BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • nwt Números 1:1-36:13
  • Números

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Números
  • Biblia Stiidxaʼ Dios. Traducción del Nuevo Mundo
Biblia Stiidxaʼ Dios. Traducción del Nuevo Mundo
Números

NÚMEROS

1 Lu guiropa iza de bireecabe de guidxi Egipto, lu primé dxi stiʼ guiropa beeu que, guniʼné Jehová Moisés lu desiertu stiʼ Sinaí, ndaaniʼ yoo ra raca reunión. Ne gúdxibe laa: 2 «Laguni ti censu stiʼ ca xiiñiʼ Israel, tobi pur tobi pur familia sticaʼ, neza familia stiʼ bixhózecaʼ, lagucaa lá guiráʼ ca hombre para gánnatu pándacaʼ. 3 Lii ne Aarón naquiiñeʼ gucaatu lá guiráʼ ca ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu stiʼ Israel, ne lagucaa lácabe pur grupu.*

4 »Lachiné ti hombre de cada tribu; cada tobi de ca ni naca xaíque ndaaniʼ familia stiʼ neza bixhózecaʼ. 5 Ndiʼ nga lá* ca hombre ni chiné laatu: de tribu stiʼ Rubén, Elizur xiiñiʼ Sedeur; 6 de tribu stiʼ Simeón, Selumiel xiiñiʼ Zurisadái; 7 de tribu stiʼ Judá, Nahsón xiiñiʼ Aminadab; 8 de tribu stiʼ Isacar, Netanel xiiñiʼ Zuar; 9 de tribu stiʼ Zabulón, Eliab xiiñiʼ Helón; 10 de ca xiiñiʼ José: de tribu stiʼ Efraín, Elisamá xiiñiʼ Amihud ne, de tribu stiʼ Manasés, Gamaliel xiiñiʼ Pedahzur; 11 de tribu stiʼ Benjamín, Abidán xiiñiʼ Guideoní; 12 de tribu stiʼ Dan, Ahiézer xiiñiʼ Amisadái; 13 de tribu stiʼ Aser, Paguiel xiiñiʼ Ocrán; 14 de tribu stiʼ Gad, Eliasaf xiiñiʼ Deuel; 15 de tribu stiʼ Neftalí, Ahirá xiiñiʼ Enán. 16 Ca hombre riʼ nga ca ni maʼ gulieeʼ lade ca binni de guidxi riʼ, laacabe nga xaíque stiʼ ca tribu stiʼ bixhózecabe, ca ni naca xaíque stiʼ ti mil hombre de Israel».

17 Óraque, gucuaa Moisés ne Aarón ca hombre ni bibí riʼ, ca ni biete lá que. 18 Ne lu primé dxi stiʼ guiropa beeu que bichíñacabe guidubi guidxi que para gucaacabe lá ca hombre ni napa gande iza o jma, tobi pur tobi gucuá lá, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ, 19 casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés. Ngue runi bicaabe lá ca binni que dxi nuucabe lu desiertu stiʼ Sinaí.

20 Ca xiiñiʼ Rubén, ca xiiñiʼ baʼduʼ primé stiʼ Israel, gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia stica’ ne pur ca familia stica’ neza bixhózeca’. Tobi pur tobi bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 21 biaʼsi cuarenta y seis mil gaayuʼ gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Rubén.

22 Ca xiiñiʼ Simeón gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Tobi pur tobi bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 23 biaʼsi cincuenta y nueve mil chonna gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Simeón.

24 Ca xiiñiʼ Gad gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 25 biaʼsi cuarenta y cinco mil xhoopaʼ gayuaa cincuenta nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Gad.

26 Ca xiiñiʼ Judá gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 27 biaʼsi setenta y cuatro mil xhoopaʼ gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Judá.

28 Ca xiiñiʼ Isacar gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 29 biaʼsi cincuenta y cuatro mil tapa gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Isacar.

30 Ca xiiñiʼ Zabulón gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 31 biaʼsi cincuenta y siete mil tapa gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Zabulón.

32 Ca xiiñiʼ Efraín, xiiñiʼ José gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 33 biaʼsi cuarenta mil gaayuʼ gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Efraín.

34 Ca xiiñiʼ Manasés gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 35 biaʼsi treinta y dos mil chupa gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Manasés.

36 Ca xiiñiʼ Benjamín gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 37 biaʼsi treinta y cinco mil tapa gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Benjamín.

38 Ca xiiñiʼ Dan gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 39 biaʼsi sesenta y dos mil gadxe gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Dan.

40 Ca xiiñiʼ Aser gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 41 biaʼsi cuarenta y un mil gaayuʼ gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Aser.

42 Ca xiiñiʼ Neftalí gucuá lá cada tobi de laaca’, pur ca familia sticaʼ ne pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Bigábacabe guiráʼ ca hombre ni napa gande iza o jma, ca ni zanda chuʼ lu ejércitu, 43 biaʼsi cincuenta y tres mil tapa gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de tribu stiʼ Neftalí.

44 Laacabe nga ca ni bigabaʼ Moisés ne Aarón ne 12 xaíque stiʼ guidxi Israel, ca ni naca xaíque ndaaniʼ familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. 45 Guiráʼ ca israelita ni napa gande iza o jma, ni zanda chuʼ lu ejércitu stiʼ Israel, gucuá lacaʼ pur familia sticaʼ neza bixhózecaʼ, 46 biaʼsi xhoopaʼ gayuaa chonna mil gaayuʼ gayuaa cincuenta nga guiráʼ ca ni gucuá lá.

47 Peru ca levita la? qué nicá lacaʼ pur tribu stiʼ bixhózecaʼ. 48 Purtiʼ gudxi Jehová Moisés: 49 «Tribu si stiʼ Leví cadi naquiiñeʼ gucaaluʼ lacaʼ; cadi naquiiñeʼ ugábaluʼ laacabe ra ugábaluʼ xcaadxi israelita. 50 Naquiiñeʼ cueechuluʼ ca levita para gaca xcuéntacabe tabernáculo stiʼ Testimonio, zaqueca guiráʼ herramienta ne guiráʼ ni riquiiñeʼ ndaanini. Laacabe nga naquiiñeʼ guniibicabe tabernáculo ca ne guiráʼ ca herramienta stini, zúnicabe dxiiñaʼ ndaaniʼ tabernáculo ne zucuícabe yoo de lari stícabe guidubi vuelta de laani. 51 Cada biaje chinécabe tabernáculo ca sti lugar, ca levita nga naquiiñeʼ guchiacaʼ ni. Ne ora gaca armar tabernáculo ca sti biaje, ca levita nga naquiiñeʼ guni ni. Tutiica binni guidxiña ra nuuni ne qué gapa derechu* naquiiñeʼ gatiʼ.

52 »Cada israelita naquiiñeʼ gucuí yoo de lari stiʼ lugar ra gudiicabe laa, cada hombre ra nuu grupu de chonna tribu ra raca tocar laa. 53 Ne ca levita naquiiñeʼ gucuicaʼ yoo de lari sticaʼ guidubi vuelta tabernáculo stiʼ Testimonio, para cadi guni guidxi Israel xiixa ni guchiichi naa. Ca levita nga ca ni naquiiñeʼ gapa’* tabernáculo stiʼ Testimonio».

54 Biʼniʼ guidxi Israel guiráʼ ni biʼniʼ mandar Jehová Moisés. Bíʼnicabe ni casi peʼ modo guniʼbe.

2 Óraque guniʼné Jehová Moisés ne Aarón. Gúdxibe laacaʼ: 2 «Naquiiñeʼ gucuí ca israelita ca yoo de lari sticaʼ ra nuu grupu de chonna tribu ra raca caber laacaʼ, cada hombre zuzuhuaa yoo de lari stiʼ ra zuhuaa señal stiʼ familia stiʼ neza bixhoze. Naquiiñeʼ gucuícabe ca yoo de lari stícabe guidubi vuelta yoo ra raca reunión* ne gudxiilúcani neza ra nuu yoo ra raca reunión ca.

3 »Ladu rindani gubidxa, pur grupu* zuzuhuaa chonna tribu ca yoo de lari sticaʼ, laacabe nga campamentu stiʼ Judá; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Judá nga Nahsón xiiñiʼ Aminadab. 4 Lu ejércitu stibe cá lá setenta y cuatro mil xhoopaʼ gayuaa hombre. 5 Cueʼ tribu stiʼ Judá zuzuhuaa tribu stiʼ Isacar ca yoo de lari stiʼ; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Isacar nga Netanel xiiñiʼ Zuar. 6 Lu ejércitu stibe cá lá cincuenta y cuatro mil tapa gayuaa hombre. 7 Sti ladu de tribu stiʼ Judá zucuí tribu stiʼ Zabulón ca yoo de lari stiʼ; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Zabulón nga Eliab xiiñiʼ Helón. 8 Lu ejércitu stibe cá lá cincuenta y siete mil tapa gayuaa hombre.

9 »Lu ca ejércitu stiʼ campamentu stiʼ Judá cá lá ti gayuaa ochenta y seis mil tapa gayuaa hombre. Laacabe nga primé campamentu ni naquiiñeʼ guindisaʼ ca yoo de lari stiʼ.

10 »Sti grupu de chonna tribu nga campamentu stiʼ Rubén, zucuícabe ca yoo de lari stícabe pur grupu, ladu gueteʼ; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Rubén nga Elizur xiiñiʼ Sedeur. 11 Lu ejércitu stibe cá lá cuarenta y seis mil gaayuʼ gayuaa hombre. 12 Cueʼ tribu stiʼ Rubén zucuí tribu stiʼ Simeón ca yoo de lari stiʼ; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Simeón nga Selumiel xiiñiʼ Zurizadái. 13 Lu ejércitu stibe cá lá cincuenta y nueve mil chonna gayuaa hombre. 14 Sti ladu de tribu stiʼ Rubén zucuí tribu stiʼ Gad ca yoo de lari stiʼ; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Gad nga Eliasaf xiiñiʼ Reuel. 15 Lu ejércitu stibe cá lá cuarenta y cinco mil xhoopaʼ gayuaa cincuenta hombre.

16 »Lu ca ejércitu stiʼ campamentu stiʼ Rubén cá lá ti gayuaa cincuenta y un mil tapa gayuaa cincuenta hombre, ne laacabe nga guiropa campamentu ni naquiiñeʼ guindisaʼ ca yoo de lari stiʼ.

17 »Ora chinetu yoo ra raca reunión ca sti lugar, campamentu stiʼ ca levita nga naquiiñeʼ cheʼ galaa de xcaadxi campamentu ca.

»Cada biaje cheʼ ca tribu ca sti lugar, naquiiñeʼ chécabe cueʼ grupu ra rucuícabe ca yoo de lari stícabe, lu grupu de chonna tribu stícabe.

18 »Sti grupu de chonna tribu nga campamentu stiʼ Efraín, zucuícabe ca yoo de lari stícabe pur grupu, neza riaaziʼ gubidxa; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Efraín nga Elisamá xiiñiʼ Amihud. 19 Lu ejércitu stibe cá lá cuarenta mil gaayuʼ gayuaa hombre. 20 Cueʼ tribu stiʼ Efraín zuzuhuaa tribu stiʼ Manasés ca yoo de lari stiʼ; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Manasés nga Gamaliel xiiñiʼ Pedazur. 21 Lu ejércitu stibe cá lá treinta y dos mil chupa gayuaa hombre. 22 Sti ladu de tribu stiʼ Efraín zuzuhuaa tribu stiʼ Benjamín ca yoo de lari stiʼ; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Benjamín nga Abidán xiiñiʼ Guideoní. 23 Lu ejércitu stibe cá lá treinta y cinco mil tapa gayuaa hombre.

24 »Lu ca ejércitu stiʼ campamentu stiʼ Efraín cá lá ti gayuaa xhono mil ti gayuaa hombre, ne laacabe nga guionna campamentu ni guindisaʼ yoo de lari stiʼ.

25 »Sti grupu de chonna tribu nga campamentu stiʼ Dan, zucuícabe ca yoo de lari stícabe pur grupu,* ladu guiaʼ; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Dan nga Ahiézer xiiñiʼ Amisadái. 26 Lu ejércitu stibe cá lá sesenta y dos mil gadxe gayuaa hombre. 27 Cueʼ tribu stiʼ Dan, zuzuhuaa tribu stiʼ Aser ca yoo de lari stiʼ; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Aser nga Paguiel xiiñiʼ Ocrán. 28 Lu ejércitu stibe cá lá cuarenta y un mil gaayuʼ gayuaa hombre. 29 Sti ladu de tribu stiʼ Dan, zuzuhuaa tribu stiʼ Neftalí ca yoo de lari stiʼ; xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Neftalí nga Ahirá xiiñiʼ Enán. 30 Lu ejércitu stibe cá lá cincuenta y tres mil tapa gayuaa hombre.

31 »Lu campamentu stiʼ Dan cá lá ti gayuaa cincuenta y siete mil xhoopaʼ gayuaa hombre. Laacabe nga últimu campamentu ni guindisaʼ ca yoo de lari stiʼ lu grupu de chonna tribu stícabe».

32 Ndiʼ nga ca israelita ni gucuá lá pur ca familia sticaʼ neza bixhózecaʼ; biaʼsi xhoopaʼ gayuaa chonna mil gaayuʼ gayuaa cincuenta hombre ni gucuá lá ndaaniʼ ca campamentu que para chuʼcaʼ lu ejércitu. 33 Peru qué nicá lá ca levita ra gucuá lá xcaadxi israelita que, casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés. 34 Biʼniʼ ca israelita guiráʼ ni biʼniʼ mandar Jehová Moisés. Zaqué nga bicuícabe ca yoo de lari stícabe según ca grupu de chonna tribu stícabe ne zaqué nga modo rindísacabe campamentu que, cada tobi pur familia stiʼ ne pur familia stiʼ neza bixhoze.

3 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ* Aarón ne Moisés dxi guniʼné Jehová Moisés lu dani Sinaí. 2 Ndiʼ nga lá ca xiiñiʼ Aarón: Nadab nga baʼduʼ primé stibe, de racá zeeda Abihú, Eleazar ne Itamar. 3 Ndiʼ nga lá ca xiiñiʼ Aarón, ca sacerdote ni bibí ne ca ni bilate aceite ique para gúnicaʼ dxiiñaʼ de sacerdote. 4 Peru dxi bizaaquiʼ Nadab ne Abihú inciensu ni qué raca deber nezalú Jehová lu desiertu stiʼ Sinaí, gúticaʼ nezalú Jehová sin ñápacaʼ xiiñicaʼ. Peru Eleazar ne Itamar bíʼnirucaʼ dxiiñaʼ de sacerdote né bixhózecaʼ Aarón.

5 Óraque gudxi Jehová Moisés: 6 «Bichiña tribu stiʼ Leví ne bizuhuaa laacaʼ nezalú sacerdote Aarón, ne laacaʼ gacanecaʼ laabe. 7 Napa xidé guni cumplírcabe dxiiñaʼ ni maʼ gucuaacabe para gacanécabe Aarón ne guidubi guidxi ca frente de yoo ra raca reunión, ra gúnicabe dxiiñaʼ ni raca ra tabernáculo. 8 Naquiiñeʼ gúʼyacabe ne gápacabe guiráʼ ca cosa ni riquiiñeʼ ra yoo ra raca reunión ne gúnicabe ca dxiiñaʼ ni nexheʼ gúnicabe para ca israelita ra gúnicabe dxiiñaʼ ni raca ra tabernáculo. 9 Naquiiñeʼ guicaaluʼ ca levita ne gudiiluʼ laacabe Aarón ne ca xiiñiʼ. Laacabe nga ca ni guicaa Aarón, ca ni maʼ bireechú de lade ca israelita para laabe. 10 Naquiiñeʼ cuiluʼ Aarón ne ca xiiñiʼ para gúnicaʼ dxiiñaʼ de sacerdote, ne tutiica binni ni qué gapa derechu* guidxiña naquiiñeʼ gatiʼ».

11 Laaca gudxi Jehová Moisés: 12 «¡Biaa! De lade ca israelita chiguicaaʼ ca levita lugar de guicaaʼ guiráʼ baʼduʼ primé* stiʼ ca israelita. Zeeda gaca ca levita ca stinneʼ. 13 Purtiʼ stinneʼ guiráʼ ca ni rale primé. Dxi biiteʼ guiráʼ baʼduʼ primé ndaaniʼ guidxi Egipto guleechuaaʼ guiráʼ baʼduʼ primé stiʼ Israel para naa, cásica hombre zaqueca maniʼ. Zácacabe stinneʼ. Naa nga Jehová».

14 Biguetaʼ guniʼné Jehová Moisés lu desiertu stiʼ Sinaí ne gúdxibe laa: 15 «Bicaa lá ca xiiñiʼ Leví pur familia neza bixhózecaʼ ne pur familia sticaʼ. Naquiiñeʼ gucaaluʼ lá guiráʼ hombre ni napa ti beeu de gule o jma». 16 Óraque bicaa Moisés lácabe modo gudixhe Jehová ni, casi peʼ modo biʼniʼ mandarbe. 17 Ndiʼ nga lá ca xiiñiʼ Leví: Guersón, Cohat ne Merarí.

18 Ne ndiʼ nga lá ca xiiñiʼ Guersón pur familia sticaʼ: Libní ne Simeí.

19 Ca xiiñiʼ Cohat pur familia sticaʼ nga: Amram, Izhar, Hebrón ne Uziel.

20 Ca xiiñiʼ Merarí pur familia sticaʼ nga: Mahlí ne Musí.

Ca ndiʼ nga ca familia stiʼ ca levita pur familia sticaʼ neza bixhózecaʼ.

21 De Guersón nga biree ca familia stiʼ ca libnita ne familia stiʼ ca simeíta. Laacabe nga ca familia stiʼ ca guersonita. 22 Biaʼsi gadxe mil gaayuʼ gayuaa hombre ni napa ti beeu de gule o jma gucuá lá. 23 Bizuhuaa ca yoo de lari stiʼ ca familia stiʼ ca guersonita atrá de tabernáculo que, ladu riaaziʼ gubidxa. 24 Ni naca xaíque ndaaniʼ familia stiʼ neza bixhoze ca guersonita nga Eliasaf xiiñiʼ Lael. 25 Dxiiñaʼ gucuaa ca xiiñiʼ Guersón ra yoo ra raca reunión nga gápacaʼ tabernáculo, ca lari ni zeʼ luguiáʼ de laani ne ca ni zeʼ xagueteʼ, cortina ni nuu entrada stiʼ yoo ra raca reunión, 26 ca cortina stiʼ patiu, cortina ni nuu entrada stiʼ patiu ni nuu guidubi vuelta tabernáculo ne altar, ca doo stini ne guiráʼ ni raca lu dxiiñaʼ riʼ.

27 De Cohat zeeda familia stiʼ ca amramita, familia stiʼ ca izharita, familia stiʼ ca hebronita ne familia stiʼ ca uzielita. Ndiʼ nga ca familia stiʼ ca cohatita. 28 Biaʼsi nácacabe xhono mil xhoopaʼ gayuaa hombre ni napa ti beeu de gule o jma; dxiiñaʼ ni gucuaacabe nga gápacabe lugar santo que. 29 Ca familia stiʼ ca xiiñiʼ Cohat bizuhuaacaʼ yoo de lari sticaʼ ladu gueteʼ de tabernáculo. 30 Ne Elizafán xiiñiʼ Uziel nga xaíque ndaaniʼ familia stiʼ bixhoze de ca familia stiʼ ca cohatita. 31 Dxiiñaʼ stícabe nga gápacabe Arca, mexaʼ, candelabru, ca altar, ca herramienta ni riquiiñeʼ lugar santo que, cortina ni riguu división ne guiráʼ ni raca lu dxiiñaʼ riʼ.

32 Xaíque* stiʼ ca levita nga Eleazar xiiñiʼ sacerdote Aarón, laabe ruuyabe gaca guiráʼ dxiiñaʼ ni raca lugar santo que.

33 De Merarí zeeda familia stiʼ ca mahlita ne familia stiʼ ca musita. Ndiʼ nga ca familia stiʼ Merarí. 34 Biaʼsi xhoopaʼ mil chupa gayuaa hombre ni napa ti beeu de gule o jma gucuá lá. 35 Ne Zuriel xiiñiʼ Abihail nga xaíque ndaaniʼ familia stiʼ bixhoze de ca familia stiʼ Merarí. Bizuhuaacabe yoo de lari stícabe ladu guiaʼ de tabernáculo. 36 Dxiiñaʼ ni gucuaa ca xiiñiʼ Merarí nga gápacaʼ ca armazón stiʼ tabernáculo, ca barra stini, ca columna stini, ca base stini,* guiráʼ herramienta ne guiráʼ ni raca lu dxiiñaʼ riʼ, 37 laaca gúpacabe ca columna ni nuu guidubi vuelta patiu que ne ca base, ca staca ne ca doo stícani.

38 Frente de tabernáculo que, ladu rindani gubidxa, delante de yoo ra raca reunión que, zuhuaa yoo de lari stiʼ Moisés ne Aarón ne ca xiiñiʼ. Dxiiñaʼ gúpacabe nga gápacabe santuariu que; ngue nga dxiiñaʼ ni bíʼnicabe para gacanécabe ca israelita. Ne tutiica binni ni qué gapa derechu* guidxiña naquiiñeʼ gatiʼ.

39 Biaʼsi veintidós mil hombre levita ni napa ti beeu de gule o jma bicaa Moisés ne Aarón lacaʼ pur familia sticaʼ casi biʼniʼ mandar Jehová.

40 Óraque gudxi Jehová Moisés: «Bicaa lá guiráʼ hombre baʼduʼ primé stiʼ ca israelita ni napa ti beeu de gule o jma, bigabaʼ laacabe ne bicaa lácabe lu ti lista. 41 Naquiiñeʼ cueechuluʼ ca levita para naa —naa nga Jehová— lugar de cueechuluʼ guiráʼ ca baʼduʼ primé stiʼ ca israelita. Lugar de guicaaluʼ guiráʼ ca maniʼ nadóʼ ni gule primé stiʼ ca israelita, gucuaa ca maniʼ nadóʼ stiʼ ca levita». 42 Óraque bicaa Moisés lá guiráʼ baʼduʼ primé stiʼ ca israelita, casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová laabe. 43 Biaʼsi veintidós mil chupa gayuaa setenta y tres guiráʼ ca hombre baʼduʼ primé ni napa ti beeu de gule o jma gucuá lacaʼ.

44 Guníʼneruʼ Jehová Moisés. Gúdxibe laa: 45 «Guleechú ca levita lugar de cueechuluʼ guiráʼ ca baʼduʼ primé stiʼ ca israelita ne gucuaa ca maniʼ nadóʼ stiʼ ca levita lugar de guicaaluʼ ca maniʼ nadóʼ stiʼ ca israelita. Zeeda gaca ca levita ca stinneʼ. Naa nga Jehová. 46 Para quíxeluʼ ti cadi gatiʼ chupa gayuaa setenta y tres baʼduʼ primé stiʼ ca israelita, purtiʼ jma stálecaʼ que ca levita, 47 naquiiñeʼ guicaaluʼ gaayuʼ siclo* pur cada tobi de laacabe, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo.* Gande guerá* nga ti siclo. 48 Napa xidé gudiiluʼ bueltu Aarón ne ca xiiñiʼ para ganda guilá ca baʼduʼ primé stiʼ ca israelita purtiʼ jma stálecaʼ que ca levita». 49 Ngue runi gucuaa Moisés ni bidiicabe laa para guilá ca baʼduʼ primé stiʼ ca israelita purtiʼ jma stálecaʼ que ca levita. 50 Gucuaabe bueltu stiʼ ca baʼduʼ primé stiʼ ca israelita: ti mil chonna gayuaa sesenta y cinco siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo. 51 Óraque bidii Moisés bueltu que Aarón ne ca xiiñiʼ para guilá ca baʼduʼ primé stiʼ ca israelita casi guníʼ Jehová, casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés.

4 Óraque gudxi Jehová Moisés ne Aarón: 2 «Naquiiñeʼ gaca ti censu stiʼ ca xiiñiʼ Cohat ni nuu lade ca xiiñiʼ Leví pur ca familia sticaʼ ne pur familia sticaʼ neza bixhózecaʼ, 3 guiráʼ ca ni napa 30 hasta 50 iza ni nuu lu grupu para guni dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión.

4 »Ndiʼ nga dxiiñaʼ ni chiguni ca xiiñiʼ Cohat ra yoo ra raca reunión. Nácani ti cosa guizáʼ santo. 5 Ora guindisaʼ ca israelita yoo de lari sticaʼ para checaʼ sti lugar, ziuu Aarón ne ca xiiñiʼ ndaaniʼ yoo ra raca reunión, zandétecabe cortina ni nanda gaxha de arca stiʼ Testimonio ne zaquiiñecabe cortina ca para guchiicabe arca ca. 6 Zaguíxhecabe guidiladi foca luni, zuchiaacabe ti lari azul luni ne zutiidicabe ca vara stini cueʼni para ganda chinécabe ni.

7 »Laaca zuchiaacabe ti lari azul lu mexaʼ ra raʼtaʼ pan ni raʼtaʼ nezalú Dios ne luni zaguíxhecabe ca bladuʼ, ca copa, ca tazón ne ca jarra stiʼ ofrenda ni rixii;* cadi naquiiñeʼ guiaadxaʼ pan ni raʼtaʼ nezalú Dios lu mexaʼ riʼ. 8 Zuchiaacabe ti lari naxiñáʼ rini lu ca cosa riʼ, zuchiicabe mexaʼ ca né guidiladi foca ne zutiidicabe ca vara stini cueʼni para ganda chinécabe ni. 9 Despué zacaacabe ti lari azul ne zuchiicabe candelabru ni riquiiñeʼ para guzaaniʼ, zaqueca ca lámpara stini, ca pinza, ca braseru ne guiráʼ ca cosa stini ra ridaa aceite ni riquiiñeʼ para cadi guizuiʼni. 10 Zuchéndacabe guidiladi foca candelabru ca ne guiráʼ ca herramienta stini ne zaguíxhecabe ni lu ti barra para guácabe ni. 11 Ne zuchiaacabe ti lari azul lu altar de oro que, zuchiicabe ni né guidiladi foca ne zutiidicabe ca vara stini cueʼni para ganda chinécabe ni. 12 Óraca zacaacabe guiráʼ ca herramienta ni riquiiñecabe ndaaniʼ lugar santo ne zaguíxhecabe cani lu ti lari azul, zuchiicabe ni né guidiladi foca ne zaguíxhecabe ni lu ti barra para ganda chinécabe ni.

13 »Naquiiñeʼ cueecabe dé* ni nuu lu altar ne guchiaacabe ti lari moradu* de guichaladi dendxuʼ luni. 14 Luni zaguíxhecabe guiráʼ ca herramienta ni riquiiñecabe lu altar: ca braseru, ca tenedor, ca pala ne ca tazón, guiráʼ ca herramienta ni riquiiñecabe lu altar. Naquiiñeʼ guchiaacabe guidiladi foca luni ne gutiidicabe ca vara stini cueʼni para ganda chinécabe ni.

15 »Ora guindisaʼ ca israelita yoo de lari sticaʼ para checaʼ sti lugar, naquiiñeʼ guiluxe guchii Aarón ne ca xiiñiʼ lugar santo ne guiráʼ cosa riquiiñeʼ lugar santo ca. Óraca ziuu ca xiiñiʼ Cohat para chinecaʼ ca cosa ca, peru cadi naquiiñeʼ cánacabe ca cosa stiʼ lugar santo ca, purtiʼ pa gúnicabe ni záticabe. Ndiʼ nga dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ guni ca xiiñiʼ Cohat ndaaniʼ yoo ra raca reunión.

16 »Eleazar xiiñiʼ sacerdote Aarón nga guʼyaʼ cadi guiaadxaʼ aceite ni riquiiñeʼ para chuʼ biaaniʼ, inciensu rindáʼ naxhi, ofrenda de biidxiʼ ni rudiicabe guiráʼ dxi ne aceite santo. Laabe nga gúʼyabe guidubi tabernáculo ne guiráʼ ni nuu ndaanini, dede né lugar santo ne ca herramienta stini».

17 Guníʼneruʼ Jehová Moisés ne Aarón. Gúdxibe laacaʼ: 18 «Cadi gudiitu lugar guinitilú tribu stiʼ ca familia stiʼ ca cohatita de lade ca levita. 19 Ndiʼ nga ni naquiiñeʼ gúnitu pur laacabe para guibánirucabe ne cadi gáticabe pur guidxíñacabe ca cosa guizáʼ santo ca. Ziuu Aarón ne ca xiiñiʼ ne zábicaʼ cada tobi de laacabe xi dxiiñaʼ gúnicabe ne xi naquiiñeʼ guácabe. 20 Cadi naquiiñeʼ chúʼcabe ne gúʼyacabe ca cosa santo ca nin ti ratu purtiʼ, pa gúnicabe ni, záticabe».

21 De raqué gudxi Jehová Moisés: 22 «Naquiiñeʼ gaca ti censu stiʼ ca xiiñiʼ Guersón pur ca familia neza bixhózecaʼ ne pur ca familia sticaʼ. 23 Naquiiñeʼ gucaaluʼ lá guiráʼ ca ni napa 30 hasta 50 iza ni nuu lu grupu para guni dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión. 24 Ndiʼ nga ca cosa ni naquiiñeʼ gapa’ ne guáʼ ca familia stiʼ ca guersonita: 25 zuáʼcabe ca lari stiʼ tabernáculo, yoo ra raca reunión, ca lari ni zeʼ luguiáʼ de laani ne ca ni zeʼ xagueteʼ ne guidiladi foca ni nexheʼ luguiani, cortina stiʼ entrada stiʼ yoo ra raca reunión, 26 ca cortina stiʼ patiu, cortina ni nuu entrada stiʼ patiu ni nuu guidubi vuelta tabernáculo ne altar, ca doo stini, guiráʼ ca herramienta ne guiráʼ ni riquiiñeʼ para dxiiñaʼ riʼ. Nga nga dxiiñaʼ ni nexheʼ gúnicabe. 27 Aarón ne ca xiiñiʼ naquiiñeʼ gúʼyacaʼ guiráʼ dxiiñaʼ ni guni ca guersonita ne ni naquiiñeʼ guacaʼ. Laatu gábitu laacabe xi guiráʼ naquiiñeʼ guácabe, nga nga dxiiñaʼ stícabe. 28 Ndiʼ nga dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ guni ca familia stiʼ ca guersonita ra yoo ra raca reunión. Naquiiñeʼ gúnicabe guiráʼ dxiiñaʼ ni gudii Itamar, xiiñiʼ sacerdote Aarón, laacabe.

29 »Zucaaluʼ lá ca xiiñiʼ Merarí pur familia sticaʼ ne pur familia neza bixhózecaʼ. 30 Zucaaluʼ lá guiráʼ ca ni napa 30 hasta 50 iza, guiráʼ ca ni nuu lu grupu para guni dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión. 31 Dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ gúnicabe ra yoo ra raca reunión nga guácabe ca ndiʼ: ca armazón stiʼ tabernáculo, ca barra stini, ca columna ne ca base stini,* 32 zaqueca ca columna ni nuu guidubi vuelta patiu que, ca base, ca staca ne ca doo stini ne xcaadxi herramienta ne guiráʼ ni riquiiñeʼ para gaca dxiiñaʼ riʼ. Laatu nga naquiiñeʼ gábitu cada tobi de laacabe xii nga ca cosa ni naquiiñeʼ guácabe. 33 Zacá nga modo naquiiñeʼ guni ca familia stiʼ ca xiiñiʼ Merarí dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión, Itamar xiiñiʼ sacerdote Aarón zabi laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe».

34 Óraque, Moisés, Aarón ne ca xaíque stiʼ guidxi que bicaacaʼ lá ca xiiñiʼ ca cohatita pur ca familia sticaʼ ne pur familia neza bixhózecaʼ, 35 guiráʼ ca ni napa 30 hasta 50 iza ni nuu lu grupu para guni dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión. 36 Biaʼsi chupa mil gadxe gayuaa cincuenta hombre gucuá lá pur ca familia sticaʼ. 37 Ndiʼ nga ca familia stiʼ ca cohatita ni gucuá lá, guiráʼ ca ni biʼniʼ dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión. Bicaa Moisés ne Aarón lácabe casi biʼniʼ mandar Jehová Moisés.

38 Gucuá lá ca xiiñiʼ Guersón pur ca familia sticaʼ ne pur familia sticaʼ neza bixhózecaʼ, 39 guiráʼ ca ni napa 30 hasta 50 iza ni nuu lu grupu para guni dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión. 40 Biaʼsi chupa mil xhoopaʼ gayuaa treinta hombre gucuá lá pur ca familia sticaʼ ne pur familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. 41 Ndiʼ nga ca familia stiʼ ca xiiñiʼ Guersón ni gucuá lá, guiráʼ ca ni biʼniʼ dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión. Moisés ne Aarón guniʼcaʼ guicá lácabe casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová.

42 Gucuá lá ca xiiñiʼ Merarí pur ca familia sticaʼ ne pur familia sticaʼ neza bixhózecaʼ, 43 guiráʼ ca ni napa 30 hasta 50 iza ni nuu lu grupu para guni dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión. 44 Biaʼsi chonna mil chupa gayuaa hombre gucuá lá pur ca familia sticaʼ. 45 Ndiʼ nga ca familia stiʼ ca xiiñiʼ Merarí ni gucuá lá, ca ni bicaa Moisés ne Aarón lá casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés.

46 Moisés, Aarón ne ca xaíque stiʼ Israel bicaacaʼ lá guiráʼ ca levita riʼ pur ca familia sticaʼ ne pur familia sticaʼ neza bixhózecaʼ; 47 nápacabe 30 hasta 50 iza ne guirácabe bíʼnicabe dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión ne guyuáʼcabe* ca cosa stini. 48 Biaʼsi xhono mil gaayuʼ gayuaa ochenta hombre gucuá lá. 49 Gucuá lácabe casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés, cada tobi según dxiiñaʼ ni gucuaa ne pur ni naquiiñeʼ guáʼ; gucuá lácabe casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés.

5 Biguetaʼ guniʼné Jehová Moisés ne gúdxibe laa: 2 «Biʼniʼ mandar ca israelita guseendacaʼ guiráʼ binni ni napa lepra fuera de campamentu, guiráʼ binni ni caree xiixa líquidu* ra naca hombre o ra naca gunaa ne guiráʼ ca ni nuu nabiidiʼ pur gudáʼnacaʼ ti binni ni maʼ guti.* 3 Nácabe hombre o gunaa, naquiiñeʼ guseendatu laacabe fuera. Naquiiñeʼ guseendatu laacabe fuera de campamentu para cadi guni biidicabe ca campamentu stiʼ ca binni ra nabezaʼ». 4 Ngue runi biʼniʼ ca israelita zaqué ne biseendacabe ca binni que fuera de campamentu. Casi peʼ modo gudxi Jehová Moisés, zaqué biʼniʼ ca israelita.

5 Laaca gudxi Jehová Moisés: 6 «Gudxi ca israelita: “Pa guni ti hombre o ti gunaa tobi de ca pecadu ni runi binni ne gucheené Jehová, napa binni ca donda. 7 Naquiiñeʼ cueeruaabe diidxaʼ ne guiniʼbe xi pecadu maʼ bíʼnibe, ne laaca naquiiñeʼ gudxiguétabe biaʼ saca donda stibe ne gudiibe xcande por ciento jma de biaʼ sácani. Naquiiñeʼ gudiibe ni binni ni bininabe ca. 8 Peru pa maʼ guti binni ni bininabe ca ne qué gapa nin ti familia gaxha ni zanda guicaa saca donda ca, naquiiñeʼ gudii hombre ca ni Jehová, ne sacerdote ca guiaanané saca donda ca, ne laaca zudiibe chivu barracu ni riquiiñeʼ para guixiá pecadu, ni iquiiñeʼ sacerdote ca para guni sacrificiu para guixiá pecadu stiʼ binni ni bichee ca.

9 »”Guiráʼ ca cosa santo ni chiné ca israelita ra nuu sacerdote zácacani para laabe. 10 Laabe guiaananebe ca cosa santo ni chiné cada binni ra nuube. Intiica cosa gudii cada binni sacerdote ca zácani para sacerdote ca”».

11 Guníʼneruʼ Jehová Moisés. Gúdxibe laa: 12 «Guniʼné ca israelita ne gudxi laacaʼ: “Ndiʼ nga ni naquiiñeʼ gúnitu pa guireechú xheelaʼ ti hombre ne gucheené laabe 13 ra chu’né sti hombre peru qué ganna xheelabe ni ne cucaachibe ni, ne maʼ gucabiidibe peru guiruti’ ca’ru’ gu’ya’ laabe para guiníʼ xi bíʼnibe ne caʼruʼ guinaazecabe laabe ra nuunebe hombre ca. 14 Pa nuu hombre ca celoso ne caníʼ ique maʼ bicheené xheelaʼ laa ne maʼ nabiidiʼ gunaa ca, cásica pa nuu hombre ca celoso ne caníʼ ique maʼ bicheené xheelaʼ laa ne cadi nabiidiʼ gunaa ca, 15 naquiiñeʼ chiné hombre ca xheelaʼ ra nuu sacerdote ne chiné ti ofrenda pur gunaa ca: chii por ciento stiʼ ti efá* de harina de cebada. Cadi naquiiñeʼ guxhiibe aceite lu ofrenda ca ne cadi guchabe olíbano luni, purtiʼ nácani ti ofrenda de biidxiʼ ni raca ora nuu tuuxa celoso, ti ofrenda de biidxiʼ ni rusietenalaʼdxiʼ donda.

16 »”Zanabaʼ sacerdote que gunaa ca guidxiña ne guzuhuaa nezalú Jehová. 17 Zuchá sacerdote ca nisa santo ndaaniʼ ti traste de yu. De racá zacaabe caadxi yu ni nuu ra zuhuaa tabernáculo ca ne zuchabe ni lu nisa ca. 18 Ne zanabaʼ sacerdote que gunaa ca guidxiña nezalú Jehová, zuchiabe guichaique ne zaguíxhebe ofrenda de biidxiʼ ni rusietenalaʼdxiʼ donda lu náʼ gunaa ca, —laani nga ofrenda de biidxiʼ ni raca ora nuu tuuxa celoso—, ne zanaazeʼ sacerdote que nisa nandáʼ* ni redané maldición luguiáʼ binni.

19 »”Óraque zanabaʼ sacerdote que gunaa ca guni jurar ra gábibe laa: «Pa caʼruʼ chú’nelu’ sti hombre neca nápaluʼ xheelaluʼ ne caʼruʼ guireechuluʼ ne caʼruʼ gacabiidiluʼ, qué zácaluʼ gastiʼ ra gueluʼ nisa nandáʼ ni redané ti maldición luguiáʼ binni. 20 Peru pa maʼ gucabiidiluʼ ra bireechuluʼ neca nápaluʼ xheelaluʼ ne guyuunelu’ sti hombre ni cadi xheelaluʼ...». 21 Óraca zanabaʼ sacerdote que gunaa ca guni jurar ne guzeeteʼ ti maldición, ne zabi sacerdote que gunaa ca: «Jehová peʼ gucaa ca binni de xquídxiluʼ guzeetecaʼ laluʼ ora guiniʼcaʼ ti maldición ne gúnicaʼ ti juramentu ne zuni Jehová cadi gápaluʼ xiiñiluʼ* ne guiroobaʼ ndaaniluʼ. 22 Zindá nisa ni redané ti maldición ndaaniʼ ca dooxquiʼluʼ ne zúnini guiroobaʼ ndaaniluʼ ne maʼ cadi gápaluʼ xiiñiluʼ». Ne gunaa ca naquiiñeʼ guiníʼ: «¡Amén! ¡Amén!».*

23 »”Despué naquiiñeʼ gucaa sacerdote ri’ ca maldición ca lu libru ne guxhiabe cani ndaaniʼ nisa ni nandáʼ ca. 24 Óraca zanábabe gunaa ca gueʼ nisa nandáʼ ni redané ti maldición luguiáʼ binni, ne ora gueʼ gunaa ca nisa ni redané ti maldición zuninani laa. 25 Ne zacaa sacerdote riʼ de lu náʼ gunaa ca ofrenda de biidxiʼ ni raca ora nuu tuuxa celoso ne zuniibibe ni cheríʼ chericaʼ nezalú Jehová, ne zuchíñabe ni ra nuu altar ca. 26 Zacaa sacerdote ca ti puñu ofrenda de biidxiʼ, laani nga zeeda gácani guidubi ofrenda ca, ne zaguíxhebe ni lu altar para gúnini guʼxhuʼ ne despué zanábabe gunaa ca gueʼ nisa ca. 27 Ora guinábabe gunaa ca gueʼ nisa ca, pa maʼ gucabiidibe ne maʼ bicheenebe xheelabe, óraca nisa ni rindisaʼ maldición ca ziuuni lu xcuérpube ne zuninani laabe, zaroobaʼ ndaanibe ne maʼ qué zanda gápabe xiiñibe, ne zuzeeteʼ guidubi guidxi ca labe ora guiniʼcaʼ ti maldición. 28 Peru pa caʼruʼ gacabiidiʼ gunaa ca ne nayabe, óraca maʼ qué ziaba castigu ca luguiabe ne zanda gacaxiiñibe ne gápabe xiiñibe.*

29 »”Ndiʼ nga ley para ora nuu tuuxa celoso pa bireechú ti gunaa ne gucabiidiʼ neca napa xheelaʼ 30 o pa nuu ti hombre celoso ne caníʼ ique maʼ bicheené xheelaʼ laa. Naquiiñeʼ chinebe xheelabe nezalú Jehová, ne guni sacerdote ca gunaa ca guiráʼ ni ná ley riʼ. 31 Qué ziaba donda ique hombre ca, peru xheelabe zaguixe pur donda stiʼ”».

6 Guníʼneruʼ Jehová Moisés. Gúdxibe laa: 2 «Guniʼné ca israelita ne gudxi laacaʼ: “Pa guni ti hombre o ti gunaa ti promesa especial para guibani casi tuuxa ni maʼ bireechú* para Jehová, 3 cadi naquiiñeʼ guebe vinu nin xcaadxi cosa ni napa alcohol. Cadi naquiiñeʼ guebe vinagre de vinu ninca vinagre de xcaadxi cosa ni napa alcohol. Cadi naquiiñeʼ guebe nin ti cosa ni gucané uva ne ninca gobe uva nagüí o ni maʼ bibidxi. 4 Biaʼ tiempu guireechube para Dios, cadi naquiiñeʼ gobe gastiʼ ni guiruuguʼ lu lubáʼ uva, ninca uva verde ninca guidiládicani.

5 »”Biaʼ tiempu guindaa promesa bíʼnibe ra guireechube para Dios, cadi naquiiñeʼ ugabe guichaíquebe.* Naquiiñeʼ gácabe santo ra gudiibe lugar igaa guichaíquebe dede ra guiluxe ca dxi gutaʼ guireechube para Jehová. 6 Biaʼ tiempu ni maʼ nexheʼ guireechube para Jehová, cadi naquiiñeʼ guidxíñabe* tuuxa ni maʼ guti.* 7 Neca gatiʼ bixhózebe, jñaabe, bíʼchibe o bizáʼnabe, cadi naquiiñeʼ gacabiidibe, purtiʼ nuu seña íquebe maʼ bireechube para Dios stibe.

8 »”Biaʼ tiempu guireechube para Dios, nácabe santo para Jehová. 9 Peru pa málasi gatiʼ tuuxa cueʼbe ne gacabiidiʼ guichaíquebe, ni rusihuinni maʼ bireechube para Dios, naquiiñeʼ ugabe guichaíquebe dxi guiníʼcabe nayabe. Naquiiñeʼ ugabe guichaíquebe lu gadxe gubidxa. 10 Ne lu xhono gubidxa naquiiñeʼ chinebe chupa guuguhuiiniʼ o chupa palomahuiiniʼ ra nuu sacerdote ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión. 11 Zudii sacerdote ca tobi de ca pájaru riʼ casi ofrenda pur pecadu ne stobi ca casi ofrenda ni riaʼquiʼ, ne zúnibe sacrificiu para guixiá pecadu stiʼ binni ca pur gudaʼnaʼ ti gueʼtuʼ.* Ne dxi ca, naquiiñeʼ guni binni ni bireechú para Dios ca ique santo.* 12 Ne naquiiñeʼ guireechube sti biaje para Jehová ti guibiguetaʼ guzulube ca dxi maʼ bireechube para Dios, ne zinebe ti chivu barracu nahuiiniʼ de ti iza casi ofrenda pur donda. Peru qué zaca cuenta ca dxi ni maʼ gudiʼdiʼ ca, purtiʼ gucabiidibe ca dxi ni maʼ bireechube para Dios.

13 »”Yanna, ndiʼ nga ley para tuuxa ni maʼ bireechú para Dios. Ora maʼ biluxe ca dxi bireechube para Dios, zinécabe laabe ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión. 14 Racá naquiiñeʼ gudiibe ofrenda stibe para Jehová: ti dendxuʼ barracu nahuiiniʼ ne nazaaca de ti iza casi ofrenda ni riaʼquiʼ, ti dendxuʼ hembra nazaaca de ti iza casi ofrenda pur pecadu, ti dendxuʼ barracu nazaaca casi sacrificiu de paz, 15 ti dxumi pan de rosca de harina de ni jma galán ni qué gapa levadura ni gucané aceite ne galleta nalaseʼ ni qué gapa levadura ne ni bixuubi aceite lu, zaqueca gudiibe ofrenda de biidxiʼ ne ca ofrenda ni rixii ni nexheʼ gudiibe. 16 Ziné sacerdote ca guiráʼ ndiʼ nezalú Jehová, ne zudiibe ofrenda pur pecadu ne ofrenda ni riaʼquiʼ stiʼ binni ca. 17 Zudii sacerdote riʼ dendxuʼ barracu que Jehová casi sacrificiu de paz ne dxumi pan de rosca ni qué gapa levadura ne zudiibe ofrenda de biidxiʼ ne ofrenda ni rixii ni nexheʼ gudii binni ca.

18 »”Óraca binni ni maʼ bireechú para Dios naquiiñeʼ ugá guichaique ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión, ne zacaabe guichaíquebe ni bigaa ca dxi bireechube para Dios ne zulaabe ni lu bele ni nuu xagueteʼ de ra nexheʼ sacrificiu de paz que. 19 Ne naquiiñeʼ guicaa sacerdote ca ti paletanáʼ dendxuʼ barracu ni maʼ bindaabi, ti pan de rosca ni qué gapa levadura ni nuu ndaaniʼ dxumi que ne ti galleta nalaseʼ ni qué gapa levadura, ne naquiiñeʼ quíxhebe cani ndaaniʼ batanáʼ binni ni bireechú para Dios despué de bigácabe seña ni rusihuinni maʼ bireechube para Dios. 20 Ne naquiiñeʼ guniibi sacerdote riʼ cani cheríʼ chericaʼ casi ti ofrenda ni riniibi nezalú Jehová. Nácani xiixa santo para sacerdote ca, cásica pechu stiʼ ofrenda ni riniibi ca ne pata stiʼ ofrenda ca. Despué, maʼ zanda gueʼ binni ni bireechú para Dios ca vinu.

21 »”Ndiʼ nga ley para binni ni biʼniʼ ti promesa guireechú para Dios: pa gúnibe ti promesa gudiibe ti ofrenda naroʼbaʼ para Jehová jma de biaʼ ni naquiiñeʼ gudii tuuxa ni maʼ bireechú para Dios ne zanda gudiibe ni la? naquiiñeʼ quíxebe promesa bíʼnibe pur ley ni naquiiñeʼ chinándabe purtiʼ maʼ bireechube para Dios”».

22 Óraque gudxi Jehová Moisés: 23 «Gudxi Aarón ne ca xiiñiʼ: “Sicaríʼ nga naquiiñeʼ cuʼtu ndaayaʼ guidxi Israel. Lagabi laacaʼ:

24 «Jehová cuʼ ndaayaʼ lii ne gapaʼ lii.

25 Guzaaniʼ xtuxu biaaniʼ ni riree lú Jehová luguialuʼ ne chuuláʼdxibe ni rúniluʼ.

26 Guindisalú Jehová para guyadxí lii ne gudii lii guendariuudxí»”.

27 Ne laacabe naquiiñeʼ guiníʼcabe laʼyaʼ nezalú guidxi Israel para ganda uguaaʼ ndaayaʼ laacaʼ».

7 Dxi biluxe bizuhuaa Moisés tabernáculo que, bixhiibe aceite santo luni ne guleechube ni né guiráʼ ca cosa stini, altar que ne guiráʼ herramienta stiʼ. Despué de bixhiibe aceite santo lúcani ne guleechube ca cosa riʼ, 2 ca xaíque stiʼ Israel —ca ni naca xaíque ndaaniʼ ca familia stiʼ neza bixhózecaʼ— bíʼnicaʼ ti ofrenda. Laacabe nga ca xaíque stiʼ ca tribu ni gucané ra gucuá lá ca hombre que, 3 yenécabe ofrenda stícabe nezalú Jehová: xhoopaʼ carreta ni dxiʼ ique ne doce toro, cada chupa xaíque guca tocar gudii ti carreta ne cada xaíque bidii ti toro; ne yenécabe cani frente de tabernáculo. 4 Gudxi Jehová Moisés: 5 «Gucuaa ca cosa ca, purtiʼ zaquiiñecani para gaca dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión. Napa xidé quíʼziluʼ cani lu ca levita; bidii cada tobi ni caquiiñeʼ para guni dxiiñaʼ stiʼ».

6 Ngue runi gucuaa Moisés ca carreta ne ca toro que, ne gudiizibe cani lu ca levita. 7 Bidiibe chupa carreta ne tapa toro ca xiiñiʼ Guersón, bidiibe laacaʼ biaʼ caquiiñecaʼ para gúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ, 8 ne bidiibe tapa carreta ne xhono toro ca xiiñiʼ Merarí, bidiibe laacaʼ ni caquiiñecaʼ para gúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ, ne Itamar xiiñiʼ sacerdote Aarón nga biʼyaʼ dxiiñaʼ bíʼnicabe. 9 Peru qué nudiibe gastiʼ ca xiiñiʼ Cohat purtiʼ dxiiñaʼ sticaʼ nga gacanecaʼ lugar santo. Laacabe nga rinécabe ca cosa santo que lu xíʼquecabe.

10 Dxi bizulú biquiiñeʼ* altar que ne bilate aceite santo luguiani, bidii ca xaíque que ofrenda sticaʼ. Ora yené ca xaíque que ofrenda sticaʼ nezalú altar que, 11 gudxi Jehová Moisés: «Dxi guzulú iquiiñeʼ altar ca, cada dxi zedané tobi de ca xaíque ofrenda stiʼ».

12 Ni yené ofrenda stiʼ primé dxi nga Nahsón xiiñiʼ Aminadab, de tribu stiʼ Judá. 13 Ndiʼ nga ofrenda ni bidiibe: para ofrenda de biidxiʼ, ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo* ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 14 ti copa* de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 15 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 16 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 17 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Nahsón xiiñiʼ Aminadab.

18 Guiropa dxi que yené Netanel xiiñiʼ Zuar, xaíque stiʼ tribu stiʼ Isacar, ofrenda stiʼ. 19 Ndiʼ nga ni bidiibe casi ofrenda: para ofrenda de biidxiʼ, ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 20 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 21 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 22 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 23 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Netanel xiiñiʼ Zuar.

24 Ra guionna dxi, Eliab xiiñiʼ Helón, xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Zabulón, 25 yené ofrenda stiʼ: para ofrenda de biidxiʼ, bidiibe ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 26 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 27 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 28 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 29 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Eliab xiiñiʼ Helón.

30 Ra guidapa dxi, Elizur xiiñiʼ Sedeur, xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Rubén, 31 yené ofrenda stiʼ: para ofrenda de biidxiʼ, bidiibe ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 32 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 33 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 34 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 35 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Elizur xiiñiʼ Sedeur.

36 Ra bizaa gaayuʼ gubidxa, Selumiel xiiñiʼ Zurisadái, xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Simeón, 37 yené ofrenda stiʼ: para ofrenda de biidxiʼ, bidiibe ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 38 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 39 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 40 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 41 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Selumiel xiiñiʼ Zurisadái.

42 Ra bizaa xhoopaʼ gubidxa, Eliasaf xiiñiʼ Deuel, xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Gad, 43 yené ofrenda stiʼ: para ofrenda de biidxiʼ, bidiibe ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 44 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 45 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 46 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 47 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Eliasaf xiiñiʼ Deuel.

48 Ra bizaa gadxe gubidxa, Elisamá xiiñiʼ Amihud, xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Efraín, 49 yené ofrenda stiʼ: para ofrenda de biidxiʼ, bidiibe ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 50 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 51 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 52 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 53 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Elisamá xiiñiʼ Amihud.

54 Ra bizaa xhono gubidxa, Gamaliel xiiñiʼ Pedahzur, xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Manasés, 55 yené ofrenda stiʼ: para ofrenda de biidxiʼ, bidiibe ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 56 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 57 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 58 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 59 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Gamaliel xiiñiʼ Pedahzur.

60 Ra bizaa gaʼ gubidxa, Abidán xiiñiʼ Guideoní, xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Benjamín, 61 yené ofrenda stiʼ: para ofrenda de biidxiʼ, bidiibe ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 62 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 63 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 64 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 65 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Abidán xiiñiʼ Guideoní.

66 Ra bizaa chii gubidxa, Ahiézer xiiñiʼ Amisadái, xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Dan, 67 yené ofrenda stiʼ: para ofrenda de biidxiʼ, bidiibe ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 68 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 69 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 70 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 71 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Ahiézer xiiñiʼ Amisadái.

72 Ra bizaa 11 gubidxa, Paguiel xiiñiʼ Ocrán, xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Aser, 73 yené ofrenda stiʼ: para ofrenda de biidxiʼ, bidiibe ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 74 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 75 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 76 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 77 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Paguiel xiiñiʼ Ocrán.

78 Ra bizaa 12 gubidxa, Ahirá xiiñiʼ Enán, xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Neftalí, 79 yené ofrenda stiʼ: para ofrenda de biidxiʼ, bidiibe ti bladuʼ de plata ni nanaa ti gayuaa treinta siclo ne ti tazón de plata ni nanaa setenta siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, dxaʼ harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite ndaaniʼ guirópacani; 80 ti copa de oro ni nanaa chii siclo ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ; 81 ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne ti dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza para ofrenda ni riaʼquiʼ; 82 ti chivuhuiiniʼ para ofrenda pur pecadu, 83 ne, para sacrificiu de paz, chupa toro, gaayuʼ dendxuʼ barracu, gaayuʼ chivu ne gaayuʼ dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidii Ahirá xiiñiʼ Enán.

84 Ndiʼ nga ofrenda ni bidii ca xaíque stiʼ ca xiiñiʼ Israel dxi bizulú biquiiñeʼ altar que ne bilate aceite santo luni: 12 bladuʼ de plata, 12 tazón de plata ne 12 copa de oro 85 (cada bladuʼ de plata nanaa ti gayuaa treinta siclo ne cada tazón nanaa setenta siclo, biaʼsi nanaa guiráʼ ca cosa de plata riʼ chupa mil tapa gayuaa siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo; 86 cada tobi de ca 12 copa de oro ni dxaʼ inciensu ndaaniʼ nanna chii siclo, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo, biaʼsi ti gayuaa gande siclo nanaa guiráʼ ca copa de oro que). 87 Guiráʼ maniʼ ni bidiicabe para ofrenda ni riaʼquiʼ nga 12 toro, 12 dendxuʼ barracu ne 12 dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule, ne ofrenda de biidxiʼ stícani, ne biaʼsi 12 chivuhuiiniʼ bidiicabe para ofrenda pur pecadu. 88 Ne guiráʼ maniʼ ni bidiicabe para sacrificiu de paz nga 24 toro, 60 dendxuʼ barracu, 60 chivu ne 60 dendxuhuiiniʼ ni napa ti iza de gule. Ndiʼ nga ofrenda ni bidiicabe dxi bizulú biquiiñeʼ altar que ne bilate aceite luni.

89 Guiráʼ biaje chuʼ Moisés ndaaniʼ yoo ra raca reunión para guiniʼné Dios, runadiágabe riree ridxi stiʼ ni caniʼné laabe que luguiáʼ tapa ni nuu lu arca stiʼ Testimonio, lade guiropaʼ querubín que; Dios ngue riniʼné laabe.

8 Guniʼné Jehová Moisés ne gúdxibe laa: 2 «Guniʼné Aarón ne gudxi laa: “Ora gucaaguiluʼ ca lámpara ca, naquiiñeʼ guzaaniʼ gadxe lámpara ca lugar ni nuu frente de candelabru”». 3 Ne biʼniʼ Aarón ni: bicaaguibe ca lámpara que para guzaanicani lugar ni nuu frente de candelabru, casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés. 4 Sicaríʼ nga modo guyáʼ candelabru que: de oro ni ne biquiiñeʼ martíu para guyaʼni; laaca biquiiñe’ martíu para guyáʼ eje ni nuu galaani dede né ca guieʼ stini. Guyáʼ candelabru que modo peʼ biluíʼ Jehová Moisés lu ti visión.

5 Guniʼné Jehová Moisés sti biaje ne gúdxibe laa: 6 «Gucuaa ca levita de lade ca israelita ne bisiá* laacabe. 7 Sicaríʼ nga naquiiñeʼ gusialuʼ laacabe: biruba nisa ni rusiá ca pecadu luguiácabe, ne naquiiñeʼ ugácabe guiráʼ guichaládicabe né ti navaja, quíʼbicabe xhábacabe ne gusiácabe laacabe. 8 De racá zacaacabe ti toro nahuiiniʼ ne laaca zinécabe ofrenda de biidxiʼ de harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite, ne lii zacaaluʼ sti toro nahuiiniʼ para ofrenda pur pecadu. 9 Ne naquiiñeʼ chineluʼ ca levita frente de yoo ra raca reunión ne guchíñaluʼ guidubi guidxi Israel. 10 Ora chineluʼ ca levita nezalú Jehová, naquiiñeʼ quixhenáʼ ca israelita luguiáʼ ca levita. 11 Ne naquiiñeʼ chiné* Aarón ca levita nezalú Jehová casi ti ofrenda ni riniibi ni cudii ca israelita, ne zuni ca levita xhiiñaʼ Jehová.

12 »Óraca zaguixhenáʼ ca levita ique ca toro ca. Despué bidii ti toro ca casi ofrenda pur pecadu ne sti toro casi ofrenda ni riaʼquiʼ para Jehová ti guixiá ca pecadu stiʼ ca levita. 13 Ne zábilu’ ca levita guidxíñaca’ nezalú Aarón ne ca xiiñi’, ne zuchíñalu’ laacabe casi ofrenda ni riniibi para Jehová. 14 Naquiiñeʼ cueechuluʼ ca levita de lade ca israelita, ne zeeda gaca ca levita ca stinneʼ. 15 Despué, ziuu ca levita ra yoo ra raca reunión para gúnicaʼ dxiiñaʼ raqué. Zacá nga naquiiñeʼ gusialuʼ laacabe ne gudiiluʼ laacabe casi ofrenda ni riniibi. 16 Purtiʼ laacabe nga ca ni maʼ gucuaaʼ, ca ni maʼ bireechú de lade ca israelita para naa. Zacaaʼ laacabe lugar de guicaaʼ guiráʼ baʼduʼ primé* stiʼ ca israelita. 17 Purtiʼ stinneʼ guiráʼ ca ni gule primé lade ca israelita, cásica hombre zaqueca maniʼ. Guleechuáʼ laacabe para naa dxi biiteʼ guiráʼ ca baʼduʼ primé ni guyuu ndaaniʼ guidxi Egipto. 18 Zacaaʼ ca levita lugar de guicaaʼ guiráʼ ca baʼduʼ primé stiʼ ca israelita. 19 Ne, de lade ca israelita, ca levita nga guicaa Aarón ne ca xiiñiʼ para gacanecaʼ laacabe ne gúnicabe dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión para gacanécabe ca israelita, ne zúnicabe ofrenda para guixiá ca pecadu stiʼ ca israelita para cadi chuʼ nin ti plaga lade ca israelita pur guidxiña guidxi Israel lugar santo».

20 Nga nga ni biʼniʼ Moisés, Aarón ne guidubi guidxi Israel ca levita. Guiráʼ ni biʼniʼ mandar Jehová Moisés guni né ca levita, zaqué peʼ biʼniʼ ca israelita laacabe. 21 Ngue runi bisiá ca levita laacaʼ ne gudiibicaʼ xhábacaʼ. Despué yené Aarón laacabe casi ofrenda ni riniibi nezalú Jehová. De racá, zuni Aarón ofrenda para guixiá pecadu stícabe ti chúʼcabe nayá. 22 De raqué, guyuu ca levita ra yoo ra raca reunión para gúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ nezalú Aarón ne ca xiiñiʼ. Casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés guni né ca levita, zaqué peʼ bíʼnicabe laacaʼ.

23 Biguetaʼ guniʼné Jehová Moisés ne gúdxibe laa: 24 «Ndiʼ nga ni caguixheʼ para ca levita: hombre ni napa 25 iza o jma ziuu lu grupu stiʼ ca ni runi dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión. 25 Peru ra gusaabe 50 iza zareebe de lu grupu ni runi dxiiñaʼ ca ne maʼ qué zabiguetaʼ gúnibe dxiiñaʼ riʼ. 26 Zanda gacanebe ca bíʼchibe ni runi dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión, peru cadi naquiiñeʼ gúnibe dxiiñaʼ raqué. Ndiʼ nga ni naquiiñeʼ gúniluʼ ca levita ne dxiiñaʼ ni nexheʼ gúnicaʼ».

9 Lu primé beeu stiʼ guiropa iza despué de bireecabe de guidxi Egipto, guniʼné Jehová Moisés lu desiertu stiʼ Sinaí ne gúdxibe laa: 2 «Naquiiñeʼ cuʼ ca israelita listu sacrificiu stiʼ Pascua fecha ni maʼ nexheʼ gácani. 3 Naquiiñeʼ gúnicabe ni fecha ni maʼ nexheʼ gácani, dxi 14 stiʼ beeu riʼ, ora maʼ zixhinni.* Naquiiñeʼ gúnicabe ni ra chinándacabe ca ley ne modo nexheʼ gácani».

4 Ngue runi gudxi Moisés ca israelita cuʼcaʼ listu sacrificiu stiʼ Pascua. 5 De raqué guluucabe listu sacrificiu stiʼ Pascua lu primé beeu, dxi 14 stiʼ beeu riʼ, ora maʼ zixhinni,* lu desiertu stiʼ Sinaí. Guiráʼ ni biʼniʼ mandar Jehová Moisés, zaqué biʼniʼ ca israelita ni.

6 Yanna, guyuu caadxi hombre ni gucabiidiʼ purtiʼ gudáʼnacaʼ ti gueʼtuʼ ne pur ngue qué ñanda niguucaʼ listu sacrificiu stiʼ Pascua dxi que. Ngue runi dxi que guyécabe ra nuu Moisés ne Aarón, 7 ne gúdxicabe laacaʼ: «Nabiidiʼ* nuudu purtiʼ gudánadu ti gueʼtuʼ. ¿Ñee naquiiñeʼ gucueeza nga laadu para cadi gudiʼdu ofrenda Jehová fecha nexheʼ gudii guiráʼ israelita ni la?». 8 Para bicabi Moisés laacabe: «Lacueza raríʼ ne lagudii lugar naa chiguuyaʼ xi guiníʼ Jehová gúnitu».

9 Óraque ná Jehová rabi Moisés: 10 «Gudxi ca israelita: “Pa tobi de laatu o tobi de ca xiiñitu ni guibani despué gacabiidiʼ pur gudaʼnaʼ tuuxa ni maʼ guti o zeʼ de viaje zitu, naquiiñeʼ cuʼ listu sacrificiu stiʼ Pascua para Jehová. 11 Naquiiñeʼ gúnicabe ni lu guiropa beeu, dxi 14, ora maʼ zixhinni.* Naquiiñeʼ gócabe ni né pan ni qué gapa levadura ne verdura ni nandáʼ.* 12 Cadi naquiiñeʼ gusaanacabe nin ti ndaa de sacrificiu ca para sti dxi ne cadi naquiiñeʼ cúzacabe nin ti dxitaládime. Naquiiñeʼ cúʼcabe laame listu ra chinándacabe guiráʼ ley ni maʼ nexheʼ para gaca Pascua. 13 Peru pa tuuxa nayá o cadi zeʼ de viaje qué guni preparar sacrificiu stiʼ Pascua, naquiiñeʼ gatiʼ binni ca de lade ca binni xquidxi, purtiʼ qué nudiibe ofrenda para Jehová fecha nexheʼ gácani. Zaca castigar hombre ca pur pecadu stiʼ.

14 »”Ne pa nabeza ti binni de sti guidxi ládetu, laaca naquiiñeʼ cuʼbe listu sacrificiu stiʼ Pascua para Jehová. Naquiiñeʼ gúnibe ni ra chinándabe ley modo naquiiñeʼ gaca Pascua ne modo nexheʼ gácani. Naquiiñeʼ chinándatu ti ley si, cásica binni de sti guidxi ni nabeza ládetu zaqueca ca israelita”».

15 Yanna, dxi guca armar tabernáculo que, bichii ti za tabernáculo que —yoo ra riaapaʼ ca tabla stiʼ Testimonio—, peru ora maʼ zixhinni, ni ruluíʼ ti bele riaana luguiáʼ tabernáculo que dede ora rirá gueelaʼ. 16 Ndiʼ nga ni rizaaca guiráʼ dxi: ruchii za que ni ridxíʼ, ne ni ruluíʼ ti bele, ruchiini tabernáculo que huaxhinni. 17 Cada biaje guiasa za que luguiáʼ tabernáculo que, nagueendaca ruchaa ca israelita de lugar, ne, lugar ra guiaanadxí za que, raqué ruzuhuaa ca israelita ca yoo de lari sticaʼ. 18 Ora guni mandar Jehová ca israelita checaʼ sti lugar, rúnicabe ni, ne ora guni mandar Jehová laacabe gucuícabe yoo de lari stícabe, rúnicabe ni. Laga nuu za que luguiáʼ tabernáculo que, qué rindísacabe ca yoo de lari stícabe. 19 Ora riaana za que luguiáʼ tabernáculo que stale dxi, ruzuubaʼ ca israelita que stiidxaʼ Jehová ne qué riecaʼ sti ladu. 20 Nuu biaje riaana za que stale dxi luguiáʼ tabernáculo que. Jehová nga runi mandar pabiáʼ tiempu guiaanacabe ti lugar ne Jehová nga runi mandar pora chécabe sti lugar. 21 Guyuu ora biaana za que huaxhinni dede ora rirá gueelaʼ ne, ora riasa za que siadóʼ, riécabe sti lugar. Ora riasa za que, gúcani ridxíʼ o huaxhinni, laacabe riécabe sti lugar. 22 Laga nuu za que luguiáʼ tabernáculo que —gúcani chupa dxi, ti beeu o jma— qué rindisaʼ ca israelita ca yoo de lari sticaʼ ne qué riecaʼ sti lugar. Peru pa guiasa za que riécabe sti lugar. 23 Jehová nga runi mandar pabiáʼ tiempu guiaanacabe ti lugar ne Jehová nga runi mandar pora chécabe sti lugar. Bíʼnicabe ni nexheʼ gúnicabe para Jehová casi modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés gúnicabe.

10 Óraque gudxi Jehová Moisés: 2 «Biquiiñeʼ martíu para gúniluʼ chupa trompeta de plata; biquiiñeʼ cani para guchíñaluʼ guidxi ca ne para gábiluʼ laacaʼ guindísacaʼ ca yoo de lari sticaʼ. 3 Ora xhidxi guiropaʼ trompeta ca, naquiiñeʼ guidxiña guidubi guidxi ca ra nuuluʼ ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión. 4 Pa xhidxi ti trompeta si, ca ni zanda si guidxiña ra nuuluʼ nga ca ni naca xaíque, ca ni naca xaíque stiʼ ti mil hombre de Israel.

5 »Ora xhidxi ca trompeta que ti ndaa gá peru seguidu, naquiiñeʼ guindisaʼ ca ni nuu neza rindani gubidxa ca yoo de lari sticaʼ. 6 Ora xhidxi ca trompeta que ti ndaa gá ne seguidu guiropa biaje, naquiiñeʼ guindisaʼ ca ni nuu ladu gueteʼ ca yoo de lari sticaʼ. Zacá nga naquiiñeʼ xhidxi ca trompeta ca cada biaje guiniibi ti grupu de chonna tribu.

7 »Para guchíñatu interu guidxi ca, naquiiñeʼ guxhídxitu ca trompeta ca, peru cadi guxhídxitu cani seguidu ne ti ndaa gá. 8 Ca xiiñiʼ Aarón, ca sacerdote, laacabe nga naquiiñeʼ guxhídxicabe ca trompeta ca; ndiʼ nga ti ley ni cadi naquiiñeʼ gusaana de chinándatu para guiráʼ generación ni guibani despué.

9 »Ora chetu lu guerra ndaaniʼ xquídxitu para tindenetu ca ni cucaalú laatu, naquiiñeʼ guxhídxitu ca trompeta ca para gucaa rídxitu ca ni cheʼ lu guerra, ne zietenalaʼdxiʼ Jehová Dios stitu laatu ne zulá laatu de lu náʼ ca enemigu stitu.

10 »Ne ora chuʼtu nayecheʼ —lu ca saa stitu ne ra ruzulú ca beeu ca—, laaca naquiiñeʼ guxhídxitu ca trompeta ca ora gúnitu ca ofrenda ni riaʼquiʼ ne ca sacrificiu de paz stitu; zaquiiñecani para guietenalaʼdxiʼ Dios stitu laatu. Naa nga Jehová, Dios stitu».

11 Yanna, lu guiropa iza, lu guiropa beeu, lu gande dxi stiʼ beeu ca, biasa za que luguiáʼ tabernáculo stiʼ Testimonio que. 12 Ngue runi bizulú biree ca israelita que lu desiertu stiʼ Sinaí modo nexheʼ guireecabe, ne biaanadxí za que lu desiertu stiʼ Parán. 13 Ndiʼ nga primé biaje guireecabe modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés.

14 Primé la? biree grupu de chonna tribu de campamentu stiʼ ca xiiñiʼ Judá pur grupu,* ne Nahsón xiiñiʼ Aminadab nga xaíque stiʼ grupu stiʼ. 15 Netanel xiiñiʼ Zuar nga xaíque stiʼ grupu stiʼ tribu stiʼ ca xiiñiʼ Isacar. 16 Ne Eliab xiiñiʼ Helón nga xaíque stiʼ grupu stiʼ tribu stiʼ ca xiiñiʼ Zabulón.

17 Ora bichiácabe tabernáculo que, biree ca xiiñiʼ Guersón ne ca xiiñiʼ Merarí, laacaʼ nga zinecaʼ tabernáculo que.

18 Despué, biree grupu de chonna tribu de campamentu stiʼ Rubén pur grupu,* ne Elizur xiiñiʼ Sedeur nga xaíque stiʼ grupu stiʼ. 19 Selumiel xiiñiʼ Zurisadái nga xaíque stiʼ grupu stiʼ tribu stiʼ ca xiiñiʼ Simeón. 20 Ne Eliasaf xiiñiʼ Deuel nga xaíque stiʼ grupu stiʼ tribu stiʼ ca xiiñiʼ Gad.

21 De raqué biree ca cohatita, ne zinecaʼ ca cosa ni riquiiñeʼ ndaaniʼ santuariu que. Ne ora chindácabe napa xidé maʼ guca armar tabernáculo que.

22 Despué, biree grupu de chonna tribu de campamentu stiʼ ca xiiñiʼ Efraín pur grupu,* ne Elisamá xiiñiʼ Amihud nga xaíque stiʼ grupu stiʼ. 23 Gamaliel xiiñiʼ Pedahzur nga xaíque stiʼ grupu stiʼ tribu stiʼ ca xiiñiʼ Manasés. 24 Ne Abidán xiiñiʼ Guideoní nga xaíque stiʼ grupu stiʼ tribu stiʼ ca xiiñiʼ Benjamín.

25 Despué, biree grupu stiʼ chonna tribu de campamentu stiʼ ca xiiñiʼ Dan pur grupu,* laacabe zécabe atrá de guiráʼ campamentu que, ne Ahiézer xiiñiʼ Amisadái nga xaíque stiʼ grupu stiʼ. 26 Paguiel xiiñiʼ Ocrán nga xaíque stiʼ grupu stiʼ tribu stiʼ ca xiiñiʼ Aser. 27 Ne Ahirá xiiñiʼ Enán nga xaíque stiʼ grupu stiʼ tribu stiʼ ca xiiñiʼ Neftalí. 28 Sicaríʼ nga nexheʼ guiree ca israelita ne grupu* sticaʼ ora guiniibicaʼ ne checaʼ sti lugar.

29 Óraque gudxi Moisés Hobab xiiñiʼ Reuel,* madianita que, suegru Moisés: «Maʼ chuudu lugar ra guníʼ Jehová “Zudieeʼ layú riʼ laatu”. Gudáʼ dananda laadu ne zácadu nachaʼhuiʼ né lii, purtiʼ maʼ bidiistiidxaʼ Jehová gudii cosa galán guidxi Israel». 30 Peru laa bicabi: «Qué ziaaʼ diaʼ. Chiguibiguetaʼ xquidxeʼ ne ra nuu ca familia stinneʼ». 31 Óraque ná Moisés: «Canabaʼ lii, cadi gusaanaluʼ laadu, purtiʼ lii nánnaluʼ paraa zanda guzuhuaʼdu ca yoo de lari stidu lu desiertu ne zanda guluiʼluʼ laadu pa neza chuudu.* 32 Ne pa chineluʼ laadu, intiica si cosa galán gudii Jehová laadu, laadu laaca zudiʼdu ni lii».

33 Ngue runi bireecabe de lu dani stiʼ Jehová ne guzácabe chonna gubidxa, lu chonna gubidxa que zeʼ arca stiʼ acuerdu* stiʼ Jehová delante de laacabe para guidxela ti lugar ra ganda guiziiláʼdxicabe. 34 Ne ora rireecabe de lugar ra bicuícabe ca yoo de lari stícabe, riaana za stiʼ Jehová luguiácabe.

35 Cada biaje chinécabe Arca que sti lugar, riníʼ Moisés: «Biasa, Jehová Dios, ne bicheeche ndase ca enemigu stiluʼ ne ca ni nanalaʼdxiʼ lii guxooñelucaʼ de lii». 36 Ne ora ruzuhuaadxini, riniʼbe: «Biguetaʼ, Jehová Dios, ra nuu guiráʼ xixé ca* grupu de familia stiʼ Israel».

11 Yanna, bizulú guidxi que caníʼ xhaataʼ nezalú Jehová. Ora binadiaga Jehová laacabe guizáʼ bidxiichi, ne biasa ti bele stiʼ Jehová ládecabe ne bizaaquini caadxi de ca ni nuu fuera de campamentu que. 2 Ora bizulú guidxi que canábacaʼ gacané Moisés laacaʼ, biʼniʼ rogarbe Jehová ne bizuíʼ bele que. 3 Ne gulee lácabe lugar que Taberá,* purtiʼ raqué gucuá guí ti bele stiʼ Jehová ládecabe.

4 Ne stale de ca binni de sti guidxi* ni nuu ládecabe bizulú canábacaʼ puru si ni racaláʼdxicaʼ. Ne laaca bizulú ca israelita que cayuunacaʼ sti biaje ne caniʼcaʼ: «¿Tu gudii laadu beela para guidoʼdo yaʼ? 5 ¡Guizáʼ ruluiʼláʼdxidu guidoʼdo benda ni gudoʼdo sin niguíxedu ndaaniʼ guidxi Egipto, ne ca pepinu, ca xandié, ca cebollín,* ca cebolla ne ca aju! 6 Peru yanna maʼ cará stipa stidu. Puru si maná riʼ nga cadúʼyadu raríʼ».

7 Maná que la? casi semiá stiʼ cilantru ni ne ruluiʼni tini bedelio. 8 Ne riree guidxi que ritopa ni ne ruutuʼcabe ni lu molinu de manu o rucaachecabe ni lu ti molcajete. Despué rusindaabicabe ni ndaaniʼ guisu o rúnicabe ni pan redondo, ne nápani sabor galleta nanaxhi ni napa aceite. 9 Ne ora riaba gupa luguiáʼ campamentu que huaxhinni, laaca riaba maná que luguiani.

10 Yanna, binadiaga Moisés cayuunaʼ guidxi que, cayuunaʼ ti familia ne cayuunaʼ stobi, cada binni cayuunaʼ ra entrada stiʼ yoo de lari stiʼ. Ne guizáʼ bidxiichi Jehová, ne laaca qué ñuulaʼdxiʼ Moisés ni cayúnicabe que. 11 Óraque gudxi Moisés Jehová: «¿Xiñee cayuninaluʼ mozo stiluʼ riʼ pue? ¿Xi bineʼ para cadi chuuláʼdxiluʼ ni runeʼ ne gucaaluʼ naa guayaʼ guidubi guidxi riʼ pue? 12 ¿Ñee naa nga jñaa guidubi guidxi riʼ la? ¿Ñee naa guxanaʼ laacabe para gábiluʼ naa “Yené laacabe lu xpéchuluʼ casi runi ti mozo ni ruaʼ* ti xcuidi ni cayadxi” para chiniáʼ laacabe lu layú ni bidii stiidxaluʼ gudiiluʼ ca bixhozebiidacabe la? 13 ¿Paraa guidxelaʼ beela ni gudieeʼ guidubi guidxi riʼ yaʼ? Purtiʼ cadi cusaana de gúʼnacabe nezaluáʼ ne cayábicabe naa “¡Dané beela ra nuudu para guidoʼdo!”. 14 Stubeʼ siaʼ qué zanda chiniáʼ guidubi guidxi riʼ. Naroʼbaʼ dxiiñaʼ ca para naa. 15 Pa zacá nga chigúniluʼ naa, canabaʼ lii, biitica naa oraríʼ. Pa riuuláʼdxiluʼ ni runeʼ, cadi gudiiluʼ lugar gacanaʼyaruáʼ jma».

16 Para bicabi Jehová Moisés: «Bichiña 70 hombre de lade ca hombre huaniisi stiʼ guidxi Israel —ca hombre ni gúʼyaluʼ* zanda gápacaʼ autoridad ne gacanecaʼ guidxi riʼ—, yené laacabe ra yoo ra raca reunión ne gudxi laacabe guiaananécabe lii racá. 17 Ne naa zieteʼ ne zanieniáʼ lii racá, ne zacaaʼ caadxi espíritu ni nuu luguialuʼ ne zaguaaʼ ni luguiácabe, ne laacabe zacanécabe lii guni tendertu guidubi guidxi riʼ para cadi guni tenderluʼ ni lii si. 18 Ne naquiiñeʼ gábiluʼ guidxi ca: “Lachuu listu* guixíʼ, purtiʼ dxandíʼ peʼ zoto beela, purtiʼ maʼ binadiaga Jehová laatu cayuunatu ne caniʼtu: «¿Tu gudii laadu beela para guidoʼdoʼ yaʼ? Jma galán bibánidu dxi guyuʼdu Egipto». Yanna la? zudii Jehová laatu beela para goto. 19 Zoto beela, ne cadi ti dxi, nin chupa, nin gaayuʼ, nin chii ne nin gande gubidxa, 20 sínuque guidubi ti beeu, dede ora guireeni neza xiitu ne guibixhiláʼdxitu ni, purtiʼ maʼ bidxiidéchetu Jehová, ni nabeza ládetu, ne bizulú biinatu nezalube ne caniʼtu: «¿Xiñee bireʼdu de Egipto pue?»”».

21 Óraque guníʼ Moisés: «Nuaaʼ ndaaniʼ ti guidxi ra nuu xhoopaʼ gayuaa mil hombre ni rizá a pie,* ¡neca zacá cayábiluʼ naa “Zudieeʼ laacabe stale beela para gócabe guidubi ti beeu”! 22 Pa ñuuteʼ stale dendxuʼ ne manada yuze, ¿ñee nugaandani para ñócabe la? O, pa ninaazeʼ guiráʼ ca benda ni nuu ndaaniʼ nisadóʼ, ¿ñee nugaandani para ñócabe la?».

23 Óraque ná Jehová rabi Moisés: «¿Ñee rábiluʼ nuu ni qué zanda guni* náʼ Jehová la? Yanna nga zuuyaluʼ pa dxandíʼ nga ni cayabeʼ lii riʼ o pa coʼ».

24 Ngue runi biree Moisés ne gúdxibe guidxi que xi guníʼ Jehová. Laaca bichíñabe 70 hombre de lade ca hombre huaniisi ni nuu ndaaniʼ guidxi que ne bizuhuaabe laacaʼ guidubi vuelta yoo ra raca reunión que. 25 Óraque biete Jehová lu ti za ne guniʼné laabe, gúxhabe Moisés caadxi espíritu ni nuu luguiáʼ ne guluube ni luguiáʼ cada tobi de ca 70 hombre huaniisi que. Ne casi biete espíritu que luguiácabe, bizulú bíʼnicabe casi runi ca profeta,* peru dxi que si bíʼnicabe ni.

26 Yanna, biaana chupa hombre ndaaniʼ campamentu que. Laacabe nga Eldad ne Medad. Ne biaba espíritu que luguiácabe, purtiʼ laaca nuucabe lade ca hombre ni gucuá lá, peru qué ñécabe ra yoo ra raca reunión que. Ngue runi bizulú bíʼnicabe casi runi ca profeta ndaaniʼ campamentu que. 27 Ne bireeguxooñeʼ ti joven yetidxi Moisés: «¡Cayuni Eldad ne Medad casi runi ca profeta ndaaniʼ campamentu!». 28 Óraque Josué xiiñiʼ Nun, ni dede joven laa racané* Moisés, guníʼ: «¡Señor stinneʼ, Moisés, bicueeza laacabe!». 29 Peru gudxi Moisés laabe: «¿Ñee cadxiichiluʼ purtiʼ rábiluʼ zuniná nga naa la? ¡Ñuuladxeʼ pa ñanda si guiráʼ ca hombre ni nuu ndaaniʼ xquidxi Jehová ñácacaʼ profeta ne nusaba Jehová espíritu stiʼ luguiácabe!». 30 De raqué biguetaʼ Moisés né ca hombre huaniisi stiʼ Israel ndaaniʼ campamentu que.

31 Óraque gundisaʼ Jehová ti bi nadipaʼ, gucuaani ca berexunaxi* ni nuu ra nisadóʼ ne bisábani laacame guidubi vuelta campamentu que, ne gúʼtacame biaʼ chupa codo* de nasoo layú, guizáʼ zitu gúʼtacame guidubi vuelta campamentu que dede naquiiñeʼ sácabe ti dxi para tídicabe ládecame. 32 Ngue runi guidubi dxi que, guidubi gueelaʼ ne guidubi sti dxi que bitopa guidxi que ca berexunaxi que. Guirácabe bitópacabe jma de chii homer.* Ne bichiaacabe laacame guidubi vuelta campamentu que. 33 Peru laga nuuruʼ beela que ndaaniʼ ruaacabe, ante guiluxe guzuiicabe ni, bidxiichiné Jehová guidxi que, ne biʼniʼ castigar Jehová guidxi que ra biitibe stale de laacaʼ.

34 Ngue runi gulee lácabe lugar que Quibrot-Hataavá,* purtiʼ raqué bicaachicabe ca binni ni bisihuinni racalaʼdxiʼ puru si para laa. 35 Óraque biree guidxi que de Quibrot-Hataavá ne zecaʼ neza Hazerot, ne biaanacaʼ Hazerot.

12 Óraque bizulú Míriam ne Aarón caniʼcaʼ mal de Moisés purtiʼ de guidxi Cus xheelabe, cusita gunaa ni bichaganabe. 2 Sicaríʼ caníʼcabe: «¿Ñee Moisés si nga riquiiñeʼ Jehová para guiníʼ pur laa la? ¿Ñee cadi laaca huaquiiñebe laanu para guininu pur laabe la?». Peru cucaadiaga Jehová laacabe. 3 Yanna, Moisés nga hombre ni jma nadóʼ de lade guiráʼ hombre* ni nuu lu guidxilayú.

4 Málasi, gudxi Jehová Moisés, Aarón ne Míriam: «Guiónnatu laché ra yoo ra raca reunión». Ngue runi guiónnacabe bireecabe zécabe. 5 Despué, biete Jehová lu columna de za que, bizuhuaabe ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión ne gunábabe Aarón ne Míriam guidxíñacaʼ. Para bidxiña guirópacaʼ. 6 Óraque guniʼbe: «Por favor, lagucaadiaga naa. Pa ñuu ti profeta stiʼ Jehová ládetu, nudieeʼ lugar ñuuyabe naa lu ti visión ne ninieniáʼ laabe lu ti bacaandaʼ. 7 ¡Peru cadi zacá runeʼ né Moisés, hombre ni runi xhiiñaʼ! Maʼ bisaanaʼ guidubi lidxeʼ lu nabe.* 8 Ruuyaʼ lube ne ruuyabe luáʼ* ora rinieniáʼ laabe, nayaʼniʼ modo riniéʼ ne qué riquiiñeʼ diidxaʼ nagana; ruuyabe ximodo naca Jehová. Nga runi, ¿xiñee qué nidxíbitu ora guniʼtu mal de Moisés, hombre ni runi xhiiñaʼ pue?».

9 Ngue runi bidxiichiné Jehová laacabe ne zeʼ. 10 Bixeleʼ za que de ra nuu yoo ra raca reunión... ne biasa lepra guidubi ladi Míriam, blancu ni casi nieve. Ora bidxiguetalú Aarón ne biiyaʼ Míriam, biiyabe naze lepra ladi. 11 Oraqueca gudxi Aarón Moisés: «¡Canabaʼ lii, señor stinneʼ! ¡Por favor, cadi guni castigarluʼ laadu pur pecadu riʼ! Gúcadu nahuati ra bínidu ndiʼ. 12 ¡Por favor, cadi gudiiluʼ lugar gácabe casi tuuxa ni maʼ guti ora gale ne cayuʼdxuʼ galaa cuerpu stiʼ!». 13 Ne bizulú Moisés canabaʼ Jehová: «¡Dios, canabaʼ lii, bisianda laabe! ¡Por favor!».

14 Para bicabi Jehová Moisés: «Pa nucháxhinni bixhózebe lube, ¿ñee cadi nituílube gadxe dxi la? Nga runi guireechube gadxe dxi fuera de campamentu, ne despué maʼ zanda guibiguétabe sti biaje». 15 Ngue runi bireechú Míriam gadxe gubidxa fuera de campamentu, ne qué nuchiá guidxi que campamentu que dede ora bibiguetaʼ Míriam. 16 Despué biree guidxi que de Hazerot ne bicuicaʼ yoo de lari sticaʼ lu desiertu stiʼ Parán.

13 Yanna guniʼné Jehová Moisés ne gúdxibe laa: 2 «Biseendaʼ caadxi hombre chigundaachiʼ layú stiʼ Canaán, layú ni chigudieeʼ ca israelita. Naquiiñeʼ guseendatu ti hombre pur cada tribu, de tribu stiʼ bixhoze; cada tobi naquiiñeʼ gaca xaíque ládecabe».

3 Ngue runi dede ra nuucabe lu desiertu stiʼ Parán que biseendaʼ Moisés laacabe casi biʼniʼ mandar Jehová ni. Guiráʼ hombre que nácacaʼ xaíque stiʼ ca israelita. 4 Ndiʼ nga lácabe: de tribu stiʼ Rubén, Samúa xiiñiʼ Zacur; 5 de tribu stiʼ Simeón, Safat xiiñiʼ Horí; 6 de tribu stiʼ Judá, Caleb xiiñiʼ Jefuné; 7 de tribu stiʼ Isacar, Igal xiiñiʼ José; 8 de tribu stiʼ Efraín, Hosea xiiñiʼ Nun; 9 de tribu stiʼ Benjamín, Paltí xiiñiʼ Rafú; 10 de tribu stiʼ Zabulón, Gadiel xiiñiʼ Sodí; 11 de tribu stiʼ José, ni biree de lu tribu stiʼ xiiñibe Manasés, Gaddí xiiñiʼ Susí; 12 de tribu stiʼ Dan, Amiel xiiñiʼ Guemalí; 13 de tribu stiʼ Aser, Setur xiiñiʼ Miguel; 14 de tribu stiʼ Neftalí, Nahbí xiiñiʼ Vofsí, 15 ne, de tribu stiʼ Gad, Gueuel xiiñiʼ Makí. 16 Nga nga lá ca hombre ni biseendaʼ Moisés chigundaachiʼ layú que. Ne Hosea xiiñiʼ Nun, gulee lá Moisés laabe Josué.*

17 Ante guseendaʼ Moisés laacabe chigundaachicabe layú stiʼ Canaán que, gudxi laacabe: «Laché ne laquiʼbaʼ Négueb, ne de racá laquiʼbaʼ lugar ra nuu stale dani. 18 Laguuyaʼ ximodo layú ca ne pa nadipaʼ ca ni nabeza raqué o pa coʼ, pa huaxiéʼcabe o pa stálecabe, 19 pa galán layú ca o pa coʼ, pa zuxeleʼ ca guidxi ra nabézacabe o pa nápacani muru. 20 Laguuyaʼ pa rudii* lu layú ca o pa coʼ* ne pa zuhuaa yaga luni o pa coʼ. Naquiiñeʼ gácatu nadxibalú ne gueedanetu caadxi cuananaxhi ni rudii lu layú ca». Para tiempu riʼ, maʼ nuu ca primé uva nagüí.

21 Ngue runi gudxíʼbacabe ne bindaachicabe guidxi que dede lu desiertu stiʼ Zin hasta Rehob, gaxha de Lebó-Hamat.* 22 Ora gudxíʼbacabe lu Négueb, yendácabe Hebrón, ra nabeza Ahimán, Sesái ne Talmái, ca anaquim. Guidxi Hebrón la? gurini gadxe iza ante cui’ guidxi Zoan stiʼ Egipto. 23 Ora yendácabe lu valle* stiʼ Escol, bigácabe ti rama ra nanda ti racimu uva, ne gupa xidé guyuáʼ* chupa hombre ni lu ti vara naguidxi; laaca yenécabe caadxi granada ne du’ga’.* 24 Gulee lácabe lugar que valle stiʼ Escol* pur racimu uva ni bichuuguʼ ca israelita que raqué.

25 Gudiʼdiʼ si 40 dxi, biguétacabe de yegundaachicabe layú que. 26 Ngue runi guyécabe ra nuu Moisés, Aarón ne interu guidxi stiʼ Israel lu desiertu stiʼ Parán, ni nuu Cadés. Ne gúdxicabe interu guidxi que xi bíʼyacabe ne biluíʼcabe laacaʼ ca cuananaxhi ni rudii lu layú que. 27 Ndiʼ nga ni gúdxicabe Moisés: «Guyuʼdu lu layú ra biseendaluʼ laadu, ne dxandíʼ peʼ nuu ziáʼ leche ne miel raqué, ne ndiʼ nga ca cuananaxhi ni rudii luni. 28 Peru ca binni ni nabeza lu layú que nadípacaʼ ne guizáʼ naroʼbaʼ ca guidxi que ne nápacani muru. Laaca bidúʼyadu ca anaquim raqué. 29 Ca amalequita nabézacaʼ lu layú stiʼ Négueb; ca hitita, ca jebuseu ne ca amorreu nabézacaʼ lugar ra nuu stale dani, ne ca cananeu nabézacaʼ guriá nisadóʼ ne guriá guiiguʼ Jordán».

30 Óraque gucalaʼdxiʼ Caleb ñuni calmar guidxi ni zuhuaa nezalú Moisés ora guníʼ: «Quíbanu nagueendaca ne zuuyatu zuni ganarnu layú ca, purtiʼ dxandíʼ peʼ zácani stinu». 31 Peru ca hombre ni gudxiʼbané laabe guniʼcaʼ: «Qué zanda diʼ quíbanu para gucáʼlunu ca binni ca purtiʼ jma nadípacabe que laanu». 32 Ne gúdxirucabe ca israelita cosa ni cadi galán de guidxi ni yegundaachicabe que ne nácabe: «Layú ra guzadu yegundaʼchidu que nácani ti layú ni ruxuuxe ca binni ni nabeza lu, ne guizáʼ nasoo ne macizu guiráʼ ca hombre ni nabeza raqué. 33 Ne raqué bidúʼyadu ca nefilim, ca xiiñiʼ Anac, de ca xiiñiʼ ca nefilim; ruluidu casi uxharu cuéʼcabe ne laaca biiyacabe laadu casi uxharu».

14 Óraque bizulú guní’ guidubi guidxi que, ne guidubi gueelaʼ que bicaa ca binni que ridxi ne cayuunacaʼ. 2 Bizulú cayaca quejar guiráʼ ca israelita que de Moisés ne Aarón, ne guidubi guidxi que bizulú caníʼ mal de laacabe. Ne nacaʼ: «¡Mejor peʼ ñátinu ndaaniʼ guidxi Egipto! ¡Mejor peʼ ñátinu lu desiertu riʼ! 3 ¿Xi para bedané Jehová laanu lu layú riʼ pue? ¿Para guuticabe laanu né espada la? Zacaacabe ca xheeladu ne ca xiiñidu ne zinécabe laacaʼ. ¿Cadi jma galán nibiguétanu Egipto la?». 4 Dede ná tobi rabi stobi: «¡Cuinu tuuxa gaca xaíque ne guibiguétanu Egipto!».

5 Ne pur ngue la? bizuxibi Moisés ne Aarón ne gundeteʼ íquecaʼ layú nezalú guiráʼ ca israelita ni nuu raqué. 6 Josué xiiñiʼ Nun ne Caleb xiiñiʼ Jefuné, ca ni nuu lade ca ni yegundaachiʼ* guidxi que, guchézacaʼ xhábacaʼ 7 ne gúdxicaʼ interu guidxi Israel: «Layú ni yegundáʼchidu que dxandíʼ peʼ guizáʼ galán ni. 8 Pa cayechené Jehová laanu, dxandíʼ peʼ zinebe laanu lu layú ca ne zudiibe ni laanu, ti layú ra nuu ziáʼ leche ne miel. 9 Peru cadi gucaalutu Jehová ne cadi guidxíbitu ca binni de guidxi ca, purtiʼ casi ziuunu zuni ganarnu laacabe. Maʼ qué gápacabe tu gulá laacabe, ne nuuné Jehová laanu. Cadi guidxíbitu laacabe».

10 Neca zaqué, guidubi guidxi que caníʼ zuchacaʼ guié laacabe. Peru bihuinni gloria stiʼ Jehová luguiá’ yoo ra raca reunión que nezalú guidubi guidxi Israel.

11 Óraque gudxi Jehová Moisés: «¿Dede padxí nga maʼ guni respetar guidxi riʼ naa pue? ¿Dede padxí nga maʼ gápacabe fe naa pur guiráʼ ca milagru* maʼ bineʼ ládecabe pue? 12 Chiguneʼ castigar laacabe né ti guendahuará guizáʼ malu ne zuniteluáʼ laacabe, ne zuneʼ lii ti guidxi jma naroʼbaʼ ne jma nadipaʼ que laacabe».

13 Peru gudxi Moisés Jehová: «Pa zacá ni la? zunadiaga ca egipciu ni bíʼniluʼ guidxi stiluʼ despué de guleeluʼ laacaʼ de Egipto né poder stiluʼ 14 ne zábicabe ni ca binni ni nabeza lu layú stiʼ Canaán. Laaca’ laaca maʼ binadiágaca’ lii, Jehová, nuuluʼ lade guidxi riʼ ne ma’ biiyacabe lulu’.* Lii nga Jehová, ne nuu za stiluʼ luguiácabe, ne zaníruluʼ lúcabe lu ti columna de za ridxíʼ ne lu ti columna de bele huaxhinni. 15 Pa ñuutiluʼ guidxi riʼ de ti golpe si,* ca binni ni maʼ binadiaga ximodo nácaluʼ niniʼcaʼ sicaríʼ: 16 “Qué ñanda niné Jehová guidxi riʼ lu layú ni guniʼbe gudiibe laacaʼ, ngue runi biitibe laacaʼ lu desiertu”. 17 Yanna, Jehová, por favor, bisihuinni naroʼbaʼ poder stiluʼ, casi biʼniʼ prometerluʼ ni ora guniʼluʼ: 18 “Jehová, ni napa paciencia ne ni qué rusaana de gannaxhii,* ni runi perdonar ora guchee tuuxa ne ora guni tuuxa ni cadi jneza, peru runi castigarbe ni napa donda ne ora guchee bixhoze ne jñaa binni, laaca rusábabe donda ca luguiáʼ ca xiiñicaʼ, dede luguiáʼ ca nietu ne ca bisnietu sticaʼ”. 19 Por favor, biʼniʼ perdonar ra maʼ bichee guidxi riʼ pur guendarannaxhii naroʼbaʼ stiluʼ ni qué rirá, casi biʼniʼ perdonarluʼ guidxi riʼ dxi nuucaʼ Egipto hasta yannadxí».

20 Óraque ná Jehová: «Cayuneʼ perdonar laacabe, casi maʼ gunábaluʼ ni naa. 21 Neca zacá, casi peʼ naa nabaneʼ, zadxá tipa guidubi guidxilayú riʼ de gloria stiʼ Jehová. 22 Peru ca hombre ni maʼ biiyaʼ gloria stinneʼ ne ca milagru* ni bineʼ ndaaniʼ guidxi Egipto ne lu desiertu riʼ, ya, maʼ né ndiʼ chii biaje cucaalúcabe naa ne cadi cuzuubacabe stiidxaʼ* 23 nin tobi de laacabe qué ziuu dxi guʼyaʼ layú ni gunieeʼ chigudieeʼ bixhózecabe ne jñaacabe. Coʼ, nin tobi de ca ni qué gapa respetu naa qué zuuyaʼ ni. 24 Peru, cumu bisihuinni Caleb, hombre ni runi xhiiñaʼ, maʼ gadxé modo riníʼ ique* ne qué nusaana de sánanda naa de guidubi ladxidóʼ la? naa ziniáʼ laabe lu layú ra guyebe que ne zacaa ca xiiñibe layú ca. 25 Cumu nabeza ca amalequita ne ca cananeu ndaaniʼ valle* la? guixíʼ lagudii vuelta ne laché lu desiertu neza zécabe ra nisadóʼ Xiñáʼ».

26 De raqué gudxi Jehová Moisés ne Aarón: 27 «¿Dede padxí nga gusaana guidxi malu riʼ de gaca quejar de naa pue? Maʼ binadiagaʼ ni caníʼ ca israelita de naa. 28 Gudxi laacabe: “¡Casi peʼ naa nabaneʼ —ná Jehová—, zuneʼ laacabe casi maʼ binadiagaʼ caníʼcabe ca! 29 Lu desiertu riʼ gátitu, ya, zati guiratu, ca ni napa gande iza o jma ne ni gucuá lá, guiráʼ ca ni maʼ guca quejar de naa. 30 Zulaʼyaʼ Caleb xiiñiʼ Jefuné ne Josué xiiñiʼ Nun, peru nin tobi de laatu qué ziuutu lu layú ni bidieeʼ stiidxaʼ* gudieeʼ laatu para guibánitu luni.

31 ”»Ne ca xiiñitu, ca ni guniʼtu ziné ca enemigu stitu laacaʼ, ziniáʼ laacaʼ lu layú ni qué ninatu nicaatu, ne laacaʼ gunibiaʼcaʼ ni. 32 Peru laatu la? lu desiertu riʼ gátitu. 33 Ne pastor gaca ca xiiñitu lu desiertu riʼ 40 iza ne laacabe quíxecabe pur bisaanatu naa* dede ora gatiʼ últimu de laatu lu desiertu riʼ. 34 Biaʼ ca dxi yegundaachitu layú ca, 40 dxi, zaguíxetu 40 iza pur bicheetu, ti iza pur cada dxi, ti iza pur cada dxi. Zacá zánnatu xi rizaaca ora gucaalúcabe naa.*

35 ”»Naa, Jehová, maʼ gunieeʼ. Ndiʼ nga ni chiguneʼ guidxi malu riʼ, ca ni maʼ bieegu’ para gucaalú naa: lu desiertu riʼ guilúxecabe ne raríʼ gáticabe. 36 Ca hombre ni biseendaʼ Moisés chigundaachiʼ layú que ne bicaacaʼ interu guidxi riʼ gaca quejar de laabe ne ora biguétacaʼ guniʼcaʼ cosa ni cadi galán de layú que, 37 ya, ca hombre ni guníʼ cosa ni cadi galán de layú que, zaca castigarcaʼ ne záticaʼ nezalú Jehová. 38 Peru qué zati Josué xiiñiʼ Nun ne Caleb xiiñiʼ Jefuné, ca ni nuu lade ca ni yegundaachiʼ layú que”».

39 Ora gudxi Moisés ca diidxaʼ riʼ guiráʼ ca israelita, guizáʼ triste guyuu guidxi que. 40 Ne laaca biásacabe tempranu ne gucaláʼdxicabe niguíʼbacabe punta dani que. Ne nácabe: «Raríʼ nuudu, maʼ nuudu listu para quíbadu lugar ra maʼ guníʼ Jehová que, purtiʼ maʼ biche’du». 41 Peru bicabi Moisés: «¿Xiñee qué natu gúnitu ni maʼ biʼniʼ mandar Jehová pue? Qué zaree ni cá íquetu gúnitu ca jneza. 42 Cadi quíbatu, purtiʼ cadi nuuné Jehová laatu ne zuni ganar ca enemigu stitu laatu. 43 Purtiʼ nuu ca amalequita ne ca cananeu racá para gucaalucaʼ laatu ne zuuticabe laatu né espada. Cumu bisaana de chinándatu Jehová la? maʼ qué ziuu diʼ Jehová né laatu».

44 Neca zaqué, gucalúgucabe ne ziguíʼbacabe ique dani que, peru biaana arca stiʼ acuerdu* stiʼ Jehová ne Moisés ndaaniʼ campamentu que. 45 Óraque biete ca amalequita ne ca cananeu, ca ni nabeza lu dani que, ne bicaalucaʼ laacabe ne guládxicaʼ laacabe dede yendácabe Hormá.

15 Biguetaʼ guniʼné Jehová Moisés ne gúdxibe laa: 2 «Guniʼné ca israelita ne gudxi laacaʼ: “Ora maʼ chuʼtu lu layú ni maʼ guniéʼ chigudieeʼ laatu para cuézatu luni 3 ne gudiitu ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele para Jehová de ca yuze o ca dendxuʼ stitu —gácani ti ofrenda ni riaʼquiʼ o ti sacrificiu para quíxetu ti promesa especial, ti ofrenda ni guiale de laatu gudiitu o ti ofrenda ni raca lu ca saa ni maca nexheʼ dxi gaca— para gudiitu ni casi ofrenda ni guizáʼ rindáʼ naxhi* para Jehová, 4 ni gudii ofrenda ca laaca naquiiñeʼ gudii ti ofrenda de biidxiʼ de chii por ciento stiʼ ti efá* de harina de ni jma galán ni nuchaʼ ti cuartu sti’ ti hin* de aceite para Jehová. 5 Laaca naquiiñeʼ gudiiluʼ ti cuartu stiʼ ti hin de vinu casi ofrenda ni rixii ra gudiiluʼ ofrenda ni riaʼquiʼ o para sacrificiu stiʼ cada dendxuhuiiniʼ. 6 O, pa ti dendxuʼ barracu nga chigudiiluʼ, naquiiñeʼ gudiiluʼ ti ofrenda de biidxiʼ de gande por ciento stiʼ ti efá de harina de ni jma galán ni nuchaʼ ti tercera parte stiʼ ti hin de aceite. 7 Ne naquiiñeʼ gudiiluʼ ti tercera parte stiʼ ti hin de vinu casi ofrenda ni rixii ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová.

8 »”Peru, pa gudiiluʼ ti toro casi ofrenda ni riaʼquiʼ para Jehová o casi sacrificiu para quíxeluʼ ti promesa especial o casi sacrificiu de paz, 9 ra gudiiluʼ toro ca laaca naquiiñeʼ gudiiluʼ ti ofrenda de biidxiʼ de treinta por ciento stiʼ ti efá de harina de ni jma galán ni nuchaʼ galaa de ti hin de aceite. 10 Ne laaca naquiiñeʼ gudiiluʼ galaa de ti hin de vinu casi ofrenda ni rixii, casi ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová. 11 Zacá naquiiñeʼ gúniluʼ pur cada toro, pur cada dendxuʼ barracu, pur cada dendxuhuiiniʼ o pur cada chivu barracu. 12 Biaʼ tiica si maniʼ gudiitu, nga nga ni naquiiñeʼ gúnitu pur cada tobi de laacame. 13 Zacá nga naquiiñeʼ guni guiráʼ ca israelita ora gudiicaʼ ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ne ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová.

14 »”Pa ti binni de sti guidxi ni nabeza ládetu o tuuxa ni maʼ xadxí de nabeza ládetu chigudii ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ne ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová, laaca naquiiñeʼ guni modo rúnitu. 15 Ca binni de guidxi riʼ ne ca binni de sti guidxi ni nabeza ládetu zinándatu ti ley si. Zácani ti ley ni cadi naquiiñeʼ gusaana de chinanda guiráʼ ca xiiñitu ni guibani despué. Zeeda gaca ca binni de sti guidxi ni nabeza ládetu casi laatu nezalú Jehová. 16 Naquiiñeʼ chuʼ ti ley si ne ti decisión* para laatu ne para ca binni de sti guidxi ni nabeza ládetu”».

17 Óraque gudxi Jehová Moisés: 18 «Guniʼné ca israelita ne gudxi laacaʼ: “Ora chuʼtu lu layú ra ziniáʼ laatu 19 ne goto de ni rudii lu layú ca, naquiiñeʼ chinetu xiixa para gudiitu Jehová. 20 Naquiiñeʼ gudiitu rosca de pan ni guca né harina ni caʼruʼ guiuutuʼ de primé cosecha stitu. Naquiiñeʼ gudiitu ni modo rudiitu ni rindísatu lu ti era.* 21 Naquiiñeʼ gudiitu caadxi harina ni caʼruʼ guiuutuʼ de primé cosecha stitu casi xiixa ni gudiitu Jehová ne naquiiñeʼ guni ca generación ni guibani despué ni.

22 »”Yanna, pa gucheetu ne qué chinándatu guiráʼ ca mandamientu ni bidii Jehová Moisés 23 —guiráʼ ni biʼniʼ mandar Jehová Moisés gúnitu, dede dxi biʼniʼ mandar Jehová ni, para chinanda guiráʼ ca xiiñitu ni guibani despué—, 24 ne purtiʼ bicheetu sin gudii guidxi ca cuenta, óraca interu guidxi ca naquiiñeʼ gudii ti toro nahuiiniʼ casi ofrenda ni riaʼquiʼ ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová ra gudiitu ofrenda de biidxiʼ ne ofrenda ni rixii ni nexheʼ gudiitu ne gúnitu ni modo nexheʼ gúnitu ni, ne laaca zudiitu ti chivuhuiiniʼ casi ofrenda pur pecadu. 25 Zuni sacerdote riʼ ofrenda para guixiá ca pecadu stiʼ guidxi Israel ne zaca perdonárcabe, purtiʼ bicheecabe sin nudiicabe cuenta ne yenécabe nezalú Jehová casi ofrenda pur bicheecabe sin nudiicabe cuenta ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele para Jehová ne ti ofrenda pur pecadu. 26 Guidubi guidxi Israel ne binni de sti guidxi ni nabeza ládecabe zaca perdonarcaʼ, purtiʼ bichee guiráʼ ca binni ca sin nudiicaʼ cuenta.

27 »”Pa biʼniʼ tuuxa ti pecadu sin nudii cuenta, óraca naquiiñeʼ chinebe ti chiva de ti iza casi ofrenda pur pecadu. 28 Ne zuni sacerdote ca ofrenda para guixiá pecadu stiʼ binni ni bichee ne biʼniʼ ti pecadu sin nudii cuenta nezalú Jehová. Zudii sacerdote chivahuiiniʼ ca casi ofrenda para guixiá pecadu stiʼ binni ca, ne zaca perdonar binni ca. 29 Naquiiñeʼ chuʼ ti ley si para ca israelita ne para ca binni de sti guidxi ni nabeza ládecabe ora chuʼ tu guni xiixa sin gudii cuenta.

30 »”Peru binni ni laa peʼ guni xiixa, gácabe ti israelita o ti binni de sti guidxi ni nabeza ládetu, maʼ caniʼbe mal de Jehová ne naquiiñeʼ guinitilú binni ca de lade ca binni xquidxi. 31 Cumu bicaanabe stiidxaʼ Jehová ne qué ninándabe mandamientu stiʼ la? napa xidé guinitilú binni ca. Laabe quíxebe pur donda stibe”».

32 Laga nuuruʼ ca israelita lu desiertu, yendácabe ti hombre cutopa yaga dxi sábadu. 33 Ca ni gunaazeʼ laabe cutópabe yaga yenecaʼ laabe ra nuu Moisés, ra nuu Aarón ne ra nuu guidubi guidxi que. 34 Ne qué nundaacabe laabe purtiʼ caʼruʼ guihuinni xi gúnicabe laabe.

35 Ne gudxi Jehová Moisés: «Napa xidé gatiʼ hombre ca. Guidubi guidxi ca naquiiñeʼ guchá guié laabe fuera de campamentu». 36 Ngue runi gulee guidubi guidxi que laabe fuera de campamentu ne bichacaʼ guié laabe dede ra gútibe, casi peʼ biʼniʼ mandar Jehová Moisés.

37 Laaca gudxi Jehová ndiʼ Moisés: 38 «Guniʼné ca israelita ne gudxi laacaʼ: “Napa xidé gúnitu flecu ñee falda stitu ne ngaca guni guiráʼ generación ni guibani despué, ne caadxi luguiáʼ de flecu stiʼ falda ca naquiiñeʼ gucaatu ti doohuiiniʼ azul. 39 Naquiiñeʼ gapa ñee falda stitu flecu, ti ora gúʼyatu ni guietenaláʼdxitu guiráʼ ca mandamientu stiʼ Jehová ne gúnitu ni nácani. Cadi chinándatu ni ná ladxidoʼto ne ninca ni ruuyaʼ ca bizalutu purtiʼ cucaacani laatu gúnitu casi runi ti gunaa ni riuuné tutiica.* 40 Nga zacané laatu guietenaláʼdxitu, ne zacá zúnitu ni ná guiráʼ ca mandamientu stinneʼ ne zácatu santo para Dios stitu. 41 Naa nga Jehová Dios stitu, ni gulee laatu de ndaaniʼ guidxi Egipto para gacaʼ Dios stitu. Naa nga Jehová Dios stitu”».

16 Despué Coré, xiiñiʼ Izhar, xiiñiʼ Cohat, xiiñiʼ Leví, bieegube Datán ne Abiram, ca xiiñiʼ Eliab, ne On xiiñiʼ Pélez, de ca xiiñiʼ Rubén. 2 Laacabe ne chupa gayuaa cincuenta israelita, xaíque stiʼ guidxi, ca ni gulí guidxi que, hombre risaca, bicaalúcabe Moisés. 3 Ngue runi bieeguʼ guirácabe para gucaalúcabe Moisés ne Aarón, ne gúdxicabe laacaʼ: «¡Maʼ bireʼdu gana laatu! Naca guidubi guidxi riʼ santo, guirácabe, ne nuu Jehová ládecabe. ¿Xiñee cusisácatu laatu jma que xquidxi Jehová pue?».

4 Ora binadiaga Moisés ndiʼ, nagueendaca bizuxibi dede gudixhe ique layú. 5 Óraque gúdxibe Coré ne ca xpinni: «Guixíʼ siadóʼ, zusihuinni Jehová tuu nga ca xpinni, tuu nga naca santo ne tuu nga naquiiñeʼ guidxiña ra nuube. Ne binni ni laabe cuibe zadxiña ra nuube. 6 Coré ne guiráʼ ca xpinni, laguni ndiʼ: laguicaa caadxi braseru, 7 lacuu guí ndaanicani ne laguchá inciensu lu guí ca guixíʼ siadóʼ nezalú Jehová, ne hombre ni cuiʼ Jehová ca nga naca santo. ¡Laatu ca xiiñiʼ Leví, guizáʼ maʼ gudidisutu!».

8 Óraque gudxi Moisés Coré: «Laatu, ca xiiñiʼ Leví, lagucaadiaga naa, por favor. 9 ¿Ñee rábitu qué risaca nga maʼ guleechú Dios stiʼ Israel laatu de guidxi Israel ne bidii lugar guidxíñatu laa para gúnitu dxiiñaʼ ndaaniʼ tabernáculo stiʼ Jehová ne para guzuhuaatu nezalú guidxi riʼ ne gúnitu dxiiñaʼ para laacaʼ la? 10 Ne ¿ñee rábiluʼ qué risaca nga bichíñabe lii ne guiráʼ ca bíʼchiluʼ, ca xiiñiʼ Leví, ra nuube la? ¿Ñee laaca nuutu gúnitu de sacerdote la? 11 Nga runi, lii ne guiráʼ ca ni nuu raríʼ, ca xpínniluʼ, cucaalutu Jehová. Ne yanna, ¿tuu nga naca Aarón para gaca quejartu de laa yaʼ?».

12 Despué, bisendacaa Moisés Datán ne Abiram, ca xiiñiʼ Eliab, peru laacaʼ guniʼcaʼ. «¡Qué ziuudidu! 13 ¿Ñee rábiluʼ galán nga bíʼniluʼ guleeluʼ laadu lu ti layú ra nuu ziáʼ leche ne miel para guutiluʼ laadu lu desiertu la? ¿Ne yanna laaca racaláʼdxiluʼ lii si nga guni mandarluʼ* laadu la? 14 Peru caʼruʼ chineluʼ laadu lu ti layú ra nuu ziáʼ leche ne miel ne caʼruʼ gudiiluʼ laadu ti layú ne ti lugar ra zuhuaa stale lubáʼ uva casi herencia. ¿Ñee nuuluʼ gáxhaluʼ bizalú ca hombre ca la?* ¡Qué ziuudidu!».

15 Ngue runi guizáʼ bidxiichi Moisés ne gúdxibe Jehová: «Cadi guicaaluʼ ofrenda de biidxiʼ stícabe. Qué huayaxhaʼ diaʼ laacabe nin tobi de ca burru stícabe ne ninca qué huayunenaʼyaʼ nin tobi de laacabe».

16 Óraque gudxi Moisés Coré: «Guixíʼ bidxiñané guiráʼ ca xpínniluʼ nezalú Jehová, lii, laacabe ne Aarón. 17 Cada tobi naquiiñeʼ chiné braseru stiʼ, guchatu inciensu ndaanicani ne chinetu braseru stitu nezalú Jehová: biaʼsi chupa gayuaa cincuenta braseru. Ne lii ne Aarón laaca zinetu ca braseru stitu». 18 Ngue runi cada tobi de laacabe gucuaacabe braseru stícabe, guluucabe guí ndaanicani ne bichácabe inciensu lu guí ca, ne guirácabe bizuhuaacabe ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión cueʼ Moisés ne Aarón. 19 Ora bichiña Coré guiráʼ ca xpinni ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión para gucaalú laacabe, bihuinni gloria stiʼ Jehová nezalú guidubi guidxi que.

20 Ne gudxi Jehová Moisés ne Aarón: 21 «Laguixeleʼ de ca binni riʼ para ganda guniteluáʼ laacabe nagásica». 22 Oraqueca, bizuxíbicabe ne gundeteʼ íquecabe layú ne guníʼcabe: «Ay, Dios, Dios stiʼ espíritu stiʼ guiráʼ binni,* ¿ñee cadxiichineluʼ interu guidxi riʼ pur pecadu stiʼ ti hombre si la?».

23 Óraque gudxi Jehová Moisés: 24 «Gudxi guidxi ca: “¡Laguixeleʼ de ca yoo de lari stiʼ Coré, Datán ne Abiram!”».

25 Para biasa Moisés ne zinebe ca hombre huaniisi de guidxi Israel ra nuu Datán ne Abiram. 26 Ne gúdxibe guidxi que: «Por favor, laguixeleʼ de ca yoo de lari stiʼ ca hombre malu riʼ ne cadi cánatu nin tobi de ca cosa stícabe, para cadi guinitilutu pur pecadu stícabe». 27 Nagueendaca bixélecabe de ca yoo de lari stiʼ Coré, Datán ne Abiram. Ne biree Datán ne Abiram ne xheelacaʼ, ca xiiñicaʼ ne ca baʼduhuiiniʼ sticaʼ, ne bizuhuaacabe ra entrada stiʼ ca yoo de lari stícabe.

28 Óraque guníʼ Moisés: «Zacá zanna guiratu Jehová nga biseendaʼ naa guneʼ guiráʼ ca cosa riʼ, ne cadi stubeʼ siaʼ cayuneʼ cani:* 29 pa gatiʼ ca binni riʼ casi rati guiráʼ binni ni nuu lu guidubi guidxilayú ne pa guicaacabe castigu casi ricaa ca binni ni nuu lu guidubi guidxilayú, cadi Jehová diʼ biseendaʼ naa; 30 peru, pa guni Jehová laacabe xiixa ni guidxagayaa binni ne guixeleʼ* guidxilayú ca ne gábini laacabe ne guiráʼ ca cosa stícabe ne interu nabánicabe guiétecabe ndaaniʼ Baʼ* la? zanna dxíchitu qué nusihuinni ca hombre riʼ respetu Jehová».

31 Casi peʼ biluxe guniʼbe, bixeleʼ layú ra zuhuaa ca hombre que. 32 Ne bixeleʼ* guidxilayú ne gúbini ca hombre que né ca ni nuu ra lídxicaʼ ne guiráʼ ca xpinni Coré né guirá’ ca cosa sticaʼ. 33 Ngue runi laacabe ne guiráʼ ca xpínnicabe, interu nabánicabe biétecabe ndaaniʼ Baʼ,* ne bichii guidxilayú laacabe, ngue runi binitilúcabe de ndaaniʼ guidxi que. 34 Ora binadiaga guiráʼ ca israelita ni nuu guidubi vuelta raqué cugüáʼcabe ridxi, bixooñecaʼ ne caniʼcaʼ: «¡Cadxíbidu laaca gabi guidxilayú laadu!». 35 Óraque biree ti bele ra nuu Jehová ne binideni chupa gayuaa cincuenta hombre ni cuzaaquiʼ inciensu que.

36 Despué gudxi Jehová Moisés: 37 «Gudxi Eleazar xiiñiʼ sacerdote Aarón cuee ca braseru ca de lu bele, purtiʼ nácacani santo. Laaca gudxi laabe gusáʼbibe ca guí ca zitu. 38 Ca braseru stiʼ ca hombre ni gutiʼ pur pecadu stiʼ* gúcacani santo purtiʼ yenécabe cani nezalú Jehová, nga runi naquiiñeʼ gúnitu cani lámina nalaseʼ para gaca forrar altar. Ne zaquiiñecani casi seña para ca israelita». 39 Ngue runi gucuaa sacerdote Eleazar ca braseru de cobre ni yené ca hombre ni guyaʼquiʼ que ne guluube martíu cani dede ra bíʼnibe cani lámina para gaca forrar altar, 40 casi modo gudxi Jehová Moisés. Bisietenalaʼdxiʼ ndiʼ ca israelita nin ti binni ni qué gapa derechu* ni cadi naca de familia stiʼ Aarón qué zanda guidxiña para guzaaquiʼ inciensu nezalú Jehová ne guirutiʼ naquiiñeʼ gaca casi Coré ne ca xpinni.

41 Sti dxi que, bizulú guidubi guidxi Israel cayaca quejarcaʼ de Moisés ne Aarón. Caniʼcaʼ: «Laatu biititu xquidxi Jehová». 42 Ora bidxiña guidxi que para gucaalucaʼ Moisés ne Aarón, biiyadxícabe neza ra nuu yoo ra raca reunión que ne biiyacabe nuchii za que ni, ne bizulú bihuinni gloria stiʼ Jehová raqué.

43 Bidxiña Moisés ne Aarón ra yoo ra raca reunión, 44 ne gudxi Jehová Moisés: 45 «Laguixeleʼ guirópatu de guidxi riʼ para ganda guniteluáʼ laacaʼ nagásica». Oraqueca, bizuxíbicabe ne gundeteʼ íquecabe layú. 46 Óraque gudxi Moisés Aarón: «Gucuaa braseru ca, guluu guí ni nuu lu altar ca ndaanini, bichá inciensu lu guí ca ne bixooñeʼ guyé ra nuu guidxi ca ne biʼniʼ ofrenda para guixiá pecadu stícabe purtiʼ guizáʼ maʼ cadxiichi Jehová. ¡Maʼ bizulú plaga ca!». 47 Nagueendaca gucuaa Aarón ni, casi modo gudxi Moisés laa, ne guyuu guxooñebe lade ca binni que, ¡peru mápeca bizulú plaga que ndaaniʼ guidxi que! Ngue runi bichabe inciensu ndaaniʼ braseru que ne bizulú bíʼnibe ofrenda para guixiá pecadu stiʼ guidxi que. 48 Ne bizuhuaabe lade ca binni ni maʼ guti ne ca ni nabani. Ne gulezadxí plaga que. 49 Biaʼsi catorce mil gadxe gayuaa binni biiti plaga que, aparte ca ni gutiʼ pur donda stiʼ Coré. 50 Maʼ gulezadxí plaga que ora biguetaʼ Aarón ra nuu Moisés ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión que.

17 Óraque gudxi Jehová Moisés: 2 «Gudxi ca israelita guedanecaʼ ti vara pur cada tribu,* pur cada xaíque ndaaniʼ familia stiʼ neza bixhózecaʼ, biaʼsi 12 vara. Bicaa lá cada tobi de laacabe lu vara stiʼ. 3 Bicaa lá Aarón lu vara stiʼ Leví, purtiʼ ti vara si nga nuu pur cada xaíque stiʼ cada familia neza bixhoze. 4 Bisaana ca vara ca ndaaniʼ yoo ra raca reunión, frente de Testimonio, ra maca rihuinneʼ nezalutu. 5 Ne vara stiʼ hombre ni naa chindiéʼ ca zabeeni ramahuiiniʼ, ne zacá nga guneʼ para gusaana ca israelita de gaca quejarcaʼ de naa ne laaca gusaana de gaca quejarcaʼ de laatu».

6 Ngue runi guniʼné Moisés ca israelita ne bidii guiráʼ ca xaíque que vara sticaʼ laabe —ti vara pur cada xaíque stiʼ cada familia neza bixhoze, biaʼsi 12 vara—, ne nuu vara stiʼ Aarón ládecani. 7 Óraque bisaana Moisés ca vara que nezalú Jehová ndaaniʼ yoo ra riaapaʼ ca tabla stiʼ Testimonio.

8 Sti dxi que, guyuu Moisés ndaaniʼ yoo ra riaapaʼ ca tabla stiʼ Testimonio ne biiyabe maʼ biree ramahuiiniʼ lu vara stiʼ Aarón de familia stiʼ Leví: biree ramahuiiniʼ, guieʼ ne almendra nagüí luni. 9 Óraque gulee Moisés guiráʼ ca vara ni nuu nezalú Jehová ne biluiʼbe cani guidubi guidxi Israel. Ne biiyaʼ chaahuicabe cani ne cada xaíque gucuaa vara stiʼ.

10 Bizaaca si ngue, gudxi Jehová Moisés: «Bidxiguetaʼ vara stiʼ Aarón frente de Testimonio para guiaapani casi seña para ca binni ni guiasa ne gucaalú para gusaana de gaca quejárcabe de naa ti cadi gáticabe». 11 Nagueendaca biʼniʼ Moisés casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová laa. Bíʼnibe ni casi peʼ modo gudxi laabe.

12 Óraque gudxi ca israelita que Moisés: «¡Maʼ chigátidu! ¡Yanna huaxa maʼ chigátidu! ¡Zátidu guiradu! 13 ¡Zati tutiica si guidxiña ra nuu tabernáculo stiʼ Jehová! ¿Ñee zacá nga naquiiñeʼ gátidu la?».

18 De raqué gudxi Jehová Aarón: «Lii, ca xiiñiluʼ ne interu familia stiluʼ zaguíxetu pa gucheenetu santuariu, ne lii ne ca xiiñiluʼ zaguíxetu pa gucheenetu dxiiñaʼ ni rúnitu casi sacerdote. 2 Ne laaca bichiña ca bíʼchiluʼ de tribu stiʼ Leví, tribu stiʼ bixhózeluʼ, para guieegucabe lii ne gúnicabe xhiiñaluʼ ne xhiiñaʼ ca xiiñiluʼ frente de yoo ra riaapaʼ ca tabla stiʼ Testimonio. 3 Naquiiñeʼ gúnicabe ca dxiiñaʼ ni nexheʼ gúnicabe para gacanécabe lii lu ca dxiiñaʼ ni raca ra yoo ra raca reunión. Peru qué zanda guidxíñacabe ca herramienta ni nuu ra lugar santo ninca ra nuu altar, para cadi gátitu ne cadi gáticabe. 4 Zieegucabe lii ne zúnicabe guiráʼ ni nexheʼ gúnicabe ne ni naquiiñeʼ gaca né yoo ra raca reunión, ne nin ti binni ni qué gapa derechu* qué zanda guidxiña laatu. 5 Ne laatu naquiiñeʼ gúnitu ca dxiiñaʼ ni nexheʼ gúnitu ra lugar santo ne lu altar, para maʼ cadi guidxiicheniáʼ guidxi Israel. 6 Naa peʼ maʼ gulieeʼ ca levita, ca bíʼchitu de lade ca israelita, para gusigaʼdeʼ laacabe laatu. Maʼ stiʼ Jehová laacabe para gúnicabe dxiiñaʼ ni raca ra yoo ra raca reunión. 7 Lii ne ca xiiñiluʼ, laatu nga raca deber gúnitu ca dxiiñaʼ ni runi ca sacerdote lu altar ne dxiiñaʼ ni raca deche cortina;* laatu nga naquiiñeʼ gúnitu dxiiñaʼ ca. Cudieeʼ laatu dxiiñaʼ de sacerdote casi ti regalu. Tutiica binni ni qué gapa derechu* guidxiña la? naquiiñeʼ gatiʼ».

8 Laaca gudxi Jehová Aarón: «Naa peʼ maʼ gulieeʼ lii para gápaluʼ ca cosa ni gudiicabe para naa. Maʼ bidieeʼ lii ne ca xiiñiluʼ ti parte de ca cosa santo ni rudii ca israelita ne qué zusaana de guicaatu ni. 9 De ca ofrenda guizáʼ santo ni raʼtaʼ lu bele, zacaaluʼ guiráʼ ofrenda ni gúnicabe, ne ládecani zeeda ca ofrenda de biidxiʼ, ca ofrenda pur pecadu ne ca ofrenda pur donda ni gueedanécabe ra nuaaʼ. Nácacani xiixa guizáʼ santo para lii ne ca xiiñiluʼ. 10 Naquiiñeʼ goto ni ndaaniʼ ti lugar guizáʼ santo. Napa xidé go guiráʼ hombre ni. Zácani xiixa santo para lii. 11 Ne laaca stiluʼ ca regalu ni gudii ca israelita, ne guiráʼ ca ofrenda ni riniibi ni gudiicabe. Maʼ bidieeʼ cani lii, ca xiiñiluʼ hombre ne ca xiiñidxaapaluʼ casi parte ni qué zusaana de guicaatu. Zanda go guiráʼ binni nayá ni nabeza ra lídxiluʼ cani.

12 »Aceite, vinu nacubi ne ca biidxiʼ de ni jma galán —ca primé ni rudii lu layú stícabe ni gudiicabe Jehová— zudieeʼ cani lii. 13 Ca primé ni rudii lu layú* de lu guiráʼ cosecha stícabe, ni chinécabe para Jehová, lii guicaaluʼ cani. Zanda go guiráʼ binni nayá ni nabeza ra lídxiluʼ cani.

14 »Guiráʼ ni maʼ bireechú para Dios* ndaaniʼ guidxi Israel napa xidé gácacani stiluʼ.

15 »Ca ni gule primé stiʼ guiráʼ ca ni nabani ni chinécabe ra nuu Jehová, gácani binni o maniʼ, napa xidé gácacani stiluʼ. Peru, napa xidé gudiiluʼ lugar gulácabe* ca baʼduʼ ni rale primé, ne naquiiñeʼ gudiiluʼ lugar gulácabe ca maniʼ nabiidiʼ ni rale primé. 16 Ora maʼ napa binni o maniʼ ca ti beeu de gule o jma, naquiiñeʼ gudiiluʼ lugar gulácabe laa ra quíxecabe biaʼ nexheʼ gudiicabe, biaʼ gaayuʼ siclo* de plata, según siclo ni riquiiñeʼ lugar santo.* Biaʼsi gande guerá.* 17 Yanna, cadi gudiiluʼ lugar gulácabe* ca maniʼ machu ni rale primé stiʼ ca vaca, ca dendxuʼ ne ca chiva. Nácacame xiixa santo. Naquiiñeʼ gurúbaluʼ rini stime lu altar ne quíxheluʼ za stime luni para gaca guʼxhuʼ casi ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ne ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová. 18 Lii guicaaluʼ beela stime. Zaqueca pechu stiʼ ofrenda ni riniibi ne pata ladu derechu stime, lii guicaaluʼ cani. 19 Guiráʼ ca cosa santo ni gudii ca israelita Jehová cudieeʼ cani lii, ca xiiñiluʼ hombre ne ca xiiñidxaapaluʼ casi ti parte ni qué zusaana de guicaatu. Nácani ti acuerdu de zidi* ni qué zaluxe entre Jehová ne lii ne ca xiiñiluʼ».

20 Ne gúdxiruʼ Jehová Aarón: «Qué zacaaluʼ nin ti herencia lu layú stícabe ninca qué zápaluʼ nin ti ndaa layú ládecabe. Naa nga parte ni raca caber lii ne herencia stiluʼ lade ca israelita.

21 »Biaa, maʼ bidieeʼ ca xiiñiʼ Leví casi herencia guiráʼ chii por ciento ni gudii guidxi Israel pur dxiiñaʼ ni rúnicaʼ, pur dxiiñaʼ ni rúnicaʼ ra yoo ra raca reunión. 22 Maʼ qué zanda guidxiña guidxi Israel ra yoo ra raca reunión. Pa gúnicabe ni, zuni pecárcabe ne záticabe. 23 Ca levita nga naquiiñeʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ ra yoo ra raca reunión ne luguiácabe guiaba donda pa gucheecabe. Ndiʼ nga ti ley ni cadi naquiiñeʼ gusaana de chinándatu ne guiráʼ ca xiiñitu ni guibani despué: qué zacaacabe nin ti herencia lade ca israelita. 24 Purtiʼ maʼ bidieeʼ ca levita casi herencia chii por ciento de ni gudii guidxi Israel Jehová. Nga runi maʼ gudxeʼ laacabe: “Qué zacaacabe nin ti herencia lade ca israelita”».

25 Óraque gudxi Jehová Moisés: 26 «Naquiiñeʼ gábiluʼ ca levita: “De ni gudii ca israelita, zacaatu chii por ciento ni maʼ bidieeʼ laatu casi herencia ne de lu chii por ciento ca naquiiñeʼ gudiitu Jehová chii por ciento. 27 Parte ca nga ni gudiitu, casi ñaca nudiitu biidxiʼ ni riree lu era* o guiráʼ ni riree ndaaniʼ lagar* stiʼ vinu o lagar stiʼ aceite. 28 Zacá laaca zudiitu xiixa para Jehová de lade guiráʼ chii por ciento ni gudii ca israelita laatu ne de luni zudiitu sacerdote Aarón ni raca caber gudiitu Jehová. 29 Intiica si ni gudiitu Jehová, zudiitu de ni jma galán de ca ni gusigáʼdecabe laatu casi xiixa santo”.

30 »Ne naquiiñeʼ gábiluʼ laacabe: “Laatu ca levita, ora gudiitu de ni jma galán de ca ni gusigáʼdecabe laatu, zuuyatu cani guiaana ca casi ñácacani biidxiʼ ni riree lu era ne casi ñácacani ni riree ndaaniʼ lagar stiʼ vinu o lagar stiʼ aceite. 31 Laatu ne ca ni nabeza ra lídxitu zanda goto ni ratiica si purtiʼ nga nga ni guiáxatu pur dxiiñaʼ ni rúnitu ra yoo ra raca reunión. 32 Pa gudiitu ni jma galán de ca ni gusigáʼdecabe laatu, qué zúnitu ti pecadu. Cadi guni biiditu ca cosa santo stiʼ ca israelita; pa gúnitu ni, zátitu”».

19 Biguetaʼ guniʼné Jehová Moisés ne Aarón. Gúdxibe laacaʼ: 2 «Ndiʼ nga ni cá lu ley ni maʼ biʼniʼ mandar Jehová: “Gudxi ca israelita guedanecaʼ ti vaca naxiñáʼ ra nuuluʼ, ni nazaaca, ni qué gapa nin ti defectu ne ni que huayaʼtaʼ ayubu xayanni. 3 Naquiiñeʼ gudiicabe laame sacerdote Eleazar, ne laa ziné laame fuera de campamentu ne zuuticabe laame nezalube. 4 Óraca zugadxe sacerdote Eleazar bicuinináʼ né caadxi rini stime ne zurúbabe ni gadxe biaje neza ra nuu entrada stiʼ yoo ra raca reunión. 5 Zuzaaquicabe vaca ca nezalube. Ra chaquiʼ xqui’me laaca ziaʼquiʼ guidiládime, xpeelame ne rini stime. 6 Ne zacaa sacerdote ca yaga de cedru, rama stiʼ hisopo* ne hilu naxiñáʼ rini ne zulaabe cani lu bele ra cayaʼquiʼ vaca ca. 7 Óraca zaguiibiʼ sacerdote ca xhaba ne zaze ndaaniʼ nisa, ne despué zanda chuʼ ndaaniʼ campamentu; peru zaca sacerdote ca nabiidiʼ dede ora guiaaziʼ gubidxa.

8 »”Ni bizaaquiʼ vaca ca zaguiibiʼ xhaba ndaaniʼ nisa ne zaze ndaaniʼ nisa, ne zácabe nabiidiʼ dede ora guiaaziʼ gubidxa.

9 »”Ti hombre ni nayá* zutopa dé stiʼ vaca ca ne zinebe ni fuera de campamentu ti lugar puro, ne zaguuchaahuiʼ guidxi Israel dé stime para uguuchácabe ni nisa ni zaquiiñeʼ para guianécabe. Laani nga ti ofrenda pur pecadu. 10 Ni gutopa dé stiʼ vaca ca zaguiibiʼ xhaba ne zaca nabiidiʼ dede ora guiaaziʼ gubidxa.

»”Ndiʼ nga ti ley ni cadi naquiiñeʼ gusaanaʼ de chinanda ca israelita ne ca binni de sti guidxi ni nabeza ládecabe. 11 Guiráʼ tu canaʼ ti gueʼtuʼ* zaca nabiidiʼ gadxe gubidxa. 12 Naquiiñeʼ gusiabe laabe né nisa ni rianécabe ra guionna gubidxa ne ra guizaa gadxe gubidxa zácabe nayá. Peru pa qué gusiabe laabe ra guionna gubidxa la? qué zácabe nayá ra guizaa gadxe gubidxa. 13 Guiráʼ tu canaʼ ti binni ni maʼ guti* ne qué gusiá laa, maʼ biʼniʼ biidiʼ tabernáculo stiʼ Jehová ne napa xidé guinitilú binni ca de ndaaniʼ guidxi Israel. Nabiidirube purtiʼ caʼruʼ guiruba nisa ni rusiá que luguiabe. Nuuruʼ guendanabiidiʼ stibe luguiabe.

14 »”Ndiʼ nga ley ni chinándatu ora gatiʼ ti hombre ndaaniʼ ti yoo de lari: guiráʼ tu chuʼ ndaaniʼ yoo de lari ca ne guiráʼ ca ni maca nuu ndaaniʼ yoo de lari ca zácacabe nabiidiʼ gadxe gubidxa. 15 Guiráʼ traste ni zuxeleʼ ni cadi nundiibicabe ti tapa ruaa, nabiidicani. 16 Guiráʼ tu canazá lu ti layú ra napampa zaca nabiidiʼ gadxe gubidxa pa canaʼ tuuxa ni biiticabe né espada, cuerpu stiʼ ti binni ni maʼ guti, ti dxitaladi binni o ra gaʼchiʼ tuuxa. 17 Naquiiñeʼ guicaatu caadxi dé stiʼ ofrenda pur pecadu ni guyaʼquiʼ que, cuʼtu ni ndaaniʼ ti traste ne guchatu caadxi nisa ni gucuaatu ra cuxooñeʼ nisa luni para binni ni nabiidiʼ ca. 18 Óraca zacaa ti hombre ni nayá caadxi rama stiʼ hisopo, zugádxebe ni ndaaniʼ nisa ne zurúbabe ni lu yoo de lari ca, luguiáʼ ca traste ne luguiáʼ ca binni ni guyuu raqué. Laaca zurúbabe ni luguiáʼ binni ni gudaʼnaʼ hombre ni biiticabe que, ni gudaʼnaʼ ti dxitaladi, ni gudaʼnaʼ cuerpu stiʼ tuuxa ni maʼ guti o ni gudaʼnaʼ ra gaʼchiʼ tuuxa. 19 Binni ni nayá ca zuruba nisa que luguiáʼ binni ni nabiidiʼ que ra guionna gubidxa ne ra guizaa gadxe gubidxa, ne zusiabe laa de pecadu stiʼ ra guizaa gadxe gubidxa. De racá zaguiibiʼ binni ni nabiidiʼ ca xhaba ne zaze ndaaniʼ nisa, ne zácabe nayá ra maʼ ziyaaziʼ gubidxa.

20 »”Peru hombre ni nabiidiʼ ni qué nusiá laa, naquiiñeʼ guinitilú de ndaaniʼ xquidxi, purtiʼ maʼ biʼniʼ biidibe santuariu stiʼ Jehová. Nabiidibe purtiʼ qué niruba nisa ni rusiá que luguiabe.

21 »”Ndiʼ nga ti ley ni cadi naquiiñeʼ gusaana de chinanda guidxi Israel: binni ni guruba nisa ni rusiá que naquiiñeʼ quiʼbiʼ xhaba, ne binni ni canaʼ nisa ni rusiá que zaca nabiidiʼ dede ora guiaaziʼ gubidxa. 22 Intiica si cosa canaʼ hombre nabiidiʼ ca zácani nabiidiʼ, ne binni ni canaʼ cosa nabiidiʼ que zaca nabiidiʼ dede ora guiaaziʼ gubidxa”».

20 Lu primé beeu, yendá guidubi guidxi Israel lu desiertu stiʼ Zin ne biaana guidxi que Cadés. Raqué nga gutiʼ ne bigaachiʼ Míriam.

2 Yanna, gastiʼ nisa raqué para guidxi que, ne bieegucabe para gucaalúcabe Moisés ne Aarón. 3 Ne bizulú guidxi que bicaalucaʼ Moisés ne nacaʼ: «¡Mejor peʼ ñátidu dxi gutiʼ ca bíʼchidu nezalú Jehová! 4 ¿Xi para bedanetu xquidxi Jehová lu desiertu riʼ pue? ¿Para gátidu ne para gatiʼ ca maniʼ stidu raríʼ la? 5 ¿Xiñee guleetu laadu de Egipto ne bedanetu laadu lugar feu riʼ pue? Raríʼ qué zanda gúnidu dxiiñaʼ layú ne gastiʼ du’ga’,* ninca lubáʼ uva, ninca granada ne nin nisa para guideʼdu». 6 Óraque bixeleʼ Moisés ne Aarón de guidxi que, guyécabe ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión ne bizuxíbicabe dede gundeteʼ íquecabe layú, ne bihuinni gloria stiʼ Jehová nezalúcabe.

7 Óraque gudxi Jehová Moisés: 8 «Gucuaa vara ca, lii ne bíʼchiluʼ Aarón laguchiña guidxi ca. Laguiniʼné guié ngola ca nezalúcabe para guiree nisa ndaanini, ne zabeeluʼ nisa ndaaniʼ guié ngola ca ne zudiiluʼ nisa para gueʼ guidxi ca ne ca maniʼ stícabe».

9 Ngue runi gucuaa Moisés vara que nezalú Jehová, casi peʼ modo biʼniʼ mandarbe laa. 10 Óraque bichiña Moisés ne Aarón guidxi que, frente de guié ngola que, ne gudxi Moisés laacabe: «¡Lagucaadiaga yanna, binni ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ! ¿Ñee ni racaláʼdxitu nga cueedu nisa ndaaniʼ guié ngola riʼ la?». 11 De raqué, gundisaʼ nabe ne bichéndabe vara stibe cueʼ guié ngola que chupa biaje, ne bizulú biree ziáʼ nisa, ne gucuaa guidxi que ne ca maniʼ sticaʼ nisa para guecaʼ.

12 Bizaaca si ngue, gudxi Jehová Moisés ne Aarón: «Cumu qué nusihuínnitu nápatu fe naa ne ninca qué nusihuínnitu nacaʼ santo nezalú guidxi Israel, qué zinetu guidxi riʼ lu layú ni chigudieeʼ laacabe». 13 Ndiʼ nga ca nisa stiʼ Meribá,* ra bicaalú ca israelita Jehová, ngue runi bisihuínnibe nácabe santo ládecaʼ.

14 Despué, laga nuucabe Cadés, biseendaʼ Moisés tu chitidxi rey stiʼ Edom ca diidxaʼ riʼ: «Ndiʼ nga ni ná bíʼchiluʼ Israel: “Lii nanna dxíchiluʼ xi guiráʼ guendanagana huadxagaludu. 15 Guyé ca bixhozebiidadu Egipto, ne gulézadu ndaaniʼ guidxi Egipto stale iza,* ne bininá ca egipciu laadu ne ca bixhozebiidadu. 16 De raqué, gunábadu Jehová gacané laadu, ne binadiágabe laadu, biseendabe ti ángel ne guleebe laadu de Egipto. Yanna nuudu Cadés, ti guidxi ni nuu cueʼ guidxi stiluʼ. 17 Canábadu lii gudiiluʼ lugar tídidu ndaaniʼ xquídxiluʼ. Qué zichuʼdu nin lu ti layú stiluʼ ra raca dxiiñaʼ ninca ra nuu lubáʼ uva ne qué zadeʼdu nisa stiʼ nin tobi de ca bizé stiluʼ. Ziuudu lu Neza stiʼ Rey ne qué zaréʼchudu ladu derechu ninca ladu bigaʼ dede ora maʼ gudídidu ndaaniʼ xquídxiluʼ”».

18 Peru gudxi Edom laabe: «Qué zanda diʼ tídiluʼ ndaaniʼ xquidxeʼ. Pa gúniluʼ ni, zareeʼ luluʼ né espada stinneʼ». 19 Ne gudxi ca israelita que laabe: «Zadídidu neza ra ridiʼdiʼ binni ne, pa laadu o ca maniʼ stidu guideʼdu nisa stiluʼ, zaguíxedu sácani. Ni racaláʼdxisidu nga tídidu». 20 Peru laa bicabi: «Qué zanda diʼ tíditu raríʼ». Óraque biree Edom zidxaagalú laacabe né stale binni ne ti ejércitu nadipaʼ. 21 Zaqué nga qué nudii Edom lugar nidiʼdiʼ Israel ndaaniʼ xquidxi. Ngue runi, bixeleʼ Israel de laabe.

22 De raqué biree interu guidxi Israel de Cadés ne yendácabe lu dani Hor. 23 Óraque gudxi Jehová Moisés ne Aarón ra nuu dani Hor, ra dxaagani guidxi Edom: 24 «Zadxiña Aarón ra nuu ca binni xquidxi.* Ne qué ziuube lu layú ni chigudieeʼ ca israelita, purtiʼ guirópatu qué ninándatu ni bineʼ mandar laatu gúnitu né nisa stiʼ Meribá. 25 Gudxiʼbané Aarón ne Eleazar xiiñibe lu dani Hor. 26 Gulee lari ladi Aarón ne bigacu ni xiiñibe Eleazar, ne racá nga gatiʼ Aarón».*

27 Ngue runi biʼniʼ Moisés modo peʼ biʼniʼ mandar Jehová laa. Gudxíʼbacabe lu dani Hor nezalú guidubi guidxi que. 28 Óraque gulee Moisés lari ladi Aarón ne bigácube ni Eleazar, xiiñiʼ Aarón. Despué, guti Aarón raqué, ique dani que. Ne biete Moisés ne Eleazar lu dani que. 29 Ora biʼyaʼ guidubi guidxi que maʼ guti Aarón, biinaʼ guiráʼ ca familia stiʼ Israel pur Aarón 30 gubidxa.

21 Ora gunna rey cananeu de Arad, ni nabeza Négueb, zeʼ Israel lu neza ni zeʼ Atarim, bicaalube Israel, gunaazebe ne zinebe caadxi de laacaʼ. 2 Ngue runi biʼniʼ Israel promesa riʼ Jehová: «Pa gusaanaluʼ guidxi riʼ lu nayaʼ, cayabeʼ caʼ lii zuniteluáʼ ca guidxi stini». 3 Óraque bicaadiaga Jehová Israel ne bisaana ca cananeu que lu nácabe, ne binitilú Israel laacaʼ ne ca guidxi sticaʼ. Ngue runi gulee lácabe lugar que Hormá.*

4 Bireecabe de ra nuu dani Hor ne zécabe neza ni zeʼ ra nuu nisadóʼ Xiñáʼ para gudiicabe vuelta guidxi stiʼ Edom. Peru bidxaga guidxi que de tantu maʼ guzacaʼ. 5 Ne qué nusaana guidxi que de nucaalucaʼ Dios ne Moisés. Caniʼcaʼ: «¿Xi para guleetu laadu de Egipto pue? ¿Para gátidu lu desiertu riʼ la? Gastiʼ guendaró nin nisa raríʼ, ne maʼ bireʼdu gana* pan yuudxuʼ riʼ». 6 Ngue runi biseendaʼ Jehová beendaʼ ni napa venenu ndaaniʼ guidxi que, ne biquiichiʼcame ca binni que, pur ngue guti stale israelita.

7 Óraque guyé guidxi que ra nuu Moisés ne gúdxicaʼ laabe: «Ti pecadu nga bínidu ra bicáʼludu Jehová ne lii. Gunabaʼ Jehová cuee ca beendaʼ ca». Para guníʼ Moisés pur guidxi que. 8 Ne gudxi Jehová Moisés: «Biʼniʼ ti beendaʼ ni napa venenu ne bichenda laame lu ti poste. Pa guquiichiʼ ti beendaʼ tuuxa, naquiiñeʼ guyadxí binni ca beendaʼ ni bíʼniluʼ ca para cadi gatiʼ». 9 Oraqueca biʼniʼ Moisés ti beendaʼ de cobre ne bichéndabe laame lu ti poste. Ora guquiichiʼ ti beendaʼ tuuxa ne guyadxí binni ca beendaʼ de cobre ca, qué rati.

10 Bizaaca si ngue, biree ca israelita de raqué ne bizuhuaacaʼ ca yoo de lari sticaʼ lugar ni láʼ Obot. 11 Despué bireecabe de Obot ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe lugar ni láʼ Iyé-Abarim, lu desiertu ni riaana frente de Moab, ladu rindani gubidxa. 12 Bireecabe de raqué ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe cueʼ valle* stiʼ Zered. 13 Despué bireecabe de raqué ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe lu región stiʼ Arnón, ni nuu lu desiertu, ne rugaandani dede ra ruzulú guidxi stiʼ ca amorreu. Arnón nga ra riluxe guidxi Moab ne riaanani galaa de Moab ne ca amorreu. 14 Nga runi lu Libru stiʼ ca Guerra stiʼ Jehová riete «Vaheb, ni nuu ndaaniʼ guidxi Sufá, ne ca valle* stiʼ Arnón, 15 ne ruaa ca valle,* ni rindá dede ra nuu lugar ni láʼ Ar ne riaanani cueʼ guidxi Moab».

16 Despué guyécabe Beer. Laani nga bizé ra gudxi Jehová Moisés ca diidxaʼ riʼ: «Bichiña guidxi ca para gudieeʼ laacaʼ nisa».

17 Dxiqué nga biʼndaʼ Israel canción riʼ:

«¡Bidá, bizé! ¡Laguundaʼ para laani!

18 Bizé ni gudaañe ca príncipe, ni gudaañe ca xaíque stiʼ guidxi,

né bastón ni runi mandarnecaʼ ne ni gudaañecaʼ né ca bastón sticaʼ».

Despué bireecabe de lu desiertu zécabe Mataná, 19 bireecabe de Mataná zécabe Nahaliel ne de Nahaliel zécabe Bamot. 20 Ne bireecabe de Bamot zécabe lu valle ni nuu ndaaniʼ guidxi* Moab, luguiáʼ de Pisgá, ni riaana neza Jesimón.*

21 Óraque biseendaʼ Israel tu chitidxi Sehón, rey stiʼ ca amorreu, ca diidxaʼ riʼ: 22 «Bidii lugar tídidu ndaaniʼ xquídxiluʼ. Qué zaréʼchudu para chuʼdu lu ca layú stiluʼ ra raca dxiiñaʼ ninca ra nuu ca lubáʼ uva stiluʼ. Qué zadeʼdu nisa stiʼ nin tobi de ca bizé stiluʼ. Ziuudu lu Neza stiʼ Rey dede ora maʼ gudídidu ndaaniʼ xquídxiluʼ». 23 Peru qué nudii Sehón lugar nidiʼdiʼ Israel ndaaniʼ xquidxi. Lugar de ngue, bichiña Sehón interu ejércitu stiʼ ne biree zidxaagalú Israel lu desiertu, yendabe Jáhaz ne raqué gudindenebe Israel. 24 Peru biʼniʼ ganar Israel laabe né espada ne biaananecaʼ xquídxibe ni nuu dede Arnón hasta Jaboc, gaxha de ca ammonita, purtiʼ nuu guidxi Jazer ra ruzulú guidxi stiʼ ca ammonita.

25 Ngue runi gucuaa Israel guiráʼ guidxi ca, ne gulézacaʼ ndaaniʼ guiráʼ ca guidxi stiʼ ca amorreu, ndaaniʼ guidxi Hesbón ne ndaaniʼ guiráʼ ca guidxihuiiniʼ nuu gaxha de laani.* 26 Purtiʼ Hesbón nga guca guidxi ra guleza Sehón, rey stiʼ ca amorreu, ni gudindené rey stiʼ Moab ne gúxhabe laa guidubi guidxi stiʼ dede ra nuu valle sti’ Arnón. 27 Pur nga riníʼcabe ti proverbio* para guni búrlacabe:

«Latáʼ Hesbón.

Ne gucuí binni guidxi stiʼ Sehón ne guzuhuaani dxiichiʼ.

28 Purtiʼ maʼ biree ti bele de Hesbón, ti bele de guidxi stiʼ Sehón.

Maʼ bizaaquiʼni Ar de Moab, ca xpixuaanaʼ ca lugar ni nasoo stiʼ Arnón.

29 ¡Pobre si de lii Moab! ¡Lii, guidxi stiʼ Kemós, zanitiluluʼ!

Laabe rúnibe guxooñelú ca xiiñibe hombre ne rudiibe lugar guinaazeʼ Sehón, rey stiʼ ca amorreu, ca xiiñidxaapabe.

30 Gundaʼnu xiixa laacabe;

zanitilú Hesbón dede Dibón;

gundúʼxenu laabe dede ra nuu Nófah;

zindá bele ca dede Medebá».

31 Ngue runi guleza Israel ndaaniʼ guidxi stiʼ ca amorreu. 32 Óraque biseendaʼ Moisés caadxi hombre chigundaachicaʼ guidxi Jazer. Ne laacabe gucuaacabe ca guidxihuiiniʼ nuu gaxha de laani* ne guládxicabe ca amorreu ni nabeza raqué. 33 Despué bidiicabe vuelta ne gudxíʼbacabe lu Neza stiʼ Basán. Ne bireené Og, rey stiʼ Basán, interu ejércitu stiʼ para gucaalú laacabe lu guerra ni guca Edréi. 34 Ne gudxi Jehová Moisés: «Cadi guidxíbiluʼ laabe, purtiʼ zusaanaʼ laabe, interu ejércitu stibe ne guidxi stibe lu naluʼ. Zúniluʼ laabe laca ni bíʼniluʼ Sehón, rey stiʼ ca amorreu, ni guleza ndaaniʼ guidxi Hesbón». 35 Ngue runi biiticabe laa ne ca xiiñiʼ ne interu ejércitu stiʼ, ne qué nudiicabe lugar nilá guirutiʼ, ne biaananécabe guidxi stiʼ.

22 Óraque biree ca israelita de raqué ne bizuhuaacaʼ ca yoo de lari sticaʼ lu ca layú napampa stiʼ Moab, sti ladu guiiguʼ Jordán, frente de Jericó. 2 Biiyaʼ Balac xiiñiʼ Zipor guiráʼ ni maʼ biʼniʼ Israel ca amorreu, 3 ne guizáʼ bidxibi Moab guidxi ca, purtiʼ stálecabe. Ya, guizáʼ bidxibidaataʼ Moab ca israelita. 4 Ngue runi gudxi Moab ca hombre huaniisi* de guidxi Madián: «Guiráʼ ca binni riʼ zunduuxecaʼ guiráʼ ni nápanu, cásica runduuxeʼ ti toro guixi ni nuu lu layú».

Tiempu que, Balac xiiñiʼ Zipor nga rey stiʼ guidxi Moab. 5 Ne biseendaʼ Balac tu cheʼ ra nuu Balaam xiiñiʼ Beor, Balaam nuu ndaaniʼ guidxi Petor, ni nuu gaxha de Guiiguʼ que,* ndaaniʼ guidxi ra gule. Bisendacaabe laa ne gúdxibe laa: «Biaa, biree ti guidxi de Egipto. ¡Ne biiyaʼ! Maʼ bichiicabe lu guidubi guidxilayú* ne yanna maʼ nabézacabe frente de naa. 6 Yanna gudáʼ, ne biʼniʼ favor naa biʼniʼ maldecir guidxi riʼ, purtiʼ jma nadípacabe que naa. Zándaca guneʼ ganar laacabe ne guiladxeʼ laacabe de ndaaniʼ guidxi riʼ, purtiʼ nannaʼ dxicheʼ riaba ndaayaʼ luguiáʼ ca binni ni uguuluʼ ndaayaʼ ne riaba maldición luguiáʼ ca binni ni guni maldecirluʼ».

7 Ngue runi biree ca hombre huaniisi de Moab ne ca hombre huaniisi de Madián zinecaʼ lu nacaʼ bueltu ni guiaxa para gaca adivinar. Guyécabe ra nuu Balaam ne gúdxicabe laa xi guníʼ Balac. 8 Para gudxi Balaam laacabe: «Laguiaana raríʼ gueelaʼ riʼ ne naa zabeʼ laatu intiica cosa gabi Jehová naa». Ngue runi biaana ca príncipe stiʼ guidxi Moab ra nuu Balaam.

9 Óraque guniʼné Dios Balaam ne gúdxibe laa: «¿Tuu nga ca hombre ni nuu ra nuuluʼ pue?». 10 Para bicabi Balaam Dios ni dxandíʼ: «Balac xiiñiʼ Zipor, rey stiʼ guidxi Moab, biseendabe tu gueedatidxi naa ca diidxaʼ riʼ: 11 “Biaa, maʼ nuchii guidxi ni biree de Egipto que lu guidubi guidxilayú.* Yanna, gudáʼ ne biʼniʼ favor naa biʼniʼ maldecir laacabe. Zándaca zacá tindeniáʼ laacabe ne guiladxeʼ laacabe”». 12 Peru gudxi Dios Balaam: «Cadi chineluʼ laacabe. Cadi guni maldecirluʼ guidxi ca purtiʼ maʼ guluaaʼ ndaayaʼ laacabe».

13 Para biasa Balaam siadoʼroʼ ne gúdxibe ca príncipe stiʼ Balac: «Laguibiguetaʼ xquídxitu purtiʼ qué naʼ diʼ Jehová chiniáʼ laatu». 14 Óraque, zeʼ ca príncipe stiʼ Moab ne biguétacabe ra nuu Balac ne gúdxicabe laa: «Qué niná Balaam ñeedané laadu».

15 Peru biguetaʼ biseendaʼ Balac xcaadxi príncipe; biaje riʼ biseendabe ti grupu jma naroʼbaʼ ne jma risaca que primé grupu que. 16 Guyécabe ra nuu Balaam ne gúdxicabe laa: «Ndiʼ nga ni ná Balac xiiñiʼ Zipor: “Por favor, gudáʼ ra nuaaʼ ne cadi gudiiluʼ lugar chuʼ ni gucueeza lii, 17 purtiʼ zuneʼ lii ti binni risaca ne zudieeʼ lii intiica cosa ni guinábaluʼ naa. Nga runi gudáʼ ne biʼniʼ favor naa biʼniʼ maldecir guidxi riʼ”». 18 Óraque bicabi Balaam ca xpinni Balac: «Neca nudii Balac naa lidxi dxátipa de plata ne oro, qué zanda diʼ guneʼ ti cosa nahuiiniʼ o naroʼbaʼ aparte de ni maʼ biʼniʼ mandar Jehová Dios stinneʼ naa guneʼ. 19 Peru canabaʼ laatu, laaca guiaanatu raríʼ gueelaʼ riʼ, para guuyaʼ xiruʼ gabi Jehová naa».

20 Óraque guniʼné Dios Balaam gueelaʼ que ne gúdxibe laa: «Pa bedayubi ca hombre riʼ lii, yené laacabe. Peru ca diidxaʼ si ni gabeʼ lii nga ni zanda guiniʼluʼ». 21 Ngue runi siadoʼroʼ biasa Balaam, guluu listu burra stiʼ para quibaʼ laame ne ziné ca príncipe stiʼ guidxi Moab.

22 Peru guizáʼ bidxiichi Dios xiñee zebe, ne bizuhuaa ángel stiʼ Jehová lu neza zebe para cadi tídibe. Dxiʼbaʼ Balaam deche burra stiʼ ne ziné chupa mozo stiʼ. 23 Ne, ora biʼyaʼ burra que ángel stiʼ Jehová zuhuaa lu neza que ne naazeʼ ti espada ni maʼ biree ndaaniʼ vaina, gucaláʼdxime nireeme de lu neza que ne ñuume ndaaniʼ ti layú. Peru bizulú Balaam caguiñe burra que para guibiguétame lu neza que. 24 Óraque bizuhuaa ángel stiʼ Jehová lu ti neza ni nabéʼ ni nuu galaa de chupa layú ra nuu lubáʼ uva, napa ca layú que leʼ de guié guiropaʼ ladu. 25 Ora biʼyaʼ burra que ángel stiʼ Jehová, gulame leʼ de guié que ne bicaacheme ñee Balaam cueʼ guié que, ne bizulú Balaam caguiñe laame sti biaje.

26 De raqué guyé ángel stiʼ Jehová jma delante ne bizuhuaa sti lugar ra nabéʼ, ra qué zanda tidiʼ burra que ladu derechu nin ladu bigaʼ.* 27 Ora biʼyaʼ burra que ángel stiʼ Jehová, gúʼtame layú interu dxiʼbaʼ Balaam laame, ngue runi bidxiichi Balaam ne bizulú caguiñe burra que sti biaje né bastón stiʼ. 28 Óraque biʼniʼ Jehová guiníʼ burra que,* ne gúdxime Balaam: «¿Xi bineʼ lii para quíñeluʼ naa guionnaʼ biaje riʼ pue?». 29 Para bicabi Balaam burra que: «Maʼ bíʼniluʼ guiaanaʼ casi ti binnihuati xa. ¡Pa ñapaʼ ti espada lu nayaʼ, ñuuteʼ lii!». 30 Ne gudxi burra que Balaam: «¿Ñee cadi naa nga burra ni huaguíʼbaluʼ lu guidubi xquendanabániluʼ hasta yannadxí la? ¿Ñee huayuu dxi guneʼ lii zacá la?». Laabe bicábibe: «¡Coʼ!». 31 Óraque bixheleʼ Jehová lú Balaam, ngue runi biiyabe zuhuaa ángel stiʼ Jehová lu neza que ne naaze ti espada ni maʼ biree ndaaniʼ vaina. Nagueendaca bizuxíbibe ne gundeteʼ íquebe dede layú.

32 Óraque gudxi ángel stiʼ Jehová laabe: «¿Xiñee maʼ gudíñeluʼ burra stiluʼ guionnaʼ biaje riʼ pue? Biaa, naa nga bireeʼ para guchieeʼ lu neza stiluʼ, purtiʼ cadi cayúniluʼ ni racalaʼdxeʼ. 33 Biiyaʼ burra ca naa ne gucaláʼdxime nixéleme de naa guionnaʼ biaje riʼ. ¡Guníʼ ique si pa qué ñúnime ni! Maʼ ñuuteʼ lii, peru qué ñuuteʼ diaʼ burra ca». 34 Ne gudxi Balaam ángel stiʼ Jehová: «Bicheeʼ, purtiʼ qué gannaʼ pa lii nga zuhuaaluʼ lu neza riʼ cabézaluʼ naa. Yanna, pa cadi jneza ni cayuneʼ nezaluluʼ la? zabiguetaʼ». 35 Para gudxi ángel stiʼ Jehová Balaam: «Yené ca hombre ca. Peru ca diidxaʼ si ni gabeʼ lii nga ni zanda guiniʼluʼ». Ngue runi biree Balaam ne ziné ca príncipe stiʼ Balac.

36 Ora binadiaga Balac maʼ yendá Balaam, nagueendaca guyé ne bidxagalú laabe ndaaniʼ guidxi Moab, ni nuu gaxha de valle stiʼ Arnón, ra riluxe xquídxibe. 37 Ne gudxi Balac Balaam: «¿Cadi naa bisendacaaʼ lii la? ¿Xiñee qué ñeedaluʼ ra nuaaʼ pue? ¿Ñee rábiluʼ qué zanda guneʼ lii ti binni risaca la?». 38 Para gudxi Balaam Balac: «Pue maʼ nuaaʼ raríʼ. Peru qué gannaʼ pa zanda guinieeʼ xiixa. Purtiʼ ca diidxaʼ si ni gabi Dios naa nga ni zanda guinieeʼ».

39 Ngue runi yenanda Balaam Balac, ne yendácabe Quiryat-Huzot. 40 Biiti Balac vaca ne dendxuʼ para gudii sacrificiu, ne biseendabe caadxi parte de laacame ra nuu Balaam ne ca príncipe ni nuu ra nuu. 41 Sti dxi que, siadóʼ, gucuaa Balac Balaam ne gudxiʼbané laabe ti lugar ni láʼ Bamot-Baal; dede raqué zanda gúʼyabe guidubi guidxi que.

23 Óraque gudxi Balaam Balac: «Biʼniʼ gadxe altar raríʼ ne guluu listu gadxe toro ne gadxe dendxuʼ barracu para naa». 2 Oraqueca biʼniʼ Balac casi peʼ modo gudxi Balaam laa guni. Ne lu cada altar bidii Balac ne Balaam ti toro ne ti dendxuʼ barracu casi ofrenda. 3 Despué gudxi Balaam Balac: «Biaana raríʼ cueʼ ofrenda ni riaʼquiʼ stiluʼ ne naa maʼ chaaʼ. Zándaca guiniʼné Jehová naa. Intiica si cosa gábibe naa, naa zabeʼ ni lii». Ne bireebe zebe lu ti loma ni gastiʼ nuu lú.

4 Óraque guniʼné Dios Balaam, ne gudxi Balaam laabe: «Maʼ bizuhuaaʼ gadxe altar pur fila ne maʼ bidieeʼ ti toro ne ti dendxuʼ barracu casi ofrenda lu cada altar ca». 5 Ne guluu Jehová diidxaʼ ndaaniʼ ruaa Balaam* ne gúdxibe laa: «Biguetaʼ ra nuu Balac, ne ndiʼ nga ni naquiiñeʼ guiniʼluʼ». 6 Ngue runi bibiguétabe ne biiyabe zuhuaa Balac ne guiráʼ ca príncipe stiʼ Moab cueʼ ofrenda ni riaʼquiʼ sticaʼ. 7 Óraque guniʼbe proverbio* riʼ:

«Balac, rey stiʼ Moab, bisendacaa naa dede Aram,

dede ra nuu ca dani ni riaana neza rindani gubidxa:

“Gudáʼ ne biʼniʼ maldecir Jacob pur naa.

Ya, gudáʼ ne guníʼ xiixa para guiaba castigu luguiáʼ Israel”.

 8 ¿Ximodo guneʼ maldecir ca ni caʼruʼ guni maldecir Dios?

¿Ne ximodo guinieeʼ guiaba castigu luguiáʼ ca ni caʼruʼ gusaba Jehová castigu luguiáʼ?

 9 Dede ra dxibaʼ lu ca guié ca ruuyaʼ laacabe,

ne dede ra dxibaʼ lu ca loma ca ruuyaʼ laacabe.

Nácacabe ti guidxi ni nabeza racá, stubisícabe,

ne cadi nuucabe lade ca nación ca.

10 ¿Tu laa zanda ugabaʼ ca yudé stiʼ Jacob?

¿Tu laa zanda ugabaʼ neca ti cuarta parte stiʼ Israel?

Bidii lugar gateʼ* casi rati ca ni runi ni jneza,

ne guiluxeʼ casi rilúxecabe».

11 Óraque gudxi Balac Balaam: «¿Xii ndiʼ maʼ bíʼniluʼ naa pue? Bedaniáʼ lii para guni maldecirluʼ ca enemigu stinneʼ, peru lugar de nga maʼ guluuluʼ ndaayaʼ laacabe». 12 Ne bicabi Balaam: «¿Cadi ca diidxaʼ si ni gabi Jehová naa nga zanda guinieeʼ la?».

13 Para gudxi Balac laabe: «Canabaʼ lii, chuunu sti lugar ra zanda gúʼyaluʼ laacabe. Ti parte si de laacabe zuuyaluʼ, qué zuuyaluʼ guirácabe. Biʼniʼ maldecir laacabe pur naa dede racá». 14 Ngue runi yenebe laa lu layú stiʼ Zofim, ra nasoo stiʼ lugar ni láʼ Pisgá, ne bíʼnibe gadxe altar ne bidiibe ti toro ne ti dendxuʼ barracu casi ofrenda lu cada altar. 15 Ne gudxi Balaam Balac: «Biaana raríʼ cueʼ ofrenda ni riaʼquiʼ stiluʼ laga chaaʼ chiguinieniáʼ laabe raricaʼ». 16 Guniʼné Jehová Balaam ne guluube diidxaʼ ndaaniʼ ruaa,* ne gúdxibe laa: «Biguetaʼ ra nuu Balac ne ndiʼ nga ni naquiiñeʼ guiniʼluʼ». 17 Ngue runi guyebe ra nuu Balac ne biiyabe laa cabeza cueʼ ofrenda ni riaʼquiʼ stiʼ ne nuu ca príncipe stiʼ Moab ra nuube. Para gunabadiidxaʼ Balac laabe: «¿Xi guníʼ Jehová?». 18 Óraque guníʼ Balaam proverbio riʼ:

«Biasa, Balac, ne bicaadiaga.

Bicaadiaga naa, lii, xiiñiʼ Zipor.

19 Cadi naca Dios casi ti hombre ni rusiguii

nin ca ti xiiñiʼ hombre ni ruchaa ni naguixhe ique guni.

Ora guiniʼbe xiixa, ¿ñee qué rúnibe ni la?

Ora gudii stiidxabe zúnibe xiixa, ¿ñee qué rúnibe ni la?

20 ¡Biaa! Bedanécabe naa para uguaaʼ ndaayaʼ;

laabe maʼ guluube ndaayaʼ ne naa qué zanda diʼ guchaaʼ ni.

21 Qué zudiibe lugar guniná nin ti poder stiʼ magia Jacob

ne qué zudiibe lugar guiaba xiixa yuubaʼ luguiáʼ Israel.

Nuu Jehová Dios stícabe né laacabe,

ne rucaacabe ridxi laa casi rey stícabe.

22 Cabee Dios laacabe de Egipto.

Zeeda gácabe para laacaʼ casi ca cachu stiʼ ti toro guiʼxhiʼ.

23 Pur gana si gacaláʼdxicabe gúnicabe dañu Jacob

ninca iquiiñecabe adivinación luguiáʼ Israel.

Yanna maʼ zanda guiníʼ binni de Jacob ne Israel:

“¡Laguuyaʼ xi maʼ biʼniʼ Dios!”.

24 Ndiʼ nga ti guidxi ni ziasa casi ti lión,

ne zuzuhuaa casi ti lión.

Qué záʼtame dede ora maʼ gudome ni gunaazeme

ne maʼ güeʼme rini stiʼ ca ni maʼ biitime».

25 Óraque gudxi Balac Balaam: «Pa qué zanda guni maldecirluʼ laacabe, laaca cadi uguuluʼ ndaayaʼ laacabe». 26 Para bicabi Balaam Balac: «¿Cadi gudxeʼ caʼ lii zuneʼ guiráʼ ni gabi Jehová naa la?».

27 Ne gudxi Balac Balaam: «Canabaʼ lii, gudiiluʼ lugar chiniáʼ lii sti lugar. Zándaca jneza guʼyaʼ Dios ni dxandíʼ guni maldecirluʼ laacabe pur naa dede racá». 28 Ngue runi yené Balac Balaam ra nasoo stiʼ lugar ni láʼ Peor, ni nudxiilú neza Jesimón.* 29 Óraque gudxi Balaam Balac: «Biʼniʼ gadxe altar raríʼ ne guluu listu gadxe toro ne gadxe dendxuʼ barracu para naa». 30 Para biʼniʼ Balac casi peʼ modo gudxi Balaam laa guni, ne bidiibe ti toro ne ti dendxuʼ barracu lu cada altar.

24 Ora biʼyaʼ Balaam riuulaʼdxiʼ Jehová cuʼ ndaayaʼ Israel, maʼ qué ñebe sti biaje niyúbibe ñúnibe dañu laacaʼ, sínuque bidxiguetalube ne biiyadxibe neza lu desiertu. 2 Gundisalú Balaam ne biiyaʼ nucuí Israel ca yoo de lari stiʼ pur tribu. Óraque beeda espíritu stiʼ Dios luguiabe. 3 De raqué, guniʼbe proverbio* riʼ:

«Ca diidxaʼ stiʼ Balaam xiiñiʼ Beor,

ca diidxaʼ stiʼ ti hombre ni maʼ bixhélecabe lú.

 4 ca diidxaʼ stiʼ tuuxa ni runadiaga ca diidxaʼ stiʼ Dios,

ni gupa ti visión stiʼ Dios ni jma napa poder.

ni gutagudaa ne zuxeleʼ ca bizalú:

 5 ¡Pabiáʼ sicarú ca yoo de lari stiluʼ, lii, Jacob!

¡Pabiáʼ sicarú ca tabernáculo stiluʼ, lii, Israel!

 6 Guizáʼ ribiaacani casi ca valle,*

casi jardín ni nuu cueʼ guiiguʼ,

casi yaga áloe* ni maʼ bizuhuaa Jehová,

casi cedru ni zuhuaa gaxha de nisa.

 7 Cayaba gota nisa ni daʼ ndaaniʼ guiropaʼ bolsa de guidi stibe

ne riaba semiá* stibe gaxha de ra nuu ziáʼ nisa.

Jma nadipaʼ zaca rey stibe que Agag

ne zasaca reinu stibe.

 8 Cabee Dios laabe de Egipto.

Zeeda gaca Dios para laabe casi ca cachu stiʼ ti toro guiʼxhiʼ.

Zunduuxebe ca guidxi ni cayuniná laabe,

záʼsabe ca dxitaládicaʼ ne zunidebe cani né ca flecha stibe.

 9 Ratagudaabe, ne ráʼtabe casi ti lión,

ne, casi ti lión, ¿tu laa gacalaʼdxiʼ gucaalú laame yaʼ?

Guiaba ndaayaʼ luguiáʼ ca ni uguu ndaayaʼ lii

ne guiaba maldición luguiáʼ ca ni guni maldecir lii».

10 Óraque bidxiichiné Balac Balaam. Dede cagapanáʼ Balac cadxiichi ne gúdxibe Balaam: «Bisendacaaʼ lii para guni maldecirluʼ ca enemigu stinneʼ, peru lugar de nga maʼ guluuluʼ ndaayaʼ laacabe guionnaʼ biaje riʼ. 11 Biguetaʼ ra lídxiluʼ nagueendaca. Rabeʼ ndaʼ nudieeʼ lii stale cosa risaca, peru, biaa, qué nudii Jehová lugar nicaaluʼ cani».

12 Para bicabi Balaam Balac: «¿Cadi maca gudxeʼ ca hombre ni biseendaluʼ que 13 “Neca nudii Balac naa lidxi dxátipa de plata ne oro, qué zanda diʼ guneʼ de naa siaʼ* xiixa cosa galán o xiixa cosa malu aparte de ni maʼ biʼniʼ mandar Jehová naa guneʼ” la? ¿Cadi gudxeʼ laacabe “Ni gabi si Jehová naa nga ni zanda guinieeʼ” la? 14 Yanna maʼ chaaʼ xquidxeʼ. Peru ante la? gudáʼ ne bidii lugar gabeʼ lii xi chiguni guidxi riʼ xquídxiluʼ despué».* 15 Ngue runi gúdxibe laa proverbio riʼ:

«Ca diidxaʼ stiʼ Balaam xiiñiʼ Beor,

ca diidxaʼ stiʼ ti hombre ni maʼ bixhélecabe lú,

16 ca diidxaʼ stiʼ tuuxa ni runadiaga ca diidxaʼ stiʼ Dios,

ni maʼ bisiidiʼ Dios ni nuu jma luguiáʼ* laa;

ni gupa ti visión stiʼ Dios ni jma napa poder

laga ziyatagudaa ne zuxeleʼ ca bizalú:

17 zuuyaʼ laabe, peru cadi nagasi;

zuuyadxiéʼ laabe, peru cadi yanna.

Zaree ti beleguí de Jacob

ne de Israel ziasa ti bastón stiʼ rey.

Dxandíʼ peʼ zandaabe lucuá* Moab

ne bichuga ique guiráʼ ca ni riuulaʼdxiʼ guendaridinde.

18 Zaca stibe Edom,

ya, zaca stiʼ ca enemigu stiʼ Seír laa,

peru Israel la? zusihuinni naca nadxibalú.

19 Ne tuuxa ni biree de Jacob zuni dominar xcaadxi

ne zunduuxebe guiráʼ ca ni bilá ndaaniʼ guidxi ca».

20 Ora biʼyaʼ Balaam Amalec, guníʼrube proverbio ni maca caniʼbe que:

«Amalec nga primé de lade guiráʼ guidxi,

peru últimu la? zati Amalec».

21 Ora bíʼyabe ca quenita, guníʼrube proverbio ni maca caniʼbe que:

«Naguidxi zuhuaa lídxiluʼ ne zuhuaa lídxiluʼ lu ti guié ngola.

22 Peru zuzaaquiʼ tuuxa Cayín.

¿Xpabiáʼ cayaadxaʼ para guinaazeʼ Asiria lii ne chiné lii yaʼ?».

23 Ne guníʼrube proverbio ni maca caniʼbe que:

«¡Ay! ¿Tuu ndiʼ guilá ora guni Dios ndiʼ pue?

24 Zeedandá barcu ni zeeda de ruaa nisadóʼ stiʼ Kitim,

ne zuninácani Asiria

ne zuninácani Éber.

Peru laabe laaca zanitilube».

25 Óraque biasa Balaam ne biguetaʼ zeʼ xquidxi. Balac laaca biree zeʼ lu neza stiʼ.

25 Dxi nabeza Israel Sitim, biʼniʼ guidxi que ti pecadu ra guyuuneca’* ca xiiñidxaapaʼ Moab. 2 Ne biʼniʼ invitar ca gunaa que guidxi que para ca sacrificiu ni chigúnicaʼ para ca dios sticaʼ, ne bizulú guidxi que gudó ne bizuxibi nezalú ca dios stícabe. 3 Ngue runi laaca biʼniʼ adorar Israel Baal ni nuu Peor, ne bidxiichiné Jehová Israel. 4 Para gudxi Jehová Moisés: «Gucuaa guiráʼ ca ni naca xaíque stiʼ ca binni riʼ ne bigaanda laacabe lu gubidxa nezalú Jehová, para gusaana Jehová de guidxiichiné Israel». 5 Óraque gudxi Moisés ca juez stiʼ Israel: «Cada tobi de laatu laguuti ca hombre ni nápatu autoridad luguiáʼ, ca ni biʼniʼ adorar Baal ni nuu Peor».

6 Peru, óraque peʼ, zedané ti israelita ti gunaa madianita, ne zinebe laa ra nuu ca bíʼchibe nezalú Moisés ne guidubi guidxi Israel laga cayuunaʼ ca israelita que ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión. 7 Ora biʼyaʼ Finehás, xiiñiʼ Eleazar, xiiñiʼ sacerdote Aarón, zeedacabe, nagueendaca bireebe de lade ca binni guidxi que ne biruuxhabe ti lanza. 8 De raqué guyuube ndaaniʼ yoo de lari que nándabe israelita que, ne bitaabibe lanza que guirópacaʼ, ra naca israelita que hombre ne ra naca madianita que gunaa. Ne óraque biaanadxí castigu que luguiáʼ ca israelita. 9 Biaʼsi veinticuatro mil binni guti pur castigu que.

10 Óraque gudxi Jehová Moisés: 11 «Finehás, xiiñiʼ Eleazar, xiiñiʼ sacerdote Aarón, maʼ biʼniʼ guixeleʼ xiana stinneʼ de guidxi Israel, purtiʼ qué nudiibe lugar ñuu tu nucaalú naa ládecaʼ. Pur nga caʼruʼ guniteluáʼ ca israelita ra cadi cusaanaʼ de guinabaʼ laacaʼ guni adorarcaʼ naa siaʼ. 12 Nga runi gudxi laabe cayuneniáʼ laabe ti acuerdu de paz. 13 Ne zácani ti acuerdu para cadi gusaana de gácabe sacerdote laabe ne ca xiiñibe, purtiʼ qué nudiibe lugar ñuu tu nucaalú Dios stibe ne ra bíʼnibe ndi’, bixiá pecadu stiʼ guidxi Israel».

14 Ne hombre israelita ni biiticabe né madianita que lá’ Zimrí xiiñiʼ Salu, ti xaíque ndaaniʼ familia stiʼ neza bixhoze ca simeonita. 15 Ne gunaa madianita ni biiticabe que láʼ Cozbí xiiñiʼ Zur; Zur nga xaíque stiʼ ti grupu de familia ni nuu Madián ne nácabe xaíque ndaani’ familia stibe neza bixhózebe.

16 Despué gudxi Jehová Moisés: 17 «Lagucaalú ca madianita ne lagunduuxeʼ laacabe, 18 purtiʼ bicaalúcabe laatu ra gudxítecabe laatu ne biʼniʼ adorartu dios ni cadi dxandíʼ ni nuu Peor ne ni biʼniʼ Cozbí, xiiñidxaapaʼ tobi de ca xaíque stiʼ Madián, bizáʼnacabe ni biititu dxi biaba castigu luguiatu pur ni bizaaca Peor».

26 Despué de castigu que, gudxi Jehová Moisés ne Eleazar, xiiñiʼ sacerdote Aarón: 2 «Laguni ti censu stiʼ guidubi guidxi Israel, lagucaa lá guiráʼ ca ni napa gande iza o jma, según familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. Laugabaʼ guiráʼ ca ni zanda chuʼ lu ejércitu stiʼ Israel». 3 Ngue runi guniʼné Moisés ne sacerdote Eleazar guidxi que lu ca layú napampa stiʼ Moab, cueʼ guiiguʼ Jordán, frente de Jericó. Ne nácabe: 4 «Laguni ti censu stiʼ guiráʼ ca ni napa gande iza o jma, casi maʼ biʼniʼ mandar Jehová Moisés».

Ne ndiʼ nga ca xiiñiʼ Israel ni biree de ndaaniʼ guidxi Egipto. 5 Rubén, baʼduʼ primé stiʼ Israel; ndiʼ nga ca xiiñiʼ Rubén: ca xiiñiʼ Hanok, familia stiʼ ca hanokita; ca xiiñiʼ Palú, familia stiʼ ca paluita; 6 ca xiiñiʼ Hezrón, familia stiʼ ca hezronita, ne de ca xiiñiʼ Carmí, familia stiʼ ca carmita. 7 Laacabe nga ca familia stiʼ ca rubenita, biaʼsi cuarenta y tres mil gadxe gayuaa treinta nga guiráʼ ca ni gucuá lá.

8 Xiiñiʼ Palú nga Eliab. 9 Ne ca xiiñiʼ Eliab nga Nemuel, Datán ne Abiram. Ne Datán ne Abiram nga ca hombre ni gulí guidxi que para gucaalucaʼ Moisés ne Aarón ra bieegucabe grupu stiʼ Coré dxi bicaalúcabe Jehová.

10 Óraque bixeleʼ* guidxilayú ne gúbini laacabe. Ne guti Coré ne ca xpinni dxi binidé bele chupa gayuaa cincuenta hombre. Ne beeda gácacabe ti ejemplu ni cadi naquiiñeʼ chinanda binni. 11 Peru ca xiiñiʼ Coré la? qué ñáticaʼ.

12 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Simeón pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Nemuel, familia stiʼ ca nemuelita; ca xiiñiʼ Jamín, familia stiʼ ca jaminita; ca xiiñiʼ Jakín, familia stiʼ ca jakinita; 13 ca xiiñiʼ Zérah, familia stiʼ ca zerahíta, ne ca xiiñiʼ Shaúl, familia stiʼ ca shaulita. 14 Laacabe nga ca familia stiʼ ca simeonita. Biaʼsi veintidós mil chupa gayuaa binni.

15 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Gad pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Zefón, familia stiʼ ca zefonita; ca xiiñiʼ Haguí, familia stiʼ ca haguita; ca xiiñiʼ Suní, familia stiʼ ca sunita; 16 ca xiiñiʼ Ozní, familia stiʼ ca oznita; ca xiiñiʼ Erí, familia stiʼ ca erita; 17 ca xiiñiʼ Arod, familia stiʼ ca arodita, ne ca xiiñiʼ Arelí, familia stiʼ ca arelita. 18 Laacabe nga ca familia stiʼ ca xiiñiʼ Gad, biaʼsi cuarenta mil gaayuʼ gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá.

19 Ca xiiñiʼ Judá nga Er ne Onán. Peru guti Er ne Onán dxi nuucabe Canaán. 20 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Judá pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Selá, familia stiʼ ca selanita; ca xiiñiʼ Pérez, familia stiʼ ca perezita, ne ca xiiñiʼ Zérah, familia stiʼ ca zerahíta. 21 Ne ndiʼ nga ca xiiñiʼ Pérez: ca xiiñiʼ Hezrón, familia stiʼ ca hezronita ne ca xiiñiʼ Hamul, familia stiʼ ca hamulita. 22 Laacabe nga ca familia stiʼ Judá, biaʼsi setenta y seis mil gaayuʼ gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá.

23 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Isacar pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Tolá, familia stiʼ ca tolaíta; ca xiiñiʼ Puvá, familia stiʼ ca punita; 24 ca xiiñiʼ Jasub, familia stiʼ ca jasubita, ne, ca xiiñiʼ Simrón, familia stiʼ ca simronita. 25 Laacabe nga ca familia stiʼ Isacar, biaʼsi sesenta y cuatro mil chonna gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá.

26 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Zabulón pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Séred, familia stiʼ ca seredita; ca xiiñiʼ Elón, familia stiʼ ca elonita, ne, ca xiiñiʼ Jahleel, familia stiʼ ca jahleelita. 27 Laacabe nga ca familia stiʼ ca zabulonita, biaʼsi sesenta mil gaayuʼ gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá.

28 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ José, Manasés ne Efraín, pur ca familia sticaʼ. 29 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Manasés: ca xiiñiʼ Makir, familia stiʼ ca makirita; Makir nga bixhoze Galaad; ca xiiñiʼ Galaad, familia stiʼ ca galaadita. 30 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Galaad: ca xiiñiʼ Yézer, familia stiʼ ca yezerita; ca xiiñiʼ Hélec, familia stiʼ ca helequita; 31 ca xiiñiʼ Asriel, familia stiʼ ca asrielita; ca xiiñiʼ Siquem, familia stiʼ ca siquemita; 32 ca xiiñiʼ Semidá, familia stiʼ ca semidaíta, ne, ca xiiñiʼ Héfer, familia stiʼ ca heferita. 33 Ne Zelofehad xiiñiʼ Héfer qué ñapa xiiñiʼ hombre, puru gunaa gupa, ne lá ca xiiñidxaapaʼ Zelofehad nga Mahlá, Noá, Hoglá, Milcá ne Tirzá. 34 Laacabe nga ca familia stiʼ Manasés, biaʼsi cincuenta y dos mil gadxe gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá.

35 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Efraín pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Sutélah, familia stiʼ ca sutelahíta; ca xiiñiʼ Béker, familia stiʼ ca bekerita, ne, ca xiiñiʼ Tahán, familia stiʼ ca tahanita. 36 Ne ndiʼ nga ca xiiñiʼ Sutélah: ca xiiñiʼ Erán, familia stiʼ ca eranita. 37 Laacabe nga ca familia stiʼ ca xiiñiʼ Efraín, biaʼsi treinta y dos mil gaayuʼ gayuaa nga guirá ca ni gucuá lá. Laacabe nga ca xiiñiʼ José pur ca familia sticaʼ.

38 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Benjamín pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Bela, familia stiʼ ca belaíta; ca xiiñiʼ Asbel, familia stiʼ ca asbelita; ca xiiñiʼ Ahiram, familia stiʼ ca ahiramita; 39 ca xiiñiʼ Sefufam, familia stiʼ ca sufamita, ne, ca xiiñiʼ Hufam, familia stiʼ ca hufamita. 40 Ca xiiñiʼ Bela nga Ard ne Naamán: ca xiiñiʼ Ard, familia stiʼ ca ardita ne, ca xiiñiʼ Naamán, familia stiʼ ca naamita. 41 Laacabe nga ca xiiñiʼ Benjamín pur ca familia sticaʼ, biaʼsi cuarenta y cinco mil xhoopaʼ gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá.

42 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Dan pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Suham, familia stiʼ ca suhamita. Laacabe nga ca familia stiʼ Dan pur ca familia sticaʼ. 43 Biaʼsi sesenta y cuatro mil tapa gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá de ca familia stiʼ ca suhamita.

44 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Aser pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Imná, familia stiʼ ca imnita; ca xiiñiʼ Isví, familia stiʼ ca isvita, ne, ca xiiñiʼ Berías, familia stiʼ ca berita; 45 de ca xiiñiʼ Berías: ca xiiñiʼ Héber, familia stiʼ ca heberita ne, ca xiiñiʼ Malkiel, familia stiʼ ca malkielita. 46 Ne lá xiiñidxaapaʼ Aser nga Sérah. 47 Laacabe nga ca familia stiʼ ca xiiñiʼ Aser, biaʼsi cincuenta y tres mil tapa gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá.

48 Ndiʼ nga ca xiiñiʼ Neftalí pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Jahzeel, familia stiʼ ca jahzeelita; ca xiiñiʼ Guní, familia stiʼ ca gunita; 49 ca xiiñiʼ Jézer, familia stiʼ ca jezerita, ne, ca xiiñiʼ Silem, familia stiʼ ca silemita. 50 Laacabe nga ca familia stiʼ Neftalí pur ca familia sticaʼ, biaʼsi cuarenta y cinco mil tapa gayuaa nga guiráʼ ca ni gucuá lá.

51 Biaʼsi xhoopaʼ gayuaa ti mil, gadxe gayuaa treinta nga guiráʼ ca israelita ni gucuá lá.

52 Bizaaca si ndiʼ, gudxi Jehová Moisés: 53 «Naquiiñeʼ guiaaziʼ layú ca casi herencia lu guiráʼ ca ni cá lá lu lista riʼ.* 54 Naquiiñeʼ gudiiluʼ ti herencia naroʼbaʼ ca grupu jma naroʼbaʼ ne naquiiñeʼ gudiiluʼ ti herencia nahuiiniʼ ca grupu jma nahuiiniʼ. Herencia ni guicaa cada grupu naquiiñeʼ gácani biaʼ binni ni gucuá lá lu grupu stiʼ. 55 Peru naquiiñeʼ gúnitu sorteu para guiaaziʼ layú ca. Naquiiñeʼ guicaacabe herencia stícabe pur lá tribu stiʼ bixhózecabe. 56 Naquiiñeʼ gaca sorteu para guihuinni herencia gaca tocar laacabe ne ziaazini lu ca grupu jma naroʼbaʼ ne ca ni jma nahuiiniʼ».

57 Yanna, ndiʼ nga ca levita ni gucuá lá, pur ca familia sticaʼ: ca xiiñiʼ Guersón, familia stiʼ ca guersonita; ca xiiñiʼ Cohat, familia stiʼ ca cohatita, ne, ca xiiñiʼ Merarí, familia stiʼ ca merarita. 58 Ndiʼ nga ca familia stiʼ ca levita: familia stiʼ ca libnita, familia stiʼ ca hebronita, familia stiʼ ca mahlita, familia stiʼ ca musita ne familia stiʼ ca coreíta.

Ne Cohat nga bixhoze Amram. 59 Ne lá xheelaʼ Amram nga Jokébed, xiiñidxaapaʼ Leví ni gupané Leví xheelaʼ dxi nuucaʼ Egipto. Ne gupa Jokébed ne Amram Aarón, Moisés ne bizáʼnacabe Míriam. 60 Ne Aarón nga bixhoze Nadab, Abihú, Eleazar ne Itamar. 61 Peru guti Nadab ne Abihú purtiʼ bizaaquicaʼ inciensu ni qué raca deber nezalú Jehová.

62 Biaʼsi veintitrés mil nga guiráʼ ca ni gucuá lá, guiráʼ ca hombre ni napa ti beeu de gule o jma. Peru qué nicá lácabe né xcaadxi israelita que, purtiʼ cadi naquiiñeʼ guicaacabe nin ti herencia né ca israelita.

63 Laacabe nga ca israelita ni bicaa Moisés ne sacerdote Eleazar lá dxi nuucabe lu ca layú napampa stiʼ Moab, cueʼ guiiguʼ Jordán, frente de Jericó. 64 Peru lu censu riʼ cadi zeeda diʼ lá ca israelita ni bicaa Moisés ne sacerdote Aarón lu censu ni guca lu desiertu stiʼ Sinaí. 65 Purtiʼ maca guníʼ Jehová de laacabe: «Dxandíʼ peʼ zátitu lu desiertu». Ngue runi qué ñaana nin tobi de ca hombre que; ca ni biaana si nga Caleb xiiñiʼ Jefuné ne Josué xiiñiʼ Nun.

27 Óraque bidxiña ca xiiñidxaapaʼ Zelofehad, xiiñiʼ Héfer, xiiñiʼ Galaad, xiiñiʼ Makir, xiiñiʼ Manasés, de ca familia stiʼ Manasés xiiñiʼ José. Lá ca xiiñidxaapabe nga Mahlá, Noá, Hoglá, Milcá ne Tirzá. 2 Bidxiña ca gunaa riʼ nezalú Moisés, nezalú sacerdote Eleazar, ca xaíque guidxi que ne guidubi guidxi que ra entrada stiʼ yoo ra raca reunión ne guníʼcabe: 3 «Guti bixhózedu lu desiertu, peru qué ñuube lu grupu ni bieeguʼ para gucaalú Jehová, ca ni bieeguʼ Coré. Gútibe pur pecadu stibe ne qué ñápabe xiiñibe hombre. 4 ¿Ñee naquiiñeʼ guixiá lá bixhózedu ndaaniʼ familia stiʼ purtiʼ si qué ñápabe ti xiiñibe hombre la? Bidii laadu ti layú cásica chiguicaa ca biʼchiʼ bixhózedu». 5 Ngue runi guyé Moisés nezalú Jehová ne gúdxibe laa ni cazaaca que.

6 Ne ndiʼ nga ni gudxi Jehová Moisés: 7 «Napa ca xiiñidxaapaʼ Zelofehad razón. Naquiiñeʼ gudiiluʼ laacabe ti layú casi herencia lade ca biʼchiʼ bixhózecabe ne gudiiluʼ laacabe herencia stiʼ bixhózecabe. 8 Ne gudxi ca israelita: “Pa gatiʼ ti hombre ne qué ñápabe ti xiiñibe hombre, naquiiñeʼ gúʼyatu guicaa xiiñidxaapabe herencia stibe. 9 Pa qué ñápabe xiiñibe gunaa, zudiitu herencia riʼ ca bíʼchibe. 10 Pa qué ñápabe bíʼchibe, zudiitu herencia riʼ ca biʼchiʼ bixhózebe. 11 Ne, pa qué ñapa bixhózebe biʼchiʼ, zudiitu herencia ca ti binni ni naca familia gaxha stibe, ne laa ziaanané herencia ca. Ndiʼ nga ti decisión* ni guiaana casi ti ley para ca israelita, casi biʼniʼ mandar Jehová ni Moisés”».

12 Despué, gudxi Jehová Moisés: «Gudxiʼbaʼ lu dani stiʼ Abarim riʼ ne biiyaʼ layú ni chigudieeʼ ca israelita. 13 Ora maʼ biiyaluʼ ni, laaca zadxíñaluʼ ra nuu ca binni xquídxiluʼ,* cásica bíʼchiluʼ Aarón, 14 purtiʼ dxi bicaalú guidxi que naa lu desiertu stiʼ Zin, laatu bidxiidéchetu mandatu ni bidieeʼ laatu para nusihuínnitu nacaʼ santo nezalúcabe dxi bidieeʼ laacabe nisa. Laacani nga ca nisa stiʼ Meribá ni nuu Cadés, lu desiertu stiʼ Zin».

15 Óraque gudxi Moisés Jehová: 16 «Jehová, Dios stiʼ espíritu stiʼ guiráʼ binni,* cuí ti hombre ni gapa’ guidxi riʼ, 17 tuuxa ni guluíʼ laacabe xi gúnicabe ne ni chinándacabe lu guiráʼ cosa, para cadi gaca xquidxi Jehová casi dendxuʼ ni qué gapa pastor». 18 Ngue runi gudxi Jehová Moisés: «Gucuaa Josué xiiñiʼ Nun, ti hombre ni napa ti espíritu galán* ne gudixhenáʼ luguiabe. 19 De racá yené laabe nezalú sacerdote Eleazar ne nezalú guidubi guidxi ca, ne nezalúcabe naquiiñeʼ gúniluʼ laabe xaíque stícabe. 20 Naquiiñeʼ gudiiluʼ laabe ti parte de autoridad stiluʼ para gucaadiaga guidubi guidxi Israel laabe. 21 Ziebe nezalú sacerdote Eleazar, ne zaquiiñeʼ Eleazar Urim para guinabadiidxaʼ Jehová pur laabe xi decisión maʼ gucuaa. Ora guni mandarbe laacaʼ guireecaʼ la? zareecaʼ ne ora guni mandarbe laacaʼ chuʼcaʼ la? ziuucaʼ, laabe ne guiráʼ ca israelita ne guidubi guidxi ca».

22 Ngue runi biʼniʼ Moisés modo peʼ biʼniʼ mandar Jehová laa guni. Gucuaabe Josué, ne yenebe laa nezalú sacerdote Eleazar ne nezalú guidubi guidxi que, 23 gudixhenabe luguiáʼ ne bíʼnibe laa xaíque sticaʼ, casi peʼ modo gudxi Jehová Moisés gácani.

28 De raqué, gudxi Jehová Moisés: 2 «Bidii mandatu riʼ ca israelita, ne gudxi laacaʼ: “Cadi guiaandaʼ laatu gudiitu naa ofrenda stinneʼ, pan stinneʼ.* Ca ofrenda stinneʼ ni raʼtaʼ lu bele ne ni guizáʼ rindáʼ naxhi para naa, naquiiñeʼ gudiitu cani lu ca fecha ni maʼ nexheʼ gudiitu cani”.

3 »Ne gudxi laacabe: “Ndiʼ nga ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ni naquiiñeʼ gudiitu Jehová: cada dxi, naquiiñeʼ gudiitu casi ofrenda ni riaʼquiʼ, chupa dendxuhuiiniʼ barracu ni nazaaca de ti iza, ne cadi naquiiñeʼ gusaana de gúnitu ni. 4 Tobi de ca dendxuhuiiniʼ ca zudiiluʼ laame siadóʼ, ne stobi ca, ra maʼ zixhinni,* 5 ra gudiiluʼ laacame, laaca zudiiluʼ chii por ciento stiʼ ti efá* de harina de ni jma galán ni nuchaʼ ti cuartu stiʼ ti hin* de aceite de oliva* casi ofrenda de biidxiʼ. 6 Laani nga ti ofrenda ni riaʼquiʼ ni cadi naquiiñeʼ gusaana de gudiitu, ni gudixheʼ gúnitu dxi nuutu lu dani Sinaí casi ti ofrenda ni guizáʼ rindáʼ naxhi, ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele para Jehová, 7 ra gudiitu ofrenda ca laaca zudiitu ofrenda ni rixii stini: ti cuartu stiʼ ti hin pur cada dendxuhuiiniʼ. Bixhii líquidu ni napa alcohol ca ra lugar santo casi ofrenda ni rixii para Jehová. 8 Ne sti dendxuhuiiniʼ ca zudiiluʼ laame ra maʼ zixhinni.* Ra gudiiluʼ laame laaca zudiiluʼ ti ofrenda de biidxiʼ ne ti ofrenda ni rixii, cásica ca ni bidiiluʼ siadóʼ que, casi ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ne guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová.

9 »”Peru, sábadu ca zudiitu chupa dendxuhuiiniʼ nazaaca de ti iza ne, casi ofrenda de biidxiʼ la? gande por ciento stiʼ ti efá de harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite, né ofrenda ni rixii stiʼ ca ofrenda ca. 10 Ndiʼ nga ofrenda ni riaʼquiʼ ni gudiitu dxi sábadu, aparte de ofrenda ni riaʼquiʼ ni rudiitu guiráʼ dxi né ofrenda ni rixii stícani.

11 »”Ra guzulú cada beeu* zudiitu casi ofrenda ni riaʼquiʼ para Jehová chupa toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne gadxe dendxuhuiiniʼ nazaaca de ti iza cada tobi. 12 Ne laaca zudiitu treinta por ciento de harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite casi ofrenda de biidxiʼ pur cada toro, gande por ciento de harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite casi ofrenda de biidxiʼ pur dendxuʼ barracu ca 13 ne chii por ciento de harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite casi ofrenda de biidxiʼ pur cada dendxuhuiiniʼ. Zácani ti ofrenda de biidxiʼ ni guizáʼ rindáʼ naxhi, ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele para Jehová. 14 Ne ndiʼ nga ca ofrenda ni rixii stícani, galaa stiʼ ti hin de vinu pur cada toro, ti tercera parte stiʼ ti hin pur dendxuʼ barracu ca ne ti cuartu stiʼ ti hin pur cada dendxuhuiiniʼ. Laani nga ofrenda ni riaʼquiʼ ni gudiitu cada beeu, lu cada beeu stiʼ ti iza. 15 Laaca zudiitu ti chivuhuiiniʼ casi ofrenda pur pecadu para Jehová, aparte de ofrenda ni riaʼquiʼ ni cadi naquiiñeʼ gusaana de gudiitu né ofrenda ni rixii stini.

16 »”Lu primé beeu, dxi 14 stiʼ beeu ca, zúnitu Pascua stiʼ Jehová. 17 Ne dxi 15 stiʼ beeu ca zaca ti saa. Zoto pan ni qué gapa levadura gadxe gubidxa. 18 Primé dxi ca zadxíñatu para guni adorartu Dios. Cadi naquiiñeʼ gúnitu nin ti dxiiñaʼ nadipaʼ dxi ca. 19 Casi ofrenda ni riaʼquiʼ ni raʼtaʼ lu bele para Jehová, zudiitu chupa toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne gadxe dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi. Naquiiñeʼ gudiitu maniʼ ni nazaaca. 20 Ra gudiitu laacame, laaca zudiitu ofrenda de biidxiʼ stícani de harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite: treinta por ciento pur cada toro ne gande por ciento pur dendxuʼ barracu ca, 21 ne zaqueca chii por ciento pur cada tobi de ca gadxe dendxuhuiiniʼ ca. 22 Laaca zudiitu ti chivu barracu casi ofrenda pur pecadu para guixiá ca pecadu stitu. 23 Zudiitu guiráʼ ndiʼ ne laaca zudiitu ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca siadóʼ, ni naca parte de ofrenda ni riaʼquiʼ ni rudiitu guiráʼ dxi. 24 Gadxe gubidxa, ti modo si zudiitu guiráʼ ca ofrenda de cada dxi, casi guendaró,* ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ne ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová. Naquiiñeʼ gudiitu ni aparte de ofrenda ni riaʼquiʼ ni rudiitu guiráʼ dxi né ofrenda ni rixii stini. 25 Ra guizaa gadxe gubidxa ca naquiiñeʼ guidxíñatu para guni adorartu Dios. Cadi naquiiñeʼ gúnitu nin ti dxiiñaʼ nadipaʼ dxi ca.

26 »”Dxi rudiitu ca primé ni rudii lu ca layú stitu,* ora gudiitu ti ofrenda de biidxiʼ nacubi para Jehová, lu Saa stiʼ ca Semana, naquiiñeʼ guidxíñatu para guni adorartu Dios. Cadi naquiiñeʼ gúnitu nin ti dxiiñaʼ nadipaʼ dxi ca. 27 Ne, casi ti ofrenda ni riaʼquiʼ ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová, zudiitu chupa toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne gadxe dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi 28 ne, ofrenda de biidxiʼ stícame de harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite, zudiitu treinta por ciento pur cada toro ne gande por ciento pur dendxuʼ barracu ca, 29 ne chii por ciento pur cada tobi de ca gadxe dendxuhuiiniʼ ca, 30 ne laaca zudiitu ti chivuhuiiniʼ para guixiá pecadu stitu. 31 Zudiitu guiráʼ ndiʼ ne laaca zudiitu ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca guiráʼ dxi ne ofrenda de biidxiʼ stini. Naquiiñeʼ gudiitu maniʼ nazaaca casi ofrenda né ofrenda ni rixii stícani.

29 »”Ne lu beeu gadxe, lu primé dxi stiʼ beeu ca, naquiiñeʼ guidxíñatu para guni adorartu Dios. Cadi naquiiñeʼ gúnitu nin ti dxiiñaʼ nadipaʼ dxi ca. Nácani ti dxi ra naquiiñeʼ guxhídxitu trompeta. 2 Zudiitu casi ofrenda ni riaʼquiʼ ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne gadxe dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi, guirácame naquiiñeʼ gácacame nazaaca, 3 ne ofrenda de biidxiʼ stícame de harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite, zudiitu treinta por ciento stiʼ ti efá pur toro ca, gande por ciento pur dendxuʼ barracu ca 4 ne chii por ciento pur cada tobi de ca gadxe dendxuhuiiniʼ ca, 5 ne zudiitu ti chivuhuiiniʼ casi ofrenda pur pecadu para guixiá ca pecadu stitu. 6 Zúnitu ndiʼ aparte de ofrenda ni riaʼquiʼ ni rudiitu cada beeu né ofrenda de biidxiʼ stini ne de ofrenda ni riaʼquiʼ ni rudiitu guiráʼ dxi né ofrenda de biidxiʼ stini, ra gudiitu cani laaca zudiitu ca ofrenda ni rixii stícani, casi ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ne ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová, ne lachinanda modo nexheʼ gácacani.

7 »”Ne lu chii gubidxa stiʼ beeu gadxe riʼ, naquiiñeʼ guidxíñatu para guni adorartu Dios, ne naquiiñeʼ gusihuínnitu cayacaná ladxidoʼto pur ca pecadu stitu.* Cadi naquiiñeʼ gúnitu nin ti dxiiñaʼ nadipaʼ dxi ca. 8 Zudiitu casi ofrenda ni riaʼquiʼ ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová ti toro nahuiiniʼ, ti dendxuʼ barracu ne gadxe dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi, guirácame naquiiñeʼ gácacame nazaaca. 9 Ne, casi ofrenda de biidxiʼ stini de harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite, zudiitu treinta por ciento pur toro ca, gande por ciento pur dendxuʼ barracu ca 10 ne chii por ciento pur cada tobi de ca gadxe dendxuhuiiniʼ ca, 11 ne ti chivuhuiiniʼ casi ofrenda pur pecadu. Zudiitu guiráʼ ndiʼ dxi ca, ne aparte zudiitu ofrenda pur pecadu Dxi Rixiá Pecadu ne ofrenda ni riaʼquiʼ ni rudiitu guiráʼ dxi ne ofrenda de biidxiʼ stini, ne ra gudiitu cani laaca zudiitu ca ofrenda ni rixii stícani.

12 »”Ne dxi 15 stiʼ beeu gadxe naquiiñeʼ guidxíñatu para guni adorartu Dios. Cadi naquiiñeʼ gúnitu nin ti dxiiñaʼ nadipaʼ dxi ca, ne naquiiñeʼ gúnitu ti saa para Jehová gadxe gubidxa. 13 Zudiitu casi ofrenda ni riaʼquiʼ ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ne ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová 13 toro nahuiiniʼ, chupa dendxuʼ barracu ne 14 dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi, guirácame naquiiñeʼ gácacame nazaaca. 14 Ne, casi ofrenda de biidxiʼ stini de harina de ni jma galán ni nuchaʼ aceite, zudiitu treinta por ciento pur cada tobi de ca 13 toro ca, gande por ciento pur cada tobi de guiropaʼ dendxuʼ barracu ca 15 ne chii por ciento pur cada tobi de ca 14 dendxuhuiiniʼ ca, 16 ne ti chivuhuiiniʼ casi ofrenda pur pecadu. Zudiitu guiráʼ ndiʼ ne laaca zudiitu ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca guiráʼ dxi ne ofrenda de biidxiʼ stini, ne ra gudiitu cani laaca zudiitu ofrenda ni rixii stícani.

17 »”Lu guiropa gubidxa ca zudiitu 12 toro nahuiiniʼ, chupa dendxuʼ barracu ne 14 dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi, guirácame naquiiñeʼ gácacame nazaaca, 18 ne zudiitu ofrenda de biidxiʼ ne ca ofrenda ni rixii stícame, biaʼ nexheʼ gudiitu guiráʼ dxi pur cada toro, pur cada dendxuʼ barracu ne pur cada dendxuhuiiniʼ, 19 ne zudiitu ti chivuhuiiniʼ casi ofrenda pur pecadu, ne laaca zudiitu ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca guiráʼ dxi ne ofrenda de biidxiʼ stini, ne ra gudiitu cani laaca zudiitu ca ofrenda ni rixii stícani.

20 »”Lu guionna gubidxa zudiitu 11 toro, chupa dendxuʼ barracu ne 14 dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi, guirácame naquiiñeʼ gácacame nazaaca, 21 ne zudiitu ofrenda de biidxiʼ ne ca ofrenda ni rixii stícame, biaʼ nexheʼ gudiitu guiráʼ dxi pur cada toro, pur cada dendxuʼ barracu ne pur cada dendxuhuiiniʼ, 22 ne zudiitu ti chivu barracu casi ofrenda pur pecadu, ne laaca zudiitu ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca guiráʼ dxi ne ofrenda de biidxiʼ stini, ne ra gudiitu cani laaca zudiitu ca ofrenda ni rixii stícani.

23 »”Lu guidapa gubidxa zudiitu chii toro, chupa dendxuʼ barracu ne 14 dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi, guirácame naquiiñeʼ gácacame nazaaca, 24 ne zudiitu ofrenda de biidxiʼ ne ca ofrenda ni rixii stícame, biaʼ nexheʼ gudiitu guiráʼ dxi pur cada toro, pur cada dendxuʼ barracu ne pur cada dendxuhuiiniʼ, 25 ne zudiitu ti chivuhuiiniʼ casi ofrenda pur pecadu, zudiitu guiráʼ ndiʼ ne laaca zudiitu ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca guiráʼ dxi ne ofrenda de biidxiʼ stini, ne ra gudiitu cani laaca zudiitu ofrenda ni rixii stícani.

26 »”Lu gaayuʼ gubidxa zudiitu gaʼ toro, chupa dendxuʼ barracu ne 14 dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi, guirácame naquiiñeʼ gácacame nazaaca, 27 ne zudiitu ofrenda de biidxiʼ ne ca ofrenda ni rixii stícame biaʼ nexheʼ gudiitu guiráʼ dxi pur cada toro, pur cada dendxuʼ barracu ne pur cada dendxuhuiiniʼ, 28 ne zudiitu ti chivu barracu casi ofrenda pur pecadu, ne laaca zudiitu ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca guiráʼ dxi ne ofrenda de biidxiʼ stini, ne ra gudiitu cani laaca zudiitu ca ofrenda ni rixii stícani.

29 »”Lu xhoopaʼ gubidxa zudiitu xhono toro, chupa dendxuʼ barracu ne 14 dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi, guirácame naquiiñeʼ gácacame nazaaca, 30 ne zudiitu ofrenda de biidxiʼ ne ca ofrenda ni rixii stícame biaʼ nexheʼ gudiitu guiráʼ dxi pur cada toro, pur cada dendxuʼ barracu ne pur cada dendxuhuiiniʼ, 31 ne zudiitu ti chivu barracu casi ofrenda pur pecadu, ne laaca zudiitu ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca guiráʼ dxi ne ofrenda de biidxiʼ stini, ne ra gudiitu cani laaca zudiitu ca ofrenda ni rixii stícani.

32 »”Lu gadxe gubidxa zudiitu gadxe toro, chupa dendxuʼ barracu ne 14 dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi, guirácame naquiiñeʼ gácacame nazaaca, 33 ne zudiitu ofrenda de biidxiʼ ne ca ofrenda ni rixii stícame biaʼ nexheʼ gudiitu guiráʼ dxi pur cada toro, pur cada dendxuʼ barracu ne pur cada dendxuhuiiniʼ, 34 ne zudiitu ti chivu barracu casi ofrenda pur pecadu, ne laaca zudiitu ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca guiráʼ dxi ne ofrenda de biidxiʼ stini, ne ra gudiitu cani laaca zudiitu ca ofrenda ni rixii stícani.

35 »”Lu xhono gubidxa zácani ti dxi especial para guidxíñatu ne guni adorartu Dios. Cadi naquiiñeʼ gúnitu nin ti dxiiñaʼ nadipaʼ dxi ca. 36 Zudiitu casi ofrenda ni riaʼquiʼ, ti ofrenda ni raʼtaʼ lu bele ne ni guizáʼ rindáʼ naxhi para Jehová, ti toro, ti dendxuʼ barracu ne gadxe dendxuhuiiniʼ de ti iza cada tobi, guirácame naquiiñeʼ gácacame nazaaca, 37 ne zudiitu ofrenda de biidxiʼ ne ca ofrenda ni rixii stícame biaʼ nexheʼ gudiitu guiráʼ dxi pur toro ca, pur dendxuʼ barracu ca ne pur ca dendxuhuiiniʼ ca, 38 ne zudiitu ti chivu barracu casi ofrenda pur pecadu, ne laaca zudiitu ofrenda ni riaʼquiʼ ni raca guiráʼ dxi ne ofrenda de biidxiʼ stini, ne ra gudiitu cani laaca zudiitu ca ofrenda ni rixii stícani.

39 »”Ndiʼ nga ca ofrenda ni naquiiñeʼ gudiitu Jehová lu ca saa stitu, ca dxi ni nexheʼ gúnitu cani, laaca zudiitu ca ofrenda pur ca promesa stitu, ne ca ofrenda ni riale de laatu gudiitu, ne ca ofrenda ni riaʼquiʼ, ca ofrenda de biidxiʼ, ca ofrenda ni rixii ne ca sacrificiu de paz stitu”». 40 Gudxi Moisés ca israelita guiráʼ ni biʼniʼ mandar Jehová laabe.

30 Óraque guniʼné Moisés ca xaíque stiʼ ca tribu stiʼ Israel, ne gúdxibe laacaʼ: «Ndiʼ nga ni maʼ biʼniʼ mandar Jehová. 2 Pa guni ti hombre ti promesa Jehová o gúnibe ti compromisu* ra guni jurarbe zúnibe ti promesa de gucueezabe laabe de gúnibe xiixa cosa,* cadi naquiiñeʼ gucheenebe ni maʼ bidii stiidxabe. Naquiiñeʼ quíxebe guirá promesa ni maʼ bíʼnibe.

3 »Ne pa guni ti gunaa ti promesa Jehová o gúnibe ti compromisu zúnibe ti promesa de gucueezabe laabe de gúnibe xiixa cosa dxi joven laabe ne nabézabe ra lidxi bixhózebe, 4 ne gueeda ganna bixhózebe bíʼnibe ti promesa Dios o promesa ni bíʼnibe de gucueezabe laabe de gúnibe xiixa cosa ne maʼ guniʼbe zúnibe ni peru qué guiníʼ bixhózebe gastiʼ la? qué zaxiá ca promesa ni biʼniʼ gunaa riʼ, ne qué zaxiá guiráʼ ca promesa ni bíʼnibe de gucueezabe laabe de gúnibe xiixa cosa ni maʼ guniʼbe zúnibe. 5 Peru, pa ora ganna bixhózebe guniʼbe zaguíxebe ca promesa stibe o ca promesa ni bíʼnibe de gucueezabe laabe de gúnibe xiixa cosa, ne gucueeza laabe para cadi quíxebe cani la? zaxiá ca promesa ca. Zuni perdonar Jehová laabe purtiʼ bixhózebe nga bicueeza laabe para cadi quíxebe cani.

6 »Peru, pa guichaganabe despué de bíʼnibe ti promesa o qué niníʼ íquebe ora guniʼbe zaguíxebe ti promesa 7 ne gueeda ganna xheelabe ni peru qué ñabi laabe gastiʼ dxi gunna ni la? qué zaxiá diʼ ca promesa stibe o ca promesa ni bíʼnibe de gucueezabe laabe de gúnibe xiixa cosa ni guniʼbe zúnibe. 8 Peru, pa dxi ganna xheelabe ni gucueeza laabe para cadi gúnibe ni, zanda guxhiá hombre riʼ promesa stiʼ xheelaʼ o promesa ni biʼniʼ gunaa ca sin niníʼ ique ne ni guníʼ zuni, ne zuni perdonar Jehová gunaa ca.

9 »Peru, pa guni ti viuda o ti gunaa divorciada ti promesa, napa xidé gúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe zúnibe.

10 »Yanna, pa guiníʼ ti gunaa zuni ti promesa Dios o zuni ti promesa de gucueeza laa de guni xiixa cosa laga nuu ra lidxi xheelaʼ* 11 ne gueeda ganna xheelabe ni, peru qué guiníʼ gastiʼ ne qué gucueeza laabe la? qué zaxiá guiráʼ ca promesa ni biʼniʼ gunaa ca o intiica promesa ni bíʼnibe para cadi gúnibe xiixa cosa ni maʼ guniʼbe zúnibe. 12 Peru, pa dxi gueeda ganna xheelabe promesa ni bíʼnibe ne guxhiá intiica promesa ni biʼniʼ gunaa ca o promesa ni bíʼnibe de gucueezabe laabe de gúnibe xiixa cosa ni biʼniʼ jurarbe zúnibe la? zaxiá ca promesa ca. Maʼ bixhiá xheelabe cani, ne zuni perdonar Jehová gunaa ca. 13 Xheelabe nga guiníʼ pa zaguíxebe o pa zaxiá intiica promesa bíʼnibe o intiica ni maʼ biʼniʼ jurarbe ni zeeda gaca ti promesa para cadi gúnibe xiixa cosa ni ñuuláʼdxibe ñúnibe.* 14 Peru, pa tidiʼ dxi ne qué guiníʼ xheelabe gastiʼ la? casi ñaca cudiibe lugar quixe gunaa ca guiráʼ ca promesa stiʼ o guiráʼ ca promesa ni maʼ biʼniʼ de gucueeza laa de guni xiixa cosa. Cudii xheelabe lugar gúnibe cani purtiʼ qué niníʼ gastiʼ ora gunna biʼniʼ gunaa riʼ ca promesa ca. 15 Peru, pa tidiʼ si dxi guxhiabe cani, neca gúnnabe ni dede ante la? laabe quíxebe pur donda stiʼ gunaa ca.

16 »Ndiʼ nga ca mandatu* ni bidii Jehová Moisés para ti hombre ni maʼ bichaganáʼ ne xheelaʼ ne para ti hombre ne xiiñidxaapabe joven laga nabeza ra lídxibe».

31 Óraque gudxi Jehová Moisés: 2 «Biquixe ca madianita ni bíʼnicabe ca israelita. De racá zadxíñaluʼ ra nuu ca binni xquídxiluʼ».*

3 Ngue runi guniʼné Moisés guidxi que ne gúdxibe laacaʼ: «Lacuu listu caadxi de ca hombre stitu para chitindenecaʼ Madián ne zacá guquixe Jehová ni biʼniʼ Madián. 4 Naquiiñeʼ guseendatu lu ejércitu ti mil hombre de cada tobi de ca tribu stiʼ Israel». 5 Ngue runi, de guiráʼ ca mil hombre ni nuu Israel, guluucabe listu doce mil para chuʼ lu ejércitu, ti mil de cada tribu.

6 Óraque biseendaʼ Moisés ca hombre que chitíndecaʼ, ti mil de cada tribu, ne laaca zeʼ sacerdote Finehás xiiñiʼ Eleazar lu ejércitu que, ne zinebe lu nabe ca herramienta santo ne ca trompeta ni guxhídxibe para ganna ca hombre que xi gúnicaʼ. 7 Ne gudindenécabe Madián, casi biʼniʼ mandar Jehová Moisés, ne biiticabe guiráʼ ca hombre que. 8 Aparte de biiticabe ca hombre riʼ, biiticabe ca rey stiʼ guidxi Madián: Eví, Réquem, Zur, Hur ne Reba, biaʼsi gaayuʼ rey stiʼ Madián. Laaca biiticabe né espada Balaam xiiñiʼ Beor. 9 Peru gunaazeʼ ca israelita ca xcuidi ne ca gunaa stiʼ guidxi Madián ne zinécabe laacaʼ. Ne laaca zinécabe guiráʼ ca maniʼ nadóʼ sticaʼ, xcaadxi maniʼ sticaʼ ne ca cosa ni nápacaʼ. 10 Bicaaguícabe guiráʼ ca guidxi ra guleza ca binni riʼ ne guiráʼ ca yoo de lari* sticaʼ. 11 Ne gucuaacabe guiráʼ cosa sticaʼ ne guizáʼ stale cosa zinécabe, ládecani nuu binni ne maniʼ. 12 De raqué zinécabe ca binni ni gunaazecabe, ne guiráʼ cosa ni gucuaacabe ndaaniʼ ca guidxi que ne ni biʼniʼ ganárcabe, ra nuu Moisés, ra nuu sacerdote Eleazar ne ra nuu guidxi Israel, ra campamentu ni nuu lu ca layú napampa stiʼ Moab, gaxha de guiiguʼ Jordán, frente de Jericó.

13 Óraque biree Moisés, sacerdote Eleazar ne guiráʼ ca xaíque stiʼ guidxi que yedxagalucaʼ laacabe fuera de campamentu que. 14 Peru guizáʼ bidxiichiné Moisés ca hombre ni naca xaíque stiʼ ca grupu de soldadu, ca xaíque stiʼ ti mil ne ca xaíque stiʼ ti gayuaa, ca ni biguetaʼ de lu guerra que. 15 Ne gudxi Moisés laacabe: «¿Xiñee qué ñuutitu guiráʼ ca gunaa ca pue? 16 ¡Laguuyaʼ! Laacabe nga ca ni yenanda ni guníʼ Balaam, ne bicaacabe ca israelita gucheenecaʼ Jehová ne biʼniʼ adorarcaʼ dios ni cadi dxandíʼ ni nuu Peor ne pur laacabe guca castigar guidubi guidxi stiʼ Jehová. 17 Nga runi naquiiñeʼ guutitu guiráʼ ca hombrehuiiniʼ ne guiráʼ ca gunaa ni maʼ gutané ti hombre. 18 Peru cadi guutitu guiráʼ ca baʼdudxaapaʼ ni caʼruʼ gatané ti hombre. 19 Ne laatu naquiiñeʼ guzuhuaatu yoo de lari stitu fuera de campamentu gadxe gubidxa. Guiráʼ ca ni biiti tuuxa* ne guiráʼ ca ni gudaʼnaʼ tuuxa ni maʼ guti, naquiiñeʼ gusiacaʼ laacaʼ lu guionna gubidxa ne lu gadxe gubidxa, laatu ne zaqueca ca binni ni gunaazetu. 20 Ne naquiiñeʼ cueetu pecadu ni napa guiráʼ lari, guiráʼ cosa de guidi, guiráʼ ni guca de guichaladi chiva ne guiráʼ ca cosa de yaga para gácacani nayá».

21 Óraque gudxi sacerdote Eleazar ca hombre ni nuu lu ejércitu, ca ni guyé lu guerra que: «Ndiʼ nga ley ni maʼ gudixhe Jehová ni biʼniʼ mandarbe Moisés: 22 “Oro, plata, cobre, guiibaʼ, estaño ne plomo si 23 —guiráʼ ca ni runi huantar lu bele— naquiiñeʼ guzaaquitu* cani lu bele, ne zácacani nayá. Peru laaca naquiiñeʼ gusiatu cani né nisa ni riquiiñeʼ para guiá tuuxa. Guiráʼ ca ni qué runi huantar lu bele naquiiñeʼ quíʼbitu cani né nisa ca. 24 Ne lu gadxe gubidxa ca naquiiñeʼ quíʼbitu xhábatu ne zácatu nayá. De racá maʼ zanda chuʼtu ndaaniʼ campamentu”».

25 Óraque gudxi Jehová ndiʼ Moisés: 26 «Biʼniʼ ti lista stiʼ guiráʼ ni guca ganar lu guerra ne bicaa guiráʼ ca ni gunaazecabe luni, cásica binni zaqueca maniʼ. Biʼniné ni sacerdote Eleazar ne ca hombre stiʼ guidxi ca, ca ni naca xaíque ndaaniʼ familia sticaʼ neza bixhózecaʼ. 27 Biʼniʼ ca cosa ni biʼniʼ ganárcabe lu guerra ca chupa ndaa: ti ndaa ca para ca hombre ni nuu lu ejércitu ni guyé lu guerra ne sti ndaa ca para xcaadxi binni de guidxi ca. 28 De lu stiʼ ca soldadu ni guyé lu guerra, naquiiñeʼ guicaaluʼ xiixa para gudiiluʼ Jehová tobi de cada gaayuʼ gayuaa alma* de lade binni, zaqueca de lade yuze, de lade burru ne de lade dendxuʼ. 29 Naquiiñeʼ guicaaluʼ cani lu parte ni raca tocar laacabe ne gudiiluʼ cani sacerdote Eleazar casi xiixa ni gudiitu Jehová. 30 Ne lu parte ni raca tocar ca israelita, naquiiñeʼ guicaaluʼ tobi de cada 50 de lade binni, zaqueca de lade yuze, de lade burru, de lade dendxuʼ ne de lade guiráʼ maniʼ nadóʼ stícabe ne gudiiluʼ cani ca levita, purtiʼ laacaʼ nga rúnicaʼ ca dxiiñaʼ ni raca ra tabernáculo stiʼ Jehová».

31 Ngue runi biʼniʼ Moisés ne sacerdote Eleazar casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés guni. 32 Ni biʼniʼ ganárcabe que —guiráʼ cosa ni biaana ni bedané ca binni que de lu guerra— gúcani xhoopaʼ gayuaa setenta y cinco mil dendxuʼ, 33 setenta y dos mil yuze 34 ne sesenta y un mil burru. 35 Ne treinta y dos mil gunaa ni caʼruʼ gatané hombre. 36 Ne galaa ni guca tocar guicaa ca ni guyé lu guerra que nga chonna gayuaa treinta y siete mil gaayuʼ gayuaa dendxuʼ. 37 Ne ni gudíxecabe para Jehová nga xhoopaʼ gayuaa setenta y cinco dendxuʼ. 38 Ne gucuaacabe treinta y seis mil yuze, ne ni gudíxecabe para Jehová nga 72 yuze. 39 Ne gucuaacabe treinta mil gaayuʼ gayuaa burru, ne ni gudíxecabe para Jehová nga 61 burru. 40 Ne laaca gucuaacabe dieciséis mil binni, ne ni gudíxecabe para Jehová nga 32 binni. 41 Óraque bidii Moisés ni gudíxecabe que sacerdote Eleazar casi xiixa ni bidiicabe para Jehová, casi modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés guni.

42 Ne galaa ni guca tocar guicaa ca israelita, ni guleechú Moisés de lu guiráʼ ca ni gucuaa ca hombre que ora yetíndecaʼ lu guerra, 43 galaa de guiráʼ ca dendxuʼ que gucuaacabe chonna gayuaa treinta y siete mil gaayuʼ gayuaa dendxuʼ, 44 galaa de guiráʼ ca yuze que, gucuaacabe treinta y seis mil yuze, 45 galaa de guiráʼ ca burru que, gucuaacabe treinta mil gaayuʼ gayuaa burru, 46 ne galaa de guiráʼ ca binni que, gucuaacabe dieciséis mil binni. 47 De raqué, de lu galaa ni gucuaa ca israelita que gucuaa Moisés tobi de cada 50 binni ne tobi de cada 50 maniʼ ne bidiibe cani ca levita, ca ni runi dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ tabernáculo stiʼ Jehová, casi modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés guni.

48 Óraque ca hombre ni naca xaíque stiʼ ca mil hombre ni nuu lu ejércitu, ca ni naca xaíque stiʼ ti mil ne ca ni naca xaíque stiʼ ti gayuaa, bidxíñacabe ra nuu Moisés 49 ne gúdxicabe Moisés: «Laadu, ca mozo stiluʼ, maʼ bigábadu ca hombre ni nuu lu grupu stidu ne cadi cayaadxaʼ nin tobi. 50 Nga runi bidii lugar gudiʼdu casi ofrenda para Jehová ni bidxela cada tobi —cosa de oro, cadenahuiiniʼ ni riuu yanniñee binni, brazalete, aníu ni ricané sellu, arete ne xcaadxi cosa risaca ni randa gunaa— para guixiá pecadu stidu nezalú Jehová».

51 Ngue runi gucuaa Moisés ne sacerdote Eleazar ca oro stícabe, guiráʼ ca cosa risaca que. 52 Guiráʼ oro ni bidii ca xaíque stiʼ ti mil ne ca xaíque stiʼ ti gayuaa para Jehová bizaacani dieciséis mil gadxe gayuaa cincuenta siclo.* 53 Cada hombre ni nuu lu ejércitu que gucuaa xiixa ra guca guerra que. 54 Gucuaa Moisés ne sacerdote Eleazar oro stiʼ ca xaíque stiʼ ti mil ne ca xaíque stiʼ ti gayuaa ne yenécabe cani ndaaniʼ yoo ra raca reunión para guietenalaʼdxiʼ guidxi Israel ximodo gucané Jehová laacaʼ.

32 Yanna, guizáʼ stale maniʼ napa ca xiiñiʼ Rubén ne ca xiiñiʼ Gad. Ne laacabe biiyacabe naca ca layú stiʼ Jazer ne stiʼ Galaad ti lugar guizáʼ galán para ca maniʼ stícabe. 2 Ngue runi bidxiña ca xiiñiʼ Gad ne ca xiiñiʼ Rubén ra nuu Moisés, ra nuu sacerdote Eleazar ne ra nuu ca xaíque stiʼ guidxi que, ne gúdxicabe laacaʼ: 3 «Atarot, Dibón, Jazer, Nimrá, Hesbón, Elealé, Sebam, Nebo ne Beón, 4 ca guidxi ni biʼniʼ ganar Jehová nezalú guidxi Israel, nácacani lugar guizáʼ galán para ca maniʼ stidu, ne laadu ca mozo stiluʼ, nápadu stale maniʼ». 5 Ne laaca guníʼcabe: «Pa jneza ruuyaluʼ ni rúnidu, bidii lugar laadu, ca mozo stiluʼ, guicaadu ca guidxi riʼ. Cadi gutiidiluʼ laadu guiiguʼ Jordán».

6 Óraque gudxi Moisés ca xiiñiʼ Gad ne ca xiiñiʼ Rubén: «¿Ñee zié ca bíʼchitu lu guerra ne laatu zaa nabézatu raríʼ la? 7 ¿Xiñee cabeetu gana guidxi Israel para cadi tídicabe ne chúʼcabe lu layú ni maʼ guníʼ Jehová zudii laacabe pue? 8 Nga nga ni biʼniʼ ca bixhózetu dxi nuudu Cadés-Barnea ne biseendaʼ laacabe chiguuyacabe layú ca. 9 Ora gudxíʼbacabe lu valle* stiʼ Escol ne biiyacabe layú que, guleecabe gana ca binni de guidxi Israel para cadi chuʼcaʼ lu layú ni chigudii Jehová laacaʼ. 10 Ne guizáʼ bidxiichi Jehová dxi que, ngue runi ndiʼ nga ni biʼniʼ jurarbe: 11 “Ca hombre de gande iza o jma ni biree de Egipto qué zuuyacaʼ layú ni bineʼ jurar gudieeʼ Abrahán, Isaac ne Jacob, purtiʼ cadi zinándacabe naa de guidubi ladxidóʼcabe, 12 peru Caleb xiiñiʼ Jefuné, quenizita que, ne Josué xiiñiʼ Nun zuuyacaʼ ni, purtiʼ zinándacabe Jehová de guidubi ladxidóʼcabe”. 13 Ngue runi guizáʼ bidxiichiné Jehová Israel, ne bisabe laacaʼ cheríʼ chericaʼ lu desiertu que 40 iza, dede ora gutiʼ interu generación ni biʼniʼ cosa malu nezalú Jehová. 14 Ne yanna laatu hombre pecador caʼ, cayúnitu casi biʼniʼ ca bixhózetu ne pur nga jmaruʼ si cadxiichiné Jehová Israel. 15 Pa gusaana de chinándatu laabe, dxandíʼ peʼ zusaanabe laatu lu desiertu sti biaje, ne pur laatu zanitilú interu guidxi riʼ».

16 Despué, bidxíñacabe ra nuube ne guníʼcabe: «Bidii lugar gucuidu currá de guié raríʼ para ca dendxuʼ stidu ne guidxi para ca xiiñidu. 17 Peru laadu qué zusaana de chuʼdu listu para chitíndedu ne zazanírudu nezalú ca israelita dede ora maʼ yenedu laacabe lugar stícabe. Peru ca xiiñidu la? zabézacaʼ ndaaniʼ ca guidxi ni napa muru, ne zapa ca binni de guidxi ca laacabe. 18 Qué zabiguétadu ra lídxidu dede ora maʼ gucuaa cada israelita layú stiʼ casi herencia. 19 Laadu maʼ qué zacaadu herencia ni chicaacabe chericaʼ guiiguʼ Jordán ninca jma zitu de laani, purtiʼ maca gucuaadu herencia stidu ladu rindani gubidxa stiʼ guiiguʼ Jordán».

20 Para bicabi Moisés laacabe: «Pa gúnitu nga, pa guicaatu ca guiibaʼ stitu nezalú Jehová para chetu lu guerra, 21 pa cada tobi de laatu guicaa ca guiibaʼ stiʼ ne tidiʼ guiiguʼ Jordán nezalú Jehová laga caládxibe ca enemigu stibe nezalube 22 dede ora maʼ guca ganar layú ca nezalú Jehová, óraca maʼ zanda guibiguétatu ne ziaanatu sin donda nezalú Jehová ne nezalú Israel. Ne zaca stitu layú riʼ nezalú Jehová. 23 Peru, pa qué gúnitu ndiʼ, zucheenetu Jehová. Ne óraca, laganna zugaanda pecadu stitu laatu. 24 Nga runi zanda gucuitu guidxi para ca xiiñitu ne currá para ca dendxuʼ stitu, peru naquiiñeʼ gúnitu ni maʼ bidii stiidxatu».

25 Ne ndiʼ nga ni gudxi ca xiiñiʼ Gad ne ca xiiñi’ Rubén Moisés: «Zuni ca mozo stiluʼ casi maʼ biʼniʼ mandarluʼ señor stidu.* 26 Ca xiiñidu, xheeladu, ca yuze stidu ne guiráʼ ca maniʼ nadóʼ stidu ziaanacaʼ raríʼ ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Galaad, 27 peru laadu, ca mozo stiluʼ, guiráʼ ca hombre naaze guiibaʼ, zadídidu para chitíndedu lu guerra nezalú Jehová, casi maʼ guniʼluʼ señor stidu».*

28 Ngue runi ndiʼ nga ni biʼniʼ mandar Moisés gaca né ca hombre riʼ ne gúdxibe ni sacerdote Eleazar, Josué xiiñiʼ Nun ne ca ni naca xaíque ndaaniʼ familia sticaʼ neza bixhózecaʼ ndaaniʼ ca tribu stiʼ Israel. 29 Gudxi Moisés laacabe: «Pa tidiʼ ca xiiñiʼ Gad ne ca xiiñiʼ Rubén guiiguʼ Jordán né laatu, guiráʼ ca hombre naazeʼ guiibaʼ para cheʼ lu guerra nezalú Jehová, ne gaca ganar layú ca nezalutu, óraca naquiiñeʼ gudiitu laacabe ca layú stiʼ Galaad para gácani stícabe. 30 Peru, pa laacabe qué guinaazecabe guiibaʼ ne qué tidinécabe laatu, zabézacabe ládetu lu ca layú stiʼ Canaán».

31 De raqué, bicabi ca xiiñiʼ Gad ne ca xiiñiʼ Rubén: «Zúnidu ni maʼ gudxi Jehová ca mozo stiluʼ. 32 Laadu zacaadu guiibaʼ ne zadídidu nezalú Jehová para chuʼdu lu ca layú stiʼ Canaán, peru ra gaca tocar guicaadu casi herencia ziaanani ladu stiʼ Jordán riʼ». 33 Ngue runi bidii Moisés laacabe —ca xiiñiʼ Gad, ca xiiñiʼ Rubén ne galaa tribu stiʼ Manasés xiiñiʼ José— ra biʼniʼ mandar Sehón, rey stiʼ ca amorreu, ne ra biʼniʼ mandar Og, rey stiʼ Basán, laacani nga ca layú stiʼ ca guidxi ca ne ca guidxi ni nuu guidubi vuéltacani.

34 Ne bicuí* ca xiiñiʼ Gad guidxi Dibón, Atarot, Aroer, 35 Atrot-Sofán, Jazer, Jogbehá, 36 Bet-Nimrá ne Bet-Harán, ca guidxi ni napa muru, ne bicuícabe currá de guié para ca dendxuʼ stícabe. 37 Ne ca xiiñiʼ Rubén bicuicaʼ guidxi Hesbón, Elealé, Quiryataim, 38 Nebo ne Baal-Meón —bichaacabe lá* ca guidxi riʼ—, ne Sibmá. Ne laacabe bizulú bichaacabe lá ca guidxi ni biʼniʼ chaahuicabe que.

39 Ca xiiñiʼ Makir xiiñiʼ Manasés guyecaʼ Galaad ne biʼniʼ ganárcabe ni ne guládxicabe ca amorreu ni nabeza luni. 40 Ngue runi bidii Moisés Makir xiiñiʼ Manasés ca layú stiʼ Galaad, ne laa guleza luni. 41 Ne guyé Jaír xiiñiʼ Manasés ne biʼniʼ ganar ca guidxihuiiniʼ de yoo de lari stícabe, ne bizulú gulee labe* cani Havot-Jaír.* 42 Ne guyé Nóbah ne biʼniʼ ganarbe Quenat ne ca guidxihuiiniʼ ni nuu gaxha de laani,* ne gulee labe ni casi labe: Nóbah.

33 Ndiʼ nga ca lugar ra guzá guidxi Israel, ne Moisés ne Aarón nga guzániru nezalúcabe dxi bireecabe pur grupu* de ndaaniʼ guidxi Egipto. 2 Biʼniʼ mandar Jehová Moisés gucaa lá guiráʼ ca lugar ra bireecabe. Ndiʼ nga ca lugar ra bireecabe ne ra yendácabe. 3 Bireecabe de Ramesés, lu primé beeu, dxi 15 stiʼ beeu ca. Biaʼsi peʼ ti dxi despué de Pascua que, cadi cadxibi ca israelita que ora zireecaʼ nezalú ca egipciu. 4 Laga zireecabe, cucaachiʼ ca egipciu guiráʼ ca baʼduʼ primé sticaʼ, ca ni biiti Jehová, purtiʼ biʼniʼ juzgar ne biʼniʼ castigar Jehová ca dios stícabe.

5 Ngue runi biree ca israelita de Ramesés ne bizuhuaacaʼ ca yoo de lari sticaʼ Sucot. 6 De raqué bireecabe de Sucot ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Ezam, ra ruzulú desiertu. 7 Despué bireecabe de Ezam, bidiicabe vuelta ne guyécabe neza Pihahirot, dede ra randa ruuyacabe Baal-Zefón, ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe frente de Migdol. 8 De raqué bireecabe de Pihahirot, gudíʼdicabe galaa nisadóʼ ne guyécabe lu desiertu. Guzácabe chonna gubidxa lu desiertu stiʼ Ezam ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Mará.

9 Despué bireecabe de Mará ne yendácabe Elim. Yanna, nuu 12 lugar ra rindani nisa ne 70 palmera Elim, ngue runi bicuícabe ca yoo de lari stícabe raqué. 10 De raqué bireecabe de Elim ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe ruaa nisadóʼ Xiñáʼ. 11 Despué bireecabe de ruaa nisadóʼ Xiñáʼ ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe lu desiertu stiʼ Sin. 12 De raqué bireecabe de lu desiertu stiʼ Sin ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Dofcá. 13 Gudiʼdiʼ si tiempu, bireecabe de Dofcá ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Alús. 14 De raqué bireecabe de Alús ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Refidim, ne gastiʼ nisa raqué para gueʼ guidxi que. 15 Despué bireecabe de Refidim ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe lu desiertu stiʼ Sinaí.

16 Bireecabe de lu desiertu stiʼ Sinaí ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Quibrot-Hataavá. 17 De raqué bireecabe de Quibrot-Hataavá ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Hazerot. 18 Despué bireecabe de Hazerot ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Ritmá. 19 De raqué bireecabe de Ritmá ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Rimón-Pérez. 20 Ne bireecabe de Rimón-Pérez ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Libná. 21 Bireecabe de Libná ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Risá. 22 Despué bireecabe de Risá ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Quehelatá. 23 De raqué bireecabe de Quehelatá ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe ra nuu dani Séfer.

24 Despué bireecabe de ra nuu dani Séfer ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Haradá. 25 Ne bireecabe de Haradá ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Maquelot. 26 De raqué bireecabe de Maquelot ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Táhat. 27 Despué bireecabe de Táhat ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Taré. 28 Bireesicabe de Taré bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Mitcá. 29 Gudiʼdiʼ si tiempu, bireecabe de Mitcá ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Hasmoná. 30 De raqué bireecabe de Hasmoná ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Moserot. 31 Bireesicabe de Moserot bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Bene-Jaacán. 32 Ne bireecabe de Bene-Jaacán ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Hor-Haguidgad. 33 De raqué bireecabe de Hor-Haguidgad ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Jotbatá. 34 Gudiʼdiʼ si tiempu, bireecabe de Jotbatá ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Abroná. 35 Ne bireecabe de Abroná ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Ezión-Guéber. 36 Despué bireecabe de Ezión-Guéber ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Cadés, lu desiertu stiʼ Zin.

37 Gudiʼdiʼ si tiempu, bireecabe de Cadés ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe ra nuu dani Hor, ra dxaagani guidxi Edom. 38 Ne biʼniʼ mandar Jehová sacerdote Aarón quibaʼ lu dani Hor ne raqué gútibe lu iza 40 despué de biree ca israelita que de guidxi Egipto, lu beeu gaayuʼ, lu primé dxi stiʼ beeu que. 39 Napa Aarón ti gayuaa veintitrés iza dxi gutiʼ lu dani Hor.

40 Óraque gunna rey stiʼ Arad, cananeu ni nabeza Négueb, lu layú stiʼ Canaán, bedandá ca israelita.

41 Gudiʼdiʼ si tiempu, bireecabe de ra nuu dani Hor ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Zalmoná. 42 Despué bireecabe de Zalmoná ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Punón. 43 De raqué bireecabe de Punón ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Obot. 44 Ne bireecabe de Obot ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Iyé-Abarim, ra dxaagani guidxi Moab. 45 Gudiʼdiʼ si tiempu, bireecabe de Iyim ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Dibón-Gad. 46 Despué bireecabe de Dibón-Gad ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe Almón-Diblataim. 47 De raqué bireecabe de Almón-Diblataim ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe ra nuu ca dani stiʼ Abarim, frente de Nebo. 48 Últimu la? bireecabe de ra nuu ca dani stiʼ Abarim ne bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe lu ca layú napampa stiʼ Moab, cueʼ guiiguʼ Jordán, frente de Jericó. 49 Bizuhuaacabe ca yoo de lari stícabe guriá guiiguʼ Jordán dede Bet-Jesimot hasta Abel-Sitim, lu ca layú napampa stiʼ Moab.

50 Guniʼné Jehová Moisés lu ca layú napampa stiʼ Moab, cueʼ guiiguʼ Jordán, frente de Jericó. Ne gúdxibe laa: 51 «Guniʼné ca israelita ne gudxi laacaʼ: “Chitíditu guiiguʼ Jordán ne chichuutu lu layú stiʼ Canaán. 52 Napa xidé guiládxitu guiráʼ ca binni ni nuu nezalutu ca ni nabeza lu layú ca ne gunitilutu guiráʼ ca figura de guié stícabe ne guiráʼ ca estatua de guiibaʼ* stícabe, ne naquiiñeʼ gunitilutu guiráʼ lugar ra nasoo ra runi adorárcabe. 53 Ne zacaatu layú ca ne zabézatu luni, purtiʼ dxandíʼ peʼ zudieeʼ laatu layú ca ne zácani stitu. 54 Naquiiñeʼ gúnitu sorteu para guiaaziʼ layú ca lu ca familia ca. Naquiiñeʼ gudiitu ti herencia naroʼbaʼ ca grupu jma naroʼbaʼ ne naquiiñeʼ gudiitu ti herencia nahuiiniʼ ca grupu jma nahuiiniʼ. Guirácabe zacaacabe herencia stícabe ra gaca tocar laacabe pur sorteu. Zacaacabe layú casi herencia pur tribu stiʼ ca bixhózecabe.

55 »”Peru, pa qué guiládxitu ca binni ni nuu nezalutu ca ni nabeza lu layú ca, ca ni gusaanatu racá zácacaʼ casi xtiá ndaaniʼ bizalutu ne casi guichi ni daabi cueʼ ndaanitu, ne laacabe zazíñecabe laatu lu layú ra chindézatu. 56 Ne zuneʼ laatu ni guníʼ ique guneʼ laacabe”».

34 Ne biguetaʼ guniʼné Jehová Moisés ne gúdxibe laa: 2 «Ndiʼ nga ni gábiluʼ ca israelita naquiiñeʼ chinándacaʼ: “Ora chuʼtu lu layú stiʼ Canaán, ndiʼ nga layú ni chiguicaatu casi herencia: layú stiʼ Canaán ne ra dxaagani xcaadxi guidxi.

3 »”Ra dxaagani guidxi ni nuu ladu gueteʼ zindani dede lu desiertu stiʼ Zin, ni nuu cueʼ Edom. Ne ladu rindani gubidxa, zuzulú ladu gueteʼ stini punta mar Salado.* 4 Ne de racá zadíʼdini ladu gueteʼ stiʼ subida de Acrabim, zadíʼdini Zin ne zindani ladu gueteʼ stiʼ Cadés-Barnea. De racá zieni dede Hazar-Addar ne zindani Azmón. 5 Ne de Azmón, zuchaani de neza ne zieni neza ra ridiʼdiʼ nisa stiʼ Egipto ne zalúxeni ra nuu Nisadóʼ.*

6 »”Ne guidubi ruaa mar Grande* nga ra rilúxeni ladu riaaziʼ gubidxa. Raríʼ nga riluxe layú ca ladu riaaziʼ gubidxa.

7 »”Yanna, ndiʼ nga dede ra rindá layú ca ladu guiaʼ. Dede ra nuu mar Grande zindani dede ra nuu dani Hor. 8 Dede lu dani Hor zindá layú ca dede Lebó-Hamat,* ne de racá zindani dede Zedad. 9 Ne de racá zadíʼdini Zifrón ne zalúxeni Hazar-Enán. Raríʼ nga riluxe layú ca ladu guiaʼ.

10 »”Ne ladu rindani gubidxa naquiiñeʼ chindá layú ca dede Hazar-Enán hasta Sefam. 11 Ne de racá zadíʼdini dede Sefam hasta Riblá, ladu rindani gubidxa stiʼ Ain. De racá ziéteni ne zadíʼdini ladu rindani gubidxa guriá nisadóʼ Kinéret.* 12 Zindá layú ca dede ra nuu guiiguʼ Jordán ne zalúxeni ra nuu mar Salado. Ndiʼ nga gaca layú stitu ne ca guidxi ni nuu guidubi ruaani”».

13 Ngue runi ndiʼ nga ni biʼniʼ mandar Moisés ca israelita ne gúdxibe laacaʼ: «Ndiʼ nga layú ni chiguicaatu ne zúnitu sorteu para quíʼzitu ni, casi biʼniʼ mandar Jehová guicaa gaʼ tribu arondaʼ ni. 14 Purtiʼ tribu stiʼ ca rubenita pur familia sticaʼ neza bixhózecaʼ, tribu stiʼ ca gadita pur familia sticaʼ neza bixhózecaʼ ne galaa tribu stiʼ Manasés maʼ gucuaacaʼ herencia sticaʼ. 15 Guiropaʼ tribu arondaʼ riʼ maʼ gucuaacaʼ herencia sticaʼ ladu rindani gubidxa neza ra nuu guiiguʼ Jordán, cueʼ Jericó, neza ra rindani gubidxa».

16 Guniʼné Jehová Moisés sti biaje ne gúdxibe laa: 17 «Ndiʼ nga lá* ca hombre ni quiʼziʼ layú ca lutu para guicaatu: sacerdote Eleazar ne Josué xiiñiʼ Nun. 18 Ne zacaatu ti xaíque stiʼ cada tribu para quiʼziʼ layú ni chiguicaatu casi herencia. 19 Ndiʼ nga lá ca hombre ca: de lu tribu stiʼ Judá, Caleb xiiñi’ Jefuné; 20 de lu tribu stiʼ ca xiiñiʼ Simeón, Semuel xiiñiʼ Amihud; 21 de lu tribu stiʼ Benjamín, Elidad xiiñiʼ Kislón; 22 de lu tribu stiʼ ca xiiñiʼ Dan, ti xaíque, Buquí xiiñiʼ Joglí; 23 de ca xiiñiʼ José: de lu tribu stiʼ ca xiiñiʼ Manasés, ti xaíque, Haniel xiiñiʼ Efod, 24 ne, de lu tribu stiʼ ca xiiñiʼ Efraín, ti xaíque, Quemuel xiiñiʼ Siftán; 25 de lu tribu stiʼ ca xiiñiʼ Zabulón, ti xaíque, Elizafán xiiñiʼ Parnac; 26 de lu tribu stiʼ ca xiiñiʼ Isacar, ti xaíque, Paltiel xiiñiʼ Azán; 27 de lu tribu stiʼ ca xiiñiʼ Aser, ti xaíque, Ahihud xiiñiʼ Selomí, 28 ne, de lu tribu stiʼ ca xiiñiʼ Neftalí, ti xaíque, Pedahel xiiñiʼ Amihud». 29 Ndiʼ nga lá ca hombre ni biʼniʼ mandar Jehová quiʼziʼ layú que lade ca israelita lu layú stiʼ Canaán.

35 Ne guníʼneruʼ Jehová Moisés lu ca layú napampa stiʼ Moab, cueʼ guiiguʼ Jordán, frente de Jericó. Ne gúdxibe laa: 2 «Gudxi ca israelita, de lu herencia ni chiguicaacabe, naquiiñeʼ gudiicabe ca levita guidxi ra cuézacaʼ. Laaca naquiiñeʼ gudiicabe ca levita ca layú ra rigaa guixi ni nuu guidubi vuelta ca guidxi ca. 3 Zabeza ca levita ndaaniʼ ca guidxi ca, ne ca layú ra rigaa guixi ca zaquiiñecani para ca maniʼ stícabe, para ca cosa ni riquiiñecabe lu layú ne para xcaadxi maniʼ stícabe. 4 Ca layú ra rigaa guixi ni chigudiitu ca levita ca zápacani ti mil codo* guidubi vuelta guidxi ca, dede ra nuu muru stini para fuera. 5 Fuera de guidxi ca naquiiñeʼ gápacani chupa mil codo neza rindani gubidxa, chupa mil codo ladu gueteʼ, chupa mil codo ladu riaaziʼ gubidxa ne chupa mil codo ladu guiaʼ, ne ziaana guidxi ca galaa. Laacani nga ca layú ra rigaa guixi stiʼ ca guidxi stícabe.

6 »De ca guidxi ni chigudiitu ca levita, xhoopaʼ guidxi ca zácacani guidxi ra zanda guilá ca ni guuti tuuxa binni; laaca zudiitu laacabe sti 42 guidxi. 7 Biaʼsi 48 guidxi nga zudiitu ca levita ne ca layú ra rigaa guixi stícani. 8 Ca guidxi ni chigudiitu laacabe zacaatu cani de lu ca layú stiʼ ca israelita. De lu ca grupu naroʼbaʼ zacaatu stale ne de lu ca grupu nahuiiniʼ zacaatu huaxiéʼ. Cada grupu zudii caadxi de ca guidxi stiʼ para ca levita biaʼ herencia ni guicaacaʼ».

9 Guniʼné Jehová Moisés sti biaje ne gúdxibe laa: 10 «Guniʼné ca israelita ne gudxi laacaʼ: “Zadíʼditu guiiguʼ Jordán ne ziuutu lu layú stiʼ Canaán. 11 Naquiiñeʼ guyúbitu guidxi ni cadi nagana para chindatu ti gácacani guidxi ra zanda guilatu, ra zanda guxooñeʼ tuuxa ni guuti ti binni* ni cadi laa peʼ biyubi guni ni. 12 Zaquiiñeʼ ca guidxi ca para guilatu de binni ni guquixe rini ca, para cadi gatiʼ binni ni biiti ca dede ora gaca juzgarbe nezalú guidxi ca.* 13 Para nga nga iquiiñeʼ xhoopaʼ guidxi ra zanda guilatu, ca ni chigudiitu ca. 14 Zudiitu chonna guidxi ni nuu cheríʼ de guiiguʼ Jordán riʼ ne xhonna guidxi lu layú stiʼ Canaán para iquiiñecani casi guidxi ra zanda guilatu. 15 Zaquiiñeʼ xhoopaʼ guidxi riʼ para guilá ca israelita, ca binni de sti guidxi ni nabeza ládecabe ne ca binni de sti guidxi ni nabeza ládecabe ti tiempu si, para guxooñeʼ tuuxa ni guuti ti binni* ni cadi laa peʼ biyubi guni ni.

16 »”Peru, pa ugaze tuuxa xiixa cosa de guiibaʼ ti binni ne gatiʼ binni ca, maʼ nácabe tobi ni ruuti. Napa xidé gatiʼ hombre ni biiti ca. 17 Ne, pa ugázebe ti guié ni zanda guuti binni ne gatiʼ binni ca, maʼ nácabe tobi ni ruuti. Napa xidé gatiʼ hombre ni biiti ca. 18 Ne, pa ugázebe xiixa cosa de yaga ni zanda guuti ti binni ne gueeda gati binni ca, maʼ nácabe tobi ni ruuti. Napa xidé gatiʼ hombre ni biiti ca.

19 »”Binni ni guquixe rini ca nga guuti binni ni biiti ca. Laapebe guutibe laa ora guidxélabe laa. 20 Pa gatiʼ ti binni purtiʼ tuuxa ni nanalaʼdxiʼ laabe bilaanáʼ o bindaa xiixa laabe para guniná laabe* 21 o pa gátibe purtiʼ tuuxa ni nanalaʼdxiʼ laabe guluu golpe laabe né náʼ, ni guluu golpe laabe ca dxandíʼ peʼ naquiiñeʼ gatiʼ. Maʼ nácabe tobi ni ruuti. Binni ni guquixe rini ca nga guuti binni ni biiti ca ora guidxela laabe.

22 »”Peru, pa tuuxa gulaanáʼ ti binni ne cadi laa peʼ gucalaʼdxiʼ guni ni ne cadi nanaláʼdxibe binni ca, o gulaabe xiixa cosa binni ca sin niníʼ íquebe pa zuninabe laa* 23 o pa qué ñuuyaʼ tuuxa ti binni ne gusábabe ti guié luguiáʼ neca cadi enemigu stibe binni ca ninca cadi cuyúbibe guninabe laa, ne gueeda gati binni ca, 24 óraca naquiiñeʼ guni juzgar ca juez stiʼ guidxi binni ni bininá tuuxa ca ne binni ni guquixe rini ca, ra chinándacabe ca ley* ni maʼ nexheʼ riʼ. 25 Ne naquiiñeʼ gulá ca juez stiʼ guidxi hombre ni biiti ca de lu náʼ binni ni nuu guquixe rini ca ne gudxiguétacabe laabe ndaaniʼ guidxi ra bixooñebe para guilabe, ne naquiiñeʼ cuézabe raqué dede ora gatiʼ sacerdote ni jma risaca,* ni bilate aceite santo ique.

26 »”Peru, pa guiree binni ni biiti ca ndaaniʼ guidxi ra bixooñeʼ para guilá 27 ne gueeda guidxela binni ni nuu guquixe rini ca laabe fuera de guidxi ra bixooñebe para guilabe ne guuti laabe, binni ni guquixe rini ca qué gapa diʼ donda pa guuti laabe.* 28 Purtiʼ naquiiñeʼ cueza binni ni biiti ca ndaaniʼ guidxi ra zanda guilá dede dxi gatiʼ sacerdote ni jma risaca. Peru despué de gatiʼ sumo sacerdote ca, maʼ zanda guibiguétabe lu layú ra gucuaabe casi herencia. 29 Ca ni biete riʼ zácacani ti ley para laatu ora guni juzgartu ca cosa riʼ para guiráʼ generación ni guibani despué ratiica si cuézacaʼ.

30 »”Tutiica guuti ti binni naquiiñeʼ gatiʼ purtiʼ biiti ne zaquiiñeʼ chupa chonna testigu para guiniʼcaʼ bíʼnibe ni, peru cadi naquiiñeʼ gatiʼ nin ti binni pa ti testigu si guiníʼ xi bíʼnibe. 31 Cadi naquiiñeʼ guicaatu ni guiaxa* para guilá guendanabani stiʼ tuuxa ni maʼ biiti ni maʼ nexheʼ gatiʼ, purtiʼ dxandíʼ peʼ naquiiñeʼ gátibe. 32 Ne cadi naquiiñeʼ guicaatu ni guiaxa pur tuuxa ni maʼ bixooñeʼ ndaaniʼ guidxi ra zanda guilá para guibiguetaʼ ne cueza ndaaniʼ xquidxi ante gatiʼ sacerdote ni jma risaca.

33 »”Cadi naquiiñeʼ guni biiditu layú ra nabézatu, purtiʼ runi biidiʼ rini ca layú, ne qué zanda guixiá pecadu pur rini ni bixii layú ca pa qué gácani né rini stiʼ binni ni bixhii ni. 34 Cadi naquiiñeʼ guni biiditu layú ra nabézatu, layú ra nabezaʼ, purtiʼ naa, Jehová, nabezaʼ lade ca binni de guidxi Israel”».

36 Ne ca xaíque stiʼ ca familia* de ca xiiñiʼ Galaad, xiiñiʼ Makir, xiiñiʼ Manasés, de ca familia stiʼ ca xiiñiʼ José, bidxíñacaʼ ne guniʼcaʼ nezalú Moisés ne nezalú ca xaíque stiʼ ca familia* stiʼ ca israelita. 2 Guníʼcabe: «Biʼniʼ mandar Jehová lii, señor stidu,* gúnilu’ sorteu para quíʼziluʼ layú ca lu ca israelita casi herencia, ne biʼniʼ mandar Jehová lii, señor stidu,* gudiiluʼ herencia stiʼ bíʼchidu Zelofehad ca xiiñidxaapabe. 3 Pa guichaganácabe hombre de sti tribu stiʼ Israel, herencia stiʼ ca gunaa ca laaca zusaana de gácani herencia stiʼ ca bixhózedu ne ziuu herencia stícabe lu herencia stiʼ tribu ra chécabe despué, ne zusaana de gácani parte de herencia stidu. 4 Ne, ora guedandá Iza de Guendanayecheʼ* para guidxi Israel, laaca ziuu herencia stiʼ ca gunaa riʼ lu herencia stiʼ tribu ra chécabe despué, ne zacá zusaana de gaca herencia stícabe parte de herencia stiʼ tribu stiʼ ca bixhózedu».

5 Óraque, pur ni biʼniʼ mandar Jehová, ndiʼ nga ni biʼniʼ mandar Moisés ca israelita: «Dxandíʼ nga ni ná tribu stiʼ ca xiiñiʼ José. 6 Ndiʼ nga ni biʼniʼ mandar Jehová para ca xiiñidxaapaʼ Zelofehad: “Zanda guichaganácabe tutiica si gacaláʼdxicabe, peru naquiiñeʼ guichaganácabe tuuxa ni naca de familia de tribu stiʼ bixhózecabe. 7 Cadi naquiiñeʼ tidiʼ nin ti herencia stiʼ ca israelita lu náʼ gadxé gadxé tribu, purtiʼ cadi naquiiñeʼ guniti ca israelita herencia stiʼ tribu stiʼ ca bixhozebiidacaʼ. 8 Ne guiráʼ baʼdudxaapaʼ ni napa ti herencia lu tobi de ca tribu stiʼ Israel naquiiñeʼ guichaganacaʼ ti hombre de tribu stiʼ bixhózecaʼ, para cadi guniti ca israelita herencia stiʼ bixhozebiidacaʼ. 9 Cadi naquiiñeʼ tidiʼ nin ti herencia lu náʼ gadxé gadxé tribu, purtiʼ cadi naquiiñeʼ guniti cada tribu stiʼ Israel herencia stiʼ”».

10 Ne biʼniʼ ca xiiñidxaapaʼ Zelofehad casi peʼ modo biʼniʼ mandar Jehová Moisés. 11 Nga runi, Mahlá, Tirzá, Hoglá, Milcá ne Noá, ca xiiñidxaapaʼ Zelofehad, bichaganácabe ca xiiñiʼ ca biʼchiʼ bixhózecabe. 12 Beeda gácacabe xheelaʼ ca hombre ni nuu lu ca familia stiʼ Manasés xiiñiʼ José para guiaana herencia stícabe lu tribu stiʼ familia stiʼ bixhózecabe.

13 Laacani nga ca mandatu ne ca decisión* ni bidii Jehová Moisés para ca israelita lu ca layú napampa stiʼ Moab, cueʼ guiiguʼ Jordán, frente de Jericó.

Lit. «pur ejércitu stícabe».

O «xlá».

Lit. «tuuxa ni qué runibiáʼcabe». Raríʼ caniʼni de tuuxa ni cadi naca levita.

O «chuʼcaʼ cuidadu», «gúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ».

O «tabernáculo».

Lit. «pur ejércitu».

Lit. «pur ejércitu stícabe».

Lit. «ca generación stiʼ».

Lit. «tuuxa ni qué runibiáʼcabe». Raríʼ caniʼni de ti hombre ni cadi naca de familia stiʼ Aarón.

Lit. «guiráʼ baʼduʼ primé ni ruxheleʼ matriz».

O «Xaíque principal».

O «ca base ni napa huecu».

Lit. «tuuxa ni qué runibiáʼcabe». Raríʼ caniʼni de tuuxa ni cadi naca levita.

Ti siclo nga 11.4 g. Biiyaʼ apén. B14.

O «según siclo santo».

Ti guerá nga 0.57 g. Biiyaʼ apén. B14.

O «libación». Biiyaʼ glosario.

O «dé ni nuchaʼ za», ndiʼ riníʼ dé ni nadxeʼ de za stiʼ ca sacrificiu.

Lit. «púrpura».

O «base ni napa huecu».

O «biáʼcabe».

O «flujo».

O «ti alma». Biiyaʼ glosario.

Chii por ciento stiʼ ti efá nga 2.2 L. Biiyaʼ apén. B14.

O «amargo».

Lit. «guietetí muslo stiluʼ».

O «¡Zacá gácani! ¡Zacá gácani!».

O «gápabe descendencia».

O «nazareu». Biiyaʼ glosario nazareu.

Lit. «cadi naquiiñeʼ gutiidibe navaja íquebe».

O «nin cadi lica chuʼbe gaxha de».

O «ti alma ni maʼ guti». Biiyaʼ glosario, alma.

O «alma». Biiyaʼ glosario.

Ndiʼ riníʼ gudiibe lugar igaa guichaíquebe sti biaje.

O «guca inaugurar», «guca dedicar».

Ti siclo nga 11.4 g. Biiyaʼ apén. B14.

O «ti tazón nahuiiniʼ».

Biiyaʼ glosario, nayá.

Lit. «guniibi», ndiʼ riníʼ gábibe laacaʼ guiniibicaʼ cheríʼ chericaʼ. Laaca zeedani lu ca versículo 13, 15 ne 21.

O «guiráʼ ca baʼduʼ primé ni ruxheleʼ matriz».

Zándaca ra maʼ ziyaaziʼ gubidxa ne ra maʼ zixhinni.

Zándaca ra maʼ ziyaaziʼ gubidxa ne ra maʼ zixhinni.

O «Impuro». Biiyaʼ glosario, nabiidiʼ.

Zándaca ra maʼ ziyaaziʼ gubidxa ne ra maʼ zixhinni.

O «amargo».

Lit. «pur ejércitu».

Lit. «pur ejércitu».

Lit. «pur ejércitu».

Lit. «pur ejércitu».

Lit. «pur ejércitu».

Laca laabe nga Jetró.

O «gácaluʼ bizaludu».

O «arca stiʼ pactu». Biiyaʼ glosario, arca stiʼ acuerdu.

O «mil».

Riníʼ lá riʼ “riaʼquiʼ”, o ra cayaʼquiʼ.

Zándaca caniʼni de ca binni ni cadi naca israelita ni nuu ládecabe.

Lit. «puerro».

O «ni rapa».

O «ni nánnaluʼ».

O «Lagaca santificar». Biiyaʼ glosario, nayá.

Raríʼ caniʼni de ca hombre ni zanda cheʼ lu guerra.

O «rábiluʼ nabé nachucu».

O «bizulú guníʼcabe casi riníʼ ti profeta».

O «runi xhiiñaʼ».

O «codorniz».

Ti codo nga 44.5 cm. Biiyaʼ apén. B14.

Ti homer nga 220 L. Biiyaʼ apén. B14.

Riníʼ lá riʼ “lugar ra bigaachiʼ ca ni biyubi puru si para laa”.

O «nabé gúcabe humilde, jma que tutiica hombre».

Lit. «Ndaaniʼ guidubi lidxeʼ, cusihuínnibe cuzuubabe stiidxaʼ».

Qué riníʼ diʼ ni biiyaʼ Moisés lú Dios, sínuque guníʼcabe diidxaʼ casi modo riníʼ chupa binni ni naca xhamigu.

O «Jehosúa», riníʼ lá riʼ “Jehová nga rulá”.

O «nagáʼ».

O «nabidxi».

O «ra entrada stiʼ Hamat».

Raríʼ caniʼni de ti neza nisa.

O «biáʼ».

O «higo».

Riníʼ lá riʼ “racimu uva”.

O «ca ni yeguni espiar».

Lit. «ca señal».

O «maʼ bihuínnilu’ nezalúcabe cara a cara».

Lit. «casi ti hombre si».

O «ni napa stale guendarannaxhii ni qué rirá».

Lit. «ca señal».

Lit. «cucaadiágacabe stidxeʼ».

Lit. «maʼ gadxé espíritu stiʼ».

Laani nga ti lugar ra napampa ni nuu lade dani.

Lit. «ni gundisanaʼyaʼ para».

O «purtiʼ bíʼnitu casi runi ti prostituta».

O «gápatu naa casi enemigu stitu».

O «arca stiʼ pactu». Biiyaʼ glosario, arca stiʼ acuerdu.

Lit. «ni riguixhedxí».

Chii por ciento stiʼ ti efá nga 2.2 L. Biiyaʼ apén. B14.

Ti hin nga 3.67 L. Biiyaʼ apén. B14.

O «decisión judicial». Biiyaʼ glosario.

Biiyaʼ glosario.

O «prostituta». Ndiʼ riníʼ guni adorárcabe xcaadxi dios.

O «dominarluʼ».

Zándaca ni nácabe nga racalaʼdxiʼ Moisés sanándacabe laa casi rinanda ti ciegu tuuxa.

O «Dios ni rudii guendanabani guiráʼ binni».

O «cadi de ndaaniʼ ladxiduáʼ careecani».

Lit. «guxheleʼ ruaa».

O «Seol». Cadi laa diʼ ni nga ra rigaachiʼ binni ni maʼ guti. Biiyaʼ glosario.

Lit. «bixheleʼ ruaa».

O «Seol». Cadi laa diʼ ni nga ra rigaachiʼ binni ni maʼ guti. Biiyaʼ glosario.

O «ni bicheené laaca alma stiʼ».

Lit. «nin tuuxa ni qué runibiáʼcabe».

Lit. «pur cada familia sticaʼ neza bixhózecaʼ».

Lit. «tuuxa ni qué runibiáʼcabe». Raríʼ caniʼni de ti hombre ni cadi naca de familia stiʼ Aarón.

Raríʼ caniʼni de cortina ni nuu ndaaniʼ tabernáculo, ni nuu entre Santo ne Santísimo.

Lit. «ni qué runibiáʼcabe». Raríʼ caniʼni de ti hombre ni cadi naca de familia stiʼ Aarón.

Biiyaʼ glosario, primicia.

Raríʼ caniʼni de ca cosa ni maʼ guca santo para Dios tobi si tiru ne maʼ qué zanda guibiguetaʼ ni lu náʼ binni sti biaje.

O «quíxecabe ti rescate pur». Biiyaʼ glosario, rescate.

Ti siclo nga 11.4 g. Biiyaʼ apén. B14.

O «según siclo santo».

Ti guerá nga 0.57 g. Biiyaʼ apén. B14.

O «quíxecabe ti rescate pur».

Raríʼ caniʼni de ti acuerdu ni guizáʼ zandaa ne ni qué zanda guidxaa.

Biiyaʼ glosario.

Biiyaʼ glosario.

Biiyaʼ glosario.

Biiyaʼ glosario.

O «alma stiʼ ti binni ni maʼ guti». Biiyaʼ glosario, alma.

O «ti cuerpu, alma stiʼ tutiica binni ni maʼ guti». Biiyaʼ glosario, alma.

O «higo».

Riníʼ lá riʼ “guendarucaalú”.

Lit. «stale dxi».

Ndi’ nga caadxi diidxa’ galán ni guní’cabe dxiqué lu diidxa’ hebreu para guiní’cabe ma’ guti tuuxa.

O «zadxíñabe ra nuu ca binni xquídxibe ne racá gátibe».

Riníʼ lá riʼ “ni bireechú para guinitilú”.

O «nanaláʼdxidu».

Raríʼ caniʼni de ti neza nisa.

Raríʼ caniʼni de caadxi neza nisa.

Raríʼ caniʼni de caadxi neza nisa.

Lit. «layú stiʼ».

O zándaca «desiertu que».

O «guidxihuiiniʼ stini».

Biiyaʼ glosario.

O «guidxihuiiniʼ stini».

O «hombre ni napa autoridad».

Zándaca laani nga guiiguʼ Éufrates.

O «guidxi riʼ».

O «guidxi riʼ».

O «izquierdo».

Lit. «guixeleʼ ruaa burra que».

O «bidii Jehová ca diidxaʼ riʼ Balaam para guiníʼ».

Biiyaʼ glosario.

O «gatiʼ alma stinneʼ».

O «bidiibe ca diidxaʼ riʼ laa para guiníʼ».

O zándaca «desiertu que».

Biiyaʼ glosario.

Raríʼ caniʼni de caadxi neza nisa.

Lá ti tipu yaga ni ribee tini ni rindáʼ naxhi.

O «descendencia».

Lit. «dede ndaaniʼ ladxiduáʼ».

O «ra guiluxe ca dxi ca».

O «Dios ni jma risaca».

O «cueʼ ique».

O «gúpacaʼ relación sexual né».

Lit. «bixheleʼ ruaa».

O «biaʼ lá ni zeeda lu lista riʼ».

O «decisión judicial». Biiyaʼ glosario.

Ndi’ nga caadxi diidxa’ galán ni guní’cabe dxiqué lu diidxa’ hebreu para guiní’cabe ma’ guti tuuxa.

O «Dios ni rudii guendanabani guiráʼ binni».

O «ni nanna guni xhiiñaʼ jneza».

O «guendaró stinneʼ».

Zándaca ra maʼ ziyaaziʼ gubidxa ne ra maʼ zixhinni.

Chii por ciento stiʼ ti efá nga 2.2 L. Biiyaʼ apén. B14.

Ti hin nga 3.67 L. Biiyaʼ apén. B14.

O «aceite de aceituna ni bigaache».

Zándaca ra maʼ ziyaaziʼ gubidxa ne ra maʼ zixhinni.

Lit. «ca beeu stitu».

Lit. «pan».

Biiyaʼ glosario, primicia.

Lu diidxaʼ hebreu gacaná ladxidoʼ tuuxa, stale biaje caniʼni guni tobi xiixa para gacaná, casi guni ayunar.

O «ugaanibe xiixa luguiabe».

Ndiʼ riníʼ guni jurarbe gucueezabe laabe para cadi gúnibe xiixa cosa neca cadi cucheenebe ley stiʼ Dios.

Raríʼ caniʼni de ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ.

O «ti promesa para guninabe alma stibe».

O «norma».

Ndi’ nga caadxi diidxa’ galán ni guní’cabe dxiqué lu diidxa’ hebreu para guiní’cabe ma’ guti tuuxa.

O «yoo de lari ni napa leʼ de guié».

O «ti alma».

O «gutiiditu».

Biiyaʼ glosario.

Ti siclo nga 11.4 g. Biiyaʼ apén. B14.

Raríʼ caniʼni de ti neza nisa.

Lit. «stinneʼ».

Lit. «stinneʼ».

O «biʼniʼ chaahuiʼ».

O «xlá».

O «xlabe».

Riníʼ lá riʼ “ca guidxihuiini de yoo de lari stiʼ Jaír”.

O «guidxihuiiniʼ stini».

Lit. «ejércitu».

O «guiibaʼ ni guca fundir».

Laca laani nga mar Muerto.

Laca laani nga mar Grande o nisadóʼ Mediterráneo.

Laca laani nga nisadóʼ Mediterráneo.

O «entrada stiʼ Hamat».

Laca laani nga laguna stiʼ Genesaret o nisadóʼ stiʼ Galilea.

O «xlá».

Ti codo nga 44.5 cm. Biiyaʼ apén. B14.

O «guniná ti alma».

O «ca juez ca».

O «guniná ti alma».

Lit. «laga nucaachilú cabeza laabe».

Lit. «ne cadi nucaachilú cabeza laabe».

O «norma».

O «sumo sacerdote». Biiyaʼ glosario, sacerdote ni jma risaca.

O «pa guxhii rini stibe».

O «ti rescate». Biiyaʼ glosario, rescate.

O «ca patriarca».

O «ca patriarca».

Lit. «stinneʼ».

Lit. «stinneʼ».

Biiyaʼ glosario.

O «ca decisión judicial». Biiyaʼ glosario.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir