Bibaniné binnilídxiluʼ nayecheʼ
Ñee dxandíʼ nga zanda guibani binni ne binnilidxi nayecheʼ la?
Ximodo yaʼ.
Ñee runibiaʼluʼ tuuxa familia ni nabani nayecheʼ ne nuucaʼ tobi si casi ruuyuʼ lu guíʼchihuiiniʼ riʼ la? Guiráʼ ladu cabiá binnilidxi binni pur diborsio, pur gastiʼ dxiiñaʼ o pacaa maʼ qué gápacabe tobi de ca bixhózecabe, ca ndiʼ nga chupa chonna de cani nagana ni ridíʼdicabe. Ti gunaa ni nanna stale de familia na: «Ca dxi riʼ la? stale binni maʼ nanna zanitilú ca familia ca».
Xiñee nabé cadiʼdiʼ ca familia ca lu guendanagana. Ximodo zanda gápanu guendanayecheʼ ne binnilídxinu.
Ra biasastí familia
Para guicábinu ca diidxaʼ ca la? naquiiñeʼ gánnanu paraa biasastí guendaxheelaʼ ne familia. Pa nuu tu gulaquistí ca familia ca la? naquiiñeʼ cada tobi de laacabe guyúbicabe laabe para gusiénebe laacaʼ. Purtiʼ laabe nga jma nánnabe ximodo zanda gápanu guendanayecheʼ ne binnilídxinu.
Peru, stale binni na de que guirutiʼ tu gulaquistí familia. Libru The Encyclopedia Americana na: «Caadxi binni ni biʼndaʼ nacaʼ de que guendaxheelaʼ ca bizuluni dxi ca maniʼ ca gúpacaʼ xiiñicaʼ ante chuʼ binni». Peru, Jesucristu guníʼ de que guyáʼ hombre ne gunaa. Bizeetebe ti historia ni zeeda ndaaniʼ Biblia, ne guniʼbe: «Ni ma bichaaga Dios la? ma cadi indaa binni guidxilayú» (Mateo 19:4-6).
Dxandíʼ nga ni na Jesucristu. Ti Dios ni nanna stale nga bizáʼ ca binni ni guyuu primé que ne bidiibe laacaʼ guiráʼ ni caquiiñecaʼ para chuʼcaʼ nayecheʼ ne binnilídxicaʼ. Dios bicheelaʼ laacabe ne guníʼ de que «Zusaana hombre bixhoze ne jñaa para ichaganá xheelaʼ, ne neca chupa cabe peru zaca cabe tobi si» (Efesios 5:31). Yanna, ñee cadi pur qué ruzuubacabe Stiidxaʼ Dios ni gulaquistí guendaxheelaʼ ca nga nápacabe stale guendanagana la?
Ximodo cueenduluʼ ni galán lii ne binnilídxiluʼ
Zándaca lii maʼ nannuʼ de que binni nabé riníʼ, galán nga guyubuʼ puru para lii si ne guʼnuʼ guiráʼ ni racalaʼdxuʼ ne guendanabani stiluʼ. Ti hombre ni runi dxiiñaʼ de negosio gúdxibe caadxi baʼduʼ scuela de Estados Unidos ni maʼ chigunduuxecaʼ sicaríʼ: «Guendarachelú gapa jma ca la? galán ni ne binni zanda gaca zacá ne chuʼ nayecheʼ». Peru, guendaruyubi gapa bueltu ca cadi nga diʼ nga naquiiñeʼ para cueenduluʼ ni galán. Ne laani nga tobi de cani jma runiná binni ne binnilidxi, purtiʼ ruxhéleni binni, ribeeni tiempu ne runíticabe bueltu pur laani. Gadxepeʼ de ni maʼ bieeteʼ ca la? ndaaniʼ Biblia zeeda chupa conseju ni caníʼ xii nga naquiiñeʼ guni binni ti chuʼ nayecheʼ:
«Jma nga galán go binni berdura ne guendarannaxhii, que beela yuze ne guendaracananalaʼdxiʼ»
«Jma galán nga go binni pan chonga ne guibani ne guendariuudxi que gapa stale saa ne guibani ne guendaridinde»
(Proverbios 15:17; 17:1, Versión Popular).
Dxandíʼ ca diidxaʼ ca njaʼ. ¡Guníʼ ique pabiáʼ gadxé si nibani binni pa guirácabe ninándacabe ca diidxaʼ risaca riʼ! Biblia laaca rusiidiʼ xi naquiiñeʼ guni cada tobi de ca binnilídxiluʼ. Biiyaʼ si chupa chonna de cani cusiéneni:
Ca hombre ni maʼ bichaganáʼ: Naquiiñeʼ ganaxhiitu xheelatu cásica nadxiitu xcuérputu (Efesios 5:28-30).
Chupa chonna si ca diidxaʼ riʼ, ¡peru nabé racané cani! Biblia cayabi ca hombre ni napa xheelaʼ: «Lagaca nachaʼhui ne laacabe» (1 Pedro 3:7). Para nga la? nápabe xidé guluiʼbe de que riuube xizaa pur xheelabe, ndiʼ nga rábinu ganaxhiibe ne guiénebe laa ne guʼyaʼ de que dxandíʼ rápabe laa. Laaca naquiiñeʼ gusisácabe ni gabi xheelabe laabe ne gucaadiágabe laa (biindaʼ Génesis 21:12). Ñee cadi dxandíʼ nga nibeza binni galán ralidxi pa guiráʼ hombre ñanaxhii xheelaʼ casi laa riulaʼdxiʼ ñanaxhiicabe laa la? (Mateo 7:12.)
Ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ: Lagapa stale respetu xheelatu (Efesios 5:33, NM).
Gunaa la? racané chuʼ binnilidxi nayecheʼ pa gacané xheelaʼ guni dxiiñaʼ stiʼ. Nga nga ni racalaʼdxiʼ Dios, ngue runi bidiibe hombre ti gunaa para gaca xcompañera ne para gacané laa (Génesis 2:18). Ruuyuʼ pabiáʼ sicarú nga zaca guendaxheelaʼ ca pa gunaa gapa respetu xheelaʼ ne gacané laabe ugaandabe cani racaláʼdxibe para ca binnilídxibe la?
Cani maʼ bichaganáʼ: «Cadi uchee né xheelaʼ» (Hebreos 13:4).
Dxandíʼ, pa qué gucheesaa ca guendaxheelaʼ ca la? binnilídxicaʼ ziuu nayecheʼ. Guendarapa xnadxii ca nabé ruchiani ca guendaxheelaʼ ca (Proverbios 6:27-29, 32). Nga runi, Biblia na: «Peru para cadi gapa binni jnadxii la? jma galán cada hombre gapa xheelaʼ» (1 Corintios 7:2).
Cani napa xiiñiʼ: Lagusiidiʼ ca xiiñitu neza ni naquiiñeʼ sacaʼ (Proverbios 22:6).
Ora ca binni ni napa xiiñiʼ ca cueecaʼ tiempu para guizaláʼdxicaʼ laacabe la? ca binnilídxicabe ziuu jma nayecheʼ. Pur nga la? Biblia cayabi cani napa xiiñiʼ de que gusiidicaʼ laacabe conseju ni galán ora cuicaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ ne ora sacaʼ lu neza ne ora chigátacaʼ ne ora guiásacaʼ (Deuteronomio 11:19). Biblia laaca cayabi cani napa xiiñiʼ de que naquiiñeʼ ulídxicabe laacaʼ ti zacá gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ laacabe (Efesios 6:4).
Báʼducaʼ: «Baʼdu caʼ, lauzuuba stiidxa bixhoze tu ne jñaa tu, purti nga nga jneza guni ca xpinni Cristu» (Efesios 6:1).
Dxandíʼ nga ndaaniʼ Guidxilayú riʼ nabé stale tu qué riene ne nagana zaca para lii guzuubaluʼ stiidxaʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ. Peru, ñee cadi raʼbuʼ de que guendanuuxpiaaniʼ nga gúninu ni na ni gudixhestí familia ca la? Laabe nánnabe xii nga ni galán para ganda guibaninenu binnilídxinu jma nayecheʼ. Nga runi, biʼniʼ stipa pur guzuubaluʼ stiidxaʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ. Bicaa ique guixéleluʼ de cani rucaa binni guni ni cadi jneza ndaaniʼ Guidxilayú riʼ (2 Timoteo 2:22).
Biaʼ stipa guni cada tobi de ca binnilídxiluʼ pur chinanda ni na Biblia la? biaʼ ca zabeendutu ni galán. Cadi yanna si nga zanda guibanineluʼ binnilídxiluʼ nayecheʼ, sínuque laaca zanda guibanineluʼ laacabe ndaaniʼ paraisu ni maʼ bizabiruaa Dios chiguni (2 Pedro 3:13; Apocalipsis 21:3, 4). Pur nga la? lagusiaa laatu gúʼndanetu binnilídxitu Biblia. Stale familia de guidubi naca Guidxilayú maʼ huayacané libru ni láʼ El secreto de la felicidad familiar (Ximodo guibániluʼ nayecheʼ ne binnilídxiluʼ) laacaʼ.