BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • bt cap. 19 yaza 148-155
  • «Cadi guiaanadxí de guiniʼluʼ ne cadi gusaana de guni predicarluʼ»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Cadi guiaanadxí de guiniʼluʼ ne cadi gusaana de guni predicarluʼ»
  • Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • «Dxiiñaʼ stibe nga gúnibe carpa» (Hechos 18:1-4)
  • «Stale binni de Corinto [...] biʼniʼ crecaʼ» (Hechos 18:5-8)
  • «Napaʼ stale binni ndaaniʼ guidxi riʼ» (Hechos 18:9-17)
  • «Pa naʼ Jehová» (Hechos 18:18-22)
  • «Cadi naa diaʼ napaʼ donda pa gatiʼ binni»
    Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Hechos
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
bt cap. 19 yaza 148-155

CAPÍTULO 19

«Cadi guiaanadxí de guiniʼluʼ ne cadi gusaana de guni predicarluʼ»

Biʼniʼ Pablo dxiiñaʼ para gapa ni iquiiñeʼ peru ni jma bisaca para laabe nga gúnibe xhiiñaʼ Dios

Zeeda ni lu Hechos 18:1-22

1-3. ¿Xiñee guyé Pablo Corinto, ne xi zándaca guluu xizaa laabe?

MAʼ ZILUXE iza 50 ne nuu Pablo Corinto, ti guidxi ra nuu stale negocio ne bueltu ne racá nabeza stale griegu romanu ne judíu.a Peru cadi nudiibe racá para gúnibe negocio nin para gúnibe dxiiñaʼ sínuque para gúnibe ti cosa jma risaca. Para gusiidibe binni de Reinu stiʼ Dios. Caquiiñebe ti lugar ra guiaanabe peru qué nabe gácabe ti carga para xcaadxi. Ne laaca qué nabe guiníʼ ique binni naquiiñeʼ gudiicabe laabe ni guibaninebe purtiʼ si cayúnibe xhiiñaʼ Dios. ¿Xi zúnibe yaʼ?

2 Biziidiʼ Pablo guni carpa. Nabé nadipaʼ dxiiñaʼ riʼ ne lu nácabe rúnicabe ni peru bíʼnibe ni para gápabe ni iquiiñebe. ¿Zanda guidxélabe dxiiñaʼ ne ti lugar ra guiaanabe ndaaniʼ ti guidxi ra nuu stale binni la? Neca guluu nga xizaa laabe peru nánnabe ni jma risaca nga guni predicarbe.

3 Ruluíʼ xadxí huiiniʼ biaanaʼ Pablo ndaaniʼ guidxi Corinto, ne nabé galán biʼniʼ predicarbe raqué. Guidúʼyanu xi guiráʼ bíʼnibe dxi guyuube raqué ne ximodo zanda gacané ejemplu stibe laanu para guinínenu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios.

CORINTO, TI GUIDXI NI GUPA CHUPA PUERTU

Guyuu guidxi Corinto ti lugar ra nabéʼ, ne dxaagani continente stiʼ Grecia ne península ni láʼ Peloponeso. Lugar jma nabéʼ ni guyuu guidxi Corinto la? gúpani menu de xhoopaʼ kilómetru, ngue runi guiropaʼ laadu ni gúpani puertu. Puertu ni riaana laadu riaaziʼ gubidxa, lu golfo stiʼ Corinto, biree lani Lequeo ne raqué nga riree ne rindá ca barcu ni zeeda de Italia, Silicia ne España. Puertu ni riaana ladu rindani gubidxa, lu golfo stiʼ Sarónica, biree lani Cencreas ne raqué riree ne rindá ca barcu ni zeeda de Egeo, Asia Menor, Siria ne Egipto.

Cumu nabé nadipaʼ rinaaze bi ladu gueteʼ stiʼ Peloponeso la? ngue runi nabé peligroso chécabe lu barcu laduque. Ngue runi lugar de ñécabe nezaqué la? stale de ca barcu que ruzuhuaadxí ca ni lu tobi de ca puertu stiʼ Corinto, rindétecabe ca cosa que raqué, ne rididinécabe ni ndaaniʼ guidxi Corinto para chinécabe ni ra nuu stiʼ puertu ni nuu raqué ne maʼ rudxiibacabe ni lu sti barcu. Ne pa cadi nanaa peʼ barcu que la? rudxiibacabe ni lu ti remolque para chinécabe ni ra nuu sti puertu que. Cumu guyuu Corinto galahuiʼ de ca puertu que la? stale binni ni rutoo guyecaʼ lugar que para gúnicaʼ negocio. Ngue runi nabé gúpacabe bueltu lugar que ne laaca guyuu stale viciu, cásica rizaaca guiráʼ puertu.

Tiempu bibani Pablo la? guca Corinto capital stiʼ provincia romana de guidxi Acaya ne ti centru administrativu guizáʼ risaca. Gadxé gadxé religión guyuu ndaaniʼ guidxi riʼ. Guyuu ti templu raqué para gaca adorar emperador romanu que, ne santuariu ne templu ni bíʼnicabe para ca dios stiʼ ca griegu ne ca egipciu ne laaca guyuu ti sinagoga stiʼ ca judíu (Hech. 18:4).

Gaxha de Corinto guyuu ti lugar láʼ Istmia. Cada chupa iza rúnicabe Juegu Ístmico raqué, ne laani nga tobi de ca eventu ni raca, casi ca Juego Olímpico. Zándaca nuu Pablo Corinto dxi bíʼnicabe ca Juegu ca lu iza 51. Ngue runi ti diccionariu ni caníʼ de Biblia bizeeteʼ sicaríʼ: «Cadi guendaridxagayaa diʼ nga primé biaje biquiiñebe ti ejemplu de deporte, bicaabe ni lu ti carta ni bicaabe ra nuu ca Corinto» (1 Cor. 9:24-27).

«Dxiiñaʼ stibe nga gúnibe carpa» (Hechos 18:1-4)

4, 5. a) ¿Paraa biaana apóstol Pablo dxi guyuu Corinto, ne xi bíʼnibe para gápabe ni guibaninebe? b) ¿Ximodo biziidiʼ Pablo guni carpa?

4 Cadi xadxí de yendá Pablo ndaaniʼ guidxi Corinto, binibiáʼ ti guendaxheelaʼ nabé nachaʼhuiʼ ne ni ridxaagalú binni ra lidxi: Laacabe nga Áquila (judíu laabe) ne Priscila (ni laaca runibiáʼcabe casi Prisca). Gulézacabe Roma peru despué guyécabe Corinto «purtiʼ biʼniʼ mandar [emperador] Claudio guiree guiráʼ ca judíu de Roma» (Hech. 18:1, 2). Ne pur nga gunda bidxela Pablo dxiiñaʼ ne ti lugar ra guiaana. Relatu ca ná: «Cumu laaca dxiiñaʼ runi ca binni que nga rúnibe la? biaanabe ra lídxicaʼ ne bíʼninebe laacaʼ dxiiñaʼ. Dxiiñaʼ stibe nga gúnibe carpa» (Hech. 18:3). Ra lidxi guendaxheelaʼ riʼ guyuu Pablo biaʼ tiempu biʼniʼ predicar Corinto ne zándaca racá nga nuube dxi bicaabe caadxi de ca carta ni zeeda lu Biblia.b

5 ¿Xiñee carpa cayuni Pablo pa «Gamaliel» peʼ bisiidiʼ laa yaʼ? (Hech. 22:3). Neca ruseendaʼ ca judíu que ca xiiñicaʼ checaʼ scuela la? peru laaca rusiidicabe laacaʼ gúnicaʼ xiixa dxiiñaʼ huiiniʼ. Cadi guiaandaʼ laanu de Tarso Pablo, ti guidxi ni nuu Cilicia. Nabé runibiáʼcabe lugar riʼ, pur ti tela ni rúnicabe raqué ni láʼ cilicium ne riquiiñecabe ni para gúnicabe carpa. Nga runi zándaca dede dxi nahuiiniʼ Pablo biziidiʼ gui dxiiñaʼ riʼ. Para gúnicabe ti carpa naquiiñeʼ gúnicabe tela ca, ugácabe ne quíbacabe ni. Peru guizáʼ nagana ni purtiʼ nachonga tela ca ne naraayaʼ luni.

6, 7. a) ¿Ximodo biiyaʼ Pablo dxiiñaʼ stiʼ, ne xiñee nánnanu laaca zaqueca biʼyaʼ Áquila ne Priscila ni? b) ¿Xiñee zanda guininu laanu ca xpinni Dios nácanu casi Pablo, Áquila ne Priscila?

6 Peru cadi dxiiñaʼ diʼ que nga ni jma bisaca para Pablo Pablo. Gucané ni laabe para gápabe ni guibaninebe ne guni predicarbe «ca noticia galán stiʼ Dios sin» ñáxhabe (2 Cor. 11:7). Ne cumu laaca nabé biʼniʼ Áquila ne Priscila ni ná Dios la? biiyacabe dxiiñaʼ de gúnicabe carpa que casi ruuyaʼ Pablo ni. Ne dxi biree Pablo Corinto lu iza 52, bisaanacabe guiráʼ ni nápabe ne yenándacabe laa Éfeso ne raqué biquiiñeʼ lídxicabe para guidagulisaa ca hermanu (1 Cor. 16:19). Gudiʼdiʼ si ti tiempu biguétacabe Roma ne despué guyécabe Éfeso sti biaje. Ni jma bisaca para laacabe nga gúnicabe xhiiñaʼ Dios ne gacanécabe xcaadxi. Ngahuaʼ runi guizáʼ nadxii «guiráʼ congregación de xcaadxi nación» laacabe (Rom. 16:3-5; 2 Tim. 4:19).

7 Ca dxi riʼ, rinanda ca xpinni Jehová ejemplu stiʼ Pablo, Áquila ne Priscila. Neca nabé rúnicaʼ xhiiñaʼ Dios, laaca rúnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ para cadi gácacaʼ «ti carga para» xcaadxi (1 Tes. 2:9). Casi ca precursor la? stale de laacaʼ rúnicaʼ dxiiñaʼ galaa si dxi o ti tiempu si para gápacaʼ ni iquiiñecaʼ ne gúnicaʼ ni jma risaca para laacaʼ, guni predicarcaʼ. Ne cásica biʼniʼ Áquila ne Priscila, stale hermanu rúnicaʼ stipa guidxagalucaʼ ca superintendente de circuito ra lídxicaʼ. Ne cumu siempre ridxaagalúcabe ca hermanu riʼ ra lídxicabe la? nga racané laacabe chúʼcabe gana ne guni sentírcabe nayecheʼ (Rom. 12:13).

CARTA NI ZEEDA DE DIOS PARA CUʼ GANA

Guyuu Pablo guidxi Corinto 18 beeu, biaʼ lu iza 50 ne 52, bicaabe chupa carta ne despué maʼ beeda gácani parte de Escrituras Griegas Cristianas: laacani nga guiropaʼ carta ni biseendabe ra nuu ca xpinni Cristu de Tesalónica. Zándaca tiempu queca, o zándaca maʼ despué, bicaabe ra nuu ca binni de Gálatas.

Primé carta para ca Tesalonicenses. Laani nga primé carta bicaa Pablo ni zeeda lu Biblia. Guyebe Tesalónica biaʼ lu iza 50, ne ngue nga guiropa viaje de predicación bíʼnibe raqué. Cadi tan xadxí de guyuu congregación lugar que, bizulú guzananda ca judíu ca hermanu, ngue runi gupa xidé biree Pablo ne Silas de raqué (Hech. 17:1-10, 13). Cumu nuu Pablo xizaa pur laacabe la? chupa biaje gucaláʼdxibe nibiguétabe raqué, peru laapebe guniʼbe: «Bicueeza Binidxabaʼ laadu». Ngue runi biseendabe Timoteo para gacané ca hermanu que guzuhuaa dxiichicaʼ ne quixhedxí ladxidóʼcabe. Zándaca biiyaʼ Timoteo Pablo Corinto ra maʼ ziluxe iza 50, ne raqué nga gudxi Timoteo laabe xi guiráʼ maʼ guleendú congregación de Tesalónica. Ne dxiqué nga bicaa Pablo carta riʼ para laacabe (1 Tes. 2:17–3:7).

Guiropa Carta para ca Tesalonicenses. Zándaca lu iza 51 bicaabe guiropa carta riʼ, cadi xadxí peʼ de bicaabe primé que. Lu guiropaʼ carta riʼ, biseendaʼ Pablo diuxi para ca hermanu de Tesalónica, ne biseendabe diuxi stiʼ Timoteo ne Silvano, ni riete casi Silas lu libru stiʼ Hechos (Hech. 18:5, 18; 1 Tes. 1:1; 2 Tes. 1:1). Despué de zeʼ Pablo de Corinto la? maʼ qué riete diʼ pa biiyaruʼ guiónnacabe sti biaje. Yanna, ¿xiñee bicaabe guiropa carta riʼ yaʼ? Zándaca gudxi ni yené primé carta que laabe caadxi noticia de ca hermanu de Tesalónica. Ne pur ni binadiágabe que la? bicaani laabe guni felicitarbe laacaʼ purtiʼ nadxiisaacaʼ ne cayuni huantarcaʼ. Peru laaca biʼniʼ corregirbe caadxi de laacaʼ purtiʼ guníʼ íquecaʼ mápeca gaxha nuu presencia stiʼ Señor (2 Tes. 1:3-12; 2:1, 2).

Gálatas. Rusihuinni carta riʼ, ante gucaa Pablo ra nuu ca hermanu de Galacia la? maca yegánnabe laacaʼ chupa biaje. Primé biaje yegánnabe laacaʼ nga biaʼ lu iza 47 ne 48, ne yenebe Bernabé, guyécabe Antioquía de Pisidia, Iconio, Listra ne Derbe, purtiʼ guyuu ca guidxi riʼ lu provincia romana stiʼ Galacia. Maʼ lu iza 49 la? biguétabe sti biaje raqué, peru maʼ né Silas (Hech. 13:1-14:23; 16:1-6). Bicaabe ra nuucaʼ purtiʼ cadi xadxí de yegánnabe laacaʼ guyé ca judaizante ne bisiidicaʼ naquiiñeʼ gaca circuncidar ca xpinni Cristu ne chinándacaʼ Ley stiʼ Moisés. Ngue runi zándaca casi peʼ gúnnabe cusiguiicaʼ binni la? biseendabe carta que ra nuu ca hermanu. Zándaca bicaabe ni dxi nuube Corinto, o Éfeso dxi maʼ zécabe Antioquía de Siria o zándaca bicaabe ni dxi maʼ nuube Antioquía (Hech. 18:18-23).

«Stale binni de Corinto [...] biʼniʼ crecaʼ» (Hechos 18:5-8)

8, 9. ¿Xi biʼniʼ Pablo ora biʼniʼ predicar, ne paraa yeguni predicarbe?

8 Guidúʼyanu sti cosa ni rusihuinni biʼniʼ Pablo dxiiñaʼ para si gapa ni iquiiñeʼ ne cadi gusaana de guni predicar. Ora yendá Silas ne Timoteo Macedonia yenecaʼ stale cosa para iquiiñe Pablo (2 Cor. 11:9). Ne pur ngue «jmaruʼ si biʼniʼ predicar Pablo stiidxaʼ Dios» (Hech. 18:5). Peru yanna ra jma maʼ cayuni predicar Pablo jmaruʼ si cadi cusaanaʼ ca judíu de gucaalucaʼ laabe, ne qué lica ninacaʼ ñuni crecaʼ zanda gulá Cristu laacaʼ. Nga runi, nisi gudxibi Pablo xhaba para gusihuinni qué gapa donda pur ni guizaacacabe ne gudxi laacabe: «Laatu nápatu donda de ni guizaacatu. Cadi naa diaʼ napaʼ donda. Ne dede yannadxí maʼ chaaʼ ra nuu ca binni ni cadi judíu» (Hech. 18:6; Ezeq. 3:18, 19).

9 Relatu ca ná biree Pablo de ndaaniʼ Sinagoga que. Peru ¿paraa chiguni predicarbe yaʼ? Ticio Justo, ni zándaca naca ti prosélito judío, ne napa lidxi cueʼ sinagoga que nga ni bidxagalú laabe (Hech. 18:7). Neca gulézarube ra lidxi Áquila ne Priscila dxi guyuube Corinto, peru biquiiñecabe lidxi Ticio Justo para quixhe chaahuicabe modo guni predicárcabe.

10. ¿Xi rusihuinni qué nusaana Pablo de ñuni predicar ca judíu?

10 Yanna pa maʼ chiguni predicar Pablo ca binni de xcaadxi nación, ¿ñee riníʼ nga maʼ qué zuni predicarbe ca judíu ne ca prosélito ni racalaʼdxiʼ gucaadiaga laabe la? Coʼ. Purtiʼ «biʼniʼ cré Crispo, presidente stiʼ sinagoga que, Señor, laa ne familia stiʼ». Ne ruluíʼ si stale de ca ni rié ra sinagoga que biʼniʼ ni. Purtiʼ Biblia ná: «Ora binadiaga stale binni de Corinto ca noticia galán, biʼniʼ crecaʼ ne guyuunísacaʼ» (Hech. 18:8). Cadi xadxí de guca formar ti congregación ndaaniʼ guidxi Corinto ne ra lidxi Ticio Justo nga bidagulisaacabe. Pa gucua relatu stiʼ Hechos según fecha bizaaca cada cosa o pur orden cronológico (casi bicaa Lucas), zanda guininu guca ca judíu o ca prosélito que xpinni Cristu despué de gudxibi Pablo xhaba. Ndiʼ rusihuinni riene apóstol Pablo binni ne runi predicarbe tutiica gacalaʼdxiʼ guiziidiʼ ni dxandíʼ.

11. Cásica gucané Pablo ca judíu de Corinto laanu ca testigu de Jehová, ¿ximodo racanenu ca binni ni napa religión?

11 Ca dxi riʼ nuu lugar nabé riuu ca religión ca lu xpida binni. Zándaca purtiʼ maʼ xadxí de nuucabe ndaaniʼ guidxi ca o pur rucaa ca misioneru ca binni chuʼ ládecaʼ. Yanna riʼ nuu stale binni runi ni ná religión stiʼ purtiʼ si maʼ biaa gúnini. Ne nga nga ni bizaaca ca judíu de Corinto que, cásica Pablo laanu laaca naquiiñeʼ gúninu stipa pur gacanenu binni ganda guiene chaahuicaʼ ni ná Biblia. Qué zareʼnu gana neca qué náʼ binni guni predicarnu o sanándacaʼ ca xaíque stiʼ ca religión ca laanu. Cadi guiaandaʼ laanu ládecabe nuu binni ni nayá ladxidóʼ ne «cayúnicabe xhiiñaʼ Dios né stale gana, peru cadi casi peʼ modo biziidicabe ni» (Rom. 10:2). ¡Nga runi, chiyúbinu laacabe!

«Napaʼ stale binni ndaaniʼ guidxi riʼ» (Hechos 18:9-17)

12. ¿Xi gudxi Jesús Pablo lu ti visión?

12 Zándaca qué ganna Pablo pabiáʼ tiempu naquiiñeʼ guiaanaʼ Corinto. Peru ti gueelaʼ bihuinni Jesús nezalube ne gudxi laabe: «Cadi guidxíbiluʼ. Cadi guiaanadxí de guiniʼluʼ ne cadi gusaana de guni predicarluʼ, purtiʼ qué zaxeleʼ de lii ne guirutiʼ qué zucaalú lii para guniná lii. Napaʼ stale binni ndaaniʼ guidxi riʼ» (Hech. 18:9, 10). ¡Guizáʼ guluu visión riʼ ganna laabe! Jesús peʼ gudxi laabe zapa laabe ne nuuruʼ binni ndaaniʼ guidxi ca ni naquiiñeʼ gunadiaga mensaje riʼ. Ngue runi biaana Pablo «raqué ti iza xhoopaʼ beeu cusiidibe ca binni que de stiidxaʼ Dios» (Hech. 18:11).

13. ¿Xi zándaca bietenalaʼdxiʼ Pablo laga zidxiña ra tribunal que? ¿Xiñee nuube seguru qué zuuticabe laabe?

13 Ti iza de nuu Pablo ndaaniʼ guidxi Corinto, bizaaca xiixa ni bicaa laabe chuʼbe seguru nuu né Jesús laabe. Gúcani ora «guyuu ca judíu de acuerdu para gucaalucaʼ Pablo ne yenecaʼ laabe ra nuu tribunal» (Hech. 18:12). Caadxi expertu ná nasoo tribunal (griegu, bḗma) que mármol azul ne blancu ni ne nápani stale dibuju luni. Ne zándaca nuu ni gaxha de plaza stiʼ luguiaa que. Ne frente de laani nuu ti lugar ra zanda chuʼ stale binni. Pur ni maʼ bidxela ca arqueológo rihuinni guyuuni gaxha de sinagoga que ne de ra lidxi Ticio Justo. Ne ra zadxíñabe plataforma que, zándaca bietenaláʼdxibe dxi biiticabe Esteban, primé xpinni Cristu guti pur fe stiʼ, ne ximodo laapebe guniʼbe zaa gati Esteban (Hech. 8:1). Yanna, ¿ñee ngaca nga zazaaca Pablo la? Coʼ, purtiʼ maca gudxi Jesús laabe: «Guirutiʼ qué zucaalú lii para guniná lii» (Hech. 18:10).

Nuu Galión nezalú stale judíu ni guizáʼ cadxiichi ne cayabibe laacaʼ qué zaca juzgar Pablo. Racalaʼdxiʼ caadxi soldadu romanu gucueezacaʼ ca judíu que.

«Óraque guládxibe laacaʼ de ra nuu tribunal que» (Hechos 18:16).

14, 15. a) ¿Xi donda bigaaniʼ ca judíu que ique Pablo, ne xiñee qué niná Galión que ñaca juzgarbe? b) ¿Xi bizaaca Sóstenes, ne tu zándaca gúcabe despué?

14 ¿Xi bizaaca ora yendá Pablo ra nuu tribunal que yaʼ? Juez que nga Galión, gobernador de Acaya ne bíʼchibe nga Séneca filósofo romano ni nabé runibiáʼ binni. Ca judíu que guniʼcaʼ racaláʼdxibe ucuudxibe binni para guni adorarcaʼ Dios binni ne racalaʼdxiʼ gucuudxi laacabe para guni adorárcabe Dios peru cadi modo ná ley (Hech. 18:13). Cugaanicabe donda íquebe purtiʼ nácabe cayuni obligarbe ca judíu que gácacaʼ xpinni Cristu. Peru bidii Galión cuenta qué gapa Pablo donda ne qué ñuni «xiixa cosa malu para gucaalú ley» (Hech. 18:14). Ne qué lica niníʼ íquebe ñuube lu ca guendanagana stiʼ ca judíu. Nga runi, qué lica niníʼ Pablo gastiʼ: Galión peʼ nga guníʼ qué zaca juzgarbe. Ne pur nga bidxiichi ca judíu ne gunaazecaʼ Sóstenes —zándaca laabe nga biaanabe lugar stiʼ Crispo casi presidente ndaaniʼ sinagoga— ne bizulú «gudíñecaʼ laabe nezalú tribunal» que (Hech. 18:17).

15 ¿Xiñee bidii Galión lugar quíñecabe Sóstenes? Zándaca purtiʼ guníʼ íquebe laa nga ni zániru lu grupu que, ne pur nga runi merecer ni. Modo tiica si gúcani, peru bizaaca xiixa galán. Chupa chonna iza despué ora bicaa Pablo primé carta para ca xpinni Cristu de Corinto, guniʼbe de Sóstenes ne gúdxibe laa hermanu (1 Cor. 1:1, 2). ¿Ñee laaca de Sóstenes que nga caniʼbe la? Pa zacá ni zándaca ni bizaacabe que bicaa ni laabe gácabe xpinni Cristu.

16. ¿Xiñee riguu promesa ni biʼniʼ Jesús Pablo gana laanu?

16 Casi maʼ bidúʼyanu, gudxi Jesús Pablo: «Cadi guidxíbiluʼ. Cadi guiaanadxí de guiniʼluʼ ne cadi gusaana de guni predicarluʼ, purtiʼ qué zaxeleʼ de lii» (Hech. 18:9, 10). Peru ¿padxí gudxi Jesús laabe ca diidxaʼ riʼ ya? Gúcani despué de qué niná ca judíu que nucaadiaga laabe. Laaca galán guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ guníʼ Jesús ca jmaruʼ si ora qué náʼ binni gucaadiaga laanu. Qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu nanna Jehová xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni ne ribídxibe ca binni ni nayá ladxidóʼ ra nuube (1 Sam. 16:7; Juan 6:44). ¿Cadi dxandíʼ riguu nga gana laanu para cadi gusaana de guni predicarnu la? Ne guiráʼ iza riuunisa gayuaa mil de binni. Nga riníʼ riuunisa jma de ti gayuaa binni cada dxi. Pa gúninu stipa gacanenu «binni de guiráʼ guidxi gaca discípulo» la? ziuʼnu seguru zaca cumplir ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ, laa guníʼ: «Qué ziuu dxi guixeleʼ de laatu dede ora guiluxe guidxilayú riʼ» (Mat. 28:19, 20).

«Pa naʼ Jehová» (Hechos 18:18-22)

17, 18. ¿Xi zándaca ziníʼ ique Pablo ora zeʼ Éfeso?

17 Qué gannadinu pa pur decisión gucuaa Galión que guyuu ti tiempu maʼ guirutiʼ nuchiiñaʼ congregación de Corinto. Ni nánnanu nga «biaanaruʼ Pablo raqué xhupa xhonna gubidxa» ne despué guca despedirbe de ca hermanu que. Lu primavera stiʼ iza 52 dxi nuu Pablo Cencreas, ti guidxi ni riaana 11 kilómetru ladu rindani gubidxa de guidxi Corinto para cheʼ Siria, «ne ndaaniʼ guidxi Cencreas nga bigá guicha ique Pablo purtiʼ biʼniʼ ti voto» (Hech. 18:18).c Despué yenebe Áquila ne Priscila, ne juntu gudíʼdicabe nisadóʼ Egeo para chindácabe Éfeso, ni nuu Asia Menor.

18 Zándaca laga zeʼ Pablo viaje que zietenalaʼdxiʼ xi guiráʼ biʼniʼ 18 beeu biʼniʼ predicar ndaaniʼ guidxi Corinto. Puru si cosa galán ziníʼ íquebe ne nápabe stale razón para chuʼbe nayecheʼ. Guizáʼ galán guyeni Pablo ra biʼniʼ predicar. Maʼ nuu primé congregación ndaaniʼ guidxi que ne laaca maʼ nuu ti lugar ra ridagulisaacabe, ra lidxi Ticio Justo. Stale binni guca xpinni Cristu casi Ticio Justo, Crispo ne familia stiʼ. Nabé gunnaxhiibe laacaʼ purtiʼ gucanebe laaca guiziidicaʼ ni dxandíʼ. Ne despué bicaabe ra nuucaʼ ne bichaagabe laacaʼ casi ti carta ni cá ndaaniʼ ladxidóʼ tuuxa. Laanu laaca nadxiinu ca binni ni maʼ gucanenu guiziidiʼ ni dxandíʼ. ¡Nabé riéchenu guidúʼyanu ca hermanu riʼ purtiʼ nácacaʼ casi «ti carta ni caníʼ bien» de laanu! (2 Cor. 3:1-3).

19, 20. ¿Xi biʼniʼ Pablo ora yendá Éfeso, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe?

19 Cásipeʼ yendá Pablo Éfeso bizulú biʼniʼ predicar, «biuube ndaaniʼ sinagoga ne gucanebe ca judíu guiénecaʼ Stiidxaʼ Dios» (Hech. 18:19). Peru biaje riʼ cadi xadxí diʼ biaanabe ndaaniʼ guidxi ca «neca gúdxicaʼ laabe ñaanarube raqué, peru qué ninabe, sínuque guca despedirbe de laacaʼ ne gúdxibe laacaʼ: “Pa naʼ Jehová, zabiguetaʼ ra nuutu sti biaje”» (Hech. 18:20, 21). Nanna dxiichibe nuu stale dxiiñaʼ gúnibe Éfeso ne nápabe gana ibiguétabe peru bisaanabe guiráʼ ni lu náʼ Jehová. Zanda chinándanu ejemplu stibe. ¿Ximodo yaʼ? Galán quixe íquenu gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios ne gúninu stipa pur ugaandanu ni. Peru galán guyúbinu gacané Jehová laanu ne gúninu ca cosa ca modo riuuláʼdxibe (Sant. 4:15).

20 Bisaana Pablo Áquila ne Priscila ndaaniʼ guidxi Éfeso ne gudxiʼbaʼ lu ti barcu para cheʼ Cesarea. Despué zándaca «guyebe» yeugapadiúxibe ca hermanu de congregación ni nuu Jerusalén (biiyaʼ nota de estudiu stiʼ Hechos 18:22 ni zeeda lu Biblia de estudiu diidxastiá). Ne últimu biguétabe guidxi ra bireebe que Antioquía de Siria. ¡Guizáʼ galán guyeni laabe lu guiropa biaje ni bíʼnibe casi misioneru! Yanna guidúʼyanu xi bizaaca lu guiropa biaje bíʼnibe.

VOTO NI BIʼNIʼ PABLO

Lu Hechos 18:18 ná dxi nuu Pablo Cencreas «bigá guicha ique [...] purtiʼ biʼniʼ ti voto». ¿Xi voto bíʼnibe yaʼ?

Ti voto nga ti promesa ni runi tuuxa Dios, purtiʼ riale ni de laa. Runi prometércabe gudiicabe laabe ti ofrenda, gúnicabe xiixa pur laabe o gúnicabe xhiiñabe de ti modo especial. Nuu tu ná bigá Pablo guicha ique purtiʼ biʼniʼ ti voto de nazarenu. Peru casi ná Biblia, ora maʼ biʼniʼ cumplírcabe promesa ni bíʼnicabe la? naquiiñeʼ ugácabe guicha íquecabe entrada stiʼ tienda de reunión ni guyuu Jerusalén. Peru cumu Cencreas nga nuu Pablo la? cadi ti voto de nazarenu diʼ ni (Núm. 6:5, 18).

Libru de Hechos cayabi laanu padxí bíʼnibe voto riʼ. Zándaca bíʼnibe ni ante gácabe xpinni Cristu. Peru cadi cuzeeteʼ diʼ relatu riʼ pa gunabaʼ Pablo Jehová xiixa cosa especial. Ti libru ná zándaca bigabe guicha íquebe «para gudiibe xquixe peʼ Dios [...] purtiʼ gupa laabe biaʼ tiempu biʼniʼ predicarbe Corinto».

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Corinto, ti guidxi ni gupa chupa puertu».

b Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Carta ni zeeda de Dios para cuʼ gana».

c Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Voto ni biʼniʼ Pablo».

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir