Nabé bisaca para ca binni de guidxi Israel ni guyuu dxiqué gánnacaʼ gucaacaʼ
ÑEE huayuundaluʼ ca poema ni láʼ Ilíada ne Odisea la? Guiropaʼ poema riʼ nabé binibiáʼ ca binni de guidxi Grecia cani. Zándaca gucuá cani lu siglu gaʼ o lu siglu xhono ante de ca dxi stiʼ Jesús. Ximodo nga gadxé ca poema riʼ de Biblia ni bizulú gucuá stale siglu ante de laacani yaʼ. Libru ni láʼ La Biblia judía y la Biblia cristiana cuzeeteʼ ximodo nga gadxé ni: «Biaʼ 429 biaje ruzeeteʼ Biblia guyuu binni ni bicaa dxiqué ne laaca ruzeeteni de xcaadxi guiʼchiʼ ni bicaa binni. Ridxagayaanu stale gánnanu Biblia si nga ni jma ruzeeteʼ guyuu binni ni bicaa dxiqué, purtiʼ poema ni láʼ Ilíada ca ti biaje si rieeteʼ ni ne poema ni láʼ Odisea ca nin ti biaje».
Ti libru ni láʼ The Oxford Encyclopedia of Archaeology in the Near East (Enciclopedia Oxford ni cuzeeteʼ de Arqueología) caníʼ «nabé bisaca para ca binni de guidxi Israel gucaacaʼ purtiʼ religión sticaʼ gunabaʼ laacaʼ gúnicaʼ ni». Casi pactu stiʼ Ley que, bicaacabe ni lu xiixa ne biindacabe ni nezalú guidxi que, ne raqué guyuu gunaa ne baʼduhuiiniʼ bicaadiaga ni. Ne laaca biindacabe ni pur grupuhuiiniʼ o stúbicabe. Alan Millard, ti maestru stiʼ Universidad stiʼ Liverpool guníʼ sicaríʼ biindaʼ si caadxi de ni zeeda lu ley que: «Ruluíʼ si nabé bisaca para guiráʼ binni bibani dxiqué gánnacaʼ gúʼndacaʼ ne gucaacaʼ» (Deuteronomio 31:9-13; Josué 1:8; Nehemías 8:13-15; Salmo 1:2).
Apóstol Pablu bisiene ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu guiráʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios ne ca diidxaʼ riʼ: «Irá ni ucuá lu Xquiʼchi Dios ucuá para usiidi laanu, ti pur laani gata dxí ladxidóʼ no ne cadi ixhacalaʼdxi nu. Ne zacá cadi guiaana nu de icá lú nu Dios». Ñee rusihuínniluʼ risaca para lii Stiidxaʼ Dios ra gúʼndaluʼ ni guiráʼ dxi la? (Romanos 15:4.)