-
Ti historia nabé risacaTorre stiʼ ni rapa (Para guiráʼ binni) 2016 | Núm. 4
-
-
TEMA STIʼ PORTADA | XIMODO BILÁ BIBLIA
Ti historia nabé risaca
Ma’ gadxé Biblia de xcaadxi libru ni caníʼ de religión. Ma’ raca stale iza huayacané Biblia stale binni ganna ni dxandíʼ rusiidiʼ ni. Peru neca zacá, laani nga libru ni jma huayuni investigárcabe ne huaníʼcabe stale cosa ni cadi dxandíʼ de laani.
Stale binni ni nanna de Biblia nacaʼ cadi jneza bíʼnicabe ca copia stini. Tobi de laacabe guníʼ: «Nin laadu qué gánnadu pa laaca ni bicaacabe lu ca textu original ca nga bicaacabe lu ca copia riʼ». Ne laaca guniʼbe: «Nápadu caadxi copia ni cadi jneza gucuá. Stale de laacani gucuá ca ni stale siglu despué de gucuá original ne ruluíʼ gadxé gadxé modo bicaacabe ca ni».
Xcaadxi binni riníʼ cadi jneza ni zeeda lu Biblia pur ni rusiidiʼ ca religión ca laacaʼ. Tobi de laacabe nga Faizal, biniisibe ndaaniʼ ti familia ni cadi naca xpinni Cristu. Bisiidicabe laabe nabé risaca Biblia, peru huachaacabe caadxi cosa ni zeeda luni. Laabe guniʼbe: «Pur ni bisiidicabe naa qué ninaʼyaʼ nucaadiagaʼ ca binni ni racala’dxi’ gusiidiʼ naa de lu Biblia».
Peru ¿ñee risaca nga gánnanu pa huachaacabe ni zeeda lu Biblia la? Guníʼ ique ndiʼ: lu Biblia zeeda stale promesa sicarú para laanu. Pa ñaca cadi cá ca promesa riʼ lu textu original, ¿ñee ñuni creluʼ ca ni la? (Romanos 15:4). Pa ñaca cadi jneza gucuá ca copia stiʼ Biblia, ¿ñee niquiiñeluʼ ca conseju zeeda luni lu dxiiñaʼ stiluʼ, ndaaniʼ familia ne ora guni adorarluʼ Dios la?
Neca qué huadxélacabe ca libru original stiʼ Biblia, nuu stale copia ne manuscritu nayooxhoʼ ni zanda guidúʼndanu. ¿Ximodo nga bilá Biblia ne nápanu ni yanna neca biquiiñecabe material ni raca feu para bicaacabe ni, neca gucaláʼdxicabe nunitilúcabe ni ne neca gucaláʼdxicabe nuchaacabe ni zeeda luni? Ra gánnaluʼ ca ni, ¿ximodo racané ca ni lii guni creluʼ ca ni cá lu Biblia? Guidúʼyanu respuesta stiʼ ca pregunta riʼ.
-
-
Bilá Biblia neca biquiiñecabe material ni raca feu para bicaacabe niTorre stiʼ ni rapa (Para guiráʼ binni) 2016 | Núm. 4
-
-
TEMA STIʼ PORTADA | XIMODO BILÁ BIBLIA
Bilá Biblia neca biquiiñecabe material ni raca feu para bicaacabe ni
NI BIZAACA. Ca hombre ni bicaa ne bi’ni’ copiar Biblia bicaacabe ni lu papiro ne pergamino (2 Timoteo 4:13).a ¿Ximodo gunda bilá Biblia neca biquiiñecabe ca material riʼ?
Cadi naguidxi papiro ca, nagueenda raca feu ni, riruxe ni ne riree xcolor ni. Sicaríʼ guníʼ egiptólogo Richard Parkinson ne Stephen Quirke: «Ra tidiʼ tiempu raca feu papiro ne reeda gácani dé. Ne ora nuu chaahuiʼ ti rollo la? zanda guicá ni bé o guiuʼdxuʼ ni pur gupa, ne ora nuu ni ndaaniʼ yu zándaca gó maniʼ ni, tobi de laacame nga ni runibiáʼcabe casi hormiga blanca». Despué de bidxélacabe caadxi papiro, xadxí biaana cani lu Gubidxa ne lu gupa, ngue runi jma nagueenda guca feu cani.
Jma naguidxi pergamino que papiro, peru laaca zanda gaca feu ni pa qué iquiiñecabe ni jneza o xadxí uguucabe ni lu Gubidxa o lu gupa.b Libru ni lá’ Everyday Writing in the Graeco-Roman East (La escritura cotidiana en el Oriente Grecorromano) ruzeeteʼ galán nga nápanu ca registru yooxhoʼ stiʼ Biblia neca maʼ xadxí de gucuá cani. Pa ñaca feu ca material ni biquiiñecabe para gucuá Biblia, niniti mensaje stini.
XIMODO BILÁ BIBLIA. Ley ni gucuaa ca israelita bi’ni’ mandar ni ca rey stiʼ guidxi Israel gucaacaʼ ti copia stiʼ Ley lu ti libru, ni zeeda lu ca primé gaayuʼ libru stiʼ Biblia (Deuteronomio 17:18). Cumu bíʼnicabe stale copia stiʼ ca manuscritu stiʼ Biblia la? ra maʼ ziluxe primé siglu bidxélacabe stale de laacani ndaaniʼ guidxi Israel ne Macedonia (Lucas 4:16, 17; Hechos 17:11). ¿Ximodo gunda bilá caadxi de ca manuscritu yooxhoʼ riʼ ne dede yanna nápanu cani yaʼ?
Ca manuscritu ni runibiáʼcabe casi Rollos del mar Muerto guyuu ca ni stale iza ndaaniʼ guisu de yu ne bidxélacabe ca ni ndaaniʼ ti cueva ni riaana lu ti región ra huaxiéʼ riaba nisaguié
Philip Comfort, ti hombre ni nanna de Nuevo Testamento guníʼ: «Guluu chaahuiʼ ca judíu que ca rollo stiʼ ca Escritura ndaaniʼ guisu de yu para cadi gaca feu cani». Ngaca nga bi’ni’ ca xpinni Cristu. Nga runi, maʼ bidxélacabe caadxi de ca manuscritu stiʼ Biblia ndaaniʼ ca cueva nacahui ne ca lugar ra qué riaba nisaguié.
COSA GALÁN NI BIZAACA. Ma’ bidxélacabe stale de ca ndaa stiʼ ca manuscritu stiʼ Biblia. Caadxi de laacani maʼ ziné ca ni jma de chupa mil iza de gucuá cani. Neca zacá, dede yanna nápanu cani. Gastiʼ sti libru ni napa stale manuscritu ne ni jma xadxí de gucuá.
a Papiro nga ti material ni biquiiñecabe para gucaacabe lu. Gúcani de ti yaga ni nuu ndaaniʼ nisa ni láʼ papiro. Ne guca pergamino de guidi ladi maniʼ.
b Gucuá acta original stiʼ Declaración de Independencia de los Estados Unidos lu pergamino. Neca deruʼ chupa gayuaa cincuenta iza gudiʼdiʼ de gucuani, maʼ huaxiéʼ rihuinni ni cá luni.
-
-
Bilá Biblia neca gucaláʼdxicabe nunitilúcabe niTorre stiʼ ni rapa (Para guiráʼ binni) 2016 | Núm. 4
-
-
TEMA STIʼ PORTADA | XIMODO BILÁ BIBLIA
Bilá Biblia neca gucaláʼdxicabe nunitilúcabe ni
NI BIZAACA. Biyubi stale políticu ne xaíque yuʼduʼ modo guiniʼcaʼ cadi jneza ni zeeda lu Biblia. Stale biaje biquiiñecabe autoridad nápacabe para gucaacabe binni cadi guʼndaʼ ne cadi guni traducir Biblia. Guzéʼtenu chupa ejemplu:
Biaʼ lu iza 167 ante de ca dxi stinu, biʼniʼ mandar Antíoco Epífanes gunitilúcabe guiráʼ copia stiʼ ca Escrituras Hebreas purtiʼ gucaláʼdxibe ninanda ca judíu religión stiʼ ca griegu. Heinrich Graetz, ti hombre ni nanna de historia guníʼ «binitilú ne bizaaquiʼ ca funcionariu stiʼ rey riʼ ca rollo stiʼ ley ni bidxélacaʼ ne biiticaʼ ca binni ni biindaʼ ni.
Lu Edad Media, bidxiichi stale xaíque yuʼduʼ purtiʼ biʼniʼ predicar ca laico ni rusiidiʼ Biblia ne cadi ni rusiidiʼ yuʼduʼ ne guníʼcabe qué rinanda ca laico ni rusiidiʼ yuʼduʼ purtiʼ riquiiñecaʼ Biblia para guni predicarcaʼ. Gulí caadxi xaíque yuʼduʼ caadxi hombre para guyúbicaʼ ca binni ni qué runi ni ná ley ne guzaaquicabe laacaʼ.
Pa ñaca nunitilúcabe Biblia niniti mensaje stini.
Biʼniʼ traducir William Tyndale Biblia lu diidxaʼ inglés peru bilá ni neca biʼniʼ prohibírcabe ni neca bizaaquicabe stale de laacani ne biiticabe laabe lu iza 1536.
XIMODO BILÁ BIBLIA. Ndaaniʼ guidxi Israel nga jma biyubi Antíoco modo nunitilú Biblia. Peru tiempu que nabeza stale de ca judíu que sti guidxi. Ca expertu ca nacaʼ lu primé siglu que, jma de 60% de ca judíu maʼ cadi nabézacaʼ Israel. Ndaaniʼ ca sinagoga gúpacabe ca copia stiʼ ca Escritura ne laacani nga biquiiñeʼ ca ni zá de laacabe ne ca xpinni Cristu (Hechos 15:21).
Lu Edad Media, ca binni ni gunnaxhii Biblia biʼniʼ traducircaʼ ne biʼniʼ copiarcaʼ ca Escritura neca guyuu tu guzananda laacaʼ. Lu siglu quince, ante chuʼ imprenta maca nuu caadxi ndaa stiʼ Biblia lu 33 idioma. Dede ca dxi que guca traducir ne guca imprimir stale Biblia.
CA COSA GALÁN BIZAACA. Neca gucalaʼdxiʼ stale rey ne xaíque yuʼduʼ nunítilucaʼ Biblia laani nga libru ni jma napa binni ne ni jma huayaca traducir. Huayacané Biblia stale guidxi gánnacaʼ xi ley quíxhecaʼ ne ximodo guicá idioma sticaʼ, ne laaca huayacaneni stale binni guchaacaʼ modo nabánicaʼ.
-
-
Bilá Biblia neca gucaláʼdxicabe nuchaacabe ni zeeda luniTorre stiʼ ni rapa (Para guiráʼ binni) 2016 | Núm. 4
-
-
Nabé biaʼsi modo biʼniʼ copiar ca masoreta ca Escrituras.
TEMA STIʼ PORTADA | XIMODO BILÁ BIBLIA
Bilá Biblia neca gucaláʼdxicabe nuchaacabe ni zeeda luni
NI BIZAACA. Dede yanna nápanu Biblia neca maʼ guca feu caadxi de ca copia ra gucuá ni, neca guzanándacabe ca ni bicaani peru ca binni ni biʼniʼ copiar ni ne ni biʼniʼ traducir ni huayacaláʼdxicaʼ guchaacaʼ mensaje stini para chinanda binni ni runi cré caʼ ne cadi chinándacaʼ ni rusiidiʼ Biblia. Guidúʼyanu caadxi ejemplu:
Ra raca adorar Dios. Lu siglu chupa dede tapa ante de ca dxi stinu, ca ni bicaa Pentateuco Samaritano guluucaʼ ti diidxaʼ lu Éxodo 20:17, ni ná: «Zucuiluʼ ti altar lu dani Guerizim». Ra guluu ca samaritanu diidxaʼ riʼ lu ca Escritura casi xa ñaca gucaláʼdxicaʼ ñacané binni laacaʼ nucuicaʼ ti yu’du’ lu dani Guerizim.
Guni cré binni Trinidad. Ma’ gudiʼdiʼ chonna gayuaa iza de biluxe gucuá Biblia. Ti escritor ni runi cré Trinidad bicaa lu 1 Juan 5:7 ca diidxaʼ riʼ: «Guibáʼ la? tobi si nga Bixhoze, Verbo ne Espíritu Santu». Peru cadi cá diʼ ca diidxaʼ riʼ lu textu original stiʼ Biblia. Bruce Metzger, ti hombre ni nanna de Biblia sicaríʼ guníʼ: «Dede lu siglu xhoopaʼ maʼ bizulú bicaacabe ca diidxaʼ riʼ lu ca manuscritu ni nuu lu Versión Latina Antigua ne lu Vulgata latina».
Lá Dios. Yenanda stale de ca ni bicaa Biblia ni runi cré ca judíu, pur ngue guleecaʼ lá Dios luni ne bicaacaʼ Dios o Señor, riquiiñeʼ ca título riʼ lu Biblia para guiniʼni de Dios ni bizáʼ laanu, peru laaca riquiiñeni para guzeeteʼ ni de tuuxa hombre, xiixa cosa ni runi adorar binni ne para guiniʼni de Binidxabaʼ (Juan 10:34, 35; 1Corintios 8:5, 6; 2 Corintios 4:4).a
XIMODO BILÁ BIBLIA. Guidúʼyanu ni bizaaca primé. Neca guyuu hombre cadi jneza biʼniʼ copiar Biblia, laaca guyuu caadxi de laacaʼ ni biʼniʼ stipa pur gucaa ca ni jneza peʼ casi gucuani lu textu original. Lu siglu xhoopaʼ hasta chii biʼniʼ copiar ca masoreta ca Escrituras Hebreas ne bíʼnicaʼ ti libru ni runibiáʼcabe casi masorético ne rugábacabe ca letra ne ca diidxaʼ ni rucaacabe para cadi guiree error lu ni cayuni copiárcabe. Ora ruuyacabe nuu ti error lu ni cayuni copiárcabe rucaacabe ti nota lu copia stícabe Ti profesor ni lá Moshe Goshen-Gottstein, guníʼ qué nuchaa ca masoreta ni cá lu textu original stiʼ Biblia purtiʼ guníʼ íquecaʼ pa gúnicaʼ ni cayúnicaʼ ti cosa nabé malu.
Sti cosa ni bizaaca nga tiempu riʼ maʼ nuu stale manuscritu ni racané ca hombre ni nanna de Biblia guidxélacaʼ ca error ni zeeda luni. Stale iza bisiidiʼ ca xaíque yuʼduʼ jma jneza modo gucuá Biblia sticaʼ lu diidxaʼ latín purtiʼ biʼniʼ copiar ca ni de lu textu original stiʼ Biblia peru bichaacabe ni zeeda lu 1 Juan 5:7 ne guluucabe caadxi diidxaʼ ni cadi jneza luni ne ni cadi zeeda lu textu original stiʼ Biblia ne laaca zeeda error ca lu Biblia ni lá Reina-Valera ni guca traducir lu diidxastiá. ¿Xi bíʼyacabe ora bidxélacabe xcaadxi manuscritu que yaʼ? Bruce Metzger ti hombre ni nanna de Biblia guníʼ «cadi zeeda diʼ ca diidxaʼ bicaacabe lu 1 Juan 5:7 lu ca manuscritu nayooxhoʼ que (casi siríaco, copto, armenio, etiópico, árabe, eslavo), lu diidxaʼ latín si zeeda ni». Ne pur nga lu traducción stiʼ Reina-Valera ne lu xcaadxi traducción maʼ guleecabe ca diidxaʼ ni cadi jneza riʼ.
Papiro Chester Beatty P46, manuscritu stiʼ Biblia ni gucuá biaʼ lu iza 200 de ca dxi stinu riʼ.
¿Ñee rusihuinni ca manuscritu jma nayooxhoʼ stiʼ Biblia biaʼsi ni cá luni la? Lu iza 1947 bidxélacabe ca Rollo del mar Muerto, caadxi erudito bichaagacaʼ ni cá luni né ni cá lu textu masorético hebreo purtiʼ laani nga manuscritu jma nayooxhoʼ ni bidxélacabe. Ti hombre ni biʼniʼ revisar ca Rollos del mar Muerto guníʼ nabé biaʼsi modo biʼniʼ copiar ca judíu que ca textu stiʼ Biblia
Ra Biblioteca Chester Beatty de Dublín (Irlanda), nápacabe caadxi papiro stiʼ ca libru stiʼ ca Escrituras Griegas Cristianas, lade ca ni nuu caadxi manuscritu ni gucuá lu guiropa siglu, ni bíʼnicabe ti gayuaa iza despué de biluxe gucuá Biblia. Libru The Anchor Bible Dictionary ná: «Neca racané ca papiro riʼ gánnanu jma de Biblia, laaca rusihuinni ca ni nabé biaʼsi modo gucuá mensaje stini».
«Zanda guininu gástiruʼ sti libru casi Biblia ne nabé biaʼsi modo gucuá ni».
CA COSA GALAN BIZAACA. Neca gucaláʼdxicabe nuchaacabe ni zeeda lu Biblia ca manuscritu yooxhoʼ riʼ, jma gucanécani binni gusisaca Biblia. Sicaríʼ bicaa Sir Frederic Kenyon: «Gástiruʼ sti libru ni jma huayacané binni tiempu riʼ ne nin ti binni ni ruundaʼ ni qué zanda guiníʼ cadi biaʼsi ni cá luni». Sicaríʼ guníʼ William Henry Green de ca Escrituras Hebreas: «Zanda guininu gástiruʼ sti libru casi Biblia ne nabé biaʼsi modo gucuá ni».
a Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma, biindaʼ folletu ni láʼ ni zacané lii guiéneluʼ stiidxaʼ Dios yaza 1 hasta 13, zanda guidxélaluʼ ni lu jw.org.
-
-
Xiñee gunda bilá BibliaTorre stiʼ ni rapa (Para guiráʼ binni) 2016 | Núm. 4
-
-
TEMA STIʼ PORTADA | XIMODO BILÁ BIBLIA
Xiñee gunda bilá Biblia
Bilá Biblia, nga runi zanda gápanu ni ne guidúʼndanu ni yanna. Ora cuiluʼ gúʼndaluʼ Biblia, zanda chuʼluʼ seguru laaca ni gucuá lu ca manuscritu original nga cá luni.a peru ¿xiñee gunda bilá Biblia pa biquiiñecabe material ni raca feu para bicaacabe ni, neca gucaláʼdxicabe nunitilúcabe ne nuchaacabe ni zeeda luni? ¿Xiñee nabé risaca libru riʼ pue?
«Yanna maʼ nannaʼ ti regalu stiʼ Dios nga Biblia ni napaʼ».
Stale binni ni ruundaʼ Biblia maʼ bidiicaʼ cuenta dxandíʼ ni guníʼ ca apóstol Pablo, laa bicaa: «Guiráʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios la? Dios nga guníʼ xi guicá luni» (2 Timoteo 3:16). Runi crécabe naca Biblia Stiidxaʼ Dios, pur nga gunda bilá ni ne gupa Dios ni para ganda gápanu ni ca dxi riʼ. Faizal, hombre ni bizéʼtenu ra bizulú revista riʼ, gudixhe ique guʼndaʼ Biblia para ganna xi rusiidiʼ ni. Guizáʼ bidxagayaabe ora bidiibe cadi guiráʼ ni rusiidiʼ yuʼduʼ zeedani lu Biblia, peru guizáʼ biéchebe ora gúnnabe xi rusiidiʼ Biblia naguixhe ique Dios guni lu Guidxilayú riʼ.
Faizal guníʼ: «Yanna maʼ nannaʼ ti regalu stiʼ Dios nga Biblia ni napaʼ. Ne pa gunda bizáʼ Dios universu, ¿ñee qué gápabe poder para gudiibe laanu Stiidxabe ne gápabe ni para laanu la? Pa niníʼ ique zacá, casi xa ñaca ninieeʼ qué gapa Dios poder, peru ¿tu nacaʼ para guinieeʼ qué gapa Dios poder yaʼ?» (Isaías 40:8).
a Biindaʼ artículo ni láʼ «Cómo escoger una buena traducción de la Biblia», ni biree lu revista La Atalaya 1 de mayo de 2008.
-