hasta yannadxí,
16 ne ángel ni maʼ bilá naa de guiráʼ cosa malu, cuʼ ndaayaʼ ca hombrehuiiniʼ riʼ.
Ne ganna binni, naa, bixhozebiidaʼ Abrahán ne bixhozeʼ Isaac, nácadu bixhózebiidacabe,
ne gácacabe ti guidxi naroʼbaʼ lu guidxilayú».
17 Peru ora biʼyaʼ José naguixhenáʼ bixhoze ique Efraín né náʼ ladu derechu, qué ñuulaʼdxiʼ ni. Ngue runi gucaláʼdxibe nutiixhibe náʼ bixhózebe para niguixhenáʼ ique Manasés. 18 Para gudxi José bixhoze: «Coʼ, bixhozeʼ, hombrehuiiniʼ riʼ nga baʼduʼ primé. Gudixhe naluʼ ladu derechu íquebe». 19 Peru qué niná bixhózebe ñuni ni ne guníʼ: «Nannaʼ, xiiñeʼ, nannaʼ ni. Laaca zácabe ti guidxi ne zasácabe. Peru jma zasaca bíʼchibe ni nahuiiniʼ, zaca ca xiiñibe stale dede zácacaʼ stale guidxi naroʼbaʼ». 20 Ne guluurube ndaayaʼ laacaʼ dxi que, ne guniʼbe:
«Ora cuʼ ca xiiñiʼ Israel ndaayaʼ, guzeetecaʼ laluʼ ra guiniʼcaʼ:
“Guni Dios lii casi Efraín ne Manasés”».
Zaqué nga bisánirube Efraín nezalú Manasés ora guluube ndaayaʼ laacaʼ.
21 Despué gudxi Israel José: «Biaa, mayaca gateʼ, peru dxandíʼ peʼ qué zusaana Dios laatu ne zudxiguétabe laatu lu layú stiʼ ca bixhozebiidatu. 22 Ne cudieeʼ lii jma xiroobaʼ layú* que ca bíʼchiluʼ, layú ni guxhaʼ ca amorreu né espada ne arcu stinneʼ».
49 Ne bisendacaa Jacob ca xiiñiʼ, ne ná rabi laacabe: «Laguidxiña para gabeʼ laatu xi chiguizaacatu despué. 2 Laguidxiña ne lagucaadiaga naa, laatu, ca xiiñiʼ Jacob. Lagucaadiaga bixhózetu Israel.
3 »Rubén, lii nga baʼduʼ primé stinneʼ, stipa stinneʼ ne ra bizulú gupaʼ ca xiiñe’. Lii nga ni jma biʼniʼ respetárcabe ne gúcaluʼ nadipaʼ. 4 Peru maʼ qué zasácaluʼ purtiʼ qué ñuudxiluʼ, gúcaluʼ casi nisa ni cadi nexhedxí ne gudxíʼbaluʼ lu cama stiʼ bixhózeluʼ. Dxi que, qué ñuni respetarluʼ* cama stinneʼ. ¡Ya, nga peʼ nga ni biʼniʼ Rubén!
5 »Simeón ne Leví, bíʼchicaʼ. Ne riquiiñecaʼ espada sticaʼ para guuticaʼ. 6 Cayabeʼ alma* stinneʼ, cadi guyúbiluʼ guidxaagaluʼ laacabe. Ne cayabeʼ ladxiduáʼ cadi guieeguluʼ laacabe, purtiʼ ra cadxiichicabe biiticabe binni ne pur gustu si bininácabe ñee toro.* 7 Gaca maldecir xiana stícabe, purtiʼ runinácabe ne gaca maldecir guendaridxiichi stícabe, purtiʼ qué riácabe. Zucheecheʼ laacabe lu layú stiʼ Jacob. Zucheecheʼ laacabe lu layú stiʼ Israel.
8 »Ne lii, Judá, zusisaca ca bíʼchiluʼ lii. Zanaazeluʼ yanni ca enemigu stiluʼ. Zuzuxibi ca xiiñiʼ bixhózeluʼ nezaluluʼ. 9 Ti liónhuiiniʼ nga Judá. Lii xiiñeʼ, zieluʼ dede ra nuu maniʼ ni chiguinaazeluʼ para goloʼ. Maʼ nexhegudaa Judá ne caziilaʼdxiʼ casi ti lión. ¿Ne tu laa zaná chigucuaaniʼ ti lión yaʼ? 10 Qué zaxeleʼ cetru* stiʼ rey de Judá, nin bastón ni runi mandarnebe, ni nuu lade guiropaʼ batañeebe, qué zaxéleni de laabe dede ora gueeda Siló,* ne zuzuubaʼ ca guidxi ca stiidxabe. 11 Zundiibibe burru stibe lu ti lubaʼ uva ne zundiibibe cría stiʼ burru stibe lu ti lubaʼ uva de ni jma galán. Zaguiibibe xhábabe ndaaniʼ vinu ne lari ni rácube luguiáʼ zaguiibibe ni ndaaniʼ rini stiʼ uva. 12 Naxiñáʼ rini ca bizalube pur vinu ne naquichiʼ ca láyabe purtiʼ reʼbe leche.
13 »Zabeza Zabulón guriá nisadóʼ, gaxha de ra riaana barcu ni naaze ancla. Ne zindá frontera stibe neza riaana Sidón.
14 »Isacar nga ti burru ni naguidxi dxitaladi ni caziilaʼdxiʼ interu nuaaʼ chupa carga nanaa. 15 Ne zuuyaʼ galán lugar ra caziilaʼdxiʼ ne sicarú layú ca. Zandeteʼ xiʼqueʼ para guaʼ carga nanaa ne zuni dxiiñaʼ nadipaʼ.
16 »Dan, tobi de ca tribu stiʼ Israel, zuni juzgar xquidxi. 17 Zaca Dan ti beendaʼ ni nuu guriá neza, ti beendaʼ napa cachu ni nuu guriá ti nezahuiiniʼ, ni royaa xatiniñee caballu ne riabasá hombre ni dxiʼbaʼ laame. 18 Jehová Dios, zabezaʼ lii para gulaluʼ laadu.
19 »Ne Gad zucaalú ti grupu de gubaanaʼ laa, peru laa zudxiilú laacabe ne zazananda laacabe.
20 »Zapa Aser stale guendaró ne zápabe guendaró de ni ro rey.
21 »Neftalí nga ti bidxiña hembra ni nalaseʼ ne ni riníʼ diidxaʼ naxhi.
22 »José nga ti ramahuiiniʼ stiʼ ti yaga ni rudii cuananaxhi, ti yaga ni rudii cuananaxhi ni zuhuaa gaxha de ra cadá nisa, ni ruchiaaʼ ca rama stiʼ luguiáʼ muru. 23 Peru ca hombre ni rundaa flecha bicaalucaʼ laabe, bindaacaʼ flecha laabe ne qué nusaana de ñaca nanaláʼdxicaʼ laabe. 24 Peru qué nitende arcu stibe ne qué nusaana de ñaca nabe naguidxi ne nagueenda. Ne gúcani zacá pur pastor que, guié stiʼ Israel, pur ca náʼ ni napa poder ni racané Jacob. 25 Laabe* zeedabe de Dios stiʼ bixhózeluʼ, ne zacané Dios lii. Nuube tobi si né Dios ni jma napa poder, ne zaguu Dios ndaayaʼ lii né ca ndaayaʼ ni zeeda de guibáʼ, zaguube ndaayaʼ lii né ca ndaayaʼ ni zeeda de xagueteʼ lu guidxilayú ne zaguube ndaayaʼ lii ra gudiibe lii stale xiiñiluʼ ne stale maniʼ. 26 Jma zasaca ca ndaayaʼ stiʼ bixhózebe que ca ndaayaʼ ni rudii ca dani ni qué rinitilú ne jma zasácacani que ca cosa risaca ni rudii ca danihuiiniʼ ni qué rinitilú. Ziaana ca ndaayaʼ ca ique José, ziaanacani galaa ique ni bibí lade ca biʼchiʼ.
27 »Zuxuuxe Benjamín ni guinaazeʼ casi runi ti gueuʼ. Siadóʼ ca zobe ni gunaazebe ne huadxí zaguiizibe ni gúxhabe ca enemigu stibe».
28 Guirácabe nga ca 12 tribu stiʼ Israel, ne nga nga ni gudxi bixhózecabe laacabe ora guluu ndaayaʼ laacabe. Cada tobi bidiibe laa ndaayaʼ ni nexheʼ guicaa.
29 Despué de guníʼ Jacob ca cosa riʼ, ndiʼ nga ni gúdxibe ca xiiñibe: «Maʼ chiguidxiñaʼ ra nuu ca binni xquidxeʼ.* Lagucaachiʼ naa ra gaʼchiʼ ca bixhozebiidaʼ, ndaaniʼ cueva ni nuu lu layú stiʼ Efrón, hitita que. 30 Laani nga cueva ni nuu lu layú stiʼ Macpelá, frente de Mamré, guidxi Canaán. Laani nga layú ni guzíʼ Abrahán lu Efrón, hitita que, para gapa ti lugar ra igaachiʼ. 31 Raqué bigaachiʼ Abrahán ne xheelabe Sara. Raqué bigaachiʼ Isaac ne xheelabe Rebeca. Ne raqué bicaacheʼ Lea. 32 Layú ne cueva ni nuu raqué guzíʼ Abrahán cani lú ca xiiñiʼ Het».
33 Zaqué nga gudxi Jacob ca xiiñiʼ ximodo gucaachicaʼ laabe. Despué bidxiibaʼ ñeebe lu cama, gucuaabe bi últimu biaje ne bidxíñabe ra nuu ca binni xquídxibe.*
50 Ngue runi guʼtaʼ José luguiáʼ bixhoze, biinaʼ ne bidii bixiduʼ laabe. 2 Despué biʼniʼ mandar José ca mozo stiʼ, ca doctor, guni prepararcaʼ* cuerpu stiʼ bixhózebe para igaachiʼ. De raqué biʼniʼ preparar ca doctor que cuerpu stiʼ Israel. 3 Biaʼsi 40 dxi yenécabe para biʼniʼ preparárcabe cuerpu stibe, purtiʼ biaʼ que nga tiempu ni riquiiñeʼ para gaca preparar cuerpu stiʼ ti binni ni maʼ guti. Ne biinaruʼ ca egipciu que pur Israel 70 dxi.
4 Dxi biluxe ca dxi bí’nacabe, guniʼné José ca binni ni runi dxiiñaʼ ra lidxi faraón, ne gúdxibe laacaʼ: «Pa riuuláʼdxitu ni runeʼ, lagabi ndiʼ faraón: 5 “Gunabaʼ bixhozeʼ naa gudieeʼ stiidxaʼ laa. Ndiʼ nga ni gúdxibe naa: «Biaa, mayaca gateʼ. Bicaachiʼ naa ndaaniʼ baʼ stinneʼ, ni maʼ guluaaʼ listu ni nuu lu layú stiʼ Canaán». Canabaʼ lii gudiiluʼ lugar chigucaacheʼ bixhozeʼ, ne despué zabiguetaʼ”». 6 Para gudxi faraón laabe: «Guyé, yegucaachiʼ bixhózeluʼ casi bidii stiidxaluʼ laabe».
7 Ngue runi guyé José yegucaachiʼ bixhoze. Ne yené ca hombre ni runi xhiiñaʼ faraón laabe, ca hombre huaniisi* ni nuu ra lidxi faraón ne guiráʼ ca hombre huaniisi* de guidxi Egipto. 8 Ne guyé guiráʼ ca familia stiʼ José, ca bíʼchibe ne guiráʼ ca familia stiʼ bixhózebe. Ca ni biaana si lu layú stiʼ Gosén nga ca xcuidihuiiniʼ ne guiráʼ maniʼ stícabe. 9 Laaca yenebe carreta ne hombre dxiʼbaʼ maniʼ. Guizáʼ stale binni guyé. 10 Ne yendácabe lu ti layú ni láʼ Atad,* ni nuu neza ra nuu guiiguʼ Jordán. Raqué biinacabe ne guizáʼ gucaná ladxidóʼcabe, ne biinaruʼ José gadxe dxi ne gucaná ladxidóʼ pur bixhoze. 11 Ora biʼyaʼ ca cananeu, ca ni nabeza lugar que, guizáʼ naná nuucabe lu layú ni láʼ Atad, guniʼcaʼ: «¡Guizáʼ naroʼbaʼ yuubaʼ napa ca egipciu!». Ngue runi, lugar ni nuu neza ra nuu guiiguʼ Jordán que, biree lá ni Abel-Mizraim.*
12 Biʼniʼ ca xiiñiʼ Jacob modo peʼ gudxi bixhózecaʼ laacaʼ. 13 Ngue runi yené ca xiiñibe laabe guidxi Canaán ne bicaachica’ laabe ndaani’ cueva ni nuu lu layú sti’ Macpelá, layú ni nuu frente de Mamré ne ni guzí’ Abrahán lu Efrón, hitita que, para gapa ti lugar ra igaachiʼ familia stiʼ. 14 Despué de bicaachiʼ José bixhoze, biguétabe Egipto né ca bíʼchibe ne guiráʼ ca ni guyé yegucaachiʼ bixhózebe.
15 Guti si bixhoze José, bizulú ca bíʼchibe caniʼcaʼ: «Zándaca daʼ José xiana ne guquixe laanu guiráʼ ni bíninu laa». 16 Ngue runi biseendacabe tu chitidxi José ca diidxaʼ riʼ: «Ndiʼ nga ni guníʼ bixhózeluʼ ante gatiʼ: 17 “Lagabi José ca diidxaʼ riʼ: «Canabaʼ lii guni perdonarluʼ ca bíʼchiluʼ ne pecadu ni bíʼnicabe ra bininácabe lii»”. Nga runi canábadu lii guni perdonarluʼ laadu, purtiʼ laaca runi adorardu Dios ni biʼniʼ adorar bixhózeluʼ». Ora gúdxicabe José ca diidxaʼ riʼ, guizáʼ biinaʼ. 18 Óraque guyé ca bíʼchibe ra nuube, bizuxíbicaʼ nezalube ne guniʼcaʼ: «¡Raríʼ nuudu, nácadu esclavu stiluʼ!». 19 Para gudxi José laacabe: «Cadi guidxíbitu. ¿Ñee nuaaʼ lugar stiʼ Dios la? 20 Neca gucaláʼdxitu ñuninatu naa, peru biquiiñeʼ Dios ni bíʼnitu ca para guni ti cosa galán ne gulá guendanabani stiʼ stale binni. Ne nga peʼ nga ni cayúnibe yanna. 21 Nga runi, cadi guidxíbitu. Zudieeruáʼ ni goto ne ni go ca xiiñihuiinitu». Zaqué gudixhedxibe ladxidoʼcaʼ né ca diidxaʼ ni gúdxibe laacaʼ.
22 Gulézaruʼ José ne guiráʼ familia stiʼ bixhoze guidxi Egipto. Ne bibani José ti gayuaa chii iza. 23 Laaca binibiáʼ José ca xnietu Efraín ne laaca binibiaʼbe ca xiiñiʼ Makir, xiiñiʼ Manasés. Laacabe gúlecabe lu ca xibi José.* 24 Para gudxi José ca biʼchiʼ: «Mayaca gateʼ, peru dxandíʼ peʼ zacané Dios laatu. Zabeebe laatu de guidxi riʼ ne zinebe laatu lu layú ni guniʼbe zudiibe Abrahán, Isaac ne Jacob». 25 Ngue runi gunabaʼ José ca xiiñiʼ Israel guni jurarcaʼ laabe ora gúdxibe laacaʼ: «Dxandíʼ peʼ zacané Dios laatu. Canabaʼ laatu chinetu ca dxitaladeʼ ora guireetu de raríʼ». 26 Ne guti José dxi napa ti gayuaa chii iza. Óraque biʼniʼ preparárcabe cuerpu stibe ne guluucabe laabe ndaaniʼ ti caja ndaaniʼ guidxi Egipto.
Rariʼ caniʼni principiu stiʼ universu.
O «ni cadi nexhedxí».
O «espíritu».
Raríʼ caniʼni de atmósfera stiʼ guidxilayú.
Raríʼ caniʼni de gubidxa, beeu ne beleguí.
O «guni dominar».
O «stale alma nabani».
O «alma nabani».
O «alma nabani».
O «alma nabani».
Biiyaʼ glosario, ¡biiyaʼ!
Lit. «ne interu ejércitu stícani».
O «ne guniʼbe sagradu ni».
Ndiʼ nga primé biaje riete lá Dios lu Biblia, יהוה (YHWH). Biiyaʼ apén. A4.
O «alma nabani». Diidxaʼ hebreu ca nga néfesh, ne riniʼni «ni ricaa bi». Biiyaʼ glosario, alma.
Biiyaʼ glosario.
Biiyaʼ glosario.
O «Tigris».
O «alma nabani».
Diidxaʼ hebreu ni biquiiñeʼ raríʼ caniʼni iguiidiʼ xiixa, casi riguiidiʼ xiixa né pegamentu.
O «ti binni si». Lit. «ti beela si».
O «yaga higo».
O «ca parte stícabe».
O «gaca nanaláʼdxisaatu».
O «descendencia stiluʼ».
Riní’ lá riʼ “hombre de guidxilayú” o “binni”.
Lit. «Né yuubaʼ zoloʼ ni rudii luni».
O «lucualuʼ».
Riní’ lá riʼ “ni nabani”.
Lit. «guiráʼ ni nabani».
O «biaʼ tiempu ni cadi nexheʼ ra guiluxe...».
O «biʼniʼ aprobar».
O «qué ñuni aprobarbe».
Lit. «ne bituumbuʼ lube».
O «zápaluʼ aprobación stinneʼ».
Lit. «stipa stini».
Lit. «lu guidxilayú».
Zándaca raríʼ caniʼni de ti advertencia ni gudixhe Dios.
O «ra yendeza ni guládxicabe».
Riníʼ lá riʼ “ni bibí” o “ni guluucabe”.
O «Ma’ gulí Dios sti xiiñe’ para naa».
O «Adán», «binni guidxilayú».
Ndiʼ riníʼ bíʼnibe ni riuulaʼdxiʼ Dios lu guidubi xquendanabánibe.
Lu diidxaʼ hebreu ha Elohim. Raríʼ diidxaʼ «Dios» (Elohim) ricá sti diidxaʼ cueʼni (ha). Ne ora riéteni, jma stale biaje caniʼni de tobi lucha Dios ni dxandíʼ.
Zándaca riníʼ lá riʼ “riziilaʼdxiʼ” o “riguixhedxí”.
O «Zaguixhedxí hombrehuiiniʼ riʼ ladxidoʼno».
Lu diidxaʼ hebreu, caniʼni de ca ángel.
Biiyaʼ glosario.
O «purtiʼ runi ni ná beela ladi».
Zándaca riniʼni “ca ni rusaba”, o ca ni rusaba xcaadxi. Biiyaʼ glosario.
O «gucaná ladxidoʼbe».
O «justo».
Lit. «cofre», ti caja naroʼbaʼ.
Ti codo nga 44.5 cm. Biiyaʼ apén. B14.
Zándaca laaca caníʼ diidxaʼ riʼ de ti techu ni nandagaa ti codo, lugar de ti ventana o ra zuxeleʼ para chuʼ biaaniʼ. Lu diidxaʼ hebreu laani nga tsóhar.
O «espíritu de guendanabani».
O «nácaluʼ justo».
O zándaca «gadxe par».
O zándaca «gadxe par».
O «espíritu de guendanabani».
Ti codo nga 44.5 cm. Biiyaʼ apén. B14.
O «bi stiʼ espíritu de guendanabani».
Lit. «bietenalaʼdxiʼ».
Lit. «ti lugar ra niziilaʼdxiʼ ñeeme».
Biiyaʼ glosario.
Lit. «ni riguixhedxí».
O «verano ne invierno».
O «nápatu autoridad luguiácame».
O «guiráʼ tipu de alma nabani».
O «guiráʼ tipu de alma nabani».
O «maʼ cadi naxudxi».
O «esclavu stiʼ Sem».
O «ni ruuti binni».
O «Ra bizulú biʼniʼ mandarbe nga».
Zándaca «laacani nga guidxi naroʼbaʼ que».
Zándaca «laabe nga jma huaniisibe que Jafet».
Riníʼ lá riʼ “ni rireeche”, o “división”.
Laani nga lugar ni riaana ladu rindani gubidxa de Canaán.
Lit. «betún».
Ndiʼ riníʼ dede ra nuube biiyabe ni cayuni ca binni que.
Riníʼ lá riʼ “guendaruchenda”.
O «zadxela guiráʼ familia ni nuu lu guidxilayú ti ndaayaʼ para laacaʼ».
Lit. «ne Lot, xiiñiʼ bíʼchibe».
O «descendencia stiluʼ».
O «campamentu stiʼ».
O «para cueza raqué casi ti binni ni zeeda de sti guidxi».
O «para cadi gatiʼ alma stinneʼ».
Raríʼ caniʼni de ti lugar xiroobaʼ ni riaana ra riluxe ca layú napampa stiʼ Jordán ne rindani dede Zóar.
O «campamentu».
O «ne descendencia stiluʼ».
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
O «mar Muerto».
Lit. «betún».
Lit. «xiiñiʼ bíʼchibe».
O «nabeza Abrán ndaaniʼ yoo de lari».
Lit. «biʼchiʼ».
Lit. «bíʼchibe».
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
O «Dios ni jma risaca».
O «Dios ni jma risaca».
Lit. «xiiñeʼ».
O «Tobi ni guiree de lii».
O «justo».
O «descendencia stiluʼ».
O «gupa relación sexual né».
O «manantial».
O «descendencia stiluʼ».
Riníʼ lá riʼ “rucaadiaga Dios”.
O «ti onagro», ti tipu burru guiʼxhiʼ. Nuu tu ná raríʼ caniʼni de ti cebra. Zándaca purtiʼ qué randa rusidoʼ binni laame.
O zándaca «Zucaalube».
Zándaca riniʼni “bizé stiʼ Ni nabani ni ruuyaʼ naa”.
Riníʼ lá riʼ “hombre risaca ni napa xiiñiʼ”.
Riníʼ lá riʼ “bixhoze stale binni”.
O «descendencia stiluʼ».
Biiyaʼ glosario, circuncisión.
Zándaca riníʼ lá riʼ “ni ridinde”.
Riníʼ lá riʼ “princesa”.
Lit. «rey stiʼ ca guidxi».
Riníʼ lá riʼ “risa”.
O «hombre risaca».
Biiyaʼ glosario, circuncisión.
Lit. «gapa ladxidoʼto stipa».
Lit. «medida de sea». Ti sea nga 7.33 L. Biiyaʼ apén. B14.
Ndiʼ riníʼ maʼ qué riete regla stibe.
Raríʼ caniʼni de Dios.
O «zadxela guiráʼ guidxi ti ndaayaʼ para laacaʼ».
O «para gapanedu laacabe relación sexual».
Raríʼ caniʼni de ti lugar xiroobaʼ ni riaana ra riluxe ca layú napampa stiʼ Jordán ne rindani dede Zóar.
Riníʼ lá riʼ “nahuiiniʼ”.
Raríʼ caniʼni de ti lugar xiroobaʼ ni riaana ra riluxe ca layú napampa stiʼ Jordán ne rindani dede Zóar.
O «estatua».
O «ni gapanenu relación sexual».
O «nabézabe xquidxi binni».
Ndiʼ riníʼ caʼruʼ gápabe relación sexual né gunaa riʼ.
O «inocente».
O «de guidubi ladxiduáʼ cayuneʼ ni jneza ne inocente naa».
Biiyaʼ glosario.
Lit. «Zeeda gácacani para lii casi ti velu ni guchii lú xcaadxi».
O «guieeguʼ matriz stiʼ guiráʼ ca ni nabeza ra lidxi Abimélec».
O «guxidxeʼ purtiʼ cayecheʼ».
O zándaca «zuxídxicaʼ naa».
Raríʼ caniʼni de Ismael.
Lit. «Bicaadiaga stídxibe».
O «descendencia stiluʼ».
Biiyaʼ glosario.
O «gúcabe ti arqueru».
O «hembra».
Zándaca riniʼni “bizé ra bidii stiidxacabe” o “bizé stiʼ gadxe”.
Lit. «stale dxi».
O «guleza Abrahán casi binni de sti guidxi».
Laani nga ti gudxíu ni ruutinécabe maniʼ.
Laani nga ti gudxíu ni ruutinécabe maniʼ.
Riníʼ lá riʼ “Jehová zudii” o “Jehová zuuyaʼ”.
O «descendencia stiluʼ».
O «descendencia stiluʼ».
Lit. «zacaacabe puertaʼ stiʼ».
O «zadxela guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú ti ndaayaʼ para laacaʼ».
Lit. «bicaadiágaluʼ stidxeʼ».
O «concubina stibe». Biiyaʼ glosario, concubina.
O zándaca «ti xaíque guizáʼ risaca».
Ti siclo nga 11.4 g. Biiyaʼ apén. B14.
Raríʼ caniʼni de cueva ni nuu lu layú que.
Ndiʼ nga ti modo bíʼnicabe dxiqué ora runi jurárcabe.
O «descendencia stiluʼ».
O «bindétebe».
Ti siclo nga 11.4 g. Biiyaʼ apén. B14.
Zándaca caniʼni de Labán.
Lit. «ni huazayaʼ delante de laa».
Lit. «xiiñidxaapaʼ».
Lit. «para chaaʼ ladu derechu o ladu bigaʼ».
Lit. «bizáʼnabe Rebeca».
Laabe nga gunaa ni bigadxi Rebeca ne yanna maʼ naca criada stibe.
O «gacaluʼ jñaa stale mil de chii mil».
Lit. «guicaacabe puertaʼ stiʼ».
O «zeedacabe de».
O «ca concubina stibe». Biiyaʼ glosario, concubina.
Laani nga lugar ni riaana ladu rindani gubidxa de Canaán.
Ndi’ nga caadxi diidxa’ galán ni guní’cabe dxiqué lu diidxa’ hebreu para guiní’cabe ma’ guti tuuxa.
O «yoo de lari ni napa leʼ de guié».
O «hombre risaca».
Ndi’ nga caadxi diidxa’ galán ni guní’cabe dxiqué lu diidxa’ hebreu para guiní’cabe ma’ guti tuuxa.
O «ca xiiñiʼ Ismael».
O zándaca «bicaalúcabe ca bíʼchicabe».
Riníʼ lá riʼ “ni napa stale guicha ladi”.
Riníʼ lá riʼ “ni rinaaze xatiniñee” o “ni raxha lugar stiʼ stobi”.
O «ti bocadu».
O «guizáʼ maʼ candaanaʼ».
Riníʼ lá riʼ “naxiñáʼ”.
O «descendencia stiluʼ».
O «zadxélacaʼ ti ndaayaʼ para laacaʼ».
O «descendencia stilu».
O «biiyaʼ caguiidxi Isaac Rebeca».
O «jma maʼ stáletu».
Raríʼ caniʼni de ti neza nisa.
Raríʼ caniʼni de ti neza nisa.
Riníʼ lá riʼ “gudinde diidxacabe” o “gudíndecabe”.
Riníʼ lá riʼ “ra guluucabe queja”.
Riníʼ lá riʼ “ca lugar xilaga”.
O «ti compromisu ni naquiiñeʼ gaca cumplir».
Zándaca riníʼ lá riʼ “juramentu” o “gadxe”.
Zándaca riniʼni “bizé ra bidii stiidxacabe” o “bizé stiʼ gadxe”.
O «bicuáʼquibe».
Riníʼ lá riʼ “ni rinaaze xatiniñee” o “ni raxha lugar stiʼ stobi”.
Lit. «zandaaluʼ ayubu stibe ni nexheʼ xayánniluʼ».
O «descendencia stiluʼ».
O «zadxélacaʼ ti ndaayaʼ para laacaʼ».
O «descendencia stiluʼ».
Riníʼ lá riʼ “lidxi Dios”.
Laani nga lugar ni riaana ladu rindani gubidxa de Canaán.
O «xtiube».
O «familia de rini stinneʼ». Lit. «dxitaladeʼ ne beelaladeʼ».
O «sobrinu».
O «Cadi tan sicarú».
O «huaxiéʼ».
Lit. «bixhélebe matriz stiʼ».
Riníʼ lá riʼ “¡laguuyaʼ, ti hombrehuiiniʼ!”.
Riníʼ lá riʼ “runadiaga” o “rucaadiaga”.
Riníʼ lá riʼ “ni guiʼdiʼ” o “ni nuu tobi si”.
Riníʼ lá riʼ “binni ni rusisácacabe”.
O «nuseegube matriz stiluʼ».
Riníʼ lá riʼ “juez”.
Riníʼ lá riʼ “ca guendaridinde huayapaʼ”.
Riníʼ lá riʼ “ni cayeni laa galán”.
Riníʼ lá riʼ “nayecheʼ” o “guendanayecheʼ”.
Riníʼ lá riʼ “laabe nga ni biaxaʼ”.
Riníʼ lá riʼ “gaca huantar”.
Lit. «Bicaadiaga laabe ne bixheleʼ matriz stibe».
José nga sti modo jma nachucu stiʼ lá Josifías, ne riniʼni “Jah gudii” o “Jah gutale”.
O «Ca prueba».
O «zudiiluʼ cuenta cayuneʼ ni jneza».
Laani nga yaga ni runibiáʼcabe casi biduaa oriental.
Lit. «ti columna».
O «ca dios ni nápabe ra lídxibe». Lit. «terafim».
O «ca familia stiʼ».
Lit. «Gupagá si lii né ni chitídxiluʼ Jacob, pa galán ni o pa cadi galán ni».
Lit. «ca xiiñeʼ».
Zándaca raríʼ caniʼni de Isaac o Abrahán.
Lá arameu ni riníʼ “montón guié ni riquiiñeʼ casi ti testigu”.
Lá hebreu ni riníʼ “montón guié ni riquiiñeʼ casi ti testigu”.
O «Mizpá». Lu diidxaʼ hebreu riníʼ lá riʼ ti lugar nasoo ra riguiʼbaʼ tuuxa para guyadxí.
Lit. «ca xiiñiʼ».
O «campamentu stiʼ ejércitu».
Riníʼ lá riʼ “chupa campamentu”.
O «casi binni de sti guidxi».
O «bixhozebiidaʼ».
O «descendencia stilu».
Riníʼ lá riʼ “tobi ni ridinde né Dios” o “ridinde Dios”.
Riníʼ lá riʼ “lú Dios”.
Lit. «Penuel».
Lit. «tendón stiʼ nerviu stiʼ coʼreʼ».
Lit. «ndaayaʼ stinneʼ».
Riníʼ lá riʼ “currá ni deʼguʼ ique”.
Lit. «guníʼnebe ladxidóʼ baʼdudxaapaʼ ca».
O «Guidubi xhialma xiiñeʼ Siquem riuulaʼdxiʼ».
Biiyaʼ glosario, circunsición.
O «Pur laatu zacaʼ casi tuuxa ni candáʼ yuudxuʼ para ca binni de guidxi riʼ».
O «prostituta».
O «lu ca neza ra huadideʼ».
Riníʼ lá riʼ “Dios stiʼ Betel”.
Riníʼ lá riʼ “roble ra bíʼnacabe”.
Lit. «Ne zaree stale rey lu xlómoluʼ».
O «libación». Biiyaʼ glosario, ofrenda ni rixii.
O «ante guiree alma stibe».
Riníʼ lá riʼ “xiiñeʼ ni gupaʼ ra cayacanaʼyaʼ”.
Riníʼ lá riʼ “xiiñeʼ ni nuu ladu derechu (nayaʼ ladu derechu)”.
Lit. «maʼ nagólabe ne stale dxi bibánibe».
Ndi’ nga caadxi diidxa’ galán ni guní’cabe dxiqué lu diidxa’ hebreu para guiní’cabe ma’ guti tuuxa.
O «ra nabézacabe casi binni de sti guidxi».
O «concubina». Biiyaʼ glosario.
O «xaíque stiʼ ti tribu».
O «nisa termal».
Lit. «ca xiiñiʼ Israel».
O «ti lari ziuulaʼ ne sicarú».
Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.
O «Cadi guninanu alma stibe».
O «cadi cánatu laabe».
O «ládano».
O «bálsamo».
O «gucáʼchinu rini stibe».
Biiyaʼ glosario.
O «Seol». Cadi laa diʼ ni nga ra rigaachiʼ binni ni maʼ guti. Biiyaʼ glosario.
Biiyaʼ glosario, guendaxheelaʼ de cuñadu.
O «prostituta».
Zándaca raríʼ caniʼni de tuuxa ni raca prostituta para guni adorar ca dios stiʼ ca cananeu. Biiyaʼ glosario, prostituta; prostituto.
O «de prostituta».
O «guchézaluʼ».
Riníʼ lá riʼ “gureza”. Zándaca raríʼ caniʼni gureza ra nácabe gunaa.
Lit. «zandísabe íqueluʼ».
Nácani ti lugar casi ti cisterna o ti bizé ne biquiiñeni casi cárcel.
Lit. «záxhabe íqueluʼ de lu xcuérpuluʼ».
Lit. «gundísabe ique».
Lit. «cadi nuudxí espíritu stibe».
Nácani ti lugar casi ti cisterna o ti bizé ne biquiiñeni casi cárcel.
Biiyaʼ glosario.
O «zubaʼ lu trono».
O «¡Abrékh!». Zándaca biquiiñeʼ diidxaʼ riʼ para guinábacabe binni gusisaca ne guni respetar tuuxa.
Lit. «nin ti hombre qué zandisaʼ náʼ ne qué zandisaʼ ñee».
Ti guidxi stiʼ Egipto. Laaca lani Heliópolis.
O «bizulú biʼniʼ xhiiñaʼ».
Ti guidxi stiʼ Egipto. Laaca lani Heliópolis.
Riníʼ lá riʼ “ni rucaa tuuxa gusiaandaʼ”.
Riníʼ lá riʼ “ni rapa stale xiiñiʼ”.
Lit. «Cadi gucheenetu hombrehuiiniʼ ca».
O «Seol». Cadi laa diʼ ni nga ra rigaachiʼ binni ni maʼ guti. Biiyaʼ glosario.
O «Naa quixeʼ pa guizaacabe xiixa».
O «bálsamo».
O «ládano».
O «bindétecabe».
O «Seol». Cadi laa diʼ ni nga ra rigaachiʼ binni ni maʼ guti. Biiyaʼ glosario.
O «Seol». Cadi laa diʼ ni nga ra rigaachiʼ binni ni maʼ guti. Biiyaʼ glosario.
O «ndaaniʼ guidxi riʼ».
O «gúnibe naa bixhoze».
Lit. «gúndabe xayanni».
O «zabánitu de».
Lit. «espíritu».
O «xlá».
Ti guidxi stiʼ Egipto. Laaca lani Heliópolis.
Lit. «Ca xiiñiʼ». Zándaca gúpabe xcaadxi xiiñibe ni qué riete raríʼ.
Lit. «gúndabe xayanni».
O «huabezaʼ xquidxi binni ti tiempu si».
O «guleza ca bixhozebiidaʼ xquidxi binni ti tiempu si».
Lit. «pan».
O «guiziiladxeniáʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ».
O «descendencia stiluʼ».
O «izquierdo».
Lit. «ni guzá ca bixhozeʼ Abrahán ne Isaac delante de laa».
O «guriá dani».
O «biʼniʼ biidiluʼ».
Biiyaʼ glosario.
O «bigácabe tendón ñee ca toro».
Biiyaʼ glosario.
Lá riʼ riniʼni “ni stiʼ”.
Raríʼ caniʼni de José.
Ndi’ nga caadxi diidxa’ galán ni guní’cabe dxiqué lu diidxa’ hebreu para guiní’cabe ma’ guti tuuxa.
Ndi’ nga caadxi diidxa’ galán ni guní’cabe dxiqué lu diidxa’ hebreu para guiní’cabe ma’ guti tuuxa.
Dxiqué guluucabe stale aceite rindáʼ naxhi lu cuerpu stiʼ ti binni ni maʼ guti, ti zacá cadi guiúʼdxuni nagueenda.
O «hombre ni napa autoridad».
O «hombre ni napa autoridad».
Biquiiñeʼ layú riʼ para quíbicabe trigu o cebada.
Riníʼ lá riʼ “yuubaʼ napa ca egipciu”.
Raríʼ caniʼni, gúpabe laacaʼ casi xiiñibe ne jma galán modo biʼniʼ tratarbe laacaʼ.