ARTÍCULO DE ESTUDIU 9
CANCIÓN 51 Maʼ bidiʼnu laanu Dios
Cadi cuézaluʼ stale tiempu para chuʼnísaluʼ
«¿Xi cabézaluʼ? Biasa, guyuunisa» (HECH. 22:16).
TEMA
Zacané ejemplu stiʼ ca samaritanu, Saulo de Tarso, Cornelio ne ca xpinni Cristu de Corinto lii para quixhe íqueluʼ chuʼnísaluʼ.
1. ¿Gunáʼ nga chupa chonna razón ni nápaluʼ para chuʼnísaluʼ?
¿ÑEE nadxiiluʼ Jehová, Dios ni bidii lii guiráʼ cosa galán dede né xquendanabániluʼ la? ¿Racaláʼdxiluʼ gusihuínniluʼ nadxiiluʼ laabe la? Ni jma galán zanda gúniluʼ para gusihuínniluʼ ni nga gudiiluʼ laabe xquendanabániluʼ ne chuʼnísaluʼ. Ra gúniluʼ ni zeeda gácaluʼ familia stiʼ Jehová. Ne cumu nácabe Bixhózeluʼ ne xhamíguluʼ zábibe lii xi gúniluʼ, zápabe lii purtiʼ maʼ stibe lii (Sal. 73:24; Is. 43:1, 2). Ne cadi ngasi, ra gudiiluʼ xquendanabániluʼ laabe ne chuʼnísaluʼ, zápaluʼ esperanza de guibániluʼ sin qué chuʼ dxi gátiluʼ (1 Ped. 3:21).
2. ¿Xi zadúʼyanu lu artículo riʼ?
2 Zándaca nuu xiixa ni cucueeza lii para chuʼnísaluʼ. Pa nga nga ni cazaacaluʼ la? cadi lii nga primé ni guizaacaluʼ ni. Purtiʼ stale binni maʼ bichaacaʼ xquendanabánicaʼ ne modo riníʼ íquecaʼ para ganda chuʼnísacaʼ, ne yanna nayecheʼ nuucaʼ ne cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jehová né stale gana. Lu artículo riʼ zadúʼyanu ejemplu stiʼ chupa chonna xpinni Cristu ni guyuunisa lu primé siglu que, xi guendanagana bidxaagalúcabe ne ximodo bidxiilúcabe cani. Biiyaʼ xi zanda guiziidiluʼ de ejemplu stícabe biaʼ tiica iza nápaluʼ.
GUYUUNISA CA SAMARITANU
3. ¿Xi zándaca biʼniʼ ca samaritanu que para gunda guyuunísacaʼ?
3 Tiempu bibani Jesús lu guidxilayú riʼ, naca ca samaritanu que ti grupu de binni ni napa religión ni nabeza guriá guidxi Siquem ne Samaria ni riaana ladu guiáʼ de Judea. Para ganda chuʼnísacabe caquiiñeʼ gunibiáʼ chaahuicabe ni ná lu Stiidxaʼ Dios, purtiʼ laacabe runi crécabe ca primé gaayuʼ si libru stiʼ Biblia nga zeeda de Dios, ni caninu raríʼ nga Génesis hasta Deuteronomio, ne zándaca libru stiʼ Josué. Cumu runibiáʼcabe promesa stiʼ Dios ni zeeda lu Deuteronomio 18:18, 19, ngue runi cabézacabe gueeda Mesías (Juan 4:25). Para ganda chuʼnísacabe caquiiñeʼ guni crécabe Jesús nga Mesías ni nexheʼ gueeda que. Ne «stale samaritanu» bíʼnini (Juan 4:39). Ne zándaca stale de laacabe gupa xidé bichaacabe modo ruuyacabe ca judíu (Luc. 9:52-54).
4. Casi riete lu Hechos 8:5, 6, 14, ¿xi biʼniʼ caadxi samaritanu ora biʼniʼ predicar Felipe laacaʼ?
4 ¿Xi gucané ca samaritanu que para chuʼnísacaʼ? Dxi biʼniʼ predicar Felipe laacabe «de Cristu», nuu de laacabe gucuaacabe «Stiidxaʼ Dios» (biindaʼ Hechos 8:5, 6, 14). Neca judíu Felipe, peru bicaadiaga ca samaritanu que laabe. Zándaca bietenaláʼdxicabe caadxi versículo ra riete biáʼqueca nga risaca guiráʼ binni nezalú Dios (Deut. 10:17-19). Bicaadiaga chaahuiʼ «guiráʼ ca binni que ni caníʼ Felipe» de Cristu ne biʼniʼ crecaʼ Dios biseendaʼ Felipe, bíʼnibe stale milagru, casi gusiándabe binni huará ne cueebe demonio (Hech. 8:7).
5. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ ca samaritanu lii?
5 Ni ñándaca nucueeza ca samaritanu para cadi nucaadiágacaʼ Felipe nga purtiʼ judíu laabe o purtiʼ qué huayunadiágacaʼ ni cusiidibe. Peru qué nudiicabe lugar nucueeza ngue laacabe. Casi peʼ biʼniʼ crécabe dxandíʼ ngue ni cusiidiʼ Felipe laacabe, nagueendaca guyuunísacabe. Biblia ná: «Ora biʼniʼ predicar Felipe ca noticia galán de Reinu stiʼ Dios ne de lá Jesucristu ca binni que la? cásica hombre ne gunaa biʼniʼ cré ne guyuunisa» (Hech. 8:12). Yanna, ¿lii yaʼ? ¿Ñee runi creluʼ dxandíʼ Stiidxaʼ Dios la? ¿Ñee runi creluʼ dxandíʼ nadxiisaa ca testigu stiʼ Jehová ne qué rúnicaʼ menu xcaadxi casi bisiidiʼ Jesús zuni ca ni dxandíʼ xpinni la? (Juan 13:35). Pa runi creluʼ cani bizéʼtenu riʼ, cadi guidxíbiluʼ chuʼnísaluʼ. Gunna dxichi zaguu Jehová ndaayaʼ lii.
6. ¿Xi rusiidiʼ ni bizaaca Ruben lii?
6 Ruben, ti hermanu de guidxi Alemania, ni biniisi ndaaniʼ ti familia ni naca Testigu, dxi joven laabe gúpabe duda pa dxandíʼ nuu Dios. ¿Xi gucané laabe maʼ cadi gápabe duda yaʼ? Bidiibe cuenta huaxiéʼ nánnabe de lu Biblia, ngue runi gudixhe íquebe gánnabe jma. Laabe guniʼbe: «Lu estudiu personal stinneʼ gudixheʼ iqueʼ guyubeʼ ca prueba ni rusihuinni dxandíʼ nuu Dios. Stale biaje bineʼ estudiar ca tema ni caníʼ nuu tu bizáʼ laanu». Biindabe libru ni láʼ ¿Existe un Creador que se interese por nosotros?, guizáʼ gucaneni laabe para iguidxi fe stibe. Laabe guniʼbe: «Rietenalaʼdxeʼ guníʼ iqueʼ: “¡Biaa! Dxandíʼ nuu tu bizáʼ laanu”». Ne despué de yegánnabe central mundial guizáʼ bidxagayaabe ora bíʼyabe nuu ca xpinni Jehová tobi si lu guidubi guidxilayú. Ngue runi ora bibiguétabe Alemania, guyuunísabe dxi nápabe 17 iza. Pa raca nagana para lii guni creluʼ ni caziidiluʼ lu Biblia, biyubi información lu ca publicación stinu. Pa gunibiáʼ chaahuiluʼ Stiidxaʼ Dios la? zacaneni lii cadi gápaluʼ duda (Efes. 4:13, 14). Ra gúʼyaluʼ pabiáʼ nadxiisaa ca xpinni Jehová ne nuucabe tobi si lu guidubi guidxilayú ne ra gúʼyaluʼ guendarannaxhii ca ndaaniʼ congregación stiluʼ jma zuni sentirluʼ nuuluʼ gaxha de ca hermanu ni nuu lu guidubi naca guidxilayú.
GUYUUNISA SAULO DE TARSO
7. ¿Xi cosa cadi jneza guníʼ ique Saulo?
7 Guiníʼ íquenu ejemplu stiʼ Saulo de Tarso, ti judíu de corazón ni cayuni progresar lu religión stiʼ ca judíu (Gál. 1:13, 14; Filip. 3:5). Tiempu que ruuyaʼ ca judíu ca xpinni Cristu casi apóstata. Ngue runi guzananda Saulo laacabe. Guníʼ íquebe zaqué nga cayúnibe xhiiñaʼ Dios (Hech. 8:3; 9:1, 2; 26:9-11). Pa gápabe fe Jesús ne chuʼnísabe casi ti xpinni Cristu nánnabe zazananda binni laabe.
8. a) ¿Xi gucané Saulo para chúʼnisa? b) Casi riete lu Hechos 22:12-16, ¿ximodo gucané Ananías Saulo? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
8 ¿Xi gucané Saulo para guyuunisa? Ora guniʼné Jesús laabe dede guibáʼ, bizaaniʼ ti biaaniʼ laabe dede bicheepaʼ lube (Hech. 9:3-9). Chonna gubidxa qué ñobe gastiʼ ne zándaca guníʼ íquebe ni bizaacabe que. Guyuube seguru Jesús nga Mesías ne ca xpinni Cristu que nga religión ni cusiidiʼ ni dxandíʼ. Ne zándaca laaca biʼniʼ sentirbe nápabe donda purtiʼ biiyabe ne guyuuláʼdxibe ora biiticabe Esteban (Hech. 22:20). Gudiʼdiʼ si chonna gubidxa, yeguuya ti discípulo láʼ Ananías Saulo, guniʼné laabe né diidxaʼ nadóʼ, bisianda lube ne biiyabe sti biaje ne guluu gana laabe chuʼnísabe nagueendaca (biindaʼ Hechos 22:12-16). Guca Saulo humilde, bicaadiágabe ni gudxi Ananías laabe ne guyuunísabe (Hech. 9:17, 18).
Guluu Ananías gana Saulo para chúʼnisa, ne laa bicaadiaga laabe. ¿Ñee zinándaluʼ ejemplu stiʼ Saulo la? (Biiyaʼ párrafo 8).
9. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Saulo lii?
9 Stale nga ni rusiidiʼ ejemplu stiʼ Saulo laanu. Ñándaca ñácabe orgulloso o nidxíbibe binni ne pur nga maʼ qué ñuunísabe. Peru qué nudiibe lugar nucueeza gastiʼ laabe. Ora biene chaahuibe ni dxandíʼ de Cristu, gúcabe humilde ne bichaabe modo nabánibe (Hech. 26:14, 19). Gudixhe íquebe gácabe xpinni Cristu neca nánnabe zazananda binni laabe (Hech. 9:15, 16; 20:22, 23). Despué de guyuunísabe, gúpabe confianza zacané Jehová laabe gudxiilube intiica guendanagana guidxagalube (2 Cor. 4:7-10). Ora chuʼnísaluʼ ne gácaluʼ testigu stiʼ Jehová, zándaca zadíʼdiluʼ lu guendanagana o zucaalúcabe lii, peru qué ziuuluʼ stúbiluʼ. Ziuu Jehová ne Jesús gaxha de lii para gacanecaʼ lii (Filip. 4:13).
10. ¿Ximodo racané ejemplu stiʼ Anna lii?
10 Guidúʼyanu ni bizaaca Anna, nabézabe ndaaniʼ tobi de ca guidxi stiʼ Europa del Este ne zeeda familia stibe de ca binni ni runibiáʼcabe casi ca kurdo. Despué de guyuunisa jñaabe, guná bixhózebe guicaabe estudiu dxi nápabe gaʼ iza. Nabeza familia stibe ne xcaadxi pariente sticaʼ ndaaniʼ ti yoo si. Ngue runi ora gunna ca pariente stibe maʼ cudii ca Testigu estudiu laabe la? bicaalucaʼ laabe. Purtiʼ para laacabe zusituí Anna lúcabe ra gusaana religión stiʼ ca bixhozebiidacabe. Dxi napa Anna 12 iza, gúdxibe bixhózebe racaláʼdxibe chuʼnísabe. Peru gunabadiidxaʼ bixhózebe laabe pa laabe nga racaláʼdxibe chuʼnísabe o pa cucaa tuuxa laabe gúnibe ni. Laabe bicábibe: «Napaʼ gana chuaanisaʼ purtiʼ nadxieeʼ Jehová». Ngue runi bidii bixhózebe lugar chuʼnísabe. Despué de guyuunísabe, ca pariente stibe biʼniʼ búrlacaʼ laabe ne nabé feu modo biʼniʼ tratarcaʼ laabe. Tobi de laacaʼ gudxi laabe: «Jma galán ñuuneluʼ tuuxa ne niguʼbaluʼ gueza que ñácaluʼ testigu stiʼ Jehová». ¿Xi gucané Anna gudxiilú guendanagana riʼ yaʼ? Laabe guniʼbe: «Bidii Jehová naa stipa ne laaca guizáʼ gucané bixhozeʼ ne jñaaʼ naa». Napa Anna ti lista racá guiráʼ biaje huayacané Jehová laabe ne gatigá ruundabe ni para cadi guiaandaʼ laabe guiráʼ ca biaje huayacané Jehová laabe. Pa ridxíbiluʼ gucaalúcabe lii o sanándacabe lii, bietenalaʼdxiʼ laaca zacané Jehová lii (Heb. 13:6).
GUYUUNISA CORNELIO
11. ¿Xi ñándaca nucueeza Cornelio para ñuunisa?
11 Sti ejemplu nápanu nga stiʼ Cornelio. Ti oficial stiʼ ejércitu romano ni runi mandar ti gayuaa soldadu (Hech. 10:1, nota). Ne zándaca nácabe ti hombre risaca ndaaniʼ xquídxibe ne lu ejércitu. Biblia ná «nabé racanebe ca binni ni cadiʼdiʼ necesidad» (Hech. 10:2). Biseendaʼ Jehová apóstol Pedro para guiniʼné laabe de ca noticia galán. ¿Xi biʼniʼ Cornelio? ¿Ñee qué ninagabe ñuunísabe purtiʼ nácabe ti binni risaca la?
12. ¿Xi gucané Cornelio para chúʼnisa?
12 ¿Xi gucané Cornelio para chúʼnisa? Relatu ca ná «hombre riʼ ne guidubi naca familia stiʼ» ridxíbicaʼ Dios ne «siempre runi orarbe Dios» (Hech. 10:2). Ora biʼniʼ predicar Pedro laabe ca noticia galán, Cornelio ne familia stiʼ biʼniʼ crecaʼ Cristu ne nagueendacaʼ guyuunísacaʼ (Hech. 10:47, 48). Rihuinni dxíchica gudixhe ique hombre riʼ guchaa modo nabani para guni adorar Jehová né familia stiʼ (Jos. 24:15; Hech. 10:24, 33).
13. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Cornelio lii?
13 Cásica Saulo, laaca guca Cornelio ti hombre risaca ne ñanda nucueeza nga laabe para ñácabe xpinni Cristu. Peru qué nudiibe lugar nizaaca nga. ¿Lii yaʼ? ¿Ñee caquiiñeʼ guchaaluʼ xiixa lu xquendanabániluʼ para chuʼnísaluʼ la? Pa nga nga ni caquiiñeʼ gúniluʼ gunna dxichi zacané Jehová lii. Zaguube ndaayaʼ stipa ni gúniluʼ pur chinándaluʼ ca principiu ni zeeda lu Biblia.
14. ¿Ximodo racané ejemplu stiʼ Tsuyoshi lii?
14 Tsuyoshi, de guidxi Japón, gupa xidé bisaana de guni caadxi cosa ni runi ra dxiiñaʼ stiʼ para ganda chúʼnisa. Racanebe director stiʼ ti scuela ni láʼ Ikenobo ra rúnicabe arreglu de guieʼ. Director que nga riné guieʼ ra rati binni ne runi participar lu ca ritu budista. Peru ora qué randa rié director que, stale biaje maʼ Tsuyoshi rié ne laa runi ca cosa que. Ora biziidibe xi rusiidiʼ Biblia de guendaguti bidiibe cuenta qué zanda chuʼnísabe pa runi participarbe lu ca ritu que. Ngue runi gudixhe íquebe gusaana de gúnibe cani (2 Cor. 6:15, 16). Guníʼnebe director que de ni caziidibe ne bidii lugar gúnirube dxiiñaʼ raqué neca maʼ cadi gúnibe ca ritu que. Guyuunisa Tsuyoshi ti iza despué de cayuni estudiar Biblia.a Pa caquiiñeʼ gusaana de gúniluʼ caadxi cosa ni rúnicabe ra dxiiñaʼ stiluʼ para chuulaʼdxiʼ Dios ni rúniluʼ, gunna dxichi zudii Jehová lii ni caquiiñeluʼ ne ni caquiiñeʼ familia stiluʼ (Sal. 127:2; Mat. 6:33).
GUYUUNISA CA BINNI DE GUIDXI CORINTO
15. ¿Xi ñándaca nucueeza ca binni de Corinto para ñuunísacaʼ?
15 Ca binni ni bibani ndaaniʼ guidxi Corinto binibiáʼcabe laacaʼ casi binni ni riuulaʼdxiʼ gapa stale cosa risaca ne cadi jneza modo nabánicaʼ. Stale de laacabe rúnicabe cosa ni qué riuulaʼdxiʼ Jehová. Ngue runi nagana para guni tuuxa ni ná Dios raqué. Peru ora yendá apóstol Pablo ndaaniʼ guidxi que biʼniʼ predicar ca noticia galán ni caníʼ de Cristu, ne stale de laacaʼ «biʼniʼ crecaʼ ne guyuunísacaʼ» (Hech. 18:7-11). Ne lu ti visión biiyaʼ Pablo Jesucristu ne gudxi Jesús laabe: «Napaʼ stale binni ndaaniʼ guidxi riʼ». Ngue runi biaana Pablo raqué ne biʼniʼ predicar ti iza arondaʼ.
16. ¿Xi gucané ca xpinni Cristu de Corinto para chuʼnísacaʼ? (2 Corintios 10:4, 5).
16 ¿Xi gucané ca binni de Corinto para chuʼnísacaʼ? (Biindaʼ 2 Corintios 10:4, 5). Biquiiñeʼ Dios Stiidxaʼ ne espíritu santu stiʼ para gacané laacabe guchaacabe xquendanabánicabe (Heb. 4:12). Ora gucuaa ca xpinni Cristu de Corinto que ca noticia galán bisaana de gúnicaʼ ca cosa ni cadi jneza casi xhúdxicaʼ, cuánacaʼ, gácacaʼ muxeʼ o gunaa nguiuʼ (1 Cor. 6:9-11).b
17. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ ca binni de Corinto lii?
17 Dxandíʼ, caadxi xpinni Cristu de Corinto gupa xidé bichaacaʼ modo nabánicaʼ para ganda chuʼnísacaʼ, peru qué niníʼ íquecabe qué zanda gúnicabe ni. Bíʼnicabe biaʼ gándatiʼ para ganda sácabe lu neza nabéʼ ni ziné lu guendanabani ni qué zaluxe (Mat. 7:13, 14). Yanna, ¿lii yaʼ? ¿Ñee cayúniluʼ stipa pur gusaanaluʼ xiixa viciu o gusaana de gúniluʼ xiixa cosa ni cadi jneza la? ¡Pa cayúniluʼ stipa, cadi guireeluʼ gana! Gunabaʼ Jehová gudii lii espíritu santu stiʼ ne gacané lii gudxiiluluʼ tentación ca.
18. ¿Ximodo racané ejemplu stiʼ Monika lii?
18 Monika, ti hermana ni nabeza ndaaniʼ ti guidxi stiʼ Georgia, dxi jovenhuiiniʼ laabe bíʼnibe stipa gusaanabe de gucaadiágabe ne gúʼyabe cosa ni cadi jneza ne gusaana de guiniʼbe diidxaʼ guidxa purtiʼ racaláʼdxibe chuʼnísabe. Laabe guniʼbe: «Ni gucané naa nga guneʼ orar Jehová. Laabe nánnabe racalaʼdxeʼ guneʼ ni jneza ne qué nusaana de ñacanebe ne nuluiʼbe naa xi guneʼ». Guyuunisa Monika dxi napa 16 iza. ¿Ñee caquiiñeʼ gusaana de gúniluʼ xiixa ni cadi jneza para ganda gusiécheluʼ Jehová ne gúniluʼ ni ná la? Pa zacá ni gunabaʼ laabe espíritu santu stibe ti gacaneni lii guchaaluʼ ra caquiiñeʼ gúniluʼ ni ne laabe zudiibe ni lii de guidubi ladxidoʼbe (Juan 3:34).
PUR FE NI NÁPALUʼ ZANDA GUNIIBILUʼ DANI
19. ¿Xi zacané lii gudxiiluluʼ ca guendanagana naroʼbaʼ ni zeeda gaca casi dani? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
19 Intiica si guendanagana gudxiiluluʼ para chuʼnísaluʼ, gunna dxichi nadxii Jehová lii ne racaláʼdxibe gácaluʼ familia stibe. Gudxi Jesús caadxi de ca discípulo stiʼ: «Pa nápatu fe biaʼ ti biidxiʼ mostaza la? zanda gábitu dani riʼ “Biree de raríʼ”, ne zaree; gastiʼ qué zaca nagana para laatu» (Mat. 17:20). Cumu chupa chonna si iza guyuu Jesús lade ca discípulo stiʼ, ngue runi caquiiñeʼ gusiroobaʼ ca discípulo que fe sticaʼ. Ne gudxi Jesús laacabe, pa gúnicabe stipa pur gusiroobacabe fe stícabe la? zacané Jehová laacabe gudxiilúcabe intiica guendanagana naroʼbaʼ ni naca casi dani. ¡Ne laaca zacané Jehová lii!
Gunna dxichi nadxii Jehová lii ne racalaʼdxiʼ gácaluʼ familia stiʼ. (Biiyaʼ párrafo 19).c
20. ¿Ximodo maʼ gucané ca ejemplu ni bidúʼyanu lu artículo riʼ lii?
20 Pa nánnaluʼ nuu xiixa ni cucueeza lii para chuʼnísaluʼ, gudixhe ique gúniluʼ xiixa nagueendacaʼ para ganda gudxiiluluʼ ni. Casi maʼ bidúʼyanu, nuu stale ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu de primé siglu ne de tiempu riʼ ni zanda quixhedxí ladxidoʼloʼ ne gudii stipa lii. Ra guiníʼ íqueluʼ ejemplu stícabe zaguuni gana lii ne zucaani lii gudiiluʼ xquendanabániluʼ Jehová ne chuʼnísaluʼ. ¡Ne laani nga decisión ni jma galán zacaaluʼ lu xquendanabániluʼ!
CANCIÓN 38 Jiobá cayapa lii
a Biree historia stiʼ hermanu Tsuyoshi Fujii lu revista ¡Despertad! 8 de agosto de 2005, yaza 20 hasta 23.
b Biiyaʼ videu ni láʼ ¿Xiñee qué ganda chuʼnísalu? ni zeeda lu jw.org.
c NI RIHUINNI LU IMAGEN RI: Nayecheʼ cagapanáʼ caadxi hermanu ne hermana cadxagalucaʼ ca ni nacubi guyuunisa.