BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • bt cap. 14 yaza 108-115
  • Guirácabe gucuaacabe ti decisión

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Guirácabe gucuaacabe ti decisión
  • Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • «Biaʼsi ni né ni bicaa ca Profeta» (Hechos 15:13-21)
  • Gulícabe «chupa chonna hombre» para guseendacabe (Hechos 15:22-29)
  • «Guizáʼ biéchecabe purtiʼ guluuni gana laacabe» (Hechos 15:30-35)
  • Ximodo runi Grupu ni Zaniruʼ xhiiñaʼ
    Tuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
  • Tuu nga zániru nezalú xquidxi Dios yanna riʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2017
  • «Biʼniʼ discutírcabe stale»
    Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Dxiiñaʼ ni runi «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza»
    ¡Zanda guibániluʼ nayecheʼ! Ti libru ni zacané lii guiéneluʼ ni ná Biblia
Biiyaʼ jma
Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
bt cap. 14 yaza 108-115

CAPÍTULO 14

Guirácabe gucuaacabe ti decisión

Gucuaa grupu ni zániru ni guyuu lu primé siglu que ti decisión ni gucané ca congregación que chuʼcaʼ tobi si

Zeeda ni lu Hechos 15:13-35

1, 2. a) ¿Xi pregunta nabé risaca naquiiñeʼ guicabi grupu ni zániru ni guyuu lu primé siglu que? b) ¿Xi gucané laacabe guicaacabe decisión jneza yaʼ?

NUU ca apóstol ne ca ancianu reunidu ndaaniʼ ti sala ni nuu Jerusalén, cayuuyadxísaacaʼ purtiʼ maʼ bedandá ora guicaacaʼ ti decisión nabé risaca. Cumu de circuncisión ngue caníʼcabe la? guyuuruʼ xcaadxi pregunta risaca casi: ¿ñee caquiiñeruʼ chinanda ca xpinni Cristu Ley stiʼ Moisés la?, ¿ñee naquiiñeʼ guihuinni gadxé ca xpinni Cristu ni naca judíu de ca hermanu de sti guidxi la?

2 Ante guicaa ca hermanu ni zániru decisión risaca riʼ la? cacaacaʼ en cuenta stale cosa casi ca profecía ni zeeda lu Biblia ne ni ná ca binni ni maʼ biiyaʼ modo caguu Jehová ndaayaʼ ca binni de sti guidxi. Yanna maʼ guníʼcabe guiráʼ ni caquiiñeʼ guiníʼcabe ne nápacabe stale prueba. Rihuinni dxiichicaʼ culuíʼ espíritu stiʼ Jehová laacabe xi gúnicabe. Peru ¿ñee zúnicabe ni ná ni la?

3. ¿Xiñee galán guidúʼndanu capítulo 15 stiʼ Hechos?

3 Caquiiñeʼ gapa ca apóstol ne ca ancianu riʼ stale fe ne valor para chinándacaʼ ni ná Jehová. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ zándaca jmaruʼ si gaca nanalaʼdxiʼ ca xaíque stiʼ ca judíu que laacabe. Ne laaca zándaca gucaalú ca binni ni racalaʼdxiʼ chinándacabe Ley stiʼ Moisés que laacabe. Yanna, ¿xi guni grupu ni zániru yaʼ? Guidúʼyanu xi decisión gucuaacabe ne xi ejemplu bisaanacabe para Grupu ni Zániru ni nuu lade ca testigu stiʼ Jehová ca dxi riʼ. Ne laaca zanda chinándanu ejemplu stícabe ora guidxaagalunu xiixa guendanagana o chiguicaanu ti decisión.

«Biaʼsi ni né ni bicaa ca Profeta» (Hechos 15:13-21)

4, 5. ¿Xi profecía zeeda lu Biblia bizeeteʼ discípulo Santiago?

4 Yanna maʼ bedandá ora guiníʼ discípulo Santiago, mediu hermanu stiʼ Jesús.a Ne zándaca laabe nga bizulube reunión riʼ. Ca diidxaʼ guniʼbe que bisihuinni xi acuerdu gucuaa grupu ni zániru que. Sicaríʼ bizulube: «Maʼ gudxi Symeón laanu ximodo maʼ bietenalaʼdxiʼ Dios ca binni de xcaadxi nación ne de ládecaʼ cabibe ti guidxi ni chiné nombre stibe. Ne biaʼsi ni né ni bicaa ca Profeta» (Hech. 15:14, 15).

5 Zándaca ni guníʼ Symeón o Simón Pedro, Bernabé ne Pablo nga gucané Santiago guietenalaʼdxiʼ caadxi textu zeeda lu Biblia ni gucané laaca gaca chaahuiʼ guendanagana que (Juan 14:26). Bizeeteʼ Santiago biaʼsi ni guníʼcabe que ne «ni bicaa ca Profeta» ne guniʼbe ca diidxaʼ ni zeeda lu Amós 9:11, 12, laaca zeedani lu Escrituras Hebreas ne runibiáʼcabe ni casi «ca profeta» (Mat. 22:40; Hech. 15:16-18). Zándaca zudiʼnu cuenta gadxéhuiiniʼ ca diidxaʼ ni guníʼ Santiago ne ni ridxélanu lu libru stiʼ Amós yanna riʼ. Purtiʼ zándaca biquiiñebe ti textu griegu ni zeeda lu Septuaginta ni guca traducir de lu Escrituras Hebreas.

6. ¿Ximodo gucané Stiidxaʼ Dios laacabe guiene chaahuicabe tema de circuncisión?

6 Lu profecía stiʼ Amós, guníʼ Jehová zandisaʼ cabaña stiʼ David sti biaje, o familia stiʼ David ra zeeda Mesías ni chigaca Rey lu Reinu stiʼ Dios (Ezeq. 21:26, 27). ¿Ñee riníʼ nga Israel si chigaca xquidxi Jehová sti biaje la? Coʼ, purtiʼ profecía ca ná binni de «guiráʼ nación» zácacaʼ ti grupu si ne zinecaʼ nombre stiʼ Dios, ne maca bisiene Pedro laacabe ni ná ca diidxaʼ riʼ: «Bisihuínnibe [Jehová] tobi si modo ruuyabe laanu [ca xpinni Cristu ni naca judíu] ne ca binni de xcaadxi nación ne bisiabe ladxidoʼcaʼ pur fe sticaʼ» (Hech. 15:9). Ni ná ca diidxaʼ riʼ nga racalaʼdxiʼ Jehová guicaa ca judíu ne ca binni de xcaadxi guidxi Reinu stiʼ Dios (Rom. 8:17; Efes. 2:17-19). Ne qué nuzeeteʼ ca profecía ni caníʼ de tema riʼ caquiiñeʼ peʼ gaca circuncidar ca binni de sti guidxi o gácacaʼ prosélito.

7, 8. a) ¿Xi guníʼ Santiago? b) ¿Xiñee nánnanu cadi nuu Santiago guiníʼ xi decisión guicaacabe?

7 Bicaadiaga si Santiago ni guníʼ ca hermanu que ne ni ná ca profecía que la? óraque guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Nga runi, rabeʼ cadi guchíʼñanu ca binni de xcaadxi nación ni maʼ cayuni adorar Dios. Jma galán gucaʼnu ti carta ra nuucaʼ ne gábinu laacaʼ guni rechazarcaʼ guiráʼ ni maʼ guca sacrificar para ca bidóʼ, cadi guni cometercaʼ pecadu sexual, cadi gocaʼ xpeela maniʼ ni bixii yanni ne guni rechazarcaʼ rini. Purtiʼ dede maʼ xadxí huayaca predicar ni cá lu ca libru stiʼ Moisés ndaaniʼ guiráʼ guidxi, purtiʼ guiráʼ sábadu riuundaʼ ni en voz alta ndaaniʼ ca sinagoga» (Hech. 15:19-21).

8 Ora guníʼ Santiago diidxaʼ naa «rabeʼ», ¿ñee cusihuínnibe nápabe autoridad para guiniʼbe xi decisión naquiiñeʼ guicaacabe la? Coʼ, purtiʼ ora guniʼbe ca diidxaʼ riʼ «cadi nuudibe gaca peʼ ni nabe». Sínuque caníʼsibe de ca ni maʼ binadiágabe ne de ni caníʼ Stiidxaʼ Dios de tema ca.

9. ¿Xi guiráʼ zabeendúcabe pur ca diidxaʼ guníʼ Santiago que?

9 Jneza biiyaʼ ca apóstol ne ca ancianu que ni guníʼ Santiago ne pur ngue gucuaacaʼ stiidxabe. ¿Xiñee biaʼsi ngue ni guniʼbe que yaʼ? Primé la? maʼ qué zuchiiñacabe «ca binni de xcaadxi nación» o ca xpinni Cristu de sti guidxi purtiʼ maʼ qué zucaacabe laacaʼ chinándacaʼ ni ná Ley stiʼ Moisés (Hech. 15:19). Guiropa, zusihuínnicabe runi respetárcabe conciencia stiʼ ca judíu ni maʼ naca xpinni Cristu, ca ni maʼ xadxí rucaadiaga libru stiʼ Moisés «guiráʼ sábadu [...] ndaaniʼ ca sinagoga» que (Hech. 15:21).b Ne guionna, zacané ni ca xpinni Cristu ni naca judíu chuʼcaʼ tobi si né ca hermanu sticaʼ ni zeeda de sti guidxi. Ne ni jma galán nga zusiecheʼ ni Jehová ne zusihuinni ni xii nga propósitu stibe. ¡Jneza peʼ modo biʼniʼ chaahuicabe guendanagana que! Purtiʼ ñándaca nuxheleʼ ni ca hermanu que. Guizáʼ galán ejemplu riʼ para ca congregación ni nuu yanna.

[Ca diidxaʼ ni cá cueʼ ca foto 111]

Nuu hermanu Albert Schroeder lu ti asamblea internacional ni guca iza 1998.

10. ¿Ximodo rinanda Grupu ni Zániru ni nuu yanna riʼ ejemplu stiʼ ca apóstol ne ancianu ni guyuu lu primé siglu que?

10 Lu capítulo gudiʼdiʼ que bidúʼyanu rinanda Grupu ni Zániru stiʼ ca testigu stiʼ Jehová ejemplu stiʼ ca apóstol ne ca ancianu ni guyuu lu primé siglu que, purtiʼ siempre ruyúbicabe gacané Jehová ne Jesucristu, xaíque stiʼ congregación laacabe (1Cor. 11:3).c ¿Ximodo ruyúbicabe gacané Jehová laacabe yaʼ? Ti hermanu láʼ Albert Schroeder, ni guyuu lu Grupu ni Zániru dede lu iza 1974 dede dxi gutiʼ, lu iza marzo 2006, bisiene ximodo rápacabe reunión stícabe guiráʼ semana. Laabe guniʼbe: «Guiráʼ miércoles ora rapa Grupu ni Zániru reunión stiʼ la? ruzulunécabe oración ne rinábacabe Jehová gudii laacabe espíritu stiʼ. Intiica si tema chiguiníʼcabe o decisión chicaacabe la? rúnicabe stipa pur chinándacabe ni ná Biblia Stiidxaʼ Dios». Laaca zacaca bizeeteʼ Milton Henschel, ti hermanu ni guyuu lu Grupu ni Zániru stale iza ne gútibe lu beeu marzo iza 2003. Laabe bíʼnibe ti pregunta nabé risaca lu clase 101 stiʼ Galaad. Sicaríʼ gunabadiidxabe: «¿Ñee nuuruʼ sti organización ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ni ruyubi ganna xi ná Stiidxaʼ Dios, ante guicaacaʼ xiixa decisión risaca la?». Rihuinni dxiichicaʼ gastiʼ stobi casi laani.

Gulícabe «chupa chonna hombre» para guseendacabe (Hechos 15:22-29)

11. ¿Ximodo gunna ca congregación que decisión ni gucuaa grupu ni zániru?

11 Guyuu ca apóstol ne ca ancianu de Jerusalén que de acuerdu ne tema de circuncisión que. Peru para ganda chinanda xcaadxi hermanu decisión ni gucuaacabe la? naquiiñeʼ gusihuínnicabe guendarannaxhii, gácacabe claru ne cúʼcabe gana ora gábicabe ni laacaʼ. ¿Ximodo bíʼnicabe ni yaʼ? Relatu ca ná: «Biʼniʼ decidir ca apóstol ne ca ancianu ne congregación cuicaʼ chupa chonna hombre ládecaʼ para chiné Pablo ne Bernabé Antioquía. Biseendacabe Judas, ni rábicabe Barsabás, ne Silas, ca hombre ni napa stale responsabilidad lade ca hermanu». Ne laaca bicaacabe ti carta para gúʼndacaʼ ndaaniʼ congregación ni nuu Antioquía, Siria ne Cilicia (Hech. 15:22-26).

12, 13. a) ¿Xiñee jneza ngue biseendacabe Judas ne Silas? b) ¿Ximodo gucané carta ni biseendaʼ ca apóstol ne ca ancianu laacabe yaʼ?

12 Lade guidapaʼ hombre ni biseendacabe que zeʼ Judas ne Silas, chupa «hombre ni napa stale responsabilidad lade ca hermanu» ne ni nuu capacitadu para gaca representante stiʼ grupu ni zániru. Guidapaʼ hombre zeʼ riʼ cadi ti respuesta si de tema de circuncisión que zinecaʼ, sínuque decisión gucuaa grupu ni zániru. Guiropaʼ hombre ni gulícabe riʼ, Judas ne Silas, zacanecaʼ ca judíu ni maʼ naca xpinni Cristu ne ca xpinni Cristu de xcaadxi guidxi para chuʼcaʼ tobi si. ¡Guizáʼ galán bíʼnicabe biseendacabe ca hombre riʼ! Nanna dxíchinu gucanécabe chuʼ paz ndaaniʼ xquidxi Dios.

MODO RUNI GRUPU NI ZÁNIRU DXIIÑAʼ

Cásica lu primé siglu que, ti grupu de hermanu ni bibí pur espíritu santu nga zániru lu dxiiñaʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jehová yanna riʼ, laacabe nga Grupu ni Zániru. Raca reunírcabe guiráʼ semana ne runi formárcabe biaʼsi xhoopaʼ comité, cada tobi napa responsabilidad stiʼ.

  • Comité de Coordinadores. Runi tendércabe ca asuntu legal ne ora caquiiñeʼ ganna binni xiixa de ni runi crenu la? ruuyacabe gudii ca mediu de comunicación ca información biaʼsi. Laaca ruuyacabe xi naquiiñeʼ gaca ora sanándacabe ca hermanu, ora chuʼ ti desastre natural o xcaadxi cosa ni guniná ca testigu stiʼ Jehová ni nuu lu guidubi Guidxilayú.

  • Comité de Enseñanza. Ruuyacabe xi guizíʼdinu lu ca reunión ne ca asamblea, ne xi grabación de audio ne videu naquiiñeʼ gaca. Laaca riguixhe chaahuicabe xi naquiiñeʼ guiziidiʼ ca ni rié Escuela de Galaad, Escuela para ca Precursor ne programa espiritual para ca ni nuu Betel.  

  • Comité de Personal. Ruuyacabe chuʼ ca betelita ni nuu ndaaniʼ guiráʼ sucursal nazaaca ne chuʼcaʼ bien en sentidu espiritual. Ne comité riʼ nga runi aprobar ca invitación ni runi sucursal ora caquiiñeʼ guni invitar tuuxa hermanu para chuʼ Betel.

  • Comité de Publicación. Ruuyacabe gaca imprimir guiráʼ publicación ne chécani ndaaniʼ ca congregación ca. Rápacabe ca imprenta ne ca cosa ni riquiiñeʼ organización stiʼ ca testigu stiʼ Jehová. Laaca ruuyacabe cuíʼ sucursal, Yoo stiʼ Reinu ne Salón de Asamblea. Ne ruuyacabe iquiiñe ca donación ca jneza.

  • Comité de Redacción. Ruuyacabe gaca publicación para ca hermanu ne para guiráʼ binni ne ricábicabe ca pregunta ni runi binni de lu Biblia. Laaca ruuyacabe dxiiñaʼ de traducción ni raca lu guidubi Guidxilayú, runi aprobárcabe ca guión stiʼ drama ne ca bosqueju stiʼ ca discursu ca.

  • Comité de Servicio. Ruuyacabe ximodo naquiiñeʼ gaca predicar ne ruuyacabe dxiiñaʼ runi ca ancianu, ca superintendente de circuito, ca precursor ne ca misioneru. Ne laaca comité riʼ nga ribí paraa zanda chiguni predicar ca hermanu ni guyé Escuela de Galaad, ti gacanecaʼ guiroobaʼ dxiiñaʼ stinu lu guidubi Guidxilayú.

Ruyubi Grupu ni Zániru gacané espíritu santu stiʼ Dios laacaʼ. Ne nin tobi de laacabe qué riníʼ ique naca xaíque stiʼ xquidxi Jehová. Sínuque cásica guiráʼ hermanu ungidu ni nuu lu Guidxilayú riʼ, rinándacabe Jesucristu, «Dendxuhuiiniʼ que ra tiica cheʼ» (Apoc. 14:4).

13 Carta que la? cadi de circuncisión si caniʼni. Sínuque cayabi ni ca xpinni Cristu de xcaadxi guidxi xi naquiiñeʼ gúnicaʼ para chuulaʼdxiʼ Jehová ni rúnicaʼ ne cuʼbe ndaayaʼ laacaʼ. Ti parte nabé risaca zeeda lu carta que ná: «Para espíritu santu ne para laadu, jma galán cadi uguadu laatu sti cosa, sínuque ca cosa si ni caquiiñeʼ riʼ: guni rechazartu guiráʼ ni maʼ guca sacrificar para ca bidóʼ, guni rechazartu rini, cadi goto xpeela maniʼ ni bixii yanni ne cadi guni cometertu pecadu sexual. Pa guixéletu de ca cosa riʼ, ziuutu galán. ¡Sicarú guiaanatu!» (Hech. 15:28, 29).

14. ¿Ximodo randa riuu ca xpinni Jehová tobi si ndaaniʼ ti Guidxilayú ra nuudinde binni yaʼ?

14 Ca dxi stinu riʼ, jma de xhono millón de testigu stiʼ Jehová nuucaʼ tobi si, ndaaniʼ jma de ti gayuaa mil congregación ni nuu lu guidubi Guidxilayú ne tobi si nga ni runi crécabe. ¿Ximodo riuʼnu tobi si pa nabézanu ndaaniʼ ti Guidxilayú ra nuudinde binni yaʼ? Nuunu tobi si purtiʼ racané Jesucristu, xaíque stiʼ congregación laanu ne riquiiñebe «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» o Grupu ni Zániru para gábibe laanu xi gúninu (Mat. 24:45-47). Ne laaca rinándanu ni ná ca hermanu riʼ.

«Guizáʼ biéchecabe purtiʼ guluuni gana laacabe» (Hechos 15:30-35)

15, 16. ¿Ximodo biiyaʼ ca hermanu ca instrucción stiʼ grupu ni zániru que yaʼ, ne xiñee?

15 Cuzeeteʼ relatu zeeda lu Hechos ora yendá ca hermanu ni zeeda de Jerusalén que Antioquía la? «biʼniʼ reunircaʼ guiráʼ ca discípulo ne bidiicaʼ laacabe carta que». ¿Ximodo biiyaʼ ca hermanu ca instrucción stiʼ grupu ni zániru que yaʼ? Biblia ná: «Biindasícabe ni, guizáʼ biéchecabe purtiʼ guluuni gana laacabe» (Hech. 15:30, 31). Ne nabé guluu Judas ne Silas «gana ca hermanu que pur guiráʼ ca discursu bidiicaʼ ne gucanecaʼ laacabe guzuhuaa chaahuicabe». Ne zacá bíʼnicabe xhiiñacabe casi «profeta», cásica biʼniʼ Bernabé, Pablo ne xcaadxi xpinni Jehová, purtiʼ guníʼcabe xii nga ni racalaʼdxiʼ Dios (Hech. 13:1; 15:32; Éx. 7:1, 2).

16 Rihuinni dxiichicaʼ guluu Jehová ndaayaʼ decisión ni gucuaa grupu ni zániru, ne zaqué guiráʼ ca hermanu que guleendú ca ni galán. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ bidii grupu ni zániru instrucción nabé nayaʼniʼ ne ora peʼ caquiiñeʼ. Gucané espíritu santu stiʼ Jehová laacabe ne yenándacabe ni ná lu Stiidxaʼ Dios. Ne laaca bisihuínnicabe guizáʼ nadxiicabe ca hermanu pur modo gúdxicabe laaca decisión ni gucuaacabe que.

17. ¿Xiñee rininu naca ca superintendente de circuito casi Pablo, Bernabé, Judas ne Silas?

17 Zacaca runi Grupu ni Zániru stiʼ ca Testigu stiʼ Jehová ni ca dxi riʼ, ruluíʼcabe ca hermanu xi caquiiñeʼ gúnicaʼ ora peʼ caquiiñecaʼ ni. Ne ora ricaacabe ti decisión la? nagueendaca rábicabe ni ca congregación ca ne rácacabe claru. Nuu biaje la? rúnicabe ni ora riganna superintendente de circuito ca congregación ca, ca hermanu riʼ nga rinecaʼ ca instrucción ca ne riguucabe gana ca hermanu. Rúnicaʼ sacrificiu ne riecaʼ ndaaniʼ cada congregación para cuʼcaʼ gana ca hermanu ne gusiidicabe laacaʼ xii nga ni jma jneza gúnicaʼ. Rinanda ca superintendente riʼ ejemplu stiʼ Pablo ne Bernabé, purtiʼ laaca bisiidicaʼ ne biʼniʼ «predicarcaʼ ca noticia galán de stiidxaʼ Jehová» (Hech. 15:35). Laaca rúnicabe casi biʼniʼ Judas ne Silas, purtiʼ laacaʼ «nabé guluucaʼ gana ca hermanu que pur guiráʼ ca discursu bidiicaʼ ne gucanecaʼ laacabe guzuhuaa chaahuicabe».

18. ¿Xi caquiiñeʼ guni xquidxi Dios para gapa ndaayaʼ stiʼ Jehová?

18 Yanna guidúʼyanu xi cazaaca ndaaniʼ guiráʼ ca congregación ni nuu lu guidubi guidxilayú. ¿Xi racané laacabe chúʼcabe tobi si ne gápacabe paz lu Guidxilayú nuudinde riʼ yaʼ? Santiago guníʼ: «Guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ racaneni binni gaca xpida nayá ne riguixhedxini ladxidóʼ, racaneni binni chuʼ razón ne chuʼ listu para guzuubaʼ diidxaʼ[...]. Ne ca binni ni raca llevar bien né xcaadxi la? ruyúbicaʼ chuʼ binni tobi si ne racaneni laacaʼ gúnicaʼ ni jneza» (Sant. 3:17, 18). ¿Ñee bietenalaʼdxiʼ discípulo riʼ de ni bizaaca Jerusalén ora bicaa ca diidxaʼ riʼ la? Qué gánnanu ni. Ni nánnanu nga ni riete lu Hechos capítulo 15, racá ná para gápanu ndaayaʼ stiʼ Jehová risaca chuʼnu tobi si ne chinándanu ca instrucción ni rudii xquídxibe laanu.

19, 20. a) ¿Ximodo nánnanu biguetaʼ guyuu ca hermanu de Antioquía tobi si ne gúpacaʼ paz? b) ¿Xi biʼniʼ Pablo ne Bernabé?

19 Ora gunna ca xpinni Cristu de Antioquía decisión ni gucuaa grupu ni zániru que, biguetaʼ guyuucabe tobi si ne guyuu paz ndaaniʼ congregación. Qué ñuni discutirnécabe hermanu ni beeda de Jerusalén que. Sínuque bidiicabe xquixe peʼ Judas ne Silas. Laaca cuzeeteʼ relatu ca «despué de biaanacabe raqué ti tiempu, biseendaʼ ca hermanu laacabe Jerusalén» (Hech. 15:33).d Nuunu seguru guizáʼ biecheʼ ca hermanu de Jerusalén ora guníʼ Judas ne Silas ximodo guyeni laacaʼ lu viaje bíʼnicaʼ que. ¡Pur ndaayaʼ stiʼ Jehová, guleendúcabe ni galán ra bíʼnicabe dxiiñaʼ stícabe!

20 Biaana Pablo ne Bernabé Antioquía ne bizulú biʼniʼ predicárcabe sti biaje né stale gana (Hech. 13:2, 3). Cásica runi ca superintendente de circuito ni yanna ora rigánnacaʼ cada congregación. ¡Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga nápanu hermanu zacá ndaaniʼ xquidxi Dios! Yanna, ¿ximodo biquiiñeʼ Jehová guiropaʼ hombre riʼ yaʼ? Lu sti capítulo ca zadúʼyanu ni.

Zubané ti hermana xiiñiʼ ra asamblea ne cayuuyacabe libru «Los jóvenes preguntan. Respuestas prácticas», volumen 2.

Ribeendunu stale cosa pur guiráʼ ni rusiidiʼ Grupu ni Zániru laanu né ca representante stiʼ.

SANTIAGO, «BIʼCHIʼ SEÑOR»

Xiiñiʼ José ne María nga Santiago. Jesús nga huaniisi ne Santiago nga primé ni riete lade ca mediu hermanu stiʼ Jesús, nga runi zándaca Santiago nga guiropa xiiñiʼ María (Mat. 13:54, 55). Cumu biniisinebe Jesús la? biiyabe modo biʼniʼ predicar ne gúnnabe biʼniʼ milagru, neca qué gánnanu pa guyuu biaje biiyabe ca ni. Peru tiempu biʼniʼ predicar Jesús riʼ, qué ñapa Santiago ne «ca bíʼchibe fe laabe» (Juan 7:5). Zándaca laaca guníʼ íquebe cayaca ique Jesús cásica guníʼ ique ca pariente stibe (Mar. 3:21).

Cayuundaʼ Santiago Stiidxaʼ Dios.

Peru bichaabe dxi gutiʼ Jesús ne biasa de lade gueʼtuʼ. Neca lu Escrituras Griegas riete xhonna hombre láʼ Santiago la? peru Santiago mediu hermanu stibe nga biʼyaʼ laabe lu tobi de ca cuarenta dxi guyuube lu Guidxilayú riʼ dxi maʼ biásabe de lade gueʼtuʼ (1 Cor. 15:7). Ne zándaca ni bizaaca riʼ nga gucané laabe guiénebe naca Jesús Mesías. Modo tiica si guca ni, peru nin chii gubidxa caʼruʼ tidiʼ de biasa Jesús ne zeʼ guibáʼ mápeca guca reunirnebe jñaabe, ca bíʼchibe ne ca apóstol ndaaniʼ ti cuartu nuu luguiáʼ ne cayuni orárcabe (Hech. 1:13, 14).

Ra gudiʼdiʼ tiempu nabé biʼniʼ respetar ca xpinni Cristu de Jerusalén Santiago, zándaca biiyacabe laabe casi apóstol o ti representante stiʼ congregación que (Gál. 1:18, 19). Rihuinni dxíchica guca Santiago ti hombre ni nabé biʼniʼ respetárcabe purtiʼ despué de biree apóstol Pedro ndaaniʼ carcel pur ti milagru la? gúdxibe ca discípulo: «Lagabi guiráʼ ndiʼ Santiago ne ca hermanu» (Hech. 12:12, 17). Zaqueca dxi guyuu problema de circuncisión que, zándaca Santiago nga bizulú reunión dxi chicaa «ca apóstol ne ca ancianu» decisión de laani (Hech. 15:6-21). Ne apóstol Pablo bicaa guca Santiago, Cefas o Pedro ne Juan «ca ni [biʼniʼ] dirigir» ca xpinni Cristu ni guyuu ndaaniʼ congregación stiʼ Jerusalén (Gál. 2:9). Caadxi iza despué, dxi biguetaʼ apóstol Pablo Jerusalén, despué de guyé guionna viaje biʼniʼ casi misioneru, yeguuyabe Santiago, ne laaca «raqué nga nuu guiráʼ ca ancianu» (Hech. 21:17-19).

Lu Gálatas 1:19 ná naca Santiago «biʼchiʼ Señor», ndiʼ rusihuinni laabe nga bicaabe carta ni zeeda lu Biblia ni ziné labe. Rihuinni pabiáʼ humilde Santiago ora bicaa carta riʼ, purtiʼ qué nucaadibe nácabe apóstol o biʼchiʼ Jesús, sínuque «esclavu stiʼ Dios ne stiʼ Jesucristu» (Sant. 1:1). Lu carta bicaabe riʼ, rihuinni dxiichiʼ riníʼ íquebe casi Jesús, purtiʼ biiyabe ca cosa ni runi binni ne ca cosa ni bizáʼ Dios ne biquiiñebe ca ni casi ejemplu para gusiidibe ca ni dxandíʼ rusiidiʼ Dios. Guniʼbe de ca cosa ni jma runibiáʼ binni casi ola stiʼ nisadóʼ ni riné bi cheríʼ chericaʼ, de ca beleguí ni nuu guibáʼ, de xtuxhu gubidxa, de ca guieʼ ni riguunduʼ nagueenda, modo rusidóʼ binni guiráʼ clase maniʼ ne modo ricá gui ti guiʼxhiʼ naroʼbaʼ (Sant. 1:6, 11, 17; 3:5, 7). Ne ca conseju ni bicaabe lu Stiidxaʼ Dios de ximodo naquiiñeʼ gaca conducta stiʼ binni la? racané ca ni laanu para chuʼnu tobi si né xcaadxi binni (Sant. 1:19, 20; 3:2, 8-18).

Lu 1 Corintios 9:5 bicaa apóstol Pablo bichaganáʼ Santiago. Neca qué riete diʼ lu Biblia padxí ne ximodo gútibe, peru ti historiador judíu ni láʼ Flavio Josefo bicaa gútibe cadi tan xadxí peʼ de guti gobernador romano Porcio Festo (biaʼ lu iza 62) ante gaca Albino gobernador. Laaca bicaa historiador Flavio Josefo bitagulisaa sumo sacerdote Anán (Ananías) Sanedrín que, «ne bichíñabe hombre láʼ Jacobo [o Santiago], biʼchiʼ Jesús ni rábicabe Cristu, ne xcaadxi binni ra nuu [tribunal] que». Ne laaca bicaa Josefo bigaaniʼ sumo sacerdote Anán «donda íquecabe ra guníʼ cadi zinándacabe ni ná ley, ngue runi biʼniʼ entregar laacabe para guidxácabe guié».

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Santiago, “biʼchiʼ Jesús”».

b Jneza biʼniʼ Santiago bizeeteʼ de ca ni bicaa Moisés, purtiʼ cadi caníʼ si ni de Ley, sínuque laaca cusiene ni xi tratu biʼniʼ Dios né xquidxi dede ante chuʼ Ley ne xi racaláʼdxibe para binni Guidxilayú. Casi lu libru stiʼ Génesis cá ximodo ruuyaʼ Dios rini, gapa binni jnadxii ne guni adorar bidóʼ (Gén. 9:3, 4; 20:2-9; 35:2, 4). Zacá bisihuinni Jehová xii nga ca principiu ni naquiiñeʼ chinanda guiráʼ binni, gastiʼ naca pa judíu laacaʼ o coʼ.

c Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Modo runi Grupu ni Zániru dxiiñaʼ».

d Lu Hechos 15:34 caadxi traducción stiʼ Biblia, casi Reina-Valera, ná biʼniʼ decidir Silas guiaana Antioquía. Peru zándaca maʼ despué de gucuá libru stiʼ Hechos bicaacabe ca diidxaʼ ca.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir