BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w08 1/1 yaza 14-17
  • Ñee rusiidiʼ Biblia ziúpanu de maniʼ la?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ñee rusiidiʼ Biblia ziúpanu de maniʼ la?
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Dxi guyuu ti hombre si
  • Binni maʼ qué niná ñuni ni jneza
  • Ñee laaca zanda guni cré ti xpinni Cristu zanu de maniʼ la?
  • Xiñee stale binni riuulaʼdxiʼ guni cré ziúpanu de maniʼ
  • Rihuinni dxíchica nuu tu bizáʼ laanu
  • ¿Ñee biquiiñeʼ Dios evolución para bizáʼ guiráʼ ni nuu la?
    Cani rinabadiidxaʼ binni de Biblia
  • Ñee naquiiñeʼ guneʼ cré evolución la?
    10 pregunta runi ca joven
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
w08 1/1 yaza 14-17

Ñee rusiidiʼ Biblia ziúpanu de maniʼ la?

ÑEE biquiiñeʼ Dios xiixa maniʼ ni bichaa chaahuidugá para beeda gaca binni la? Ñee Dios nga gucané biniisi ca bacteria para gúcacaʼ benda ne despué gúcacaʼ maniʼ ni rixubi ndaaniʼ ne de raqué beeda gácacaʼ maniʼ ni napa tapa ñee ne chaahuidugá gúcacaʼ migu para gúcacaʼ binni la? Nuu científicu ne xaíque yuʼduʼ runi crecaʼ zeeda binni de migu ne laaca runi crecaʼ ni rusiidiʼ Biblia, peru ora guzeeteni ximodo bizáʼ Dios binni la? naca ti cuentu si ni. Peru zándaca guinabadiidxaluʼ laaca lii pa rusiidiʼ Biblia ziúpanu de ti maniʼ ni bichaa chaahuidugá dede beeda gaca binni.

Gánnanu ximodo guyuu binni lu guidxilayú naquiiñeʼ ni para gánnanu tu laanu, xi cabeza laanu despué ne ximodo naquiiñeʼ guibáninu. Pa gánnanu ximodo guyuʼnu lu guidxilayú ziénenu xiñee cudii Dios lugar cayacaná binni ne xi cá íquebe gúnibe xcaadxi dxi si. Pa qué runi crenu Dios nga bizáʼ laanu la? qué zanda diʼ chuʼnu gaxha de laabe. Nga runi, guiduʼyaʼ chaahuinu ximodo guyuʼnu lu guidxilayú casi modo rusiidiʼ Biblia, ne xiñee nabáninu casi modo nuunu yanna riʼ ne xi cá ique Dios guni para laanu despué. Zacá la? zadúʼyanu pa dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ziúpanu de ti maniʼ ni bichaa chaahuidugá dede beeda gaca binni.

Dxi guyuu ti hombre si

Ca binni runi cré ziúpanu de maniʼ la? riníʼcabe guyuu ti grupu de maniʼ ne laacaʼ nga bichaacaʼ para gúcacaʼ binni, ne nga ruluíʼ qué ñuu diʼ ti hombre si ni nutale binni. Peru Biblia gadxé ni rusiidiʼ, purtiʼ laani nani ziúpanu de tobi hombre si ne nga nga Adán. Ne laaca riniʼni dxandíʼ bibani hombre ca ne ruzeeteni lá xheelaʼ ne lá caadxi xiiñiʼ. Biblia laaca riníʼ xi biʼniʼ hombre riʼ, xi guníʼ, padxí bibani ne padxí guti. Qué ñuu dxi ñuuyaʼ Jesús historia riʼ casi ti cuentu para binni ni qué nizá scuela. Laapebe gúdxibe caadxi xaíque yuʼduʼ ca diidxaʼ riʼ: «Qué xa huayuunda tu ra cá xi biʼni Dios dxi bizulú bizáʼ binni. Bizáʼ be hombre ne gunaa» la? (Mateo 19:3-5). De raqué bizeetebe de Adán ne Eva ora guniʼbe ca diidxaʼ zeeda lu Génesis 2:24.

Lucas, ti hombre bicaa historia lu Biblia, guníʼ guca Adán ti binni ni dxandíʼ bibani lu guidxilayú cásica Jesús, purtiʼ bizeetebe de Adán za Cristu (Lucas 3:23-38). Yanna, guidúʼyanu xi guníʼ apóstol Pablu ora guniʼné caadxi binni ra guyuu stale filósofo, ca hombre ni biziidiʼ ndaaniʼ scuela stiʼ ca griegu, nabe sicaríʼ: «Laabe [Dios] bizáʼ be guidxilayú ne irá ni nuu ndaani ni [...], de ti binni si ulee be binni de irá raza ni nuu ndaani guidxilayú, ne gudixhe be pabiáʼ indaa cada raza ne paraa cueza caʼ» (Hechos 17:24-26). Rihuinni dxíchica rusiidiʼ Biblia ziúpanu de «ti binni si». Yanna, rusiidiʼ Biblia ziúpanu de ti maniʼ ni bichaa chaahuidugá dede beeda gaca binni la?

Binni maʼ qué niná ñuni ni jneza

Biblia na bizáʼ Jiobá primé hombre sin donda. Dios qué ziuu dxi guzáʼ ti binni ruchee. Libru stiʼ Génesis na: «Dios bizáʼ binni casi laa [...]. Despué biiyaʼ Dios guiráʼ ni biʼniʼ ne, ¡biaguʼyuʼ!, nabé galán cani» (Génesis 1:27, 31). Peru, ximodo ndiʼ guca Adán ti hombre ni qué ñapa donda yaʼ.

Gúcabe ti hombre ni qué ñapa donda purtiʼ gunda gulibe xi zanda gúnibe ne bisihuínnibe nápabe ca guenda stiʼ Dios. Biblia na: «Dios ni dxandíʼ ca bíʼnibe binni guidxilayú sin donda, peru laapecaʼ maʼ biyúbicaʼ gúnicaʼ stale cosa» (Eclesiastés 7:29). Zacá ni, Adán nga gulí guixeleʼ de Dios. Pur ngue gúcabe ti binni ni napa donda ne ca xiiñibe laaca. Nga rusiidiʼ laanu xiñee ora racaláʼdxinu gúninu ni jneza qué randa diʼ rúninu ni. Zeeda gácani casi guníʼ apóstol Pablu riʼ: «Qué rune ni racaladxe guneʼ, sínuque ni qué racaladxe ngue pe runeʼ» (Romanos 7:15).

Biblia na ti binni ni qué gapa donda zanda guibani sin gaca huará ne sin gati. Pur ni gudxi Dios Adán, rihuinni dxíchica qué ñuu dxi ñátibe pa nuzuubabe diidxaʼ (Génesis 2:16, 17; 3:22, 23). Ne Jiobá qué niníʼ diʼ nabé galán ni bizáʼ pa nanna zaca huará binni ne qué zuzuubacaʼ stiidxabe. Racá ridúʼyanu nécapeʼ sicarú modo guyanu peru cumu beeda gácanu binni ruchee la? pur nga rióxhonu ne raca huaranu. Nga runi, cani runi cré ziúpanu de maniʼ nacaʼ laanu nga ni jma galán biree de laacame, peru Biblia na cadi galán diʼ nabani binni yanna purtiʼ bicheené Dios. Pur nga zanda guininu Biblia qué rusiidiʼ diʼ zanu de maniʼ ni beeda gaca binni chaahuidugá.

Biblia laaca qué rusiidiʼ diʼ bizáʼ Dios laanu de maniʼ purtiʼ qué nuluíʼdibe ca guenda stibe pa ñúnibe zacá. Pa ñaca Dios nga gucané para guiúpanu de maniʼ la? nga nusihuinni laabe nga gucaláʼdxibe guibani binni modo nuu yanna. Peru Biblia riníʼ ximodo nga Dios ni bizáʼ laanu: «Laabe nga Guié, ca dxiiñaʼ stibe biaʼsi cani, purtiʼ guiráʼ neza stibe jneza cani, Dios ni runi ni riníʼ, ne qué runi ni malu; Dios ni runi ni jneza ne qué ruchee. Laacabe rúnicabe ni qué iquiiñeʼ; cadi xiiñidibe laacaʼ; ca cosa ni cadi jneza ca zeedani de laacaʼ» (Deuteronomio 32:4, 5). Nga runi, guiráʼ yuubaʼ ni napa binni guidxilayú cadi Dios diʼ nga na gácani zacá ne cadi laadibe gucanebe gaca binni de maniʼ, sínuque gúcani zacá purtiʼ ti hombre nga qué nuzuubaʼ stiidxaʼ Dios ne pur nga gúcabe binni ni napa donda ne ca xiiñibe laca gúcacaʼ casi laabe. Maʼ guninu de Adán, yanna guininu de Jesús. Pa ziúpanu de maniʼ, ñee dxandíʼ nga ni riníʼ Biblia de Jesús la?

Ñee laaca zanda guni cré ti xpinni Cristu zanu de maniʼ la?

«Guti Cristu para biaxa stonda nu». Nanna dxíchidu nannuʼ ndiʼ nga tobi de ca cosa ni rusiidiʼ ca xpinni Cristu (1 Corintios 15:3; 1 Pedro 3:18). Para ganda guiénenu xiñee rusiidiʼ Biblia ca diidxaʼ maʼ guninu ca ne qué zanda diʼ gusiidiʼ ni zanu de maniʼ la? primeru naquiiñeʼ guiénenu xiñee na ni gulenenu donda ne xi rácanu pur laani.

Guiranu gulenenu donda ne qué zanda diʼ gusihuínninu ca guenda napa Dios casi rúnibe ni, chupa de laacani nga guendarannaxhii ne guendaruni jneza. Nga runi Biblia na: «Irá xixé nu bichéʼ nu, ne qué iquiiñe nin tobi de laanu nezalú Dios» (Romanos 3:23). Stiidxaʼ Dios rusiidiʼ rátinu purtiʼ binni ruchee laanu. Ne 1 Corintios 15:56 na: «Ra gasti pecadu la? qué zanda guniná enda guti». Ne cumu rucheʼnu la? raca huaranu. Ne Jesús peʼ bisihuinni pur donda nápanu nga raca huaranu, purtiʼ ora bisiándabe ti binni ni qué rizá gúdxibe laa: «Ma bine perdonar xpecadu luʼ» (Mateo 9:2-7).

Xi ribeendunu pur guti Jesús yaʼ. Biblia ruzeeteʼ ximodo nga gadxé Adán de Jesús ora riníʼ: «Cásica rati irá binni purti za de Adán la? zaqueca zabani irá cani aca né Cristu tobi si» (1 Corintios 15:22). Dxi guti Jesús la? gudíxebe donda ni bisaanané Adán laanu. Nga runi, guiráʼ cani guni cré Jesucristu ne guzuubaʼ stiidxa be la? zacaa ni biniti Adán: ti guendanabani ni qué zaluxe (Juan 3:16; Romanos 6:23).

Ñee maʼ bidiiluʼ cuenta xiñee qué rusiidiʼ Biblia ziúpanu de maniʼ la? Pa guininu rati guiráʼ binni za de Adán, ximodo nga zabani guiráʼ cani gacané Cristu tobi si yaʼ.

Xiñee stale binni riuulaʼdxiʼ guni cré ziúpanu de maniʼ

Biblia rusihuinni xiñee nabé riuulaʼdxiʼ binni guni cré ziúpanu de maniʼ, 2 Timoteo 4:3, 4 na: «Zadxiña dxi ma qué zaná cabe ucaa diaga cabe cani rusiidi ni dxandíʼ, sínuque zuyubi cabe adxé adxé tu usiidi laacabe ni chuʼlaʼdxi cabe. Zudxii deche cabe ni zeeda de Dios ne jma zacá ique cabe ni riguixhe binni». Nécapeʼ nuu científicu rusiidicaʼ za binni de maniʼ la? ni dxandíʼ nga zeeda gácani tobi de ca ni rusiidiʼ ca religión ca. Xiñee yaʼ. Purtiʼ rusiidicabe ximodo naquiiñeʼ guibani binni ne rusiidicabe ximodo naquiiñeʼ guʼyaʼ binni Dios. Modo riníʼ íquecaʼ rusihuínnicaʼ qué riuuláʼdxicaʼ gabi binni laacaʼ ni naquiiñeʼ gúnicaʼ. Stale binni ni runi cré ziúpanu de maniʼ laaca runi crecaʼ Dios. Peru laaca riníʼcabe qué nuzáʼ diʼ Dios gastiʼ, ne qué rúnibe gastiʼ pur binni ne qué zuni juzgárdibe laacaʼ. Rusiidicabe binni ni riuuláʼdxisicaʼ gucaadiágacaʼ.

Ni rucaa ca binni ni nacaʼ ziúpanu de maniʼ ca gusiidicaʼ zacá ni nga purtiʼ racaláʼdxicaʼ guisácacaʼ nezalú xcaadxi binni ni runi crecaʼ zacaca ne cadi purtiʼ dxandíʼ maʼ bihuinni ziúpanu de maniʼ. Ti bioquímico láʼ Michael Behe, ni biquiiñeʼ casi guidubi xquendanabani para guʼndaʼ ximodo runi ca célula ca dxiiñaʼ, bizeeteʼ de ca binni ni rusiidiʼ de ti molécula nga guyuu xiixa ni nabani la? qué riníʼdicabe ni purtiʼ maʼ nápacaʼ ni gusihuinni dxandíʼ ni. Ñee zanda de ti molécula chuʼ xiixa ni nabani la? Michael Behe bicabi: «Ca científicu ca qué zanda diʼ gusihuínnicabe dxandíʼ de ti molécula guca xiixa ni nabani». Gasti diʼ nin ti libru nin ti revista stiʼ ca científicu ni gusiene ximodo chuʼ xiixa ni nabani pur ti molécula». Ne laaca guniʼbe: «Ni guníʼ Darwin ora na de ca molécula ca guca xiixa ni nabani la? puru diidxaʼ sin jneza cani».

Pa cani runi cré ziúpanu de maniʼ qué ganda gusihuínnicaʼ pa dxandíʼ ni runi crecaʼ, xiñee riníʼcabe ni runi crécabe nezalú stale binni yaʼ. Michael Behe na: «Stale binni ne stale científicu la? qué racaláʼdxicaʼ ganna binni nuu tuuxa ni bizáʼ guiráʼ ni nuu».

Ni racalaʼdxiʼ stale xaíque yuʼduʼ nga guihuinni nácacaʼ binni nuu xpiaaniʼ pa guni crecaʼ ziúpanu de ti maniʼ ni beeda gaca binni chaahuidugá. Laacabe nácacabe casi ca binni ni bizeeteʼ Pablu lu carta ni biseendaʼ ra nuu ca xpinni Cristu de Roma: «Nanna ca cabe tu laabe ne ma biene cabe biaʼ zanda guiene binni de laabe [...]. Neca qué zanda guʼya cabe enda nandxóʼ stibe ni qué ziuu dxi iluxe, ne qué zanda guʼya cabe ximodo laabe, peru dede dxi bizáʼ be guidxilayú rihuinni dxichi tu naca be pur irá ni biʼni be, para cadi iníʼ cabe qué ganna cabe. Ucabiáʼ ca cabe laabe, peru qué ñapa cabe laabe casi Dios, ne qué nudii cabe diuxquixe laabe, laga uca huati ique cabe ne bicahui xquenda biaani cabe. Gucalaʼdxi cabe ñuu xpiaani cabe peru laga uca huati cabe» (Romanos 1:19-22). Xi zanda gúniluʼ ti cadi quite ca maestru ni rusiguii ca lii yaʼ.

Rihuinni dxíchica nuu tu bizáʼ laanu

Biblia riníʼ nabé risaca nga guihuinni ni runi crenu, ora guniʼbe xii nga fe: «Pa dxandí runi cre nu Dios la? qué zagúʼ xa ique nu de ni cabeza nu udii be laanu, ne neca caʼru ihuinni irá ni, peru casi ñaca ma caduʼya nu ni yanna, purti runi cre nu laabe» (Hebreos 11:1). Zacá ni para ganda guininu dxandíʼ runi crenu nuu tu bizáʼ laanu la? naquiiñeʼ gusihuínninu ni. Ne Biblia riníʼ paraa zanda guidxélanu ni gusihuínnini.

David, ti hombre ni bicaa Biblia, guníʼ:«Zaguaa naróʼ stiluʼ purtiʼ ridxagayaa modo bizaʼluʼ naa dede ruchíbini naa» (Salmo 139:14). Ora guiníʼ íquenu pabiáʼ sicarú modo guyanu ne modo guyáʼ xcaadxi cosa ni nabani la? nabé ridxagayaanu pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Dios, ni bizáʼ guiráʼ cani. Modo runi xcuérpunu dxiiñaʼ rihuinni nabé sicarú modo guyaʼni. Ne cadi ngasi, guibáʼ ca laaca nabé jneza modo nexheʼ chaahuiʼ ni ne guiráʼ cani nuu racá qué rucheedícani. Ne pur nga bicaa David ca diidxaʼ riʼ: «Guibáʼ caníʼ pabiáʼ nandxóʼ Dios; ne de guiráʼ ni bizaʼbe ne nabe guibáʼ ca caníʼ de laacani» (Salmo 19:1).

Biblia peʼ ruzeeteʼ nuu stale ni rusihuinni nuu tuuxa ni bizáʼ guiráʼ cosa. Pa cueeluʼ tiempu para gúʼndaluʼ ximodo nexheʼ chaahuiʼ guiráʼ 66 libru neni, pabiáʼ jneza ca ley ra na ximodo naquiiñeʼ guibani binni, ne dxandíʼ guca cani cá luni la? zudiiluʼ cuenta Dios ni bizáʼ guiráʼ ni nuu nga guníʼ guicá cani zeeda lu Biblia. Pa gúʼndaluʼ ne guiéneluʼ cani zeeda lu Biblia ca la? zudiiluʼ cuenta laani nga Stiidxaʼ Dios. Casi ora guiéneluʼ ni rusiidiʼ Biblia de xiñee cadiʼdiʼ binni stale yuubaʼ, de Reinu stiʼ Dios, de xi chiguizaaca binni guidxilayú ne ximodo zanda guibánicaʼ nayecheʼ la? ziéneluʼ pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Dios. Zándaca guiale de lii guiniʼluʼ ca diidxaʼ ni guníʼ apóstol Pablu riʼ: «Nabé riene Dios, iruti ru nuu xpiaani biaʼ nuu xpiaani be, ne iruti ru riene biaʼ riene be. Qué zanda di ganna nu xi na xquenda biaani be nin guiene nu xi cayuni be» (Romanos 11:33).

Ora jma maʼ gúʼyaluʼ dxandíʼ nuu tu bizáʼ laanu ne guiniisi fe stiluʼ la? zudiiluʼ cuenta casi ñaca cucaadiágaluʼ Dios ora gúʼndaluʼ Biblia. Ne laapebe caniʼbe: «Naapeʼ bineʼ guidxilayú ne bizayaʼ binni nuu luni. Naa... nayaʼ nga bisiroobaʼ guibáʼ ne naa bineʼ mandar guiráʼ ni nuu guibáʼ» (Isaías 45:12). Gunna dxichi: qué ziuu dxi gaca arrepentirluʼ de stipa cayuʼnuʼ pur gánnaluʼ Jiobá nga ni bizáʼ guiráʼ xixé ni nuu guibáʼ ne lu Guidxilayú.

[Ni caníʼ yaza 14]

Dxi guniʼné Pablu ca griegu ni biindaʼ stale gúdxibe laacaʼ: «De ti binni si ulee [Dios] binni de irá raza ni nuu ndaani guidxilayú»

[Ni caníʼ yaza 15]

Cani runi cré ziúpanu de maniʼ nacaʼ laanu nga ni jma galán biree de laacame, peru Biblia na cadi galán diʼ nabani binni yanna purtiʼ bicheené Dios

[Ni caníʼ yaza 16]

«Ca científicu ca qué zanda diʼ gusihuínnicabe dxandíʼ de ti molécula guca xiixa ni nabani»

[Ni caníʼ yaza 17]

Ora guiníʼ íquenu guizáʼ sicarú guiráʼ cani nabani, ridxagayaanu pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Dios ni bizáʼ cani

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir