TEXTU STI’ BIBLIA NI MA’ BISIÉNECABE
Lucas 1:37 | «Purti’ zanda guni cumplir Dios guirá’ ni riní’»
«Purti’ zanda guni cumplir Dios guirá’ ni riní’» (Lucas 1:37, nota, Traducción del Nuevo Mundo).
«Para Dios gasti ni nagana» (Lucas 1:37, Stiidxa Dios didxazá).
Significadu sti’ Lucas 1:37
Dios ni jma napa poder zanda guni cosa ni para binni guidxilayú qué zanda guni. Gasti’ qué zanda gucueeza de gaca’ ni ma’ guni’be ne ni ma’ bidii stiidxabe.
Lu versículo ri’, diidxa’ biquiiñecabe lu idioma ra gucuá Biblia para «guirá’ ni riní’» zándaca rini’ni «ni guní’ tuuxa» o «ti dichu», ni guní’ Dios. Laaca zanda guiénenu ni casi ni ma’ bizabiruaa Jehová.a Cumu raca guirá’ ni ma’ bizabiruaa Dios la? nga runi Lucas 1:37 laaca zanda gaca traducirni «qué rusaana de gaca’ ca ni ma’ guní’ Dios» o «para Dios gasti’ ni nagana». Guirá’ modo zanda gaca traducir textu griegu ra gucuá Biblia ca rusiene ni ti cosa ni dxandí’: guirá’ ni riní’ Dios o ca ni bidii stiidxabe raca cumplir ca ni, purti’ gasti’ ni nagana para laabe (Isaías 55:10, 11).
Lu Biblia rieete’ stale biaje modo runi cumplir Dios ca ni ma’ guní’. Guzé’tenu ti ejemplu, dxi biquiiñe’ Jehová ti ángel para guni’be zaca xiiñi’ Sara, xheela’ Abrahán, neca ma’ huaniisi ne qué huayanda gapa xiiñi’. Ngue runi guní’ Dios sicarí’: «Ñee nuu xiixa ni qué zanda guni Jehová la?» (Génesis 18:13, 14). Despué de guní’ ique Job guirá’ ni bizá’ Dios, guni’be: «Guirá’ ni quixhe íquelu’ zanda gúnilu’» (Job 42:2). Ne ora guyuu ca ni zinanda Jesús xizaa pa zanda gúnica’ guirá’ ni ná Dios para ganda guilaca’, bisietenala’dxi’ Jesús laacabe ca diidxa’ ri’: «Para Dios gasti’ ni nagana» (Mateo 19:25, 26).b
Contextu sti’ Lucas 1:37
Ti ángel ni lá’ Gabriel gudxi María, ti binidxaapa’ judía, ca diiidxa’ ni cá lu Lucas 1:37. Gudxi Gabriel laabe zaca xiiñibe ne zápabe ti «xiiñi’ Dios ni nuu guibá’» ne naquiiñe’ cuee labe laa Jesús. Laabe zácabe Rey lu Reinu sti’ Dios, ne qué ziuu dxi gusaana Reinu ca de guni mandar (Lucas 1:26-33; Apocalipsis 11:15).
Cumu ca’ru’ guichaganá’ María la? gunabadiidxabe ángel que: «¿Ximodo gaca ndiʼ pa qué rapaʼ relación sexual né hombre yaʼ?» (Lucas 1:34, 35). Gudxi Gabriel laabe zaquiiñe’ Dios espíritu santu o stipa sti’. Para ca dxi ca, naca Jesús ti espíritu ne nuube guibá’. Ngue runi biquiiñe’ Jehová espíritu santu sti’ para gutiidi’ xquendanabani xiiñi’ ni nuu guibá’ ndaani’ matriz sti’ María (Juan 1:14; Filipenses 2:5-7). Ne guca xiiñibe pur espíritu santu. Para gu’ya’ María napa Dios poder ne iguidxi fe stibe jma la? gudxi ángel que laabe laaca nacaxiiñi’ pariente stibe ni lá’ Elisabet, neca ma’ bio’xho’. Elisabet ne xheela’, Zacarías, qué ñanda ñápaca’ xiiñica’ purti’ estéril laabe (Lucas 1:36). Xiiñibe nga Juan Bautista, ne maca bizeete’ Jehová ximodo zuni predicar Juan Bautista (Lucas 1:10-16; 3:1-6).
Despué, guní’ ángel Gabriel ca diidxa’ ni zeeda lu Lucas 1:37, zándaca ora guni’be ca ni caní’ íquebe de María ne Elisabet. Ne ca diidxa’ ca laaca racaneni ca xpinni Jehová de yanna gánnaca’ qué zusaanabe de guni cumplirbe ca promesa stibe. Tobi de laacani nga cueebe ca gobiernu de guidxilayú ri’ para uguube Reinu sti’ Dios xlugarca, ne xiiñibe Jesucristu nga Rey sti’ Reinu ca (Daniel 2:44; 7:13, 14).
Para gánnalu’ xidé caní’ libru sti’ Lucas, biiya’ videu ri’.
a Jehová nga lá’ Dios (Salmo 83:18). Biiya’ artículo ni lá’ «Tuu nga Jehová’».
b Nuu xcaadxi ejemplu lu libru de Números 23:19; Josué 21:45; 1 Reyes 8:56; Job 37:5; Salmo 135:6; Jeremías 32:17, ne Daniel 4:35.