BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • bt cap. 22 yaza 173-179
  • «Gaca ni ná Jehová»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Gaca ni ná Jehová»
  • Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Bisaanacabe «isla stiʼ Chipre» (Hechos 21:1-3)
  • «Biyúbidu ca discípulo ne bidxéladu laacaʼ» (Hechos 21:4-9)
  • «Ma nuaaʼ listu [...] para gateʼ» (Hechos 21:10-14)
  • «Nabé nayecheʼ bidxaagalú ca hermanu que laadu» (Hechos 21:15-17)
  • ¡Cadi guireʼnu gana! Nuu Jehová para gacané laanu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2020
  • «Cadi naa diaʼ napaʼ donda pa gatiʼ binni»
    Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Bisiene «chaahuibe laacaʼ de Reinu stiʼ Dios»
    Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • «Lagucaadiaga naa, chitidxeʼ laatu xi gucaʼ»
    Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
Biiyaʼ jma
Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
bt cap. 22 yaza 173-179

Capítulo 22

«Gaca ni ná Jehová»

Zeʼ Pablo Jerusalén para guni ni ná Dios

Zeeda ni lu Hechos 21:1-17

1-4. ¿Xiñee zeʼ Pablo Jerusalén, ne xi cabeza laabe raqué?

NAGANA para Pablo ne Lucas gusaanacaʼ Mileto. ¡Nabé cayuubaʼ ladxidóʼcabe guixélecabe de ca ancianu de Éfeso ni nabé nadxiicabe! Peru gudxiʼbaʼ guiropa misioneru riʼ lu barcu. Zinécabe guiráʼ ni caquiiñecabe para viaje que. Ne laaca zinécabe bueltu ni bidopa para ca xpinni Cristu pobre de Judea. Guizáʼ maʼ racaláʼdxicabe gudiicabe bueltu riʼ ca hermanu que ne guilúxecabe dxiiñaʼ ni gucuaacabe.

2 Dxaʼ tipa ca vela que de bi ne chaahuiʼ chaahuiʼ zixeleʼ barcu que de ruaa muelle que. Cayuuyaʼ Pablo, Lucas ne xcadxe hermanu ni ziné laacabe chaahuidugá chaahuidugá zixélecabe de ca xhamígucabe ni nuu triste purtiʼ maʼ zécabe (Hech. 20:4, 14, 15). Pablo, Lucas ne xcadxe hermanu que cuzabinacaʼ lu ca xhamígucaʼ dede ra maʼ qué nihuínnicaʼ lu nisadóʼ que.

3 Chonna iza biʼniné Pablo ca ancianu de Éfeso que dxiiñaʼ. Peru yanna maʼ zinándabe ni ná espíritu santu, zebe Jerusalén. Zándaca maʼ nánnabe xi cabeza laabe ora chindabe raqué purtiʼ cadi xadxí gúdxibe ndiʼ ca ancianu que: «Yanna maʼ chaaʼ Jerusalén purtiʼ cayabi espíritu santu naa chaaʼ, neca qué gannaʼ xi cabeza naa raqué, ne guiráʼ guidxi ra riaaʼ nabé rabi espíritu santu naa zuseguyoocabe naa ne zapaʼ guendanagana» (Hech. 20:22, 23). Neca nuu guendanabani stibe lu peligru laabe nabe «cayabi espíritu santu» laabe chebe Jerusalén. Ni caninu nga cadi cayúnisibe ni ná espíritu que, sínuque laaca nuube dispuestu chebe raqué. Cadi purtiʼ nabé riuuláʼdxibe gacanabe, sínuque ni jma risaca para laabe nga gúnibe ni canabaʼ Dios laabe.

4 ¿Cadi dxandíʼ laaca riníʼ íquenu casi Pablo la? Dxandíʼ pue, purtiʼ dxi bidiʼnu xquendanabáninu Jehová biʼniʼ prometernu laabe ni jma risaca para laanu nga gúninu ni guinábabe laanu. Nga runi, nabé galán nga guni estudiar chaahuinu ejemplu stiʼ Pablo ne guidúʼyanu ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe.

Bisaanacabe «isla stiʼ Chipre» (Hechos 21:1-3)

5. ¿Pa neza gudiʼdiʼ Pablo ne ca compañeru stiʼ para yendacaʼ Tiro?

5 Biree Pablo ne ca xcompañeru zinándacaʼ ladu cundubi bi, qué niree chuʼcaʼ dede yendacaʼ Cos laaca dxi queca (Hech. 21:1). Zándaca raqué biaanacabe gueelaʼ que sti dxi que gudíʼdicabe Rodas ne guyécabe Pátara, ladu gueteʼ de Asia Menor. Raqué gudxíʼbacabe lu ti barcu stiʼ ca binni ni rigutoo ne yeneni laacabe derechu ndaaniʼ guidxi Tiro. Lucas cayabi laanu ni bizaaca ora zecaʼ: «Bidúʼyadu isla stiʼ Chipre ni riaana ladu bigaʼ stidu» (Hech. 21:3). ¿Xiñee bizeeteʼ Lucas ni pue?

6. a) ¿Xiñee biguidxi fe stiʼ Pablo ora bi’yaʼ isla stiʼ Chipre? b) ¿Xi redasilú lii ora riníʼ íqueluʼ ximodo huaguu Jehová ndaayaʼ lii ne ximodo huayacanebe lii?

6 Zándaca biluíʼ náʼ Pablo laacabe neza ra nuu isla stiʼ Chipre ne gudxi laacabe xi guiráʼ bizaacaʼ dxi guyuu raqué. Gaʼ iza ante, maca guyuube raqué ne Bernabé ne Juan Marcos dxi guyebe primé viaje stibe casi misioneru. Raqué nga bidxelasaabe xa bruju ni láʼ Elimas (Hech. 13:4-12). Ora biʼyaʼ Pablo isla que ne guníʼ ique guiráʼ ni bizaaca raqué bidii ngue stipa laabe para ni cabeza laabe Jerusalén. Laanu laaca galán guiníʼ íquenu ximodo huaguu Jehová ndaayaʼ laanu ne ximodo huayacané laanu guni huantarnu ca guendanagana ni huadxagalunu. Nánnanu dxandíʼ ca diidxaʼ ni guníʼ David: «Stale guendanagana ridxaagalú binni nachaʼhuiʼ, peru ribee Jehová laabe de laacani» (Sal. 34:19).

«Biyúbidu ca discípulo ne bidxéladu laacaʼ» (Hechos 21:4-9)

7. ¿Xi biʼniʼ Pablo ne ca xcompañeru dxi yendacaʼ Tiro?

7 Nanna Pablo nabé risaca chuʼ gaxha de ca hermanu ne guizáʼ maʼ racalaʼdxiʼ guʼyaʼ laacabe. Ne Lucas peʼ bizeeteʼ xi bíʼnicaʼ ora yendacaʼ Tiro: «Biyúbidu ca discípulo ne bidxéladu laacaʼ» (Hech. 21:4). Cumu nánnacabe nuu xpinni Cristu Tiro la? bíʼnicabe stipa guidxélacabe laacaʼ ne zándaca ra lídxicaʼ biaanacabe. Ngaca nga rizaaca ca dxi stinu riʼ: tobi de ca ndaayaʼ ni jma naroʼbaʼ nápanu pur nácanu xpinni Jehová nga ratiica si chuunu, zadxélanu hermanu stinu ni zadxaagalú laanu. Purtiʼ guiráʼ binni ni nadxii Dios ne nuu ndaaniʼ religión ni dxandíʼ, napa xhamigu lu guidubi Guidxilayú.

8. ¿Xi riníʼ ca diidxaʼ zeeda lu Hechos 21:4?

8 Biaanaʼ Pablo ne ca xcompañeru gadxe gubidxa ndaaniʼ guidxi Tiro. Bicaa Lucas ca dxi que biʼniʼ ca hermanu xiixa ni cadi cabézacabe: «Pur ni gudxi espíritu santu laacabe, stale biaje gúdxicabe Pablo cadi cheʼ Jerusalén» (Hech. 21:4). ¿Ñee maʼ bichaa Jehová ni riníʼ ique la? ¿Maʼ qué racaláʼdxibe cheʼ Pablo Jerusalén la? Coʼ, cadi ngue diʼ nga laani. Maca dede ante gudxi espíritu santu Pablo zuninácabe laa ndaaniʼ guidxi Jerusalén, peru qué ñuudxí ñabi espíritu que laabe cadi naquiiñeʼ chebe raqué. Raríʼ ridúʼyanu gucané espíritu santu ca xpinni Cristu de Tiro para guiénecaʼ nabé zacaná Pablo ra cheʼ que. Ngue runi nabé nuucabe xizaa ne gúdxicabe laabe cadi chédibe raqué. Ndi racané laanu gánnanu xiñee ngue nuu ca hermanu que gápacaʼ Pablo para cadi guizaacabe ca cosa que. Peru naguixhe ique Pablo guni ni ná Jehová ne qué nuchaabe ni maʼ naguíxhebe gúnibe, chebe Jerusalén (Hech. 21:12).

9, 10. a) ¿Xi zándaca bedasilú Pablo ora biʼyaʼ nabé nuu ca hermanu de Tiro que xizaa? b) ¿Xi riuulaʼdxiʼ stale binni guni, peru xi guníʼ Jesús?

9 Ora bi’yaʼ Pablo nabé nuu ca hermanu que xizaa pur laa, zándaca bietenaláʼdxibe zaqueca nga biʼniʼ sentir ca discípulo stiʼ Jesús dxi gúdxibe laacaʼ ziebe Jerusalén ne zuninácabe laabe ne zuuticabe laabe raqué. Ne pur ni cayuni sentir Pedro dede guníʼ: «¡Biá lii, Señor! Qué ziuu dxi guizaacaluʼ nga». Peru bicabi Jesús laabe: «¡Guyuu neza decheʼ, Binidxabaʼ! Cuchiiñaluʼ lu neza stinneʼ, purtiʼ cadi caníʼ íqueluʼ casi riníʼ ique Dios, sínuque casi riníʼ ique binni» (Mat. 16:21-23). Gastiʼ qué zucueeza Jesús de guni dxiiñaʼ ni maʼ bidii Jehová laa neca guuticabe laa. Ne zaqueca nga cayuni sentir Pablo. Nánnanu racalaʼdxiʼ ca xpinni Cristu de Tiro que gacanecaʼ Pablo cásica Pedro que, peru qué ganda guiénecabe neca zadxaagalú Pablo stale guendanagana ndaaniʼ guidxi Jerusalén que la? Jehová ngue racalaʼdxiʼ chebe raqué.

Maʼ caree ti hermanu gana lu predicación ne maʼ cayuuyadxí reló stiʼ. Cayuuyadxí compañeru stibe laabe ti xalaga.

Para ganda chinándanu Jesús, caquiiñeʼ chuʼnu dispuestu gúninu stale sacrificiu.

10 Ca dxi riʼ, stale binni riuuláʼdxicaʼ chuʼcaʼ ra gácani fácil para laacaʼ. Nga runi ruyúbicaʼ ti religión ra chuʼcaʼ sin gúnicaʼ gastiʼ ne ra cadi guinábacabe laacaʼ gúnicaʼ xiixa. Peru Jesús peʼ bisiene chaahuiʼ ca discípulo stiʼ cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquecaʼ casi riníʼ ique binni. Sicaríʼ guniʼbe: «Pa nuu tu racalaʼdxiʼ gaca xpinneʼ la? cadi guibani para laa ne guáʼ yaga stiʼ ne cadi gusaana de guedananda naa» (Mat. 16:24). Ni jma galán para laanu nga chinándanu ca pasu stiʼ Jesús, ne nga nga ni jneza gúninu, peru cadi fácil diʼ ni.

11. ¿Ximodo bisihuinni ca hermanu de Tiro nadxiicaʼ Pablo ne cayacanecaʼ laabe?

11 Modo ruzeeteʼ Biblia guca despedir ca hermanu de Tiro que de Pablo ne ca xcompañeru, rusihuínnini nabé gunnaxhiicabe Pablo ne gucanécabe laa lu dxiiñaʼ ni maʼ gucuaa. Guirácabe, hombre, gunaa ne xcuidi, yenécabe laabe dede ruaa playa, ne guirácabe bizuxíbicabe, biʼniʼ orárcabe juntu ne guca despedírcabe. Despué, Pablo, Lucas ne ca xcompañérucaʼ, gudxíʼbacaʼ lu ti barcu ni ziné laaca Tolemaida, ne biaanacaʼ ra nuu ca hermanu de raqué ti dxi (Hech. 21:5-7).

12, 13. a) ¿Xi guiráʼ maʼ biʼniʼ Felipe lu xhiiñaʼ Jehová? b) ¿Xiñee galán ejemplu bisaana Felipe para ca hombre ni napa familia?

12 Bicaa Lucas guiracaʼ yenecaʼ Pablo ndaaniʼ guidxi Cesarea.a Guyécabe «ra lidxi Felipe, ti hombre ni runi predicar ca noticia galán» (Hech. 21:8). Guizáʼ maʼ xadxí de runi Felipe xhiiñaʼ Jehová. Biaʼ gande iza ante, dxi nuu ca apóstol ndaaniʼ guixi Jerusalén, gulicaʼ laabe para gacanebe guiaaziʼ guendaró lu ca ni nacubi guca xpinni Cristu. Peru laaca maʼ stale iza ziné Felipe de cayuni predicar ca noticia galán. Cadi guiaandaʼ laanu dxi guzanándacabe ca xpinni Cristu ndaaniʼ guidxi Jerusalén, bireebe guyebe Samaria ne bizulú biʼniʼ predicarbe raqué. Ne despué bisiidibe ni dxandíʼ eunuco etíope ne guluunísabe laa (Hech. 6:2-6; 8:4-13, 26-38). Nanna dxíchinu guizáʼ biéchecabe ora bíʼyacabe Felipe.

13 Runi predicar ruʼ Felipe né stale gana ca dxi que. Peru yanna maʼ nabézabe Cesarea ne nabé cayúnibe dxiiñaʼ lu predicación, ngue runi guníʼ Lucas laabe nga «ti hombre ni runi predicar ca noticia galán». Ne laaca ruzeeteʼ Biblia ca dxi que maʼ nápabe xiiñibe, tapa baʼdudxaapaʼ ni runi profetizar, ndiʼ rusihuinni zinándacabe ejemplu stiʼ bixhózecabe (Hech. 21:9).b Rihuinni dxíchicaʼ bíʼnibe stale stipa para gusiidibe familia stibe gannaxhii Jehová ne gúnicaʼ ni nabe. ¿Ximodo zanda chinanda ca hombre ni napa familia ejemplu stiʼ Felipe? Naquiiñeʼ gácacabe ti ejemplu lu xhiiñaʼ Jehová ne gusiidicabe ca xiiñicabe chuláʼdxicaʼ guni predicarcaʼ.

14. ¿Ximodo gucané Pablo ca hermanu que ra yeguiaanabe ra lídxicaʼ, ne xiñee zanda gúninu zacaca ca dxi riʼ?

14 Ratiica cheʼ Pablo, ruyubi ca hermanu ne riaana ti tiempu ra nuucabe. Nánnanu nabé riuulaʼdxiʼ ca hermanu que guiaana Pablo ne ca xcompañeru ra lídxicaʼ ne racaneni laacabe para cúʼsaacabe gana (Rom. 1:11, 12). Laanu laaca zanda chuʼnu gana o cuʼnu gana pa guidxaagalunu ra lídxinu superintendente de circuito ne xheelaʼ, zaa neca que gapa lídxinu stale luju (Rom. 12:13).

CESAREA, TI GUIDXI STIʼ ROMA NI NUU JUDEA

Ca iza bizaaca guiráʼ ni zeeda lu libru stiʼ Hechos, Cesarea ngue naca capital stiʼ ca guidxi stiʼ Roma ni nuu Judea, raqué nga nuu cuartel stiʼ ca soldadu stiʼ Roma ni nuu neza raqué, ne laaca raqué nga nuu lidxi gobernador. Herodes el Grande nga hombre biʼniʼ fundar guidxi que, ne gudíxhebe guiree lani Cesarea para gusisácabe César Augusto. Gupa ni stale edificiu casi ni rucuí ca binni ni runi adorar dios stiʼ ca griegu, gupa ni ti templu para gaca adorar César Augusto, ti teatru, ti lugar ra raca carrera de caballu ne ti edificiu casi ti estadiu. Stale de ca binni ni nabeza raqué cadi judíu laacaʼ.

Guizáʼ galán modo gudixhe chaahuiʼ ca ingenieru que puertu que. Gudixhe Herodes guiree lani Sebastos («Augusto» lu diidxaʼ griegu), ne gupa ni ti muru para gucueeza ca ola stiʼ nisadóʼ ti cadi gacaná puertu que. Zaqué maʼ qué raca nagana para ca barcu que chuʼcaʼ ne guireecaʼ. Biʼniʼ mandar Herodes gaca puertu riʼ purtiʼ racalaʼdxiʼ gaca Cesarea jma risaca que Alejandría, ne gucaláʼdxibe ñácani guidxi jma risaca para gaca negocio lade ca guidxi ni nuu ruaa nisadóʼ stiʼ Mediterráneo. Neca qué ñaca ni ti puertu jma risaca que Alejandría la? nabé binibiáʼ binni ni lu guidubi naca Guidxilayú purtiʼ biaʼsi peʼ ra nuuni nga ridiʼdiʼ ca barcu ni runi negocio jma risaca tiempu que.

Cesarea nga tobi de ca guidxi ra biʼniʼ predicar Felipe ca noticia galán, ne zándaca raqué nga bisiniisibe ca xiiñibe (Hech. 8:40; 21:8, 9). Laaca ndaaniʼ guidxi ca nga guleza Cornelio, xaíque stiʼ ti gayuaa soldadu ne racá nga gúcabe xpinni Cristu (Hech. 10:1).

Stale biaje guyé Pablo guidxi Cesarea. Cadi xadxí de gúcabe xpinni Cristu gucalaʼdxiʼ ca enemigu stibe ñuuticaʼ laabe, peru nagueendaca bireené ca xpinni Cristu de Jerusalén laabe ne zinecaʼ laabe Cesarea. Guzácabe biaʼ 90 kilómetru dede ra yendácabe ra puertu stiʼ Cesarea, raqué bidxiibacabe laabe lu ti barcu para chebe Tarso. Ne dxi maʼ ziluxe Pablo guiropa ne guionna viaje stiʼ casi misioneru, gudíʼdibe ra puertu stiʼ Cesarea dxi zebe Jerusalén (Hech. 9:28-30; 18:21, 22; 21:7, 8). Despué, biteguyoocabe laabe chupa iza ndaaniʼ palaciu ni gupa Herodes raqué, dxi nuube raqué nga gunda guníʼnebe Félix, Festo ne Agripa. Despué bidxiibacabe laabe lu barcu para chebe Roma (Hech. 23:33-35; 24:27-25:4; 27:1).

¿ÑEE GUCUAA CA GUNAA XIIXA NOMBRAMIENTU NDAANIʼ CONGREGACIÓN DXIQUÉ LA?

¿Xi dxiiñaʼ biʼniʼ ca gunaa xpinni Cristu ndaaniʼ ca congregación ni guyuu lu primé siglu? ¿Ñee gucuaacabe xiixa nombramientu la?

Biʼniʼ mandar Jesús ca xpinni gusiidicaʼ binni de Reinu stiʼ Dios ne gacanécabe laacaʼ gácacaʼ discípulo (Mat. 28:19, 20; Hech. 1:8). Ngue runi, guiráʼ xpinni Cristu, hombre ne gunaa, biaʼ tiica si iza nápacaʼ, naquiiñeʼ guzuubacaʼ diidxaʼ ne guni predicarcaʼ ca noticia galán. Ne zacá peʼ nga ruzeeteʼ profecía stiʼ Joel 2:28, 29, bizeeteʼ apóstol Pedro tobi de ca biaje guca cumplir ni nga lu Pentecostés stiʼ iza 33, ná ni: «Ne lu ca últimu dxi —ná Dios— zudieeʼ espíritu stinneʼ guiráʼ clase binni. Zuni profetizar ca xiiñitu, cásica hombre zaqueca gunaa, [...] dede né ca esclavu ne esclava stinneʼ zudieeʼ laacaʼ espíritu stinneʼ, ne zuni profetizarcaʼ» (Hech. 2:17, 18). Napa Felipe tapa xiiñidxaapaʼ ni runi profetizar (Hech. 21:8, 9).

Yanna, ¿xi zanda guininu de ca ni naquiiñeʼ gusiidiʼ ndaaniʼ congregación yaʼ? Rusiene Stiidxaʼ Dios, ca ni zanda siʼ gusiidiʼ ndaaniʼ congregación nga ca hombre ni maʼ guca nombrar superintendente o siervu ministerial (1 Tim. 3:1-13; Tito 1:5-9). Ne Pablo peʼ guníʼ: «Qué racalaʼdxeʼ diaʼ gusiidiʼ gunaa, nin gapa autoridad luguiáʼ ca hombre, sínuque naquiiñeʼ gucaadiaga ne cadi guiníʼ» (1 Tim. 2:12).

«Ma nuaaʼ listu [...] para gateʼ» (Hechos 21:10-14)

15, 16. ¿Xi profecía guníʼ Ágabo, ne xi biʼniʼ sentir ca binni ni nuu raqué?

15 Ca dxi nuu Pablo ra lidxi Felipe, bedaganna ti hombre ni nabé runi respetar ca xpinni Cristu laabe: Ágabo. Nanna ca binni ni nuu raqué profeta laabe ne ante biʼniʼ profetizarbe ziuu ti hambre ca dxi guni mandar emperador Claudio (Hech. 11:27, 28). Zándaca guníʼ íquecabe: «¿Paraa zeedabe pue? ¿Xi zedatídxibe laanu?». Laga cayuuyadxí ca binni que laabe, guleebe cinturón ni xiʼ ndaaniʼ Pablo. Laani nga ti tira de lari ziuulaʼ ni rucaabiéquecabe para guixii ndaaniʼ binni ne riquiiñeʼ ni para cúʼcabe moneda o xcaadxi cosa. Gucuaa Ágabo ni, bindiibi ni náʼ ne ñee, ne despué guníʼ caadxi diidxaʼ ni nabé bidxagayaa ca binni que: «Ndiʼ nga ni ná espíritu santu: “Sicaríʼ zundiibi ca judíu hombre stiʼ cinturón riʼ ndaaniʼ guidxi Jerusalén, ne zuni entregarcaʼ laabe lu náʼ binni de xcaadxi guidxi”» (Hech. 21:11).

16 Pur ca diidxaʼ ni guníʼ Ágabo que, biene ca binni que naquiiñeʼ cheʼ Pablo Jerusalén. Ne laaca guniʼbe, pur ca judíu ziaba Pablo «lu náʼ ca binni de xcaadxi guidxi». Dede gucaditi ca binni que ora binadiágacaʼ ni guníʼ Ágabo. Ndiʼ nga ni guníʼ Lucas: «Ora binadiágadu ndiʼ, biʼniʼ rogardu laabe cadi chebe Jerusalén, ne ngueca biʼniʼ ca ni nuu raqué. Óraque bicabi Pablo laacabe: “¿Xiñee cayuunatu ne xiñee nuutu guninatu ladxiduáʼ pue? Laganna dxichi maʼ nuaaʼ listu cadi para si gundiibicabe naa, sínuque né para gateʼ Jerusalén pur lá Señor Jesús”» (Hech. 21:12, 13).

17, 18. ¿Ximodo biluíʼ Pablo ca hermanu que naguixhe ique guni ni ná Dios, ne xi bíʼnicabe?

17 Guníʼ ique ni cazaaca raqué. Guiráʼ hermanu, dede né Lucas canábacabe Pablo cadi cheʼ Jerusalén. Ne nuu chupa chonna raqué maʼ cayuunacaʼ. Ora biʼyaʼ Pablo pabiáʼ nadxiicabe laa ne rizaaláʼdxicabe laa, guniʼbe né diidxaʼ nadóʼ: «¿Xiñee nuutu cueetu gana naa pue?», o «¡Candaatu ladxiduáʼ!» (Nueva Traducción Viviente). Peru bíʼnibe ni bíʼnibe dxi nuube ra nuu ca hermanu de Tiro que, qué nudiibe lugar nucuudxícabe laabe. Ni bíʼnibe nga bisiénebe laacaʼ xiñee naquiiñeʼ chebe. ¡Aque nadxibalú hombre riʼ, ¿njaʼ?! Cásica Jesús, gudixhe ique Pablo cheʼ Jerusalén (Heb. 12:2). Cadi purtiʼ riuulaʼdxiʼ Pablo guninácabe laa; sínuque purti’ para laabe, pa caquiiñeʼ gátibe pur nácabe xpinni Cristu la? zeeda gaca ngue ti cosa risaca.

18 ¿Xi biʼniʼ ca hermanu que yaʼ? Ndiʼ nga ni ná Biblia: «Cumu qué ñanda nucuudxidu laabe la? guyúʼdxidu ne gúdxidu laabe: “Gaca ni ná Jehová”» (Hech. 21:14). Ngue runi, biʼniʼ respetárcabe decisión ni maʼ gucuaa Pablo ne maʼ qué ñábicabe laabe cadi chebe Jerusalén. Biénecabe caquiiñeʼ gúnibe ni ná Jehová neca guiuba ladxidóʼcabe. Maʼ gudixhe ique Pablo cheʼ lu ti neza ni zándaca ziné laa lu guendaguti, ne zácani jma fácil para laabe pa gacané ca xhamígube laabe. ¿Ximodo yaʼ? Ra cadi gucuudxícabe laabe guireebe de lu neza que.

19. ¿Xii nga ti cosa nabé risaca rusiidiʼ relatu riʼ laanu?

19 Rusiidiʼ relatu riʼ laanu ti cosa nabé risaca: qué chuʼ dxi guyúbinu gucuudxinu tuuxa para cadi guni xiixa sacrificiu lu xhiiñaʼ Dios. Ne cadi canídinu ora si naquiiñeʼ gudii tuuxa xquendanabani pur xhiiñaʼ Dios. Nuu stale hermanu riuubaʼ ladxidoʼcaʼ ora gúʼyacaʼ zeʼ xiiñicaʼ sti lugar para chiguni xhiiñaʼ Jehová, peru qué ribeecaʼ gana laacabe. Guzéʼtenu ni bizaaca ti hermana de Inglaterra ni láʼ Phyllis, laabe nabe gucadé ladxidoʼbe dxi zeʼ tobi lucha xiiñibe de misionera guidxi África. Sicaríʼ guniʼbe: «Neca nabé riecheʼ pur ni bíʼnibe, peru ora riníʼ iqueʼ nuube zitu la? riuaaʼ triste. Nabé stale biaje maʼ bineʼ orar pur modo runeʼ sentir. Peru nga nga decisión ni gucuaabe, ne qué huayuudxí guyuube gucuudxeʼ laabe para guibiguétabe. ¡Naa piaʼ bisiideʼ laabe quíxhebe Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabánibe! Yanna maʼ zinebe 30 iza de nuube sti guidxi, ne guiráʼ dxi rudieeʼ xquixe peʼ Jehová purtiʼ qué huacheenebe laa». ¡Aque galán nga cuʼnu gana ca hermanu ni runi stale sacrificiu para guni xhiiñaʼ Jehová!

Foto ra rihuinni ti guendaxheelaʼ ne chupa misioneru. 1. Nayecheʼ caniʼné ti hombre ne ti gunaa xiiñicaʼ pur teléfono. 2. Nayecheʼ nuu ti guendaxheelaʼ de misioneru ndaaniʼ guidxi ra cayacanecaʼ.

Cuʼnu gana ca ni cayuni stale sacrificiu para guni xhiiñaʼ Jehová.

«Nabé nayecheʼ bidxaagalú ca hermanu que laadu» (Hechos 21:15-17)

20, 21. ¿Ximodo nánnanu nabé riuulaʼdxiʼ Pablo chuʼ gaxha de ca hermanu, ne xiñee nabé biyúbibe laacaʼ?

20 Ora biluxe gudixhe chaahuiʼ Pablo ne ca compañeru stiʼ guiráʼ cosa ni caquiiñecaʼ la? bireecaʼ zecaʼ. Guiráʼ ra gudíʼdicabe laga zécabe Jerusalén, biyúbicabe guidxaagacabe ca hermanu. Dxi yendácabe Tiro, bidxélacabe ca hermanu ne biaananécabe laacaʼ ti semana. Dxi biuucabe Tolemaida, bigapadiúxicabe ca hermanu ne biaanacabe ra nuucaʼ ti dxi. Dxi yendácabe Cesarea, xadxí biaanacabe ra lidxi Felipe. Ne yanna, maʼ caadxi xpinni Cristu de guidxi riʼ zinécabe laacabe Jerusalén. Ora yendácabe, tobi de ca primé xpinni Cristu ni lá Mnasón, bidxaagalú laacabe ra lidxi. Ne ndiʼ nga ni guníʼ Lucas: «Nabé nayecheʼ bidxaagalú ca hermanu que laadu» (Hech. 21:17).

21 Biʼniʼ sentir Pablo cásica runi sentirnu ca dxi riʼ. ¿Ximodo yaʼ? Nabé guyuube gana ora bidxaagabe xcaadxi xpinni Cristu. Ne nabé gucané ngue laabe para ganda gudxiilube ca enemigu ni nuu guuti laabe.

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Cesarea, ti guidxi stiʼ Roma ni nuu Judea».

b Biiyaʼ cuadru ni láʼ «¿Ñee gucuaa ca gunaa xiixa nombramientu ndaaniʼ congregación dxiqué la?».

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir