CAPÍTULO 55
Stale tu qué ñuulaʼdxiʼ ni guníʼ Jesús
GUNÍʼ JESÚS NAQUIIÑEʼ GUIDOʼNO BEELA LADI NE GUIDEʼNU RINI STIʼ
STALE TU BIDXIICHI NE MAʼ QUÉ NINÁNDACAʼ LAABE
Yanna, nuu Jesús ndaaniʼ ti sinagoga de Capernaúm, bizulú cusiidiʼ sti biaje laa nga pan de guibáʼ. Caʼruʼ guiluxe Jesús de gusiidiʼ ca binni ni bidiibe pan ne benda ruaa nisadóʼ stiʼ Galilea. Purtiʼ yenándacaʼ laabe Capernaúm.
Jesús guníʼ: «Ca bixhozebiidatu gudocaʼ maná lu desiertu, peru laaca si gúticaʼ». Peru gúdxibe laacaʼ: «Naa nga pan nabani ni biete de guibáʼ. Pa gó tuuxa pan riʼ qué ziuu dxi gatiʼ. Ne pan ni chigudieeʼ nga beela ladeʼ ti gapa binni guidxilayú guendanabani» (Juan 6:48-51).
Lu primavera de iza 30, gudxi Jesús Nicodemo cumu nabé gunnaxhii Dios guidxilayú, bidii Xiiñiʼ para gulá binni. Ne yanna cusiidiʼ Jesús, para ganda guicaa binni guendanabani ni qué zaluxe la? caquiiñeʼ gó beela ládibe, ndiʼ riníʼ, gapa fe lu sacrificiu ni chigudiibe.
Peru bizulú cayuni discutir ca binni que entre laacaʼ ne caniʼcaʼ: «¿Ximodo ndiʼ gudii hombre riʼ laanu beela ladi para guidoʼno pue?» (Juan 6:52). Nuu Jesús guiénecabe cadi dxandíʼ peʼ caquiiñeʼ gócabe beela ladi, sínuque cuchaagabe ni ti cosa ni caquiiñeʼ gúnicaʼ. Sicaríʼ bisiénebe ni.
«Pa qué goto beela ladi Xiiñiʼ Hombre ne pa qué guetu rini stiʼ, qué zacaatu guendanabani. Tu gó beela ladeʼ ne gueʼ rini stinneʼ napa guendanabani ni qué zaluxe, [...] purtiʼ beela ladeʼ nga ni dxandíʼ guendaró ne rini stinneʼ nga ni dxandíʼ naquiiñeʼ gueʼ binni. Tu gó beela ladeʼ ne gueʼ rini stinneʼ nuuné naa tobi si» (Juan 6:53-56).
Guiníʼ íquenu pabiáʼ bininá ca diidxaʼ que ca judíu. Zándaca guníʼ íquecabe cayabi Jesús laacabe gócabe beela ladi binni o cadi chinándacabe ley stiʼ Dios ni ná cadi gó binni rini (Génesis 9:4; Levítico 17:10, 11). Peru cadi cayabi diʼ Jesús laacabe gócabe beela ladi ne guécabe rini stiʼ. Ni caníʼ Jesús nga, tu gacalaʼdxiʼ guibani para siempre, caquiiñeʼ gapa fe lu sacrificiu ni chigudiibe ora gudiibe cuerpu sin donda stibe ne ora guxhiibe rini stibe dede gátibe. Peru cadi cayene stale discípulo ni cusiidiʼ Jesús. Caadxi de laacaʼ guniʼcaʼ: «Aque naná ca diidxaʼ caniʼbe ca xa. ¿Tu zanda gucaadiaga ni pue?» (Juan 6:60).
Cumu bidii Jesús cuenta cayuni criticar caadxi discípulo stiʼ ni guníʼ que la? gúdxibe laacaʼ: «¿Cayuninani laatu la? Yanna, ¿xi ñúnitu pa ñuuyatu ziguiʼbaʼ Xiiñiʼ Hombre ra guyuu dxiqué yaʼ? [...] Ca diidxaʼ ni gudxeʼ laatu riʼ espíritu ne guendanabani ni. Peru nuu de laatu qué runi cré». Pur ni guniʼbe riʼ, stale de ca discípulo stibe zecaʼ ne maʼ qué ninándacaʼ laabe (Juan 6:61-64).
Ngue runi gunabadiidxaʼ Jesús ca 12 apóstol stiʼ: «¿Laatu yaʼ? ¿Laaca zietu la?». Para bicabi Pedro: «Señor, ¿tu ra nuu nga chuudu yaʼ? Ca diidxaʼ ni riniʼluʼ rudiicani guendanabani ni qué zaluxe. Maʼ biʼniʼ credu ne maʼ nánnadu lii nga Santo stiʼ Dios» (Juan 6:67-69). ¡Qué niná Pedro nusaana Jesús! Nga ndaʼ caʼruʼ guiene chaahuiʼ Pedro nin xcaadxi apóstol que ni cusiidiʼ Jesús laacaʼ.
Neca biecheʼ Jesús pur ni guníʼ Pedro, peru guníʼ: «¿Cadi dxandíʼ naa gulieeʼ laatu, guidubi 12 la? Peru tobi de laatu zeeda gaca casi Diablu» (Juan 6:70). Raríʼ caniʼbe de Judas Iscariote. Zándaca mápeca nanna Jesús maʼ caxeleʼ Judas de Dios.
Neca zaqué, biecheʼ Jesús ora biʼyaʼ qué ñuni Pedro ne xcaadxi apóstol que ni biʼniʼ ca binni que. Qué lica niníʼ ique ca apóstol nusaanacaʼ Jesús nin nusaana de gacanecaʼ binni ganda guilá.