BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • bt cap. 16 yaza 124-132
  • «Gudáʼ Macedonia ne gucané laadu»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Gudáʼ Macedonia ne gucané laadu»
  • Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • «Dios ngue cusendacaa laadu» (Hechos 16:6-15)
  • «Naduxhuʼ modo guniʼné guiráʼ ca binni que» laacabe (Hechos 16:16-24)
  • Oraqueca guyuunísacabe (Hechos 16:25-34)
  • «Yanna, ¿nagaʼchiʼ cabeecabe laadu la?» (Hechos 16:35-40)
  • Guirutiʼ riene ximodo riguixhedxí Dios ladxidoʼno
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2017
  • Guca ti carceleru xpinni Cristu
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
  • «Biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para bisiénebe laacaʼ»
    Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
bt cap. 16 yaza 124-132

CAPÍTULO 16

«Gudáʼ Macedonia ne gucané laadu»

Ribeendunu ni galán ora rúninu dxiiñaʼ gudiicabe laanu né stale gana neca sanándacabe laanu

Zeeda ni lu Hechos 16:6-40

1-3. a) ¿Xi gudxi espíritu santu Pablo ne ca xcompañeru gúnicaʼ? b) ¿Xi xcaadxi cosa zazíʼdinu?

BIREE ti grupu de gunaa ndaaniʼ guidxi Filipos, ni riaana Macedonia, ne qué nindaa yendácabe ruaa guiiguʼ Gangites, ne casi peʼ yendácabe raqué gurícabe ne bizulú cayuni orárcabe Jehová, Dios stiʼ Israel, casi maca biaacabe gúnicabe ni. Ne Jehová cucaadiaga laacabe (2 Crón. 16:9; Sal. 65:2).

2 Peru jma de xhono gayuaa kilómetru de guidxi Filipos ladu riaaziʼ gubidxa, biree ti grupu de misioneru de guidxi Listra ni riaana ladu gueteʼ stiʼ Galacia. Laacabe nga Pablo, Silas ne Timoteo. Ne chupa chonna gubidxa despué zindácabe lu ti carretera romana ni ziné laacabe laadu riaaziʼ gubidxa neza ra nuu ti región ra nuu stale binni lu distrito stiʼ Asia. Guizáʼ maʼ nuu guionna hombre riʼ checaʼ Éfeso ne xcaadxi guidxi ra nuu mil de binni ni caquiiñeʼ ganna mensaje stiʼ Cristu. Peru ante gúnicabe biaje riʼ, biquiiñeʼ Jesús espíritu santu stiʼ Dios para gucueeza laacabe ne gudxi laacabe cadi chiguni predicárcabe distrito stiʼ Asia. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ nuube gábibe laacaʼ checaʼ Asia menor ne tídicaʼ guiiguʼ Egeo ne checaʼ neza ruaa guiiguʼ stiʼ Gangites.

3 Rizíʼdinu stale cosa risaca pur modo biluíʼ Jesús Pablo ne ca xcompañeru xi gúnicaʼ dxi zecaʼ Macedonia. Guidúʼyanu xcaadxi cosa ni bizaaca biaʼ lu iza 49, dxi bizulú apóstol Pablo guiropa viaje misional stiʼ.

«Dios ngue cusendacaa laadu» (Hechos 16:6-15)

4, 5. a) ¿Xi bizaaca Pablo ne ca xcompañeru dxi maʼ yaca chindacaʼ Bitinia? b) ¿Xi decisión gucuaacabe ne xi guleendúcabe pur laani yaʼ?

4 Cumu maʼ qué ñanda ñuni predicar Pablo ne ca xcompañeru ca guidxi stiʼ Asia la? gudixhe íquecabe chiguni predicárcabe ladu guiáʼ ndaaniʼ ca guidxihuiiniʼ stiʼ Bitinia. Ne zándaca stale dxi guzácabe lu ca neza feu stiʼ Frigia ne Galacia, chupa guidxi ra huaxiéʼ ruʼ nuu binni. Peru maʼ para chindácabe Bitinia biquiiñeʼ Jesús espíritu santu sti biaje para gucueeza laacabe (Hech. 16:6, 7). Qué ñénecabe xiñee cazaaca ngue, purtiʼ neca nánnacabe xi guiníʼcabe ne ximodo gúnicabe ni la? peru qué gánnacabe paraa guni predicárcabe. Zanda peʼ guininu maʼ gastiʼ biaadxaʼ para ñuucabe Asia, peru qué ñanda. Despué gucaláʼdxicabe ñuucabe Bitinia, peru laaca qué ñanda. Neca zaqué, qué ñanadxícabe de nuyúbicabe paraa guni predicárcabe, dede gucuaacabe ti decisión ni ruluíʼ cadi jneza. Biyúbicabe ladu riaaziʼ gubidxa ne guzácabe gaayuʼ gayuaa cincuenta kilómetru, gudíʼdicabe stale guidxi dede yendácabe puertu stiʼ Troas, laani nga entrada stiʼ guidxi Macedonia (Hech. 16:8). ¡Raqué huaxa zuxeleʼ ndaga ca puertaʼ que para laacabe!

5 Dxi nuu Pablo ne ca xcompañeru Troas, bieeguʼ Lucas laacaʼ, ne laabe nga bicaabe xi bizaaca raqué. Lucas ná: «Huaxhinni que biiyaʼ Pablo ti visión: biiyabe zuhuaa ti hombre de Macedonia ne cayuni rogar laabe: “Gudáʼ Macedonia ne gucané laadu”. Casi peʼ bíʼyabe visión que, gudixhe íquedu chuudu Macedonia purtiʼ bidiʼdu cuenta Dios ngue cusendacaa laadu para guni predicardu ca noticia galán raqué» (Hech. 16:9, 10).a ¡Yanna huaxa maʼ nanna Pablo paraa guni predicar! Nuunu seguru guizáʼ biecheʼ Pablo purtiʼ qué niree gana, ne oraqueca biree guidapaʼ hombre riʼ zecaʼ Macedonia.

Dxiʼbaʼ apóstol Pablo ne Timoteo ndaaniʼ ti barcu. Culuiʼnáʼ Timoteo xiixa de zitu laga cayuni ca marineru que dxiiñaʼ.

«Gudxíbadu lu barcu Troas» (Hechos 16:11).

6, 7. a) ¿Xi rizíʼdinu de ni bizaaca Pablo lu viaje ni biʼniʼ riʼ? b) ¿Xidé naquiiñeʼ chuʼnu seguru?

6 ¿Xi rusiidiʼ relatu riʼ laanu yaʼ? Para gánnanu ni la? guidúʼyanu pora biluíʼ Jesús Pablo ne ca xcompañeru pa ladu checaʼ. Lu relatu ca riete biquiiñeʼ Jesús espíritu santu para gucueeza laacabe despué de maʼ zécabe Asia. Ne laaca despué de maʼ zécabe Bitinia nga bicueeza espíritu santu laacabe. Ne despué de yendácabe Troas nga maʼ gudxi Jesús laacabe chécabe Macedonia. Zacaca nga runi Jesús ca dxi riʼ (Col. 1:18). Zándaca maʼ xadxí de caníʼ íquenu gácanu precursor o chindézanu sti lugar ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar stiidxaʼ Reinu. Peru cadi guiaandaʼ laanu despué ruʼ de maʼ bíninu xiixa pur ugaandanu ca meta stinu nga zaquiiñeʼ Jesús espíritu santu para guluíʼ laanu xi gúninu. ¿Xiñee yaʼ? Guzéʼtenu ti ejemplu, ¿cadi dxandíʼ ora ruʼ maʼ caguí ti carru nga zanda guniibicabe laa ladu derechu o ladu bigaʼ la? Zacaca nga laanu pa qué gúninu xiixa pur ugaandanu ni cá íquenu la? raqué si ziaananu.

7 Yanna, ¿pa neca cayúninu stipa pur ugaandanu ca meta stinu, peru cadi cabeendunu gastiʼ yaʼ? ¿Ñee zaníʼ íquenu cadi cayacané espíritu stiʼ Jehová laanu ne pur nga zareʼnu gana la? Coʼ. Cadi guiaandaʼ laanu laaca cadi casi zeʼ Pablo bixeleʼ puertaʼ para laa, peru qué nireebe gana, dede ra bidxélabe tobi zuxeleʼ para laabe. Nuunu seguru laaca zaguu Jehová ndaayaʼ stipa ni gúninu pa qué guireʼnu gana de guyúbinu «puertaʼ naroʼbaʼ» ni zuxeleʼ para ganda gúninu jma lu xhiiñabe (1 Cor. 16:9).

8. a) ¿Ximodo guca guidxi Filipos? b) ¿Xi guleendú Pablo ra biʼniʼ predicar «ti lugar ra raca oración»?

8 Yendá si Pablo né ca xcompañeru Macedonia la? bireecaʼ zecaʼ Filipos ti lugar ra nabé bisisaca binni laaca laa pur nácacaʼ romanu. Ne raqué nga guleza ca ni maʼ cadi naca soldadu stiʼ Roma. Guca Filipos casi guidxi Roma, peru jma nahuiiniʼ ne guyuuni ndaaniʼ guidxi Macedonia. Fuera de guidxi que didi guiiguʼ stiʼ Gangites. Guníʼ ique ca misoneru que nuu «ti lugar ra raca oración» raqué.b Ngue runi guyécabe ti dxi sábadu raqué ne biiyacabe nuu caadxi gunaa reunidu lugar que para gusisácacaʼ Dios, ngue runi nagueendaca gurícabe ne bizulú biʼniʼ predicárcabe laacaʼ. Tobi de ca gunaa que nga Lidia, ne «bixheleʼ ndaga Jehová ladxidoʼbe» ti gucaadiaga chaahuibe. Yendá ca diidxaʼ ni biziidibe que ndaaniʼ ladxidoʼbe, ngue runi laabe ne familia stibe guyuunísacabe. Ne despué gunábabe Pablo ne ca xcompañeru guiaanacaʼ ra lídxibe (Hech. 16:13-15).c

9. ¿Ximodo rinanda stale hermanu ejemplu stiʼ Pablo ne xi ndaayaʼ ricaacabe?

9 ¡Nanna pabiáʼ biéchecabe ora bíʼyacabe guyuunisa Lidia yaʼ! Nuunu seguru guizáʼ biecheʼ Pablo purtiʼ gucuaa invitación de cheʼ «Macedonia» ne purtiʼ biquiiñeʼ Jehová laabe ne ca xcompañérube para guicabi oración stiʼ ca gunaa que. Ca dxi stinu riʼ, laaca nuu stale hermanu ne hermana, casi ca solteru, ca ni maʼ bichaganáʼ ne ca ni maʼ huaniisi, rindézacaʼ sti lugar ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar. Nécaxa ridxaagalúcabe guendanagana, peru gastiʼ nga né guendanayecheʼ ni runi sentírcabe ora ridxélacabe binni, casi Lidia, ni guizáʼ riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de lu Stiidxaʼ Dios. Yanna, ¿lii yaʼ? ¿Ñee zanda cheluʼ «Macedonia» ra chigacaneluʼ lu ti territorio ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar la? Pa gúniluʼ ni, zudii Jehová lii stale ndaayaʼ. Guzéʼtenu ni guníʼ Aaron, ti hermanu ni yendeza ti guidxi stiʼ Centroamérica dxi nahuiiniʼ. Sicaríʼ guniʼbe: «Ra cayuneʼ servir ndaaniʼ stiʼ guidxi cayacané ni naa gaca fe stinneʼ jma naguidxi ne chuaaʼ jma gaxha de Jehová. ¡Guizáʼ riuuladxeʼ guneʼ predicar raríʼ! Maʼ xhono estudiu napaʼ». Stale hermanu ne hermana huayuni cásica bíʼnibe riʼ ne laaca ribeenducaʼ stale cosa galán.

Cayuni predicar chupa hermana ti baʼdudxaapaʼ lu calle ne bidxiña ti hombrehuiiniʼ para guʼyaʼ xidé caníʼcabe.

¿Ximodo zanda chuunu «Macedonia» ra gacanenu lu sti territorio ra caquiiñeʼ tu guni predicar yaʼ?

«Naduxhuʼ modo guniʼné guiráʼ ca binni que» laacabe (Hechos 16:16-24)

10. ¿Xi biʼniʼ ca demonio que para gucueezacaʼ Pablo ne ca xcompañeru?

10 Nanna dxíchinu guizáʼ bidxiichi Binidxabaʼ ora biʼyaʼ maʼ caniisi stiidxaʼ Reinu ndaaniʼ guidxi que, ti lugar ra guca xcúxtube ne xcustu ca demonio stibe. Ngue runi cadi guendaridxagayaa nga gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nucueeza dxiiñaʼ cayuni Pablo ne ca xcompañeru. Casi ti dxi ora zécabe lugar ra raca oración bidxaagacabe ti criada ni nuu ti demonio luguiáʼ. Nabé runi ganarbe stale bueltu para ca xpixuaanabe purtiʼ runi adivinarbe. Guzananda baʼdudxaapaʼ riʼ laacabe ne ziyuni ridxi ne ná: «Esclavu stiʼ Dios ni nuu guibáʼ ca hombre riʼ, ne cayábicaʼ binni ximodo guilá». ¿Xiñee bicaa demonio riʼ laabe guiniʼbe zacá yaʼ? Zándaca bíʼnibe ni para guiníʼ ique ca binni que laaca ni rusiidibe nga cusiidiʼ Pablo ne maʼ cadi gulábicaʼ ca ni dxandíʼ xpinni Cristu. Qué gánnanu xiñee bíʼnibe ni, ni nánnanu nga bicueeza Pablo laabe ra gulee demonio que luguiabe (Hech. 16:16-18).

11. ¿Xi bizaaca Pablo ne Silas despué de guleecaʼ demonio que luguiáʼ baʼdudxaapaʼ que?

11 Ora gunna ca xpixuaanaʼ baʼdudxaapaʼ que maʼ cadi cayuni ganarbe bueltu para laacaʼ la? guizáʼ bidxiichicaʼ. Guxubiyucaʼ Pablo ne Silas dede ra luguiaa, ra nuu ca xaíque stiʼ Roma. Cumu nanna ca hombre que nanalaʼdxiʼ ca juez que ca judíu la? ngue runi guniʼcaʼ: «Judíu laacabe ne cusiidicabe costumbre ni cadi jneza guicaanu ne cadi jneza chinándanu purtiʼ romanu laanu». Ne bizaaca ni racaláʼdxicabe que purtiʼ «nabé naduxhuʼ modo guniʼné guiráʼ ca binni [ni nuu ra luguiaa] que Pablo ne Silas». Ne óraque biʼniʼ mandar justicia «chúʼcabe palu». Biluxe si de guluucaʼ palu laacabe, yenecaʼ laacabe ra nuu hombre ni rapa ra carcel que ne laa «guluu laacabe ndaaniʼ cuartu nuu dede dentru ndaaniʼ cárcel que ne guluu cepu ñeecabe» (Hech. 16:19-24). Guizáʼ nacahui ra guluucabe Pablo ne Silas, dede apena ruuyacaʼ lucaʼ. Peru Jehová cayuuyaʼ guiráʼ ni cazaaca que (Sal. 139:12).

12. a) ¿Xi biʼniʼ sentir Pablo ne ca xcompañeru ora guzanándacabe laacaʼ, ne xiñee? b) ¿Xi riquiiñeʼ binidxabaʼ ne ca ni nanda laa para gucaalucaʼ laanu yaʼ?

12 Dede ante maca gudxi Jesús ca xpinni ca diidxaʼ riʼ: «Laaca zazanándacabe laatu» (Juan 15:20). Ne ora guyé Pablo ne ca xcompañeru Macedonia la? maca nánnacaʼ zucaalú binni laacaʼ. Ngue runi ora guzananda binni laacabe qué niníʼ íquecabe cadi cayuulaʼdxiʼ Jehová ni cayúnicabe, sínuque gúnnacabe cazaacacabe ni purtiʼ cadxiichiné Binidxabaʼ laacabe. Cadxi riʼ zacaca nga runi binidxabaʼ ne ca ni nanda laa, rucaacabe binni guiníʼ ni cadi dxandíʼ de laanu para gucaalucaʼ laanu ra scuela ne ra dxiiñaʼ. Ne ndaaniʼ caadxi guidxi rinecaʼ laanu nezalú tribunal, ne riniʼcaʼ stale cosa de laanu casi: «Ca Testigu la? rutíndecaʼ binni ne rusiidicaʼ costumbre ni cadi jneza ne ni qué zanda chinándanu pur ca tradición stinu». Ne nuu lugar runinácabe ne ruseguyoocabe ca hermanu stinu, peru cásica dxiqué laaca cayuuyaʼ Jehová guiráʼ ni cazaaca (1 Ped. 3:12).

Oraqueca guyuunísacabe (Hechos 16:25-34)

13. ¿Xi bicaa hombre ni rapa ra carcel que guinabadiidxaʼ xi caquiiñeʼ guni para guilá?

13 Zándaca cadi casi zeʼ Pablo ne Silas biénecaʼ xiñee bizaacacaʼ guiráʼ ngue dxi que. Peru biaʼ galaa gueelaʼ que cumu maʼ cadi naná peʼ nuu Pablo ne Silas pur gudíñecabe laaca que la? bizulú cayuni orarcaʼ ne «cayuundacaʼ canción para gusisácacaʼ Dios». Málasi guca ti xu roʼ ne biniibi dxacha ni carcel que. Ora bibani ni rapa ra carcel que ne biʼyaʼ zuxheleʼ ca puertaʼ que guizáʼ bidxibi zácaxa maʼ biree guiráʼ ni deguyoo que. Cumu nánnabe zuni castigárcabe laabe purtiʼ bidiibe lugar biree ca presu que la? ngue runi «gulee espada stiʼ ndaaniʼ vaina ne maʼ chiguuti laa». Peru óraque bicaa Pablo ridxi ne rabi laabe: «¡Cadi guninaluʼ laca lii! ¡Guiradu nuudu raríʼ!». Ngue runi neca cadxíbiruʼ ni rapa ra carcel que, ná rabi laacabe: «Señor caʼ, ¿xi naquiiñeʼ guneʼ para guilaʼyaʼ?». Óraque bisiene Pablo ne Silas laabe cadi lu nacaʼ nuuni, sínuque gúdxicaʼ laabe tu ra nuu chebe ne nacaʼ: «Biʼniʼ cré Señor Jesús ne zalaluʼ» (Hech. 16:25-31).

14. a) ¿Ximodo gucané Pablo ne Silas hombre ni rapa ra carcel que? b) ¿Xi ndaayaʼ gucuaacabe purtiʼ qué nusaanaʼ de ñuucabe nayecheʼ neca guyuu tu guzananda laacabe?

14 ¿Ñee dxandíʼ ngue racalaʼdxiʼ hombre que ganna xi naquiiñeʼ guni para guilá la? Zándaca, purtiʼ biʼniʼ cré Pablo laabe. Peru cumu cadi judíu laabe la? qué gánnabe xi rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Nga runi para ganda gácabe xpinni Cristu la? caquiiñeʼ guiziidibe ne gúnibe ni ná ni. Ne pur ngue bizulú Pablo ne Silas guninecaʼ laabe «de stiidxaʼ Jehová». Zándaca dede biaandaʼ laacaʼ ca herida ni nápacaʼ pur bidiiñecaʼ que. Purtiʼ jma cá íquecaʼ gusiénecaʼ hombre que xi ná Biblia. Peru hombre que biiyaʼ ca herida nápabe que ne gudiibi lúcani «ne oraqueca guyuunisa hombre que né idubi familia stiʼ». ¡Guizáʼ naroʼbaʼ ndaayaʼ gucuaa Pablo ne Silas! Purtiʼ neca guzanándacabe laacaʼ qué nusaana de ñuucaʼ nayecheʼ (Hech. 16:32-34).

15. a) ¿Ximodo rinanda ca Testigu ejemplu stiʼ Pablo ne Silas? b) ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ gusaana de chigánnanu binni?

15 Ca dxi riʼ cásica Pablo ne Silas, stale hermanu huayuni predicarcaʼ ra carcel ra bieguyoocaʼ pur fe sticaʼ ne laaca guleendúcabe stale ni galán. Dxi guca ti encuesta ndaaniʼ ti guidxi ra nuu prohibidu dxiiñaʼ ni rúninu, casi galaa de ca Testigu ni nabeza lugar que, guniʼcaʼ biziidicaʼ de Jehová ra bieguyoocaʼ (Is. 54:17). Zacaca nga rizaaca ca dxi stinu riʼ, cásica hombre ni rapa ra carcel que, biziidibe de Jehová despué de guca xu que. Tiempu riʼ laaca nuu binni ruzulú riziidiʼ de Jehová despué de guizaacacaʼ xiixa. Nga runi cadi gusaana de chigánnanu laacabe ti ganda gacanenu laacabe ora maʼ nácabe guiziidicabe.

«Yanna, ¿nagaʼchiʼ cabeecabe laadu la?» (Hechos 16:35-40)

16. ¿Xi bizaaca sti dxi despué de gudíñecabe Pablo ne Silas?

16 Sti siadóʼ despué de gudíñecabe Pablo ne Silas que biʼniʼ mandar autoridad gundaacabe laaca. Peru ná Pablo rabi laacabe: «Guluucabe palu laadu nezalú binni sin ñaca juzgardu neca romanu laadu, ne biseguyoocabe laadu. Yanna, ¿nagaʼchiʼ cabeecabe laadu la? ¡Coʼ, qué zareʼdu! Gueedacabe laapecabe ne cueecabe laadu». Ora gunna ca ni runi mandar que binni romanu nga ca ni biʼniʼ juzgarcaʼ la? nabé bidxíbicaʼ purtiʼ biʼniʼ violarcaʼ derechu ni napa Pablo ne Silas casi romanu.d Ti buelta si bidii ca cosa que, cumu nezalú binni gudíñecabe Pablo ne Silas la? ngue runi laaca nezalú binni gupa xidé gunábacabe guni perdonarcaʼ laacabe ne despué gunábacabe laacaʼ guireecaʼ de ndaaniʼ guidxi Filipos. Bizuubaʼ Pablo ne Silas diidxaʼ, peru primeru yenduucaʼ gana ca ni nacubi naca xpinni Cristu que.

17. ¿Xi bisihuinni Pablo ne Silas nezalú guiráʼ ca ni nacubi naca xpinni Cristu que?

17 Ñándaca niníʼ Pablo ne Silas nácacaʼ romanu para cadi niguíñecabe laacaʼ (Hech. 22:25, 26). Peru pa ñúnicabe ni la? ñándaca niníʼ ique ca xpinni Cristu de Filipos guníʼcabe zaqué para cadi gacanácabe pur nácacabe xpinni Cristu. Ne ngaca nga niníʼ ique ca xpinni Cristu ni cadi naca romanu purtiʼ nezalú ley zanda guidíñecabe. Nga runi, ra biʼniʼ huantar Pablo ne Silas modo gudíñecabe laacaʼ que, bisihuínnicaʼ nezalú guiráʼ ca ni nacubi naca xpinni Cristu zanda guzuhuaa dxiichicaʼ lu ni runi crecaʼ neca sanándacabe laacaʼ. Ne despué ra maʼ guníʼ Pablo ne Silas nácacaʼ romanu la? bicaani ca xaíque stiʼ Roma guiniʼcaʼ nezalú binni dxandíʼ ni caníʼcabe que ne cadi jneza ni bíʼnicaʼ. Ne bicaani laacaʼ guiníʼ íquecaʼ cadi casi zecaʼ guninacaʼ ca xpinni Cristu. Ne ndiʼ laaca gucané ni xcaadxi xpinni Cristu ora tídicaʼ lu xiixa guendanagana zacá.

18. a) ¿Ximodo rinanda ca ancianu ejemplu sti Pablo? b) ¿Ximodo zanda guni defendernu ne gaca legalizar dxiiñaʼ ni cayaca para gaca predicar ca noticia galán?

18 Zacaca nga runi ca ancianu de congregación ca dxi riʼ. Primé ca laacabe nga rúnicabe ni rábicabe ca hermanu guni ne cásica Pablo guiranu ca xpinni Cristu naquiiñeʼ guidúʼyanu pora jma jneza iquíʼñenu ca derechu ni nápanu para cadi guninácabe laanu. Ne pa caquiiñeʼ peʼ la? riuunu nezalú ca tribunal local, nacional ne internacional para ganda gacané ca ley stícabe laanu ti cadi gusaana de guni adorarnu Dios. Peru ora rúninu ndiʼ la? qué racaláʼdxinu guchaʼnu ni maʼ gudixhe gobiernu. Sínuque rúninu ni para guni defendernu ne gaca «legalizar dxiiñaʼ ni cayaca para gaca predicar ca noticia galán» casi peʼ gudxi Pablo ni ca xpinni Cristu de Filipos chii iza despué de bieguyoo raqué (Filip. 1:7). Peru laanu cásica Pablo ne ca xcompañeru pa guni defender ca tribunal ca laanu o pa coʼ maʼ gudixhe íquenu cadi gusaana de guni predicarnu «ca noticia galán» ca ra tiica si guluíʼ espíritu santu laanu (Hech. 16:10).

LUCAS, HOMBRE NI BICAA LIBRU STIʼ HECHOS

Ra ruzulú Hechos 16:10, 11, maʼ gadxé huiiniʼ modo gucuá libru riʼ. Purtiʼ ante la? bicaa Lucas ni guníʼ ne ni biʼyaʼ xcaadxi binni, peru ra ruzulú Hechos 16:10, 11 maʼ ruzeetebe laabe ora caniʼbe de xiixa. Casi lu Hechos 16:11 ná: «Gudxíbadu lu barcu Troas ne ziuudu derechu Samotracia». Yanna, ¿ximodo nánnanu Lucas nga bicaa libru stiʼ Hechos pa qué riete labe luni ya?

Zuba Lucas ruaa ti mexaʼ cucaa lu ti rollo.

Ridxélanu respuesta ca lu ca primé versículo stiʼ Hechos ne lu Evangeliu stiʼ Lucas. Lu guiropaʼ libru ca riete de ti hombre láʼ «Teófilo» (Luc. 1:1, 3; Hech. 1:1). Sicaríʼ ruzulú libru stiʼ Hechos: «Teófilo, lu primé relatu que, bicaaʼ guiráʼ ca cosa ni bizulú biʼniʼ Jesús ne ni bisiidiʼ». Nuu caadxi escritor ni nanna de tema riʼ runi crecaʼ Lucas nga bicaa «primé relatu que» (laca laani nga Evangeliu stiʼ Lucas). Nga runi, zanda guininu laca laabe nga bicaabe libru stiʼ Hechos.

¿Xi nánnanu de Lucas yaʼ? Huaxiéʼ si ni riete de laabe, chonna si biaje riete labe lu Biblia. Ne Pablo guníʼ nácabe ti doctor ni nadxii binni ne tobi de ca ni racané laa (Col. 4:14; Filem. 24). Ra maʼ ruzeeteʼ Lucas laa lu libru stiʼ Hechos, rihuinni bireenebe Pablo de Troas ne guyécabe Filipos biaʼ lu iza 50. Peru dxi biree Pablo de Filipos maʼ qué guinni Lucas raqué. Biaʼ lu iza 56 biguetaʼ biiyacabe sti biaje ndaaniʼ guidxi Filipos, ne de raqué bireecabe zécabe Jerusalén né xcadxe hermanu, ne raqué nga biseguyoocabe Pablo. Chupa iza despué, deguyoo roʼ Pablo, ne dxi guleecabe laabe Cesarea para chebe Roma, yenanda Lucas laabe (Hech. 16:10-17, 40; 20:5-21:17; 24:27; 27:1-28:16). Ne guiropa biaje biseguyoocabe Pablo ndaaniʼ guidxi Roma ne mayaca guuticabe laa guníʼ: «Maʼ Lucas si nuuné naa raríʼ» (2 Tim. 4:6, 11). Rihuinni dxíchica nabé zitu biʼniʼ viajar Lucas ne guyuu dispuestu tidiʼ ra nagana pur ca noticia galán.

Qué ñuu dxi niníʼ Lucas laa peʼ biʼyaʼ guiráʼ ni bizeeteʼ de Jesús lu Evangeliu stiʼ. Sínuque bizeetebe guca «organizar ti relatu de guiráʼ ni bizaaca» ne bicaabe ni guníʼ ca binni ni biʼyaʼ ni bizaaca que. Ne cadi ngasi, laaca guniʼbe biʼniʼ investigar chaahuibe guiráʼ ni bizaaca que ne bicaabe ni bizaaca dede primé ne últimu (Luc. 1:1-3). Ora ridúʼndanu ni bicaabe, ridúʼyanu nabé gúpabe cuidadu né guiráʼ ca ni bicaabe. Zándaca guníʼnebe Elisabet, María, jñaa Jesús, ne xcaadxi binni para guinabadiidxabe laacaʼ de ni bíʼyacaʼ. Ninruʼ lu stiʼ Evangeliu qué riete de ca cosa ni bicaabe riʼ (Luc. 1:5-80).

Casi maʼ bidúʼyanu, guníʼ Pablo naca Lucas ti doctor, ne lu ca relatu ra riete de laabe rihuinni nabé bizaaláʼdxibe binni ni cayacaná. Casi dxi bisianda Jesús ti hombre ni nuu demonio lu cuerpu stiʼ, bisiene Lucas biree demonio que «lu cuerpu stibe ne qué ñuniná laabe». Laaca bizeetebe «dxiʼbaʼ xindxáʼ suegra» Pedro. Ne ra guniʼbe de ti gunaa ni gucané Jesús bizeetebe «maʼ ziné 18 iza de huará pur ti demonio, ne natigu deche ne qué randa ruzuhuaa derechu» (Luc. 4:35, 38; 13:11).

Rihuinni dxíchica qué nuyubi diʼ Lucas ñunibiáʼ binni laa pur ni runi, sínuque gucanebe laacaʼ gunibiaʼcaʼ ne gúnicaʼ ni ná Jehová. Ni jma bisisácabe nga gúnibe «xhiiñaʼ Señor» (1 Cor. 15:58).

LIDIA, TI GUNAA RUTOO LARI COLOR MORADU

De guidxi Tiatira Lidia, nuu guidxi riʼ ladu oeste de Asia Menor lu ti región ni binibiáʼcabe casi Lidia. Gudíʼdibe nisadóʼ Egeo para chindabe Filipos, ti guidxi nabé risaca stiʼ Macedonia, para gúnibe negocio stibe raqué. Zándaca bitoobe caadxi cosa ni rutieebe de color púrpura o moradu casi alfombra, tapiz ne tela ne laaca zándaca bitoobe pintura ni rutieenebe ca ni. Bidxélacabe ti prueba ndaaniʼ guidxi Filipos ni rusihuinni guyuu ti grupu de binni ni rutoo cosa color púrpura ndaaniʼ guidxi ca.

Culuíʼ Lidia ti lari ni biʼniʼ.

Lu Biblia riete biʼniʼ adorar Lidia Dios, ngue runi zándaca gúcabe ti prosélita judía (Hech. 16:14). Zándaca bizulú biʼniʼ adorarbe Jehová ndaaniʼ guidxi Tiatira, purtiʼ raqué nuu ti sinagoga, ne ndaaniʼ guidxi Filipos gastiʼ. Nuu tu ná binibiáʼ ca binni de Filipos laabe casi Lidia pur lugar ra gúlebe ne riníʼ ni «gunaa de guidxi Lidia». Peru nuu caadxi guiʼchiʼ ni rusihuinni maca riquiiñecabe lá guidxi riʼ, Lidia, para lá binni.

Dede tiempu bibani Homero (siglu gáʼ o xhono ante de ca dxi stiʼ Jesús) Maca runibiáʼcabe ca binni de guidxi lidxi Lidia ne ca ni nabeza gaxha purtiʼ nabé nánnacaʼ gutieecaʼ lari color moradu. Ne guiráʼ binni nanna nisa ni nuu Tiatira nga ni jma galán para gúnicabe ca pintura ni jma ruzaaniʼ ne ni qué riniti color stiʼ.

Nabé caru ca lari ni dieʼ color moradu ne ca ricu si nga zanda sini. Gadxé gadxé modo ribeecabe color púrpura riʼ, peru pintura ni jma galán ne ni jma caru, ni riquiiñeʼ para gutieecabe lino chaʼhuiʼ, laani nga ni ribeecabe de ti maniʼ ni nuu ndaaniʼ nisadóʼ Mediterráneo. Ti gota si ribeecabe lu cada tobi de ca bichuʼ riʼ, nga runi para ganda cueecabe ti gramu de pintura risaca riʼ caquiiñecabe biaʼ xhono mil bichuʼ. Ne pur nga nabé caru ca lari ni dieʼ color moradu riʼ.

Gunda gupa Lidia negocio riʼ purtiʼ gupa bueltu. Ne gúpabe ti yoo naroʼbaʼ purtiʼ raqué gunda biaana Pablo, Silas, Timoteo ne Lucas. Ne ora riete lu Biblia «familia stibe», zándaca caniʼni de ca familia stibe ni nabeza ra lídxibe peru laaca zándaca caniʼni gúpabe esclavu ne moso (Hech. 16:15). Ne laaca riete guyé Pablo, Silas ne xcaadxi hermanu ra lidxi Lidia ante guireecaʼ para checaʼ guidxi Filipos. Ndiʼ riníʼ guca lidxi Lidia ti lugar ra guca reunir ca primé xpinni Cristu de guidxi riʼ (Hech. 16:40).

Chii iza despué, bicaa Pablo ti carta ra nuu ca hermanu de Filipos, peru qué nuzeetebe lá Lidia. Nga runi, ni riete si lu Hechos capítulo 16 nga ni nánnanu de laabe.

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Lucas, hombre ni bicaa libru stiʼ Hechos».

b Zándaca qué ñanda ñuu ti sinagoga lugar que pur ca soldadu ni guleza raqué o purtiʼ qué ñuu chii judíu ni caquiiñeʼ para ganda chuʼ ti sinagoga lugar que.

c Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Lidia, ti gunaa rutoo lari color moradu»

d Ley stiʼ ca romanu ná napa ti binni romanu derechu de gaca juzgar jneza ne cadi naquiiñeʼ gaca castigarbe nezalú binni pa caʼruʼ gaca juzgarbe ne caʼruʼ guihuinni nápabe donda.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir