Dxandíʼ nga bibani Noé ne dxandíʼ nga biaba Nisaguié Naroʼbaʼ que
ÑEE laaca riuuláʼdxiluʼ ñuu ti guidxilayú jma galán ra ñanda nibáninu sin nidinde binni la? Ñuulaʼdxuʼ ñuu ti guidxilayú ra qué nidinde ca guidxi ca, ra qué nucheené binni ley ne ra qué nuquiichinácabe binni la? Pa zacá ni la? nuu ti historia ni zanda uguu gana lii. Laani nga historia stiʼ Noé, ti hombre chaʼhuiʼ ni bizáʼ ti arca para gunda bilá ne ca binnilidxi dxi biaba ti nisaguié naroʼbaʼ ni binitilú guiráʼ ca binni malu guyuu dxiqué.
Laani nga tobi de ca historia ni jma runibiáʼ binni. Historia stiʼ Noé zeedani lu ca capítulo 6 dede 9 stiʼ libru de Génesis, ne laaca zeedani lu ti libru ni láʼ Corán ne lu stale cuentu ni napa binni ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú. Peru, ñee dxandíʼ nga biaba Nisaguié Naroʼbaʼ ca la? o nácasini ti cuentu ni gucaa binni gaca nachaʼhuiʼ. Ca binni ni ruundaʼ de religión ne ca científicu ca, maʼ zinecaʼ stale iza de cayuundacaʼ de laani, purtiʼ nuu de laacaʼ riníʼ dxandíʼ gúcani ne nuu tu na coʼ. Peru Biblia, Stiidxaʼ Dios, na dxandíʼ nga biaba Nisaguié Naroʼbaʼ ca ne cadi ti cuentu si ni. Ca razón ni guidúʼndanu lu tema riʼ cusihuinni dxandíʼ gúcani.
Primé la? lu libru stiʼ Génesis cá xi iza gúcani, xi beeu ne xi dxi bizulú Nisaguié Naroʼbaʼ que. Laaca cá paraa biaanacá arca que ne padxí biaanani raqué ne cá padxí maʼ bibidxi Guidxilayú riʼ. Laaca biaʼsi ni caníʼ Génesis ora ruzeeteʼ modo guyáʼ arca que, ca medida stini ne xi bizaʼnécabe ni. Cani maʼ bizéʼtenu riʼ gadxé cani de ni reeda lu ca cuentu ca, purtiʼ lúcani qué riníʼcabe cásipeʼ modo gúcani.
Laaca zanda guni crenu dxandíʼ bibani Noé ora guidúʼndanu guiropa lista ni zeeda lu Biblia ra cá lá binnilídxibe (1 Crónicas 1:4; Lucas 3:36). Esdras ne Lucas, ca hombre biʼniʼ ca lista riʼ, biindaʼ chaahuicabe stale de laani para bíʼnicabe ni, ne Lucas bicaa lá ca binni ni zá de Noé hasta Jesús.
Xcaadxi hombre ni bicaa Biblia, casi Isaías ne Ezequiel ni riguixhená que, ne apóstol Pablu ne pedru, laaca guniʼcaʼ de Noé ne de Nisaguié Naroʼbaʼ que (Isaías 54:9; Ezequiel 14:14, 20; Hebreos 11:7; 1 Pedro 3:19, 20; 2 Pedro 2:5).
Jesucristu peʼ guníʼ de laani sicaríʼ: «Cásica uca dxi bibani Noé, zacaca zaca dxi ibigueta Hombre Biseenda Dios. Cayó cabe, cayéʼ cabe, cachaganá cabe ne cucheela cabe dede dxi biuu Noé ndaani arca ne biaba nisa guie, binitilú irá cabe» (Lucas 17:26, 27). Yanna, pa ñaca cadi dxandíʼ biaba Nisaguié Naroʼbaʼ que la? qué nisaca diʼ ca diidxaʼ guníʼ Jesús de «dxi ibigueta Hombre Biseenda Dios».
Apóstol Pedru laaca guníʼ ziuu tu «zuni burla Dios» ne zaníʼ ni cadi dxandíʼ de Biblia. Peru oraqueruʼ bicaabe: «Peru ndi nga ni qué na ca binni que guiene [...] binitilú guidxilayú chiqué, dxi bilaahua ni que». Ñee para ca binni si ni qué na guiene nga ni guníʼ Pedru ca la? Coʼ, purtiʼ laaca guniʼruʼ apóstol que: «Ibáʼ ne guidxilayú ni nuu yanna ri la? cadi nisa di unitilú cani, sínuque ma gudixhe Dios unitilú ni ne gui. Ne laca gui que unitilú irá cani qué rulabi laabe, dxi cuidxi be cuenta laacaʼ» (2 Pedro 3:3-7).
Yanna riʼ laaca zunitilú Dios guiráʼ ca binni malu ca sti biaje, ne laaca ziuu tu zalá ora gaca nga. Pa chinándanu ejemplu stiʼ Noé la? ziuʼnu lade ca binni ni chiguibani lu guidxilayú jma galán ni chigaca ca.