BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • bt cap. 8 yaza 60-67
  • «Maʼ guirutiʼ nuchiiñaʼ congregación»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Maʼ guirutiʼ nuchiiñaʼ congregación»
  • Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • «¿Xiñee canazananduʼ naa pue?» (Hechos 9:1-5)
  • «Saulo, hermanu stinneʼ, Señor [...] biseendaʼ naa ra nuuluʼ» (Hechos 9:6-17)
  • «Bizulú biʼniʼ predicarbe de Jesús» (Hechos 9:18-30)
  • «Stale tu biʼniʼ cré Señor» (Hechos 9:31-43)
  • Gulí Jesús Saulo
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
  • Neza ni zeʼ Damasco
    Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia
  • Ñee zanda guchaa binni ni runi cosa malu la?
    Guizíʼdinu de Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ
  • «Jma galán nga guzuubaʼ binni diidxaʼ que guuti maniʼ»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
Biiyaʼ jma
Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
bt cap. 8 yaza 60-67

CAPÍTULO 8

«Maʼ guirutiʼ nuchiiñaʼ congregación»

Saulo, ti hombre ni nabé guzananda ca xpinni Cristu, despué biʼniʼ predicarbe né stale valor

Zeeda ni lu Hechos 9:1-43

1, 2. ¿Xi pur guyé Saulo Damasco?

MAYACA chindá caadxi hombre Damasco para guninacaʼ ca discípulo stiʼ Jesús, cueecaʼ laacabe de ra lídxicabe, gundiibicaʼ ne chinecaʼ laacabe Jerusalén para guni castigar Sanedrín que laacabe.

2 Xaíque stícabe nga Saulo.a Guyuube de acuerdu guutiʼ ca xcompañérube ti xpinni Cristu nachaʼhuiʼ láʼ Esteban ne biiyabe dxi biiticabe laa (Hech. 7:57-8:1). Ne despué guizáʼ feu modo guzanándabe ca xpinni Cristu ni nabeza Jerusalén. Ne cadi ngasi, laaca gudixhe íquebe gunduuxebe tutiica hombre o gunaa ni guidxélabe lu neza stiʼ Dios purtiʼ guizáʼ nanaláʼdxibe laacaʼ (Hech. 9:1, 2; biiyaʼ cuadru ni láʼ «Gucuaa Saulo autoridad para cheʼ Damasco», ni zeeda lu yaza 61).

3, 4. a) ¿Xi bizaaca Saulo? b) ¿Xi pregunta zacábinu lu capítulo riʼ?

3 Laga zeʼ Pablo ne ca xcompañeru Damasco, málasi bizaaniʼ ti biaaniʼ luguiáʼ Saulo, bisicheepaʼ ni lú ne biaba layú. Ora biʼyaʼ ca xcompañérube ni cazaaca que la? guizáʼ bidxíbicaʼ. Óraque biree ti ridxi de guibáʼ ne ná rabi laabe: «Saulo, Saulo, ¿xiñee canazananduʼ naa pue?». Guizáʼ cadxibi Saulo bicabi laabe: «Señor, ¿tu lii yaʼ?». Peru jmaruʼ si bidxagayaa Saulo ora binadiaga guniʼbe: «Naa nga Jesús, ni canazananduʼ» (Hech. 9:3-5; 22:9).

4 ¿Xi zanda guizíʼdinu de ca primé diidxaʼ gudxi Jesús Saulo? ¿Xiñee galán gánnanu xi guiráʼ bizaaca para beeda gaca Saulo ti xpinni Cristu? ¿Xi biʼniʼ ca xpinni Cristu tiempu qué nizanándacabe laacaʼ, ne xi zanda guizíʼdinu de laani?

GUCUAA SAULO AUTORIDAD PARA CHEʼ DAMASCO

¿Xiñee gupa Saulo autoridad para guinaaze ca xpinni Cristu ni nabeza sti guidxi? Guca ni purtiʼ gupa sumo sacerdote ne Sanedrín que autoridad luguiáʼ guiráʼ judíu ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú. Ne zándaca laaca gupa sumo sacerdote que autoridad para chiné tuuxa gubaanaʼ Jerusalén o sti guidxi para gaca juzgar. Ngue runi gucané ca carta stiʼ sumo sacerdote que Saulo para ganda guni apoyar ca ancianu stiʼ ca sinagoga nuu Damasco que laa (Hech. 9:1, 2).

Bidii ca romanu que lugar guni juzgar ca judíu binni xquídxicaʼ. Casi apóstol Pablo la? lu Biblia riete «gaayuʼ biaje guluu ca judíu 39 golpe» laabe (2 Cor. 11:24). Laaca ruzeeteʼ Primé Libru stiʼ Macabeos, lu iza 138 ante de ca dxi stiʼ Jesús biseendaʼ ti cónsul romanu carta ra nuu rey de Egipto Tolomeo VIII ne gúdxibe laa ca diidxaʼ riʼ: «Pa chigucaachilú tuuxa hombre de [Judea] xquídxitu laguni entregar laabe sumo sacerdote Simón para guni castigar laabe casi ná ley» (1 Macabeos 15:21, Biblia de América). Lu iza 47 ante de ca dxi stiʼ Jesús guníʼ Julio César dxandíʼ napa ca sumo sacerdote autoridad ne dede zanda guni chaahuicabe ca guendanagana ni rapa ca judíu pur ca costumbre sticaʼ.

«¿Xiñee canazananduʼ naa pue?» (Hechos 9:1-5)

5, 6. ¿Xi rizíʼdinu de ni gunabadiidxaʼ Jesús Saulo?

5 Ora guniʼné Jesús Saulo dxi zeʼ Damasco, qué ninabadiidxabe laa: «¿Xiñee canazananduʼ ca discípulo stinneʼ pue?», sínuque gúdxibe laa: «¿Xiñee canazananduʼ naa pue?» (Hechos 9:4). Ndiʼ rusihuinni laaca racaná Jesús ora runinácabe ca xpinni (Mat. 25:34-40, 45).

6 Nga runi, pa cucaalúcabe lii pur nácaluʼ xpinni Cristu la? gunna dxiichiʼ nanna Jehová ne Jesús xi cazaacaluʼ (Mat. 10:22, 28-31). Zándaca cadi oraqueca guiree ca guendanagana nápaluʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi gucané Saulo para biiticabe Esteban ne dxi guxubiyube ca xpinni Cristu de Jerusalén para guleebe laacaʼ de ndaaniʼ lídxicaʼ la? biiyaʼ Jesús ni peru qué nucueezabe ni oraqueca (Hech. 8:3). Peru cadi guiaandaʼ lii biquiiñeʼ Jehová Jesús para bidii stipa Esteban ne ca discípulo que para cadi gucheenecaʼ laabe.

7. ¿Xi caquiiñeʼ gúniluʼ para guni huantarluʼ ora sanándacabe lii?

7 ¿Xi zacané lii guni huantarluʼ ora sanándacabe lii yaʼ? Primé, gudixhe ique cadi gucheeneluʼ Jehová neca gueeda intiica guendanagana. Guiropa, gunabaʼ Jehová gacané lii (Filip. 4:6, 7). Guionna, cadi guquíxeluʼ ni gúnicabe lii, bisaana ni lu náʼ Jehová (Rom. 12:17-21). Ne guidapa, gupa confianza zudii Jehová stipa lii para guni huantarluʼ intiica guendanagana dede ora cueebe ni (Filip. 4:12, 13).

«Saulo, hermanu stinneʼ, Señor [...] biseendaʼ naa ra nuuluʼ» (Hechos 9:6-17)

8, 9. ¿Ximodo biʼniʼ sentir Ananías ora gudxi Jesús laa xi guni?

8 Gudxi si Jesús Saulo tu laa la? gúdxibe laa: «Biasa ne biuu ndaaniʼ guidxi ca, ne racá zábicabe lii xi naquiiñeʼ gúniluʼ» (Hech. 9:6). Cumu cadi cayuuyaʼ Saulo la? ngue runi gunaazecabe náʼ ne biuunécabe laa Damasco, ne chonna gubidxa biʼniʼ orarbe ne biʼniʼ ayunarbe. Laga cazaacaʼ guiráʼ ngue, guniʼné Jesús Ananías de ti hombre láʼ Saulo. Naca Ananías ti hombre ni runi adorar Dios «ne guiráʼ ca judíu ni nabeza raqué riniʼcaʼ bien» de laa (Hech. 22:12).

9 Zándaca dede qué guidxela Ananías xi guni. Purtiʼ xaíque stiʼ congregación, Jesucristu peʼ, ni biasa de lade gueʼtuʼ nga cayabi laabe chebe ra nuu Saulo. ¡Ti privilegiu risaca ni, peru laaca nabé cadxíbibe hombre riʼ! Ngue runi gúdxibe Jesús: «Señor, huayunadiagaʼ riníʼ stale binni pabiáʼ huayuniná hombre riʼ ca discípulo stiluʼ ni nuu Jerusalén. Ne maʼ bidii ca sacerdote principal laabe autoridad raríʼ para guinaazebe guiráʼ ca discípulo stiluʼ» (Hech. 9:13, 14).

10. ¿Xi bisihuinni Jesús pur modo guniʼné Ananías?

10 Qué nidindené diʼ Jesús Ananías pur nuu xizaa, peru gudxi Jesús laabe xi guiráʼ caquiiñeʼ gúnibe ne bisiene laabe né diidxaʼ nadóʼ xiñee caquiiñeʼ chebe ra nuu Saulo. Sicaríʼ gudxi Jesús laabe: «Guyé, purtiʼ maʼ gulieeʼ hombre riʼ para guiníʼ de naa ndaaniʼ guiráʼ guidxi, cásica ra nuu rey ne ra nuu ca xiiñiʼ Israel. Naa zulueeʼ laabe guiráʼ ni zuni sufrirbe pur nácabe tobi de ca discípulo stinneʼ» (Hech. 9:15, 16). Nagueendaca biʼniʼ Ananías ni gudxi Jesús laa ne guyé ra nuu Saulo, hombre ni guzananda ca xpinni Cristu que, ne gúdxibe laa: «Saulo, hermanu stinneʼ, Señor Jesús ni bíʼyaluʼ neza zeedaluʼ que nga biseendaʼ naa ra nuuluʼ ti ganda gúʼyaluʼ ne guidxaluʼ de espíritu santu» (Hech. 9:17).

11, 12. ¿Xi rizíʼdinu lu relatu ra riete Jesús, Ananías ne Saulo?

11 ¿Xi rizíʼdinu de relatu riʼ yaʼ? Tobi de ca cosa ni rizíʼdinu nga zániru Jesús lu dxiiñaʼ de predicación, casi biʼniʼ prometerbe ni (Mat. 28:20). Neca qué runadiáganu Jesús ca dxi riʼ, peru riquiiñebe mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza para gacané laanu guni predicarnu (Mat. 24:45-47). Runi dirigir Grupu ni Zániru ca publicador ne ca precursor para ganda guidxélacaʼ binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Jesús ne gaca xpínnibe. Ne casi bidúʼyanu lu capítulo gudiʼdiʼ que, stale de ca binni riʼ laapecaʼ gunábacaʼ Dios lu ti oración guseendaʼ tuuxa ra nuucaʼ (Hech. 9:11).

12 Bizuubaʼ Ananías diidxaʼ ne biʼniʼ ni gunabaʼ Jesús laa, ngue runi guluu Jehová ndaayaʼ laabe. ¿Yanna laanu yaʼ? ¿Ñee cayúninu stipa pur gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios neca nuu biaje ridxíbinu gúninu ni la? Nuu xpinni Cristu guizáʼ ridxibi ora chiguni predicar de yoo pur yoo ne guiniʼné binni ni qué runibiáʼ. Xcaadxi ridxibi guni predicar ra nuu xiixa negocio, lu calle, pur teléfono o pur carta. Pa nga nga ni rizaacanu la? zanda chinándanu ejemplu stiʼ Ananías. Cumu gúcabe nadxibalú la? gunda gucanebe Saulo guicaa espíritu santu.b Laaca gunda bíʼnibe ni gudxi Jesús laabe purtiʼ gúpabe confianza laa ne biiyabe Saulo casi ñaca maʼ naca ti hermanu. Laanu laaca zanda gácanu nadxibalú pa gápanu confianza Jesús nga cayuni dirigir predicación, pa gúninu stipa pur guiénenu ni runi sentir binni ne pa guidúʼyanu ca binni ni ruchibi laanu casi tobi ni zanda gueeda gaca hermanu stinu (Mat. 9:36).

«Bizulú biʼniʼ predicarbe de Jesús» (Hechos 9:18-30)

13, 14. ¿Xi zanda guiziidiluʼ de ejemplu stiʼ Saulo pa cayuni estudiarluʼ Biblia peru caʼruʼ chuʼnísaluʼ yaʼ?

13 Nagueendaca biʼniʼ Saulo ni biziidiʼ. Casi peʼ bíʼyabe sti biaje guyuunísabe ne bizulú guca reunírnebe ca discípulo de Damasco. Ne cadi ngasi, laaca «nagueendaca biuube ndaaniʼ ca sinagoga que ne bizulú biʼniʼ predicarbe de Jesús, caniʼbe laa nga Xiiñiʼ Dios» (Hech. 9:20).

14 ¿Xi zanda guiziidiluʼ de ejemplu stiʼ Saulo pa cayuni estudiarluʼ Biblia peru caʼruʼ chuʼnísaluʼ yaʼ? Risaca nga gúniluʼ ni caziidiluʼ. Ora biʼyaʼ Saulo milagru ni biʼniʼ Jesús que gucané ni laa quixheʼ ique gaca xpinni Cristu. Cadi guiaandaʼ laanu laaca guyuu binni ni biʼyaʼ ca milagru biʼniʼ Jesús, peru qué nucaa íquecaʼ ñuunísacaʼ ne ñácacaʼ xpinni Cristu. Nga peʼ nga ni bizaacaʼ ca fariseu ni biʼyaʼ bisianda Jesús ti hombre nabidxi ti chú náʼ, ne ngaca bizaacaʼ stale judíu ni biʼyaʼ dxi gundísabe Lázaro (Mar. 3:1-6; Juan 12:9, 10). Peru maʼ gadxé guca Saulo de laacabe purtiʼ laa bidii lugar bichaa Dios ladxidóʼ ne xquendabiaaniʼ, ¿xiñee bidiibe lugar yaʼ? Purtiʼ nabé gunnaxhiibe Dios, qué nidxíbibe xi niníʼ ique binni de laabe ne bisisácabe modo biá Jesús laabe (Filip. 3:8). Pa chinándaluʼ ejemplu stiʼ Saulo la? qué zudiiluʼ lugar gucueeza tuuxa o xiixa lii de guni predicarluʼ ne chuʼnísaluʼ.

15, 16. ¿Xi biʼniʼ Saulo ndaaniʼ ca sinagoga que, ne xi biʼniʼ sentir ca judíu de Damasco ora bíʼyacaʼ laabe?

15 Laguiníʼ ique ximodo biʼniʼ sentir ca judíu que ora bíʼyacaʼ cusiidiʼ Saulo de Jesús ndaaniʼ ca Sinagoga que. ¡Zándaca dede bidxiichicabe ne qué nidxélacabe xi ñúnicabe tantu cadxagayaacabe! Dede gunabadiidxacabe: «¿Cadi ndiʼ nga xa hombre ni nabé bininá ca discípulo stiʼ Jesús ndaaniʼ guidxi Jerusalén la?» (Hech. 9:21). Ne para gusiene Saulo ca binni que xiñee bichaa modo riníʼ ique la? gupa xidé bidiibe laacaʼ «prueba ni cusihuinni Jesús nga Cristu» (Hech. 9:22). Peru cadi guiráʼ diʼ binni nga riuu razón neca gudiicabe laacaʼ xiixa prueba. Ngue runi qué zanda diʼ gucaabe ca binni que gusaanacaʼ ca costumbre sticaʼ ne guchaacaʼ modo riníʼ íquecaʼ. Peru neca zaqué qué niree Saulo gana.

16 Chonna iza despué gudixhe ique ca judíu modo guuticaʼ laabe (Hech. 9:23; 2 Cor. 11:32, 33; Gál. 1:13-18). Ngue runi, ora gunna Saulo xi cá íquecabe gúnicabe, nagueendaca bixooñeʼ de ndaaniʼ guidxi que. Lucas bizeeteʼ «gucuaa ca discípulo stibe laabe ti huaxhinni, guluucaʼ laabe ndaaniʼ ti dxumi ne gundétecaʼ laabe ra ventana stiʼ muru que» (Hech. 9:25). Ni guníʼ Lucas riʼ rusihuinni zándaca guyuu binni ni bicaadiaga laabe ndaaniʼ guidxi Damasco ne beeda gaca xpinni Cristu.

17. a) ¿Xi runi stale binni ora rusíʼdinu laacaʼ de Jehová? b) ¿Xi cadi naquiiñeʼ gusaana de gúninu, ne xiñee?

17 Ora bizululuʼ cayuni estudiarluʼ Biblia, ¿xi biʼniʼ familia stiluʼ, ca xhamíguluʼ ne ca ni runibiaʼluʼ? Zándaca guníʼ íqueluʼ ora guni predicarluʼ laacabe ziuuláʼdxicabe ni caziidiluʼ, ne zándaca nuu de laacabe maʼ caziidicaʼ de Jehová, peru stale de laacabe coʼ. Ne laaca zándaca huaxiéʼ galán modo biʼniʼ tratar ca familia stiluʼ lii ne dede bicaalucaʼ lii (Mat. 10:32-38). Pa zacá ni la? cadi guireeluʼ gana, biʼniʼ ni jneza ne siempre biyubi modo gusiidiluʼ laacabe de Jehová, zacá zándaca zuchaacabe modo laacabe (Hech. 17:2; 1 Ped. 2:12; 3:1, 2, 7).

18, 19. a) ¿Xi bizaaca pur gucané Bernabé Saulo? b) ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Bernabé ne Saulo?

18 Ora biguetaʼ Saulo Jerusalén, qué ñuni cré ca discípulo que pa maʼ xpinni Cristu laabe. Peru ora gudxi Bernabé laacaʼ dxandíʼ maʼ naca Saulo ti xpinni Cristu la? bidxagalucaʼ laabe né guendanayecheʼ ne biaananebe laacaʼ ti tiempu (Hech. 9:26-28). Neca qué ganna Saulo ximodo guiniʼné binni, peru qué nituílube niníʼnebe laacaʼ de ca noticia galán stiʼ Reinu (Rom. 1:16). Qué nidxíbibe ne biʼniʼ predicarbe lugar ra guzanándabe ca xpinni Cristu. Nabé bidxiichi ca judíu que ora bíʼyacaʼ maʼ naca hombre ni ná zunitilú ca xpinni Cristu que ti discípulo stiʼ Jesús, ngue runi guníʼ íquecaʼ guuticaʼ laabe. Peru ora gunna ca hermanu que ni cá íquecabe gúnicabe la? «yenecaʼ laabe Cesarea ne biseendacaʼ laabe Tarso» (Hech. 9:30). Biquiiñeʼ Jesús ca hermanu que para gábicaʼ Saulo xi guni, ne cumu bizuubabe diidxaʼ la? laabe ne ca hermanu que guleendúcabe ni galán.

19 De ndaaniʼ ladxidóʼ Bernabé biale gacané Saulo ne ndiʼ gucané laacabe para jma gaca xhamígucabe. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Bernabé yaʼ? Zanda gacanenu ca ni nacubi guca publicador, guni predicarnenu laacabe o gacanenu laacabe gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Jehová. Pa gúninu ni la? zaguu Jehová ndaayaʼ laanu. Peru ¿laga pa laanu nga ni nacubi ca yaʼ? ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Saulo? Gudiʼnu lugar gacané ca hermanu ni napa experiencia laanu. Pa gúninu zacá la? zuni predicarnu jma jneza, ziuʼnu nayecheʼ ne zadxélanu xhamígunu ni qué zusaana laanu.

«Stale tu biʼniʼ cré Señor» (Hechos 9:31-43)

20, 21. ¿Ximodo huayuni aprovechar ca xpinni Jehová de dxiqué ne de yanna tiempu ra guirutiʼ tu nuchiiñaʼ laacaʼ?

20 ¿Xi bizaaca despué de guca Saulo discípulo ne biree de Jerusalén? «Ca dxi que, guidubi naca Judea, Galilea ne Samaria, maʼ guirutiʼ nuchiiñaʼ congregación» (Hech. 9:31). ¿Ximodo biʼniʼ aprovechárcabe tiempu riʼ yaʼ? (2 Tim. 4:2). Relatu stiʼ Hechos ná jmaruʼ si «naguidxi guca fe» stiʼ ca xpinni Cristu que «purtiʼ ridxíbicaʼ Jehová ne purtiʼ zinándacaʼ ni ná espíritu santu». Guca ndiʼ purtiʼ biquidxi ca hermanu que fe stiʼ ca discípulo ne gudixhe chaahuicabe modo gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación. Nga peʼ nga ni biʼniʼ Pedro purtiʼ guluube ganna ca hermanu de guidxi Lida ne ca ni nuu lugar ra napampa stiʼ Sarón ne pur ni bíʼnibe riʼ stale binni «biʼniʼ crecaʼ Señor» (Hech. 9:32-35). Nabé gucanesaa ca discípulo que ne gudixhe íquecaʼ guni predicarcaʼ ca noticia galán lugar de gúnicaʼ xcaadxi cosa ne ngue nga gucané laacabe chuʼ fe stícabe naguidxi. Ne pur ngue la? jmaruʼ si «bidale ca hermanu».

21 Ra ziluxe siglu gande, laaca guyuu ti tiempu ra guirutiʼ nuchiiñaʼ ca testigu stiʼ Jehová ndaaniʼ stale guidxi. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ málasi maʼ qué ñuu ca gobiernu ni bicueeza dxiiñaʼ stinu. Ngue runi stale hermanu biʼniʼ aprovechar tiempu riʼ para guni predicar ne guizáʼ galán ni guleenducaʼ.

22. ¿Ximodo zanda iquíʼñenu libertad ni nápanu ca dxi riʼ para guni predicarnu?

22 Pa nabézaluʼ ndaaniʼ ti guidxi ra cadi canazanándacabe ca xpinni Jehová, ¿ñee cayuni aprovecharluʼ ni la? Cadi guiaandaʼ lii ni racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nga guicá íqueluʼ gápaluʼ stale cosa risaca ti maʼ cadi gúniluʼ xhiiñaʼ Jehová (Mat. 13:22). ¡Cadi guiábaluʼ lu trampa ca! Biʼniʼ aprovechar libertad ni nápaluʼ yanna para guni predicarluʼ ne cuʼluʼ gana ca hermanu de congregación. Purtiʼ málasi zanda guchaa xquendanabáninu.

23, 24. a) ¿Xi chupa cosa nabé risaca rusiidiʼ relatu stiʼ Tabita laanu? b) ¿Xi caquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu?

23 Guiníʼ íquenu de ni bizaacaʼ ti gunaa xpinni Cristu ni láʼ Tabita o Dorcas,c ni guleza ndaaniʼ guidxi Jope gaxha de Lida. Biquiiñeʼ gunaa riʼ tiempu stiʼ jneza ne ca cosa ni napa, Biblia ná: «Nabé runi gunaa riʼ stale cosa galán ne laaca nabé racanebe ca pobre». Peru málasi ti dxi guca huarabe ne nagueendacaʼ gútibe, guizáʼ guyuu ca xpinni Cristu de Jope triste ne jmaruʼ si ca viuda ni gucanebe. Peru ora yendá Pedro ra lídxibe maʼ para igaachibe, biʼniʼ ti oración ne despué biʼniʼ ti milagru ni qué huayuni nin tobi de ca apóstol que: bisibani laabe. Óraque gudxi Pedro ca viuda ne ca hermanu que chuʼcaʼ ndaaniʼ yoo que para gúʼyacaʼ maʼ nabani Tabita sti biaje. ¡Nanna pabiáʼ biéchecabe ora bíʼyacabe maʼ bibánibe yaʼ! Nanna dxiichinu gucané milagru riʼ laacabe gudxiilúcabe ca prueba ni zeeda despué. Laaca «gunna guidubi naca guidxi Jope de laani, ne stale tu biʼniʼ cré Señor» (Hech. 9:36-42).

Cusigaʼdeʼ ti hermana guieʼ ti hermana ni maʼ huaniisi ne huará.

¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Tabita?

24 Rusiidiʼ relatu riʼ laanu chupa cosa nabé risaca. Primé, ni málasi zanda gunítinu xquendanabáninu, nga runi nabé risaca iquíʼñenu ni jneza ne gápanu ti lá galán nezalú Dios (Ecl. 7:1). Guiropa, caquiiñeʼ guni crenu dxandíʼ zandisaʼ Jehová ca binni ni maʼ gutiʼ. Qué nusiaandaʼ Jehová guiráʼ cosa galán biʼniʼ Tabita ne guluube ndaayaʼ laa. Zanda chuʼnu seguru laaca qué zusiaandaʼ Jehová guiráʼ stipa ni rúninu ne pa gueeda gátinu ante gueeda Armagedón la? zusibánibe laanu sti biaje (Heb. 6:10). Nga runi, cadi gusaana de gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios «né stale gana ora galán nuu tiempu ne ora nuu guendanagana» (2 Tim. 4:2).

SAULO, TI FARISEU

Lu Hechos 7:58 riete dxi biiticabe Esteban que, nuu «ti joven láʼ Saulo» raqué, de guidxi Tarso laabe, capital stiʼ Cilicia, ti guidxi stiʼ Roma ni riaana ladu gueteʼ stiʼ Turquía. Stale judíu guleza ndaaniʼ guidxi riʼ. Laapebe guniʼbe: «Biʼniʼ circuncidárcabe naa lu xhono gubidxa de guleʼ, de guidxi Israel naa, de tribu stiʼ Benjamín, hebreu naa dede dxi guleʼ ne xiiñiʼ binni hebreu naa; gucaʼ ti fariseu ni rinanda ley» (Filip. 3:5).

Saulo, ti fariseu.

Biniisibe ndaaniʼ guidxi Tarso, ti lugar ra nuu stale binni griegu, ra rúnicabe negocio ne nuu stale binni ricu. Riniʼbe diidxaʼ griegu neca zándaca dxi nahuiinibe guyebe scuela stiʼ ca judíu. Dxiiñaʼ biʼniʼ Saulo nga guni carpa o tienda de campaña purtiʼ laani nga tobi de ca dxiiñaʼ ni nabé rúnicabe dxiqué. Ne zándaca de dxi nahuiinibe bisiidiʼ bixhózebe ni laabe (Hech. 18:2, 3).

Laaca ruzeeteʼ Biblia nápabe ciudadanía stiʼ Roma dede dxi gúlebe (Hech. 22:25-28). Zándaca tobi de ca familia stibe nga gupa ciudadanía stiʼ Roma primeru, neca qué riete peʼ lu Biblia ximodo beeda gápacabe ni. Ni nánnanu nga pur gupa familia stiʼ Saulo ciudadanía stiʼ Roma, gúcacabe binni risaca ndaaniʼ guidxi que. Pur modo biniisibe ne scuela ni guzabe gucaneni laabe guiénebe ca judíu, ca griegu ne ca romanu.

Zándaca dxi nápabe biaʼ 13 iza, biʼniʼ viajarbe 840 kilómetru de Tarso para yendabe Jerusalén ti ganda chebe scuela raqué, ne raqué bisiidiʼ Gamaliel laabe, ti maestru ni nabé biʼniʼ respetar ca fariseu (Hech. 22:3).

Ndaaniʼ scuela ra guyebe que, riziidicabe relatu ni zeeda lu Biblia de memoria ne ley oral stiʼ ca judíu, zanda guininu casi ñaca guyebe ti universidad. Para tiempu que pa gusiidiʼ ti maestru casi Gamaliel tuuxa la? dxandíʼ peʼ zeeda gaca ti binni risaca ora guiniisi ne nga peʼ nga ni bizaaca Saulo. Laapebe guniʼbe: «Lade stale binni xquidxeʼ ni napa biaʼ iza napaʼ, naa nga ni jma ziyuni progresar lu religión stiʼ ca judíu, purtiʼ jma gucuá iqueʼ chinandaʼ de guidubi ladxiduáʼ guiráʼ ni bisiidiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ naa» (Gál. 1:14). Ne cumu nabé gucuá íquebe chinándabe tradición stiʼ ca judíu la? bicaani laabe sanándabe ca xpinni Cristu de primé siglu que.

TABITA, TI GUNAA NI BIʼNIʼ «STALE COSA GALÁN»

Cusigaʼdeʼ Tabita lari ti binni ni canabaʼ gacanebe laa.

Tabita nga ti gunaa xpinni Cristu ni bibani ndaaniʼ guidxi Jope, ti guidxi ni riaana ruaa nisadóʼ. Nabé gunnaxhii ca hermanu de congregación laabe purtiʼ rúnibe «stale cosa galán ne laaca nabé racanebe ca pobre» (Hech. 9:36). Dxiqué ca judíu ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi ra nuu stale binni ni cadi judíu gúpacaʼ chupa lacaʼ: zándaca tobi ca hebreu o arameu, ne stobi ca griegu o latín. Casi gunaa riʼ la? Tabita nga labe lu diidxaʼ arameu ne Dorcas labe lu diidxaʼ griegu, guiropaʼ lá riʼ raca significar ca ni «gacela».

Zándaca ni málasi guca huará Tabita ne guti. Ne cumu rinándacabe costumbre stiʼ binni de tiempu que la? ngue runi gudiibicabe cuerpu stibe ne gudíxhecabe laabe ndaaniʼ ti cuartu nuu luguiáʼ, zándaca ra lídxibe. Cumu guizáʼ nandáʼ Oriente Medio la? nagueendaca naquiiñeʼ gucaachicabe ti binni ni guti, dxiqueca o ti dxi despué. Ora gunna ca xpinni Cristu de Jope nuu Pedro ndaaniʼ guidxi Lida, ni riaana biaʼ tapa hora a pie de raqué (18 kilómetru), biseendacaʼ chupa hombre para gabi laabe gueedabe purtiʼ zudii tiempu laabe guedandabe ante igaachiʼ gueʼtuʼ que (Hech. 9:37, 38). Ti hombre ni nanna stale de tema riʼ, guníʼ: «Dxiqué ora guseendaʼ ca judíu ti mensaje, chupa binni nga ruseendacaʼ, tobi para guiníʼ mensaje que ne stobi para guiníʼ dxandíʼ ni nabe ca».

Relatu riʼ ná ora yendá Pedro: «Yenécabe laabe ndaaniʼ cuartu ni nuu luguiáʼ que. Ne bidxaagalú guiráʼ ca viuda laabe ne cayuunacaʼ ora culuiʼcaʼ laabe guiráʼ lari ni gudiba Dorcas dxi nabani» (Hech. 9:39). Ngue runi nabé gunnaxhii ca hermanu que Dorcas, purtiʼ guizáʼ riuuláʼdxibe quíbabe xhábacaʼ. Qué gánnanu pa laabe nga riziʼbe ca lari que o pa riguíbasibe xhaba ca hermanu. Modo tiica si gúcani nabé gunnaxhii ca hermanu laabe purtiʼ nacháʼhuibe ne «nabé racanebe ca pobre».

Guizáʼ gucaná ladxidóʼ Pedro ora guyuu ndaaniʼ cuartu que. Ti hombre ni nabé runi estudiar Biblia láʼ Richard Lenski bisiene: «Maʼ gadxé modo bíʼnacabe dxi gutiʼ Dorcas que modo bíʼnacabe dxi guti xiiñiʼ Jairo, purtiʼ dxi guti xiiñiʼ Jairo gudíxecabe flautista ne binni para chiguuna raqué, peru dxi guti Dorcas cadi biʼnisícabe pur cayuunacabe» (Mat. 9:23). Dxandíʼ peʼ cayuubaʼ ladxidóʼ ca binni que. Cumu qué riete de xheelabe lu relatu riʼ la? stale tu ná soltera laabe.

Dxi biseendaʼ Jesús ca discípulo stiʼ chiguni predicar bidiibe laacaʼ poder ne gúdxibe laacaʼ: «Lagusibani ca gueʼtuʼ» (Mat. 10:8). Maca biiyaʼ Pedro modo bisibani Jesús caadxi binni, casi dxi bisibánibe xiiñiʼ Jairo, peru qué riete diʼ pa maca biʼniʼ ca apóstol ti milagru casi ni bizaaca riʼ (Mar. 5:21-24, 35-43). Óraque gulee Pedro guiráʼ ca binni ni nuu ndaaniʼ cuartu que, bizuxibi ne biʼniʼ orar ne málasi bixheleʼ lú Tabita ne gurí. ¡Nanna pabiáʼ biecheʼ ca viuda ne ca xpinni Cristu de Jope ora biluíʼ Pedro laacabe maʼ nabani hermana stícabe sti biaje yaʼ! (Hech. 9:40-42).

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Saulo, ti fariseu», ni zeeda lu yaza 62.

b Ca apóstol que si nga zanda gudiicaʼ espíritu santu. Peru biaje riʼ bidii Jesús autoridad Ananías para gudii ni Saulo. Ndiʼ rusihuinni bidii Jesús Saulo espíritu santu para guni predicar sin guiree gana purtiʼ xadxí qué ziuu gaxha de ca apóstol que.

c Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Tabita ti gunaa ni biʼniʼ “stale cosa galán”», ni zeeda lu yaza 67.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir