BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • bt cap. 3 yaza 20-27
  • «Bidxá guirácabe de espíritu santu»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Bidxá guirácabe de espíritu santu»
  • Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • «Nuu guiráʼ ca discípulo que ti lugar si» (Hechos 2:1-4)
  • «Cayunadiaga cada tobi de laacaʼ caníʼ ca discípulo que idioma sticaʼ» (Hechos 2:5-13)
  • «Bizuhuaa Pedro» (Hechos 2:14-37)
  • «Chúʼnisa cada tobi de laatu» (Hechos 2:38-47)
  • Guyuunísacabe lu lá Bixhozeʼ, ne lu lá Xiiñiʼ ne lu lá espíritu santu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2010
  • Guidxi cubi stiʼ Dios
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Gucuaa ca discípulo stiʼ Jesús espíritu santu
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
bt cap. 3 yaza 20-27

CAPÍTULO 3

«Bidxá guirácabe de espíritu santu»

Ni bizaaca despué de biaba espíritu santu luguiáʼ ca xpinni Cristu lu Pentecostés

Zeeda ni lu Hechos 2:1-47

1. Bizeeteʼ xi raca ndaaniʼ guidxi Jerusalén dxi rúnicabe Saa stiʼ Pentecostés.

GUIZÁʼ stale binni nuu ndaaniʼ guidxi Jerusalén.a Ne cayasa guʼxhuʼ lu altar ni nuu ndaaniʼ templu que laga cayuundaʼ ca levita Salmos 113 hasta 118 (binibiáʼcabe ni casi Salmos de Hallel). Zándaca primé ruundaʼ caadxi levita ti estrofa ne despué xcaadxi ricabi laacabe, laani nga ti tipu cantu ni runibiáʼcabe casi canto antifonal. Ndaaniʼ ca calle que rihuinni canazá stale binni de gadxé gadxé guidxi, nuu de laacaʼ zeedacaʼ de guidxi zitu casi de Elam, Mesopotamia, Capadocia, Ponto, Egipto ne Roma.b ¿Xi cazaaca raqué yaʼ? Cayúnicabe Saa stiʼ Pentecostés, o saa stiʼ ca primé cuananaxhi ni maʼ nagüí (Núm. 28:26). Laani nga ti saa ni rúnicabe cada iza ne rúnicabe ni ra riluxe riasa cosecha stiʼ cebada ne ra ruzulú riasa cosecha stiʼ trigu.

Ti mapa ra rihuinni padé zeeda ca binni ni bicaadiaga ca noticia galán que lu Saa stiʼ Pentecostés lu iza 33. 1. Región stiʼ: Libia, Egipto, Etiopía, Bitinia, Ponto, Capadocia, Judea, Mesopotamia, Babilonia, Elam, Media ne Partia. 2. Guidxi: Roma, Alejandría, Menfis, Antioquía (de Siria), Jerusalén ne Babilonia. 3. Ca lugar ra nuu nisa: Nisadóʼ Mediterráneo, mar Negro, mar Rojo, nisadóʼ Caspio ne golfo Pérsico.

JERUSALÉN, XQUIDXI CA JUDÍU

Stale de ca relatu ni zeeda lu ca primé capítulo stiʼ Hechos guca ca ni Jerusalén. Nuu guidxi riʼ gaxha de ca dani stiʼ Judea, ne riaana ni biaʼ 55 kilómetru de nisadóʼ Mediterráneo. Lu iza 1070 ante de ca dxi stiʼ Jesús, biʼniʼ conquistar rey David dani Sión. Ne gaxha de raqué guyuu Jerusalén, ni beeda gaca capital stiʼ guidxi Israel.

Gaxha de dani Sion laaca nuu sti dani ni láʼ Moria. Según tradición stiʼ ca judíu la? lu dani riʼ nga gucalaʼdxiʼ Abrahán ñuuti Isaac para nudii ti sacrificiu Jehová, ne guca ndiʼ ti mil gaʼ gayuaa iza ante guizaaca ni cá lu libru stiʼ Hechos. Dxi bicuí Salomón primé templu ni guca dedicar para Jehová que, maʼ beeda guiaana dani Moria galahuiʼ guidxi que. Ne dede dxi que maʼ beeda gaca templu riʼ ti lugar nabé risaca para ca judíu.

Gatigá rié stale de ca judíu de guiráʼ ladu ra templu que para gudiicaʼ sacrificiu, guni adorarcaʼ Jehová ne para gúnicaʼ ca saa ni rinabaʼ Dios laacaʼ gúnicaʼ. Zacá rinándacabe mandatu ra ná: «Chonna biaje lu ti iza, naquiiñeʼ cheʼ guiráʼ hombre nezalú Jehová Dios stiluʼ lugar ra cuibe» (Deut. 16:16). Laaca ndaaniʼ guidxi Jerusalén que nga guyuu Sanedrín, ni guca tribunal ni jma risaca ne consejo administrativo stiʼ guidxi que.

2. ¿Xii nga ca cosa ni nabé bidxagayaa binni lu Saa stiʼ Pentecostés stiʼ iza 33?

2 Lu primavera stiʼ iza 33 biaʼ a las 9 de la mañana, bizaaca xiixa ni qué ziuu dxi gusiaandaʼ binni. Málasi guxidxi «ti ruidu de guibáʼ casi ora rundubi ti bi reciu» (Hech. 2:2). Ne biuu ni ndaaniʼ yoo ra nuu biaʼ ti gayuaa gande discípulo stiʼ Jesús. Málasi biiyacabe casi ludxi bele luguiáʼ cada tobi de laacabe.c Despué bidxá guirácabe de espíritu santu ne bizulú guníʼcabe gadxé gadxé idioma. Ora bireecabe de ndaaniʼ yoo que guizáʼ bidxagayaa ca binni ni zeeda de sti guidxi laacabe purtiʼ caníʼcabe «idioma sticaʼ» (Hech. 2:1-6).

3. a) ¿Xiñee nabé risaca para xquidxi Jehová ni bizaaca lu Saa stiʼ Pentecostés? b) ¿Ximodo biquiiñeʼ Pedro tobi de ca «llave stiʼ Reinu» lu Pentecostés que?

3 Ni bizaaca lu Pentecostés iza 33 nabé risaca ni purtiʼ raqué nga bihuinni tuu nga ca ni beeda gaca Israel stiʼ Dios, ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu (Gál. 6:16). Ne cadi ngasi, para huadxí que guníʼ Pedro nezalú guiráʼ ca binni que ne raqué nga biquiiñebe primé de ca guionnaʼ «llave stiʼ Reinu» ni chigacané binni de gadxé gadxé guidxi gapa ti privilegiu risaca (Mat. 16:18, 19). Ra biquiiñebe primé llave que, gunda bicaadiaga ca judíu ne ca prosélitod ca noticia galán que ne beeda gácacaʼ ungidu. Ne zaqué nga zanda chúʼcabe ndaaniʼ Israel stiʼ Dios ne zápacabe esperanza gueeda gácacabe rey ne sacerdote lu Reinu stiʼ Dios (Apoc. 5:9, 10). Ne ra gudiʼdiʼ tiempu ngueca oportunidad gupa ca samaritanu, raqué nga biquiiñebe guiropa llave que. Ne guionna que biquiiñebe ni né ca binni ni cadi judíu, purtiʼ laaca ngueca esperanza gúpacaʼ. ¿Xi zanda guizíʼdinu de ca cosa risaca ni bizaaca lu Saa stiʼ Pentecostés que yaʼ?

«Nuu guiráʼ ca discípulo que ti lugar si» (Hechos 2:1-4)

4. ¿Xi dxiiñaʼ cayúninu tiempu riʼ ni laaca guca lu iza 33?

4 Casi maʼ bidúʼyanu ca, ndaaniʼ ti cuartu ni nuu luguiáʼ nuu ca discípulo que dxi biaba espíritu santu luguiacaʼ, biaʼsi ti gayuaa gande nuu raqué, dxi que nga bizulú guyuu primé congregación stiʼ ca xpinni Cristu que (Hech. 2:1). Ne para huadxí que mápeca guyuunisa mil de binni. Ne dede ca dxi que nga bizulú caroobaʼ xquidxi Dios. Tiempu riʼ, ndaaniʼ xquidxi Jehová nuu stale hombre ne gunaa ni nadxii Dios ne cayuni predicarcaʼ «ca noticia galán stiʼ Reinu lu guidubi guidxilayú para gunadiaga guiráʼ xixé guidxi ni» ante gueeda fin (Mat. 24:14).

5. ¿Xi ndaayaʼ ricaa ca xpinni Cristu ni qué rixeleʼ de congregación?

5 Primé congregación stiʼ ca xpinni Cristu que gucaneni ne guluuni gana ca ungidu ne ca ni beeda gaca «xcaadxi dendxuʼ» (Juan 10:16). Nabé bisisaca Pablo modo gucanesaa ca hermanu. Ngue runi bicaabe ra nuu ca xpinni Cristu de Roma: «Maʼ napaʼ gana guuyaʼ laatu para gabeʼ laatu diidxaʼ ni uquidxi fe stitu, o ugúʼsaanu gana laanu pur fe ni nápanu, cuʼtu gana naa pur fe stitu ne cuaaʼ gana laatu pur fe stinneʼ» (Rom. 1:11, 12).

ROMA, CAPITAL STIʼ TI IMPERIU

Tiempu bizaaca guiráʼ ni cá lu libru stiʼ Hechos, Roma nga guca guidxi jma naroʼbaʼ ne ni jma risaca. Laani nga capital stiʼ ti imperiu ni bigaanda dede Gran Bretaña hasta ladu guiaʼ stiʼ África, ne dede océano Atlántico hasta golfo Pérsico.

Ndaaniʼ guidxi Roma guyuu binni de gadxé gadxé cultura, raza, idioma ne religión. Cumu nápani stale carretera galán la? stale binni de guiráʼ ladu riné stale cosa ndaaniʼ guidxi riʼ. Gaxha de laani guyuu puertu stiʼ Ostia, raqué nga redandá barcu ni né stale binni ni zedané guiráʼ tipu guendaró ne cosa risaca para gutoo ndaaniʼ guidxi que.

Para lu primé siglu que, despué de ca dxi stiʼ Jesús, maʼ nuu jma de ti millón binni ndaaniʼ guidxi Roma. Zándaca biaʼ galaa de ca binni nabeza raqué nácacaʼ esclavu, ládecabe nuu binni malu, xcuidi ni bitoocabe o ni bisaanaʼ bixhózecaʼ o jñaacaʼ laacaʼ, ne ca prisioneru ni gunaazecabe lu guerra. Ne biʼniʼ conquistar general Pompeyo Jerusalén lu iza 63 ante de ca dxi stiʼ Jesús la? bedané stale esclavu judíu.

Stale de ca binni ni cadi naca esclavu que guizáʼ pobre laacaʼ ne gulézacaʼ ndaaniʼ caadxi edificiu de chupa chonna pisu ra nuu stale binni, ne apoyo si ni rudii gobiernu laacabe nga bibaninécabe. Neca zaqué, bicuí ca emperador que caadxi edificiu de luju. Caadxi de ca edificiu bíʼnicabe nga teatro ne estadiu naroʼbaʼ ra ridinde ca gladiador, ra raca carrera de carru ne xcaadxi saa ra zanda chuʼ guiráʼ clase binni sin quixe.

6, 7. ¿Ximodo cayuni cumplir xquidxi Jehová dxiiñaʼ bisaanané Jesús ca discípulo stiʼ?

6 Laaca dxiiñaʼ biʼniʼ ca xpinni Cristu de primé siglu que nga cayúninu yanna. Nga runi, cadi gusiaandanu ni gudxi Jesús ca xpinni: «Lagacané binni de guiráʼ guidxi gaca discípulo stinneʼ. Lacuunisa laacaʼ lu lá Bixhozeʼ, lu lá Xiiñiʼ ne lu lá espíritu santu. Lagusiidiʼ laacaʼ gúnicaʼ guiráʼ ni maʼ bineʼ mandar laatu» (Mat. 28:19, 20).

7 Tiempu riʼ ca testigu stiʼ Jehová nga caquiiñeʼ Dios para gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. Ne laaca ridxaagalúcabe guendanagana purtiʼ stale idioma riníʼ binni, peru neca zacá, cayúnicabe stipa para gaca traducir ca publicación ni riree de lu Biblia lu jma de ti mil idioma. ¿Ñee rúniluʼ stipa cadi guiaadxaluʼ nin ti reunión, guni predicarluʼ ne gacaneluʼ binni gaca discípulo stiʼ Cristu la? Pa zacá ni, guyuu nayecheʼ purtiʼ huaxiéʼ si binni napa privilegiu guiníʼ de lá Jehová.

8. ¿Xi ndaayaʼ ricaaluʼ pur nuuluʼ ndaaniʼ xquidxi Jehová?

8 Laaca maʼ bidii Jehová laanu ti familia ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú para gacanecaʼ laanu chuʼnu nayecheʼ ne cadi guireʼnu gana ca dxi nagana riʼ. Sicaríʼ gudxi Pablo ca xpinni Cristu de primé siglu que: «Naquiiñeʼ gucáʼ íquenu gacanésaanu ti guiale de ndaaniʼ ladxidoʼno gannaxhiisaanu ne gúninu cosa galán, ne cadi gusaana de chuunu ca reunión stinu, casi runi ca ni maʼ biaa cadi cheʼ. Ni gúninu nga cúʼsaanu gana laanu, ne jmaruʼ si yanna ra cadúʼyanu jma maʼ gaxha nuu dxi stiʼ Dios» (Heb. 10:24, 25). Ti ndaayaʼ nga chuʼluʼ ndaaniʼ xquidxi Jehová purtiʼ racá nga zanda cuʼ ca hermanu gana lii ne cuʼluʼ gana laacabe. Nga runi cadi guixéleluʼ de ca hermanu ne biʼniʼ stipa cadi guiaadxaluʼ nin ti reunión.

«Cayunadiaga cada tobi de laacaʼ caníʼ ca discípulo que idioma sticaʼ» (Hechos 2:5-13)

Cayuni predicar ca discípulo stiʼ Jesús ca judíu ne ca prosélito ndaaniʼ ti calle ra nuu stale binni.

«Binadiáganu caníʼcabe lu idioma stinu ca cosa ni biʼniʼ Dios né poder stiʼ» (Hechos 2:11).

9, 10. ¿Xi runi caadxi hermanu para guni predicarcaʼ binni ni riníʼ sti idioma?

9 ¡Guníʼ ique pabiáʼ biecheʼ ca judíu ne ca prosélito dxi que! Zándaca stale de laacaʼ ti idioma si nga riénecaʼ, griegu o hebreu. Peru dxi que «cayunadiaga cada tobi de laacaʼ caníʼ ca discípulo que idioma sticaʼ» (Hech. 2:6). Ora binadiaga binni ca noticia galán que lu diidxaʼ ni gulenecaʼ yendácani dede ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ. Yanna riʼ, maʼ qué raca milagru para guiníʼ ca xpinni Cristu gadxé gadxé idioma, peru rúnicaʼ stipa gusiidicaʼ binni de guiráʼ guidxi de Reinu stiʼ Dios. ¿Ximodo rúnicabe ni yaʼ? Nuu de laacabe riziidicabe sti idioma para chigacanécabe sti congregación ni nuu gaxha, ne nuu biaje dede riécabe sti guidxi. Nabé ridxagayaa binni stipa ni rúnicabe para guiziidicabe idioma sticaʼ.

10 Nga peʼ nga ni bizaaca Christine, laabe ne gadxe xpinni Cristu gucuaacabe ti cursu para guiziidicabe idioma gujaratí. Ora bidxaagabe ti compañera de dxiiñaʼ ni riníʼ idioma riʼ, bigapadiúxibe laa lu idioma que. Nabé bidxagayaa baʼdudxaapaʼ que ne gunabadiidxaʼ laabe xiñee caziidibe guiniʼbe ti idioma nagana. Nabé galán testimonio bidii Christine laabe. Ngue runi gudxi baʼdudxaapaʼ que laabe: «Rihuínnica nabé risaca mensaje rinetu ra nuu binni».

11. ¿Ximodo zanda gaca prepararnu para guni predicarnu binni ni riníʼ sti idioma?

11 Neca cadi guiranu zanda guizíʼdinu sti idioma, peru zanda gúninu stipa guinínenu binni de Reinu stiʼ Dios lu idioma riniʼcaʼ. ¿Ximodo yaʼ? Zanda iquíʼñenu aplicación JW Language® para guizíʼdinu ugapadiúxinu binni ni riníʼ sti idioma. Laaca zanda guizíʼdinu caadxi diidxaʼ ni gucaa binni chuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Jehová. Zanda gábinu laacabe chúʼcabe lu sitiu jw.org o dede zanda guluinu laacabe ca videu ne ca publicación ni nuu lu idioma ni riníʼcabe. Galán gúninu stipa iquíʼñenu ca ni biaʼ gándatiʼ. Pa gúninu ni la? guizáʼ nayecheʼ ziuʼnu cásica biʼniʼ sentir ca primé xpinni Cristu que ora bíʼyacaʼ pabiáʼ cadxagayaa ca binni que ora binadiágacaʼ ca noticia galán que lu diidxaʼ ni gulenecaʼ.

CA JUDÍU NI BIBANI MESOPOTAMIA NE EGIPTO

Ti historiador ni láʼ Emil Schürer guníʼ: «Ndaaniʼ guidxi Mesopotamia, Media ne Babilonia nga bibani ca binni ni zá de chii tribu [stiʼ Israel] ne de Judá purtiʼ ca asiriu ne ca babilonio nga yené laacabe raqué». Esdras 2:64 ruzeeteʼ dxi biree ca israelita de Babilonia, cuarenta y dos mil chonna gayuaa sesenta israelita biguetaʼ Jerusalén. Bizaaca ndiʼ lu iza 537 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Para lu primé siglu que Flavio Josefo bizeeteʼ maʼ nabani mil de judíu «ndaaniʼ guidxi Babilonia». Ne biaʼ lu siglu chonna ne gaayuʼ bicaa ca binni riʼ libru de ley ni binibiáʼcabe casi Talmud de Babilonia.

Lu caadxi documentu riete maca bibani ca judíu ndaaniʼ guidxi Egipto raca biaʼ chupa mil xhoopaʼ gayuaa iza. Tiempu riʼ nga bicaa Jeremías ti mensaje para ca judíu ni nuu ndaaniʼ caadxi guidxi stiʼ Egipto, casi ca ni nuu Nof o Menfis (Jer. 44:1). Gudiʼdiʼ si stale iza, dede lu iza 323 hasta lu iza 30 ante de ca dxi stiʼ Jesús, zándaca jmaruʼ stale binni yebíʼ ndaaniʼ guidxi Egipto. Laaca guníʼ Josefo maca guyuu ca judíu lade ca primé binni ni guleza Alejandría ne ra gudiʼdiʼ tiempu gucuaacabe ti parte de guidxi riʼ para cuézacabe. Ne para lu primé siglu despué de ca dxi stiʼ Jesús que la? sti historiador judíu láʼ Filón guníʼ, maʼ nabeza ti millón de israelita ndaaniʼ guidxi Egipto, «dede Libia hasta Etiopía».

«Bizuhuaa Pedro» (Hechos 2:14-37)

12. a) ¿Xi maca guníʼ profeta Joel de milagru ni guca lu Pentecostés que? b) ¿Xiñee maca cabeza ca xpinni Cristu de primé siglu que gaca cumplir ni guníʼ profeta Joel?

12 Relatu que ná «bizuhuaa Pedro» para guiniʼné ca binni ni zeeda de gadxé gadxé guidxi (Hech. 2:14). Bisiénebe laacaʼ caníʼ ca discípulo que gadxé gadxé idioma purtiʼ zaqué nga cayuni cumplir Dios profecía ni guníʼ profeta Joel: «Zudieeʼ espíritu stinneʼ guiráʼ clase binni» (Joel 2:28). Ne ngue peʼ nga ni cabézacabe gaca cumplir lu primé siglu que, purtiʼ ante cheʼ Jesús guibáʼ gudxi ca discípulo stiʼ: «Zanabaʼ Bixhozeʼ gudii laatu sti ayudante». Ne Jesús peʼ guníʼ laani nga «espíritu santu» (Juan 14:16, 17).

13, 14. ¿Ximodo guniʼné Pedro ca binni que, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe?

13 Né stale valor biluxe Pedro discursu stiʼ, sicaríʼ guníʼ: «Laganna dxichi, laatu, guiráʼ binni Israel, Jesús ni bicaatu lu yaga que, maʼ biʼniʼ Dios laabe Señor ne Cristu» (Hech. 2:36). Neca cadi guiráʼ diʼ ca binni que guyuucaʼ dxi biiticabe Jesús, peru cumu nácacabe parte de guidxi que la? laaca nápacabe donda pur laani. Peru neca zacá, né stale respetu guniʼné Pedro laacabe para ganda chindá ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Cadi nuube ugaanibe donda íquecaʼ, ni nuube nga gacanebe laacaʼ gaca arrepentircaʼ. Ne qué nidxiichicaʼ pur ni gúdxibe laacaʼ que, sínuque «gucaná ladxidoʼcaʼ» ne gunabadiidxacaʼ: «¿Xi naquiiñeʼ gúnidu yaʼ?». Bicaadiaga chaahuicabe Pedro purtiʼ guníʼ né stale respetu, ne zándaca pur ngue guca arrepentírcabe (Hech. 2:37).

14 Laaca caquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Pedro para ganda chindanu ndaaniʼ ladxidóʼ binni. Ora maʼ cayuni predicarnu cadi casi ziuunu gábinu binni cadi jneza ca ni runi cré. Lugar de nga la? jma galán guinínenu laacabe de xiixa tema ni runi crécabe ne ni runi crenu. Zacá zanda gacanenu laacabe guiénecabe ni ná Stiidxaʼ Dios. Ne stale biaje ora rininu né respetu cásica biʼniʼ Pedro la? jma riná ca binni ni nayá ladxidóʼ gucaadiágacaʼ ni rusiidiʼ Biblia.

CA XPINNI CRISTU DE PONTO

Lade ca ni bicaadiaga discursu guníʼ Pedro lu Pentecostés que nuu ca judíu de Ponto, ti guidxi ni nuu ladu guiaʼ de Asia Menor (Hech. 2:9). Dxi bibiguetaʼ ca judíu ndaaniʼ guidxi Ponto gucanecaʼ xcaadxi binni gaca xpinni Cristu, nga runi dxi bicaa apóstol Pedro primé carta stiʼ guníʼ cucaa ra nuu «ca ni reeche ndase neza Ponto» ne xcaadxi lugar (1 Ped. 1:1).g Despué laaca bicaa Pedro biʼniʼ sufrir ca xpinni Cristu riʼ ora gudíʼdicaʼ «lu gadxé gadxé guendanagana» pur fe sticaʼ (1 Ped. 1:6). Zándaca guzanándacabe ne bininácabe laacaʼ.

Ra gudiʼdiʼ iza jmaruʼ si gupa ca xpinni Cristu de Ponto guendanagana casi ca ni riete lu caadxi carta ni bicaa emperador Trajano ne Plinio el Joven, gobernador stiʼ provincia romana de Bitinia ne Ponto. Biaʼ lu iza 112, laga nuu Plinio guidxi Ponto, bicaa ti carta ra nuu Trajano ne gúdxibe laa naca ca xpinni Cristu ti peligru purtiʼ stale hombre, gunaa, xcuidi, binni pobre ne ricu cayácacaʼ xpinni Cristu. Laaca bisiénebe ora guni juzgarbe guiráʼ ca ni cheʼ nezalube pur nácacaʼ xpinni Cristu, rudiibe laacaʼ ti oportunidad para guiniʼcaʼ cadi dxandíʼ xpinni Cristu laacaʼ ne pa qué gúnicaʼ ni la? ruutibe laacaʼ. Ne ni cuʼ dí Cristu ne guzuxibi nezalú xcaadxi dios o nezalú estatua stiʼ Trajano la? rusaanabe laa libre, ne laapebe guniʼbe guirutiʼ zanda gucaa ca ni dxandíʼ xpinni Cristu guni xiixa zacá.

g Diidxaʼ «reeche ndase» zeeda ni de ti diidxaʼ griegu «diáspora» ne biquiiñecabe ni para guiníʼcabe de ca guidxi stiʼ ca judíu. Ndiʼ riníʼ stale de ca primé binni ni guca xpinni Cristu nácacaʼ judíu.

«Chúʼnisa cada tobi de laatu» (Hechos 2:38-47)

15. a) ¿Xi gudxi Pedro ca prosélito ne ca judíu que, ne xi bíʼnicaʼ? b) ¿Ñee pur gustu si guyuunisa ca binni de primé siglu que la?

15 Dxi cazaaca guiráʼ ndiʼ, sicaríʼ gudxi Pedro ca prosélito ne ca judíu ni bicaadiaga discursu que: «Lagaca arrepentir, ne chúʼnisa cada tobi de laatu» (Hech. 2:38). Ngue runi guyuunisa biaʼ chonna mil binni dxi que, zándaca ndaaniʼ ca tanque ni nuu Jerusalén ne ca ni nuu gaxha de raqué.e ¿Ñee pur gustu si guyuunisa guirácabe la? ¿Ñee zanda chúʼnisa binni ni cacaa estudiu ne xiiñiʼ ca hermanu neca caʼruʼ chuʼcaʼ listu para chúʼnisa ca la? Coʼ, cadi zacá diʼ ni. Ca prosélito ne ca judíu ni guyuunisa lu Saa stiʼ Pentecostés que, maca ruundacabe Biblia ne nuucabe ndaaniʼ ti guidxi ni runi adorar Jehová. Laaca maʼ bisihuínnicabe nadxiicabe Jehová purtiʼ nuu de laacabe guzá zitu para cheʼ Saa stiʼ Pentecostés que. Maʼ ni riaadxaʼ si gúnicabe nga guni crécabe dxandíʼ biseendaʼ Dios Jesucristu para guni ni nabe lu Guidxilayú riʼ. Biʼnisícabe ndiʼ, maʼ guyuucabe listu para gúnirucabe ni ná Dios peru yanna maʼ casi ti xpinni Cristu ni maʼ guyuunisa.

¿TUU NGA CA PROSÉLITO?

Discursu ni bidii Pedro lu Pentecostés que bicaadiaga «judíu ne prosélito» ni (Hech. 2:10).

Guyuu caadxi hombre ni biʼyaʼ guiaaziʼ guendaró lu ca hermanu de primé siglu que. Ne tobi de laacabe nga Nicolás «ti prosélito de Antioquía» (Hech. 6:3-5). Ca prosélito que nga ca binni ni cadi naca judíu, peru despué maʼ guyuucaʼ ndaaniʼ religión stiʼ ca judíu. Beeda gácacabe judíu purtiʼ gúpacabe Jehová casi Dios stícabe, yenándacabe Ley stiʼ Moisés ne laaca maʼ qué ñuni adorárcabe xcaadxi dios, bíʼnicabe ni runi ca israelita que, ne ca hombre la? guca circuncidarcaʼ.

Biree si ca israelita casi esclavu guidxi Babilonia lu iza 537 ante de ca dxi stiʼ Jesús, stale de laacaʼ yendézacaʼ sti guidxi peru qué nusaana de ninándacaʼ religión sticaʼ. Ngue runi guidubi naca Oriente Próximo ne xcaadxi lugar jma zitu binibiaʼcaʼ creencia stiʼ ca judíu. Caadxi escritor ni guyuu dxiqué casi Horacio ne Séneca guniʼcaʼ stale binni de gadxé gadxé guidxi guyuuláʼdxicaʼ creencia ne religión stiʼ ca judíu que, ngue runi guyuucaʼ ládecabe ne beeda gácacaʼ prosélito.

16. ¿Ximodo bisihuinni ca xpinni Cristu de primé siglu que nacháʼhuicaʼ?

16 Rihuinni dxíchica guluu Jehová ndaayaʼ ca xpinni Cristu que, relatu ca ná: «Guiráʼ ca ni cayuni cré que nuucaʼ juntu ne rudiicaʼ guiráʼ ni nápacaʼ para gacanésaacaʼ, rutoocaʼ layú sticaʼ ne ca cosa ni nápacaʼ ne riguiizicaʼ bueltu que biaʼ caquiiñeʼ cada tobi» (Hech. 2:44, 45).f Galán gácanu nachaʼhuiʼ casi ca xpinni Cristu de primé siglu que ne gudiʼnu de ni nápanu.

17. ¿Xi caquiiñeʼ guni tuuxa ni napa gana chúʼnisa?

17 Nga runi, ti binni ni racalaʼdxiʼ gudii xpida Jehová ne chúʼnisa naquiiñeʼ guni caadxi cosa ni rinabaʼ Stiidxaʼ Dios. Primé, caquiiñeʼ guiziidibe de lu Biblia (Juan 17:3). Guiropa, caquiiñeʼ gápabe fe ne gusihuínnibe dxandíʼ maʼ guca arrepentirbe de guidubi ladxidoʼbe (Hech. 3:19). Guionna, caquiiñeʼ guchaabe modo riníʼ íquebe ne modo laabe ne guzulú gúnibe ni ná Jehová lu xquendanabánibe (Rom. 12:2; Efes. 4:23, 24). Ne ora maʼ bíʼnibe ca ni bizéʼtenu riʼ la? maʼ zanda gúnibe ti oración ra gaca dedicarbe Jehová ne maʼ zanda chúʼnisabe (Mat. 16:24; 1 Ped. 3:21).

18. ¿Xi privilegiu risaca napa ca xpinni Cristu ni maʼ guyuunisa?

18 ¿Lii yaʼ? ¿Ñee maʼ guca dedicarluʼ ne maʼ guyuunísaluʼ casi xpinni Cristu la? Pa zacá ni, gunna dxichi laaca zudii Jehová lii espíritu santu stiʼ. Ne casi gucané Jehová ca discípulo de primé siglu que, laaca zanda gacanebe lii para gusiidiluʼ guiráʼ binni ni dxandíʼ de laabe. ¡Guizáʼ risaca privilegiu riʼ!

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Jerusalén, xquidxi ca judíu», ni zeeda lu yaza 23.

b Biiyaʼ ca cuadru ni láʼ «Roma, capital stiʼ ti imperiu», ni zeeda lu yaza 24; «Ca judíu ni bibani Mesopotamia ne Egipto», ni zeeda lu yaza 25, ne «Ca xpinni Cristu de Ponto», ni zeeda lu yaza 26.

c Biblia ná: biiyacabe «casi ludxi bele», ndiʼ rusihuinni dxi biaba espíritu santu luguiáʼ cada tobi de ca discípulo que, biiyacabe ni casi bele peru cadi dxandíʼ peʼ bele ni.

d Biiyaʼ cuadru ni láʼ «¿Tuu nga ca prosélito?», ni zeeda lu yaza 27.

e Zanda guchaaganu ndiʼ né ni bizaaca 7 de agosto de 1993 que, dxi guca ti asamblea internacional stiʼ ca testigu stiʼ Jehová ndaaniʼ guidxi Kiev (Ucrania). Dxi que guyuunisa gadxe mil tapa gayuaa chupa binni ndaaniʼ xhoopaʼ alberca. Biaʼsi chupa hora ne quince minutu bindaa para guyuunisa guirácabe.

f Ni bíʼnicabe riʼ, gucaneni stale binni para guiaana Jerusalén ne guiziidicaʼ jma ti gaca fe sticaʼ naguidxi. Bidii ca xpinni Cristu riʼ de ni nápacaʼ ne guirutiʼ ñuni obligar laacaʼ (Hech. 5:1-4).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir