BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • fy cap. 9 yaza 103-115
  • Zanda gusiniisiluʼ xiiñiluʼ stúbiluʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Zanda gusiniisiluʼ xiiñiluʼ stúbiluʼ
  • Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • MODO GACA DXIIÑAʼ NDAANIʼ YOO
  • CANI RIDXAAGALÚ BINNI PARA GUIDXELA NI GUIBANINÉ
  • RÁPALUʼ LAACABE LA? O LAACABE RÁPACABE LII
  • CADI GUSAANA DE UGUU JNÉZALUʼ XIIÑILUʼ
  • XIMODO GUIBÁNILUʼ NAYECHEʼ NECA NUULUʼ STÚBILUʼ
  • XI ZANDA GUNI BINNI PARA GACANÉ CANI CUSINIISI XIIÑIʼ STUBI
  • Cadi gusiáʼndanu ca gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
fy cap. 9 yaza 103-115

CAPÍTULO 9

Zanda gusiniisiluʼ xiiñiluʼ stúbiluʼ

1-3. Xiñee zeʼ dxi jma nuu binni ni cusiniisi xiiñiʼ stubi, ne ximodo huayuninani laacabe.

NÁCABE zeʼ dxi jma nuu binni ni cusiniisi xiiñiʼ stubi ndaaniʼ guidxi Estados Unidos, ne zacaca huahuinni ndaaniʼ xcaadxi guidxi roʼ. Nabé maʼ stale tu huasabixheelaʼ, huasaana binnilidxi stubi, huayaca divorciar o huayápacaʼ xiiñicaʼ né sti binni ni cadi xheelacaʼ ne pur nga huayacaná millón de cani napa xiiñiʼ ne zaqueca xiiñicaʼ.

2 Ti gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi guníʼ: «Napaʼ 28 iza ne stúbesiaʼ cusiniiseʼ chupa xiiñeʼ purtiʼ maʼ guti xheelaʼ. Nabé triste runeʼ sentir purtiʼ qué racalaʼdxeʼ gusiniiseʼ ca xiiñeʼ sin bixhózecaʼ. Runeʼ sentir guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ naa. Gatigá ruuyaʼ ca xiiñeʼ naa maʼ cayuunaʼ ne runinani laacabe». Cani cusiniisi xiiñiʼ stubi si rúnicaʼ stipa para cadi guidxiichicaʼ pur ni cadíʼdicaʼ, cadi ugaanicaʼ donda íquecaʼ ne cadi guni sentircaʼ nuucaʼ stúbicaʼ, peru stale de laacaʼ nápacaʼ xidé chigúnicaʼ dxiiñaʼ sti ladu ne guibiguétasicaʼ maʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ. Sti gunaa guníʼ: «Ora rusiniisi binni xiiñiʼ stubi reeda gaca casi ti malabarista. Tiidiʼ si xhoopaʼ beeu de guni ensayar maʼ zanda iquiiñeʼ tapa pelota lu naʼ tobi si tiru. Peru ora maʼ randa riquiiñeʼ guidapaʼ pelota ca, málasi rulaacabe stobi luguiáʼ».

3 Cani cusiniisi bixhózesicaʼ o jñaasicaʼ laacaʼ laaca ridxaagalucaʼ guendanagana. Zándaca rudxiilúcabe yuubaʼ ni nápacabe pur bisaana bixhózecabe o jñaacabe laacabe o purtiʼ málasi guti tobi de laacaʼ. Ora guizaaca nga la? raca nagana para laacabe guibánicabe nayecheʼ.

4. Ximodo nánnanu rizaalaʼdxiʼ Jiobá cani cusiniisi xiiñiʼ stubi ne xiiñicaʼ.

4 Maca nuu binni ni cusiniisi xiiñiʼ stubi dede dxi gucuá Stiidxaʼ Dios. Stale biaje ruzeeteni de ca hombrehuiiniʼ ni maʼ guti bixhoze ne de ca viuda (Éxodo 22:22; Deuteronomio 24:19-21; Job 31:16-22). Nabé biuubaʼ ladxidóʼ Jiobá ora biʼyaʼ xi guendanagana gudíʼdicabe. Tobi de ca hombre ni bicaa ca salmo guníʼ naca Dios «bixhoze ca hombrehuiiniʼ ni maʼ guti bixhoze ne juez stiʼ ca viuda» (Salmo 68:5). Ca dxi stinu riʼ, laaca rizaalaʼdxiʼ Jiobá ca binni ni cusiniisi xiiñiʼ stubi ne zaqueca xiiñicaʼ. Ne lu Stiidxabe zeeda conseju ni zanda gacané laacaʼ cueenducaʼ ni galán.

MODO GACA DXIIÑAʼ NDAANIʼ YOO

5. Xi guendanagana ridxaagalú ca binni ni deruʼ guca divorciar o guti xheelaʼ.

5 Guiníʼ íquenu ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ ti yoo. Ti gunaa ni maʼ guca divorciar guníʼ: «Stale biaje ñuuladxeʼ ñuu ti hombre para ñacané naa, casi ora maʼ cayuni carru stinneʼ ruidu ne qué guidxelaʼ paraa caxidxi ni». Zándaca ca hombre ni deruʼ guca divorciar o guti xheelaʼ qué ridxélacaʼ xi gúnicaʼ ora gúʼyacaʼ guiráʼ dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gúnicaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ. Ne zándaca qué zuni sentir xiiñicabe galán ora gúʼyacaʼ dede dxi zeʼ bixhózecaʼ o jñaacaʼ maʼ bichaa modo raca ca cosa ca ndaaniʼ lídxicaʼ ne pur nga guiníʼ íquecaʼ xi zazaaca né xquendanabánicaʼ despué ne ximodo gaca chaahuiʼ guendanagana sticaʼ.

Foto ni zeeda lu yaza 109

Báʼducaʼ, lagacané jñaatu o bixhózetu ni nuu stubi

6, 7. 1) Xi ejemplu bisaana «gunaa ni nuu xpiaaniʼ» ni rieeteʼ lu Proverbios que para guiráʼ binni. 2) Xi zabeendú cani cusiniisi xiiñiʼ stubi ora gúnicaʼ dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ yoo né stale gana.

6 Xi zanda gacané ca binni riʼ yaʼ. Galán guietenaláʼdxicabe ejemplu stiʼ «gunaa ni nuu xpiaaniʼ» ni cuzeeteʼ Proverbios 31:10-31. Nabé ridxagayaanu ora guidúʼyanu xi guiráʼ biʼniʼ gunaa riʼ: guziʼbe, bitoobe, gudíbabe, bíʼnibe ni gudó binnilídxibe, guziʼbe layú, bíʼnibe dxiiñaʼ lu layú ne biiyabe gaca dxiiñaʼ lu negocio stibe. Xi gucané laabe para gunda bíʼnibe guiráʼ nga yaʼ. Guyuuláʼdxibe gúnibe dxiiñaʼ, biásabe siadoʼroʼ para guzulube gúnibe ca bieque stibe ne rilúxebe dede huadxí. Ne maca gudixhe chaahuibe guiráʼ ni chigúnibe; bidiibe dxiiñaʼ guni sti binni, peru laabe laaca bíʼnibe xcaadxi dxiiñaʼ. Ngue runi, bisisaca binnilídxibe laabe.

7 Pa cusiniisiluʼ xiiñiluʼ stúbiluʼ, caquiiñeʼ gúniluʼ dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ yoo né stale gana. Naquiiñeʼ chuʼluʼ nayecheʼ ora maʼ cayúniluʼ cani, purtiʼ zacá zacaneluʼ chuʼ ca xiiñiluʼ nayecheʼ. Laaca nabé risaca nga guiníʼ íqueluʼ ne quixhe chaahuiluʼ xi gúniluʼ. Biblia na: «Ca binni nanna guni dxiiñaʼ la? ribeenducaʼ ni galán» (Proverbios 21:5). Sicaríʼ guníʼ ti hombre ni cusiniisi xiiñiʼ stubi: «Qué riníʼ iqueʼ xi guendaró gahuaʼ dede ora maʼ guindaanaʼ». Peru pa guiníʼ íqueluʼ dede ante xi goloʼ jma zacané nga lii chuʼluʼ nazaaca ne jma zuquiinde lii goloʼ que ora málasi guiníʼ íqueluʼ xi goloʼ. Zándaca naquiiñeʼ guiziidiluʼ gúniluʼ xiixa dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ yoo. Nuu caadxi gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi rinabadiidxacaʼ xhamígacaʼ, sti binni o ruundacaʼ libru ni cusiene ximodo zanda gutieecaʼ ra lídxicaʼ o guni chaahuicaʼ xiixa ni riquiiñecaʼ ndaaniʼ yoo o carru sticaʼ.

8. Xi dxiiñaʼ zanda guni xiiñiʼ binni ndaaniʼ lidxi.

8 Ñee jneza nga guinábatu xiiñitu gacané laatu la? Ti gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi guníʼ ique sicaríʼ: «Nuu biaje qué racalaʼdxiʼ binni gudii dxiiñaʼ xiiñiʼ ne pa ñanda si laa ñuni guirani ti cadi guibánacaʼ bixhózecaʼ». Zándaca nuu razón para guiníʼ íquetu zacá, peru cadi guiráʼ diʼ biaje zacané nga ca xiiñitu. Cani nahuiiniʼ ni bidxibi Dios dxiqué bidiicabe laacaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ biaʼ laacaʼ (Génesis 37:2; Cantar de los Cantares 1:6). Nga runi, neca cadi jneza nga uguaʼtu laacabe guiráʼ dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ gúnitu, galán gudiitu laacabe xiixa dxiiñahuiiniʼ, casi quíʼbicabe traste ne gusiácabe xcuártucabe. Laaca ziuutu nayecheʼ pa guninetu xiiñitu xiixa dxiiñaʼ juntu. Pa gúnitu ni, zabánitu nayecheʼ.

CANI RIDXAAGALÚ BINNI PARA GUIDXELA NI GUIBANINÉ

Foto ni zeeda lu yaza 107

Gulee tiempu biaʼ gándatiʼ para ca xiiñiluʼ

9. Xiñee raca nagana para ca gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi guidxélacaʼ ni guibaninecaʼ.

9 Stale de cani cusiniisi xiiñiʼ stubi raca nagana para laacaʼ guidxélacaʼ ni guibaninecaʼ, jmaruʼ si para ca gunaa ni nahuiiniruʼ.a Pa ndaaniʼ xquídxiluʼ racané gobiernu binni la? zanda guicá laluʼ para gacanécabe lii dede ora maʼ guidxélaluʼ ti dxiiñaʼ o dede biaʼ nácabe gacanécabe lii. Biblia na gastiʼ naca gudii ca xpinni Cristu lugar gacané gobiernu laacaʼ pa caquiiñecaʼ ni (Romanos 13:1, 6). Ca viuda ne ca gunaa ni maʼ guca divorciar zándaca ngueca guendanagana guidxaagalucaʼ. Stale de laacaʼ napa xidé chiyúbicaʼ dxiiñaʼ despué de maʼ xadxí nuucaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ, ne stale biaje huaxiéʼ riáxacaʼ. Nuu gunaa randa ribani xcaadxi galán ora rié ti scuela ra guicaa ti cursuhuiiniʼ para guiziidiʼ guni xiixa dxiiñaʼ.

10. Pa ti gunaa cusiniisi xiiñiʼ stubi, ximodo zanda gusiénebe ca xiiñibe naquiiñeʼ gúnibe dxiiñaʼ.

10 Zándaca ca xiiñiluʼ qué ziuuláʼdxicaʼ guyúbiluʼ dxiiñaʼ, peru cadi ugaaniluʼ donda íqueluʼ. Ni naquiiñeʼ gúniluʼ nga gusiéneluʼ laacabe xiñee chigúniluʼ dxiiñaʼ, ne gacaneluʼ laacabe guiénecabe rinabaʼ Jiobá cani napa xiiñiʼ gudiicaʼ ni caquiiñeʼ binnilídxicaʼ (1 Timoteo 5:8). Peru stale de laacabe riaacabe chiguni jñaacabe dxiiñaʼ tiidiʼ si ti tiempu. Nga runi, biyubi cueeluʼ tiempu para chúʼneluʼ laacabe biaʼ gándatiʼ. Pa gúniluʼ zacá, zusihuínniluʼ nadxiiluʼ laacabe ne zándaca gacané nga laacabe chúʼcabe nayecheʼ neca huaxiéʼ ni gápacabe para guibaninécabe (Proverbios 15:16, 17).

RÁPALUʼ LAACABE LA? O LAACABE RÁPACABE LII

Foto ni zeeda lu yaza 110

Ca binni ridagulisaa racanecaʼ ca «viuda» ne «ca hombrehuiiniʼ maʼ guti bixhoze»

11, 12. Xiñee naquiiñeʼ chuʼ binni cuidadu ti cadi guni xiiñicaʼ dxiiñaʼ ni bidii Dios laacaʼ.

11 Cani cusiniisi xiiñiʼ stubi jma ricanucaʼ xiiñicaʼ, peru naquiiñeʼ chuʼcaʼ cuidadu ti cadi cuézacaʼ guni xiiñicaʼ dxiiñaʼ ni bidii Dios laacaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu. Pa ti gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi gacalaʼdxiʼ gaca hombrehuiiniʼ stiʼ xaíque ndaaniʼ yoo o pa guʼyaʼ dxaapahuiiniʼ stiʼ casi tuuxa ni huaniisi ne güiné laabe ca cosa ni cadi caquiiñeʼ gánnabe la? zápacaʼ guendanagana naroʼbaʼ. Cadi jneza guni binni zacá, purtiʼ ziuu xiiñicaʼ xizaa, ne zándaca gaca nagana para laacaʼ guiénecaʼ ni gabi bixhózecaʼ ne jñaacaʼ laacaʼ.

12 Laatu, cani cusiniisi xiiñiʼ stubi, lagabi xiiñitu laatu nga chigápatu laacaʼ ne cadi laacaʼ chigápacaʼ laatu (zanda gúʼndaluʼ 2 Corintios 12:14). Nuu tiru zándaca iquiiñetu xiixa conseju o chuʼ tu gacané laatu. Laguinabaʼ ni ca binnigola ni nuu lade ca binni ridagulisaa o zanda guinábatu ni ca gunaa ni maʼ xadxí cayúnicaʼ ni na Dios, peru cadi ca xiiñitu (Tito 2:3).

CADI GUSAANA DE UGUU JNÉZALUʼ XIIÑILUʼ

13. Xi zándaca guni sentir ti gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi ora gacalaʼdxiʼ uguu jneza laacabe.

13 Zándaca qué raca nagana para ti hombre uguu jneza xiiñiʼ, peru para ti gunaa zándaca gácani nagana. Sicaríʼ guníʼ ti gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi: «Ca xiiñeʼ nápacaʼ cuerpu ne ridxi stiʼ ti hombre huaniisi. Nga runi, nuu tiru raca nagana para naa gabeʼ laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ sin gusihuinneʼ casi ora cadxibeʼ guinabaʼ ni laacaʼ». Zándaca cayuubaruʼ ladxidóʼ tuuxa pur guti xheelaʼ, o cudxiibaʼ donda ique o cadxiichi purtiʼ gulaa xquendaxheelaʼ. Pa lii ne ni guca xheelaluʼ biaanatu nezalú ti juez guirópatu gúʼyatu ca xiiñitu, zándaca guidxíbiluʼ jma chuulaʼdxiʼ ca xiiñiluʼ chindezanecaʼ laabe. Ne zándaca pur nga gaca nagana para lii uguu jnézaluʼ ca xiiñiluʼ casi naquiiñeʼ gaca ni.

14. Ximodo zanda uguu jneza binni ca xiiñiʼ ora stubi cusiniisi laacabe.

14 Biblia na: «Hombrehuiiniʼ ni rudiicabe lugar laa guni ni gacalaʼdxiʼ la? rusituí lú jñaa» (Proverbios 29:15). Jiobá Dios cayabi cani napa xiiñiʼ zanda quíxhecaʼ xi gaca ndaaniʼ lídxicaʼ ne gúʼyacaʼ guni xiiñicaʼ ni. Nga runi, ora uguu jnézaluʼ xiiñiluʼ cadi naquiiñeʼ guchiiñaʼ xquendabiaaniluʼ lii nin guidxíbiluʼ nin gacaná ladxidoʼloʼ (Proverbios 1:8). Qué chuʼ dxi gucheeneluʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia (Proverbios 13:24). Zanda guchaaluʼ ni biʼniʼ mandarluʼ ca xiiñiluʼ pa nuu ti razón para gúniluʼ ni, peru cadi guiaandaʼ lii guni castigarluʼ laacaʼ pa qué guzuubacaʼ stiidxaluʼ. Despué, stale de cani nahuiiniʼ riziidicaʼ gúnicaʼ ni jneza. Peru laaca naquiiñeʼ guiéneluʼ ni runi sentírcabe. Ti hombre ni cusiniisi xiiñiʼ stubi guníʼ: «Dxiqué, ora gacalaʼdxeʼ uguaaʼ jnezaʼ ca xiiñeʼ, laaca ruyubeʼ guieneʼ laacabe purtiʼ ruuyaʼ riuurucabe triste pur guti jñaacabe. Runeʼ stipa pur güeniáʼ laacabe diidxaʼ ora ganda. Ora maʼ cayúnidu ni guidóʼxhidu randa ruidu de cani nuu ndaaniʼ ladxidoʼdo. Zacá jma randa rábicabe naa xi cayuni sentírcabe».

15. Xi cadi naquiiñeʼ guni binni ni napa xiiñiʼ ora maʼ caníʼ de binni ni guca xheelaʼ.

15 Pa maʼ guca divorciarluʼ, qué zabeenduluʼ gastiʼ pa gusihuínniluʼ qué gápaluʼ respetu binni ni guca xheelaluʼ. Racaná xiiñiʼ binni ora ridinde bixhózecaʼ ne jñaacaʼ, ne zándaca despué maʼ huaxiéʼ guni respetar xiiñicaʼ laacaʼ. Nga runi, cadi galán diʼ gábiluʼ laacabe: «¡Cásipeʼ xpiaʼ bixhoʼzoʼ nga xpiaʼluʼ!». Intiica ni bíʼnibe lii cadi guiaandaʼ lii nácarube bixhoze o jñaa ca xiiñiluʼ, ne caquiiñeʼ ca xiiñiluʼ gannaxhiibe laacaʼ, gúʼyabe ne uguu jnézabe laacaʼ cásica rúniluʼ ni.b

16. Xi naquiiñeʼ guni cani cusiniisi xiiñiʼ stubi ti cadi gusaana de guʼndané laacabe Biblia.

16 Casi huayeeteʼ lu ca capítulo ni maʼ gudiʼdiʼ ca, uguu jneza binni xiiñiʼ nga gusiidicabe laacaʼ ne cadi guni castigarsícabe. Pa quixhe íqueluʼ gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ de Dios qué zapa binnilídxiluʼ stale guendanagana (Filipenses 3:16). Nabé risaca cadi gusaana de cheluʼ né ca xiiñiluʼ ca guendaridagulisaa ca (Hebreos 10:24, 25). Zaqueca naquiiñeʼ gúʼndaneluʼ binnilídxiluʼ Biblia guiráʼ semana, neca gaca ni nagana para lii. Sicaríʼ guníʼ ti gunaa ni runi stipa pur chinanda conseju ni bizéʼtenu riʼ: «Despué de ti dxi dxiiñaʼ, ni racalaʼdxeʼ nga guiziiladxeʼ. Peru dede ante maca gudixhe iqueʼ naquiiñeʼ guundaniáʼ dxaapahuiiniʼ stinneʼ, purtiʼ nannaʼ nga nga ni naquiiñeʼ guneʼ. Laabe nabé riuuláʼdxibe guidúʼndadu Biblia juntu».

17. Ximodo zanda chinanda binni ejemplu stiʼ jñaa Timoteu ne jñaabida pur modo bisiniisicabe laa.

17 Timoteu, ni guca xcompañeru apóstol Pablu, bisiidiʼ jñaabe ne jñaabídabe laabe ca conseju ni zeeda lu Biblia, peru ruluíʼ si bixhózebe qué ñuni ni. Neca zacá, beeda gácabe ti xpinni Cristu ni biʼniʼ stale cosa galán (Hechos 16:1, 2; 2 Timoteo 1:5; 3:14, 15). Laaca ngaca nga ni cueenduluʼ pa gúniluʼ stipa pur uguu jnézaluʼ xiiñiluʼ ne gusiidiluʼ laa modo riníʼ ique Jiobá (Efesios 6:4).

XIMODO GUIBÁNILUʼ NAYECHEʼ NECA NUULUʼ STÚBILUʼ

18, 19. 1) Pa tuuxa qué gapa xheelaʼ, xi zándaca guizaaca pa guni sentir nuu stubi. 2) Xi conseju zanda gacané binni para gucueeza ni racalaʼdxiʼ beela ladi laa guni.

18 Ti gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi dede cayuubaʼ ladxidóʼ ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ora guibiguetaʼ ra lidxeʼ nabé racaná ladxiduáʼ purtiʼ nuaaʼ stubeʼ, jmaruʼ si ora maʼ zigasi ca xiiñeʼ». Dxandíʼ, tobi de ca guendanagana ni jma rapa binni ni cusiniisi xiiñiʼ sin xheelaʼ nga guni sentir nuu stubi. Cadi guendaridxagayaa diʼ nga guibánacabe modo guyuunécabe xheelacabe ne cani bíʼnicabe juntu. Peru ñee jneza guyúbicabe gúnicabe intiica cosa para cadi guni sentírcabe zacá la? Dxi bibani apóstol Pablu guyuu caadxi viuda ni jma gucuá íquecaʼ «ichaganá ca ne [bi]saana ca xhiiña Cristu» (1 Timoteo 5:11, 12). Gastiʼ zabeendú binni pa nisi guicá ique guni ni ruquiinde beela ladi laa lugar de guni ni na Dios (1 Timoteo 5:6).

19 Ti hombre xpinni Cristu guníʼ: «Nabé nadipaʼ nga gucueeza binni laa ora uquiinde gatané tuuxa, peru zanda gucueeza binni laa. Ora gueeda xiixa ni cadi jneza ndaaniʼ ique tuuxa, naquiiñeʼ cuee ni tobi si tiru de ndaaniʼ ique ne cadi gudii lugar nisi laani guicá ique. Ne sti cosa ni zacané laa nga guiníʼ ique ca xiiñiʼ». Conseju ni rudii Stiidxaʼ Dios nga gucueeza binni laa de guni cosa dxabaʼ (Colosenses 3:5). Pa racalaʼdxiʼ tuuxa gapa laa para cadi gó xhaataʼ, ñee zuundaʼ revista ra cá foto stiʼ caadxi guendaró nanixe o zadxaaga ca binni ni caníʼ puru de guendaró la? Coʼ, njaʼ. Zacaca naquiiñeʼ guni binni para cadi uquiinde beela ladi laa guni xiixa cosa malu.

20. 1) Xi guendanagana rapa binni ora ruyubi guichaganáʼ tuuxa ni qué runi ni na Dios. 2) Cásica dxiqué ne zaqueca yanna, xi huayuni ca xpinni Cristu ni qué gapa xheelaʼ para cadi guni sentircaʼ nuucaʼ stúbicaʼ.

20 Caadxi xpinni Cristu ruyúbicaʼ guidxaagacaʼ binni ni qué runibiáʼ Dios (1 Corintios 7:39). Ñee huayacané nga laacabe guibánicabe galán la? Coʼ. Ti gunaa xpinni Cristu ni maʼ guca divorciar guníʼ: «Nuu sti cosa jma feu que chuʼ binni stubi. Nga nga guichaganáʼ binni tobi ni cadi naquiiñeʼ guichaganáʼ». Xi gucané ca viuda ni bibani lu primé siglu que para cadi ñuni sentircaʼ nuucaʼ stúbicaʼ yaʼ. Bíʼnicaʼ stale dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Casi xi laa yaʼ. Bidxagalucaʼ binni ra lídxicaʼ, gudiibicaʼ ñee ca xpinni Cristu ne gucanecaʼ cani cadiʼdiʼ ra nagana (1 Timoteo 5:10). Ca dxi stinu riʼ, ca gunaa xpinni Cristu ni maʼ napa iza de cabézacaʼ guichaganacaʼ tuuxa ni cayuni ni na Dios, laaca cayúnicaʼ stale cosa. Ti viuda xpinni Cristu ni napa 68 iza bizulú yeganna xcaadxi viuda dxi biʼniʼ sentir nuu stubi. Laabe guniʼbe: «Cumu rigannaʼ ca viuda, runeʼ xhiiñaʼ ndaaniʼ yoo ne ruundaʼ Stiidxaʼ Dios la? qué rapaʼ tiempu para guneʼ sentir nuaaʼ stubeʼ». Ora gusíʼdinu xcaadxi binni de Reinu stiʼ Dios laaca racaneni laanu cadi guni sentirnu nuunu stúbinu (Mateo 28:19, 20).

21. Ximodo racané oración binni ne zaqueca guidxaagacaʼ cani runi jneza ti cadi guni sentir nuu stubi.

21 Nanna dxíchinu qué zanda gaca ti milagru para cadi guni sentir binni nuu stubi. Peru zanda gudii Jiobá lii stipa ti ganda gudxiiluluʼ ni. Ximodo yaʼ. Ti xpinni Cristu ricaa stipa ca ora guiniʼné Jiobá «ridxí ne huaxhinni» ne ora «qué gusaana de guinabaʼ Dios gacané laa» (1 Timoteo 5:5, TNM). Casi maʼ bidúʼyanu, nuu tiru naquiiñeʼ guinábaluʼ Dios de guidubi ladxidoʼloʼ gacané lii, ne zándaca dede gúʼnaluʼ o gucaaluʼ ridxi laabe (zanda gúʼndaluʼ Hebreos 5:7). Zuni sentirluʼ galán pa gábiluʼ Jiobá «ridxí ne huaxhinni» guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼloʼ. Laaca galán pa guidxaagaluʼ cani runi ni jneza, purtiʼ zacanécabe lii para cadi guni sentirluʼ nuuluʼ stúbiluʼ. Pa gánnaluʼ tu guidxaagaluʼ, zanda gábicaʼ lii diidxaʼ sicarú para uguucaʼ gana lii, casi na Proverbios 12:25.

22. Xi zanda gacané binni pa málasi guni sentir nuu stubi.

22 Pa málasi guni sentirluʼ nuuluʼ stúbiluʼ —purtiʼ nuu tiru zándaca guni sentirluʼ zacá—, bietenalaʼdxiʼ guirutiʼ zanda gapa guiráʼ ni racalaʼdxiʼ laga nabáninu lu Guidxilayú riʼ. Dxandíʼ, guiráʼ «ca hermanu sti[nu] ni nuu irá ladu» cayacanacaʼ (1 Pedro 5:9). Cadi guiníʼ íquepeluʼ guiráʼ ni gudíʼdiluʼ dxiqué (Eclesiastés 7:10). Jma galán guiníʼ íqueluʼ xi guiráʼ zanda gúniluʼ yanna pur nuuluʼ stúbiluʼ. Ne ni jma naquiiñeʼ guicá íqueluʼ nga cadi gucheeneluʼ Jiobá ne gusiécheluʼ ladxidoʼbe (Proverbios 27:11).

XI ZANDA GUNI BINNI PARA GACANÉ CANI CUSINIISI XIIÑIʼ STUBI

23. Xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ni nuu lade ca binni ridagulisaa para gacanecaʼ cani cusiniisi xiiñiʼ stubi.

23 Nabé risaca nga gacané ca xpinni Cristu cani cusiniisi xiiñiʼ stubi. Santiago 1:27 na: «Ndi nga ni na Dios Bixhoze nu: Pa dxandí racalaʼdxi nu guni nu ni na, acané nu ca bizabi ne ca viuda ni cadiʼdi ra nagana». Casi na textu ca, napa xidé gacané ca xpinni Cristu ca binni ni cusiniisi xiiñiʼ stubi. Ximodo zanda gúnicabe ni yaʼ.

24. Ximodo zanda gacané ca xpinni Cristu ca binni ni cusiniisi xiiñiʼ stubi.

24 Zanda gudiinácabe laacaʼ ora gudiicabe laacaʼ ni caquiiñecaʼ. Biblia na: «Pa nuu tuuxa napa ni caquiiñe ne guʼya qué gapa stobi gastiʼ, ne qué guiá laabe la? ximodo na nadxii Dios» (1 Juan 3:17). Diidxaʼ ni biquiiñecabe lu griegu para guiníʼcabe «guʼya» qué riníʼdini málasi gúʼyanu tuuxa, sínuque cadi gaxhalunu de guyadxinu laa. Nga riníʼ cadi naquiiñeʼ gaxhalú ca xpinni Cristu de gúʼyacaʼ xi caquiiñeʼ ti familia ti gánnacaʼ ximodo zanda gacanecaʼ laacabe. Zándaca caquiiñecabe bueltu o tuuxa ni gacané laacabe para gaca chaahuiʼ lídxicabe. O zándaca guiéchecabe pur biʼniʼ invitar tuuxa laacabe chitonécabe laa o pur biʼniʼ invitar laacabe ti reunión social.

25. Ximodo zanda gusihuinni ca xpinni Cristu rizaaláʼdxicaʼ cani cusiniisi xiiñiʼ stubi.

25 Lu 1 Pedru 3:8 na: «Cayabe irá tu: lachuu tobi si, ne lailaselaʼdxi saa, ne laganaxhii saa casi enda biʼchiʼ. Lagaca nachaʼhui». Ti gunaa ni cusiniisi xhoopaʼ xiiñiʼ stubi guníʼ: «Nabé nagana nga gusiniisi binni xiiñiʼ stubi, ne nuu biaje nabé rusidxágani naa. Peru nuu tiru rabi ti xpinni Cristu naa: “Joan, biaʼsi modo cusiniisiluʼ laacabe. Zabeenduluʼ ni galán pur ni cayúniluʼ ca”. Riuu binni gana ora guʼyaʼ nuu tu rizaalaʼdxiʼ laa». Ca gunaa huaniisi ni naca xpinni Cristu zanda gacanecaʼ ca gunaa nahuiiniʼ ni cusiniisi xiiñiʼ stubi pa gucaadiágacaʼ guendanagana stícabe, purtiʼ zándaca gaca nagana para laacabe güinécabe ni ti hombre.

26. Ximodo zanda gacané ca hombre ni naca xpinni Cristu tuuxa ni maʼ guti bixhoze o jñaa.

26 Ca hombre ni naca xpinni Cristu laaca zanda gacanecaʼ. Job, ti hombre nachaʼhuiʼ, guníʼ: «Naa bilaʼyaʼ [...] ca hombrehuiiniʼ ni maʼ guti bixhoze ne tutiica ni qué gapa tu gacané laa» (Job 29:12). Yanna riʼ, nuu hombre ni naca xpinni Cristu ni rusihuinni nayá ladxidoʼcaʼ ora rannaxhiicaʼ ne rizaaláʼdxicaʼ cani nahuiiniʼ ni maʼ guti bixhózecaʼ o jñaacaʼ, sin cuézacaʼ guicaacaʼ xiixa pur ni cayúnicaʼ (1 Timoteo 1:5). Nuu tiru zanda guireenécabe cani nahuiiniʼ ca para chigucheechenécabe laacaʼ diidxaʼ, guni invitárcabe laacaʼ dxi ruundanécabe binnilídxicabe Biblia o dxi gúnicabe xiixa para chúʼcabe nayecheʼ, peru sin gusaanacabe de guni tendércabe binnilídxicabe. Pa gúnicabe zacá, zacanécabe cani maʼ guti bixhoze o jñaa para cadi gusaana de guzuubacaʼ diidxaʼ.

27. Tuu nga cani zanda gacané cani cusiniisi xiiñiʼ stubi.

27 Nánnanu ni cusiniisi xiiñiʼ stubi nga «naquiiñeʼ guni ni biaana lu naʼ» (Gálatas 6:5, TNM). Peru ca xpinni Cristu ne Jiobá Dios zusihuínnicaʼ nadxiicaʼ laacabe. Sicaríʼ ruzeeteʼ Biblia runi Dios: «Riguixhedxibe ladxidóʼ ca hombrehuiiniʼ ni maʼ guti bixhoze ne ca viuda» (Salmo 146:9). Ora gudii ca binni ni cusiniisi xiiñiʼ stubi lugar gacané Jiobá laacaʼ la? ribeenducaʼ ni galán.

a Pa ti baʼdudxaapaʼ xpinni Cristu gueeda gaca xiiñiʼ purtiʼ qué nuzuubaʼ stiidxaʼ Dios la? xcaadxi xpinni Cristu qué zaníʼ íquecaʼ cadi malu ni bíʼnibe. Peru pa gaca arrepentirbe, ca binnigola ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ne xcaadxi xpinni Cristu zándaca gacanecaʼ laabe.

b Cadi naquiiñeʼ chinándaluʼ conseju riʼ pa caquiiñeʼ gápaluʼ xiiñiluʼ purtiʼ runiná bixhoze o jñaa laa. Ne pa binni ni guca xheelaluʼ gabi xiiñiluʼ cadi naquiiñeʼ guzuubaʼ stiidxaluʼ, zándaca para gucuudxi xiiñiluʼ gusaana lii la? galán guinábaluʼ conseju ca xhamíguluʼ ni zanda gacané lii, casi ca binnigola ni nuu ra ridagulisaaluʼ.

XIMODO ZANDA GACANÉ CA CONSEJU NI ZEEDA LU BIBLIA RI’ CANI CUSINIISI XIIÑI’ STUBI NE ZAQUECA XIIÑICA’ LU CA GUENDANAGANA STICA’

Jiobá nga «bixhoze ca hombrehuiiniʼ ni maʼ guti bixhoze ne juez stiʼ ca viuda» (Salmo 68:5).

Ora quixhe chaahuiʼ binni guiráʼ ni gaca ndaaniʼ lidxi ribeenducaʼ ni galán (Proverbios 21:5).

Jiobá na napa binni derechu uguu jneza xiiñiʼ (Proverbios 1:8).

Ca viuda ni nuu xpiaaniʼ racanecaʼ ca xpinni Cristu ne qué rusaana de guni orarcaʼ (1 Timoteo 5:5, 10).

Ora guizaaláʼdxinu cani maʼ guti bixhoze ne ca viuda zusihuínninu dxandíʼ cayuni adorarnu Dios jneza (Santiago 1:27).

NI ZANDA GUNI CANI NAHUIINIʼ

Ñee stubi si bixhózeluʼ o jñaaluʼ cusiniisi lii la? Pa zacá ni, ximodo zanda gacaneluʼ laabe. Primé la? caquiiñeʼ guzuubaluʼ diidxaʼ. Cadi purtiʼ biaʼríʼ ngola lii ne nácaluʼ hombre guiníʼ íqueluʼ zanda «gusiaandaluʼ ley stiʼ jñaaluʼ» (Proverbios 1:8). Jiobá peʼ cayabi lii guzuubaluʼ diidxaʼ, ne pa gúniluʼ zacá zabániluʼ nayecheʼ (Proverbios 23:22; Efesios 6:1-3).

Biyubi gacaneluʼ ne bidii xquíxepeʼ bixhózeluʼ o jñaaluʼ. Ti hombrehuiiniʼ ni láʼ Tony guníʼ: «Runi jñaaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti hospital ne qué zanda chinebe uniforme stibe nacuuxhuʼ. Nga runi, runeʼ plancha ni. Zacá racaniáʼ laabe». Ti gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi guníʼ: «Nuu biaje, nabé riuuaʼ triste o cadxiicheʼ pur xiixa ni bizaaca ra dxiiñaʼ, málasi chindayaʼ ra lidxeʼ mápeca gudixhe chaahuiʼ xiiñeʼ mexaʼ ne maʼ biʼniʼ ni guidóʼxhidu».

Cadi guiaandaʼ lii nabé risaca nga gacaneluʼ. Zándaca gaca nagana para bixhózeluʼ o jñaaluʼ guʼndané lii Biblia purtiʼ maʼ bidxaga pur dxiiñaʼ stiʼ. Pa lii qué gacaneluʼ laabe la? jma nagana zaca para laabe gúʼndanebe lii. Nga runi, biʼniʼ stipa chuʼluʼ listu ora maʼ gudíxhetu gúʼndatu ne biindaʼ dede ante. Pa guzuubaluʼ diidxaʼ, gudiiluʼ xquíxepeʼ ne gacaneluʼ bixhózeluʼ o jñaaluʼ la? zusiécheluʼ ladxidoʼbe, ne ni jma risaca, zusiécheluʼ ladxidóʼ Dios.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir