BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w09 1/10 yaza 24-27
  • Ti gunaa nuu xpiaaniʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ti gunaa nuu xpiaaniʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ti gunaa nuu xpiaaniʼ ne sicarú
  • Gudindenebe laacaʼ
  • «Guisácaluʼ purtiʼ nuu xpiaaniluʼ»
  • «Raríʼ nuu esclava stiluʼ»
  • Ti gunaa nuu xpiaaniʼ
    Chinándanu ejemplu stiʼ cani gupa fe
  • Abigail ne David
    Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia
  • «Guisácaluʼ purtiʼ nuu xpiaaniluʼ»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2017
  • Guendariene: ti cosa ni racané cadi guidxiichi binni nagueenda
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
w09 1/10 yaza 24-27

Ejemplu stiʼ cani gupa fe

Ti gunaa nuu xpiaaniʼ

CÁSIPEʼ biiyaʼ Abigail zeeda hombrehuiiniʼ que ra nuu bidii cuenta naroʼbaʼ ngue guendanagana zeeda luguiácabe. Rihuínnica guizáʼ cadxibi hombrehuiiniʼ riʼ, purtiʼ zeeda tapa gayuaa soldadu para guuti guiráʼ ca hombre ni nuu ralidxi Nabal, xheelaʼ Abigail. Peru, xiñee chiguuticabe ca binni ca yaʼ.

Pur donda stiʼ Nabal. Laabe bíʼnibe ti cosa ni cadi jneza, cásica maca biaabe gúnibe. Peru biaje riʼ huaxa qué zadiʼdiʼ ni bíʼnibe ca zacasi, purtiʼ bíʼnibe ti cosa ni cadi jneza xaíque stiʼ ti grupu de soldadu ni guizáʼ nánnacaʼ tíndecaʼ. Ngue runi guyé tobi de cani runi xhiiñaʼ Nabal, zándaca tobi de cani rapa dendxuʼ stibe ra nuu Abigail, ne bíʼnibe ni purtiʼ guníʼ íquebe zándaca guni gunaa riʼ xiixa para cadi gati ca binni que. Peru, xi zanda guni ti gunaa si para gucueeza guiráʼ ca soldadu que yaʼ.

Ante gánnanu xi bíʼnibe galán gunibiáʼ chaahuinu laabe. Tuu nga Abigail. Ximodo nga bizulú guendanagana riʼ. Ne xi rizíʼdinu pur fe ni gúpabe.

Ti gunaa nuu xpiaaniʼ ne sicarú

Nagana nga guininu biáʼsipeʼ bichaganáʼ Nabal ne Abigail. Para Nabal la? galán ngue bichaganabe Abigail, peru para Abigail cadi zaqué diʼ ni. Dxandíʼ nga guca Nabal ti hombre ricu, ne zándaca pur ngue biʼniʼ sentirbe nabé risácabe. Peru huaxiéʼ galán modo riníʼ xcaadxi binni de laabe. Nabé feu modo riníʼ Biblia de Nabal, ne qué rieeteruʼ de sti hombre casi laabe. Lápebe riníʼ «Nahuati» o «Gastiʼ xpiaaniʼ». Qué gánnadinu pa zacá gulee lácabe laabe dxi gúlebe, o pa gúdxicabe laabe zacá pur xpiaʼbe. Peru biáʼsipeʼ ngue rábicabe laabe zaqué. Nabal guca ti hombre «naduxhuʼ ne runi guendaquéiquiiñeʼ». Rúnibe laabe casi tuuxa ni qué ridxibi guirutiʼ, rixúdxibe, nabé ridxibi binni laabe ne guiráʼ tu nanalaʼdxiʼ laabe (1 Samuel 25:2, 3, 17, 21, 25).

Peru Abigail maʼ gadxé laa. Labe riníʼ «Maʼ Biecheʼ Bixhozeʼ». Guiráʼ hombre riuulaʼdxiʼ gaca xiiñidxaapaʼ ti gunaa sicarú, peru pa nu xpiaanibe la? laaca ziuuláʼdxibe gaca xiiñibe ti gunaa ni galán xpiaʼ. Triste nga guininu ni, peru stale biaje ca gunaa sicarú ca qué ricá íquecaʼ gácacaʼ ti binni nuu xpiaaniʼ, gúnicaʼ ca cosa ca jneza, gácacaʼ nadxibalú ne gápacaʼ fe. Peru Abigail qué ñaca diʼ zacá. Neca gúcabe ti gunaa sicarú la? Biblia na laaca gúcabe ti gunaa ni riníʼ ique jneza, o ti binni nuu xpiaaniʼ (1 Samuel 25:3).

Yanna pa nuu xpiaaniʼ baʼdudxaapaʼ riʼ, ximodo ndiʼ bichaganabe ti binni huati yaʼ. Cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu, ca tiempu que nabé ricaa binni stiidxaʼ bixhoze ne jñaa ora quixhe ique tu guichaganáʼ. Stale de ca binni que laapecaʼ ruyúbicaʼ tu guichaganáʼ ca xiiñicaʼ. Neca cadi zacá nga ni bizaaca Abigail, peru zándaca bixhózebe ne jñaabe nga bicaa laabe guichaganabe Nabal. Ne zándaca bíʼnicabe ni purtiʼ ricu hombre que ne pur nabé runibiáʼ binni laa, o purtiʼ pobre laacabe. Neca ricu Nabal, zanda guininu cadi jneza diʼ ngue biʼniʼ Abigail ora bichaganáʼ laabe.

Ca binni ni nuu xpiaaniʼ rusiidicaʼ xiiñicaʼ pabiáʼ nga risaca guendaxheelaʼ. Nga runi qué rucaadícabe laacaʼ guichaganacaʼ tuuxa purtiʼ si napa bueltu, ne qué rucaacabe íquecaʼ guiuuba guichaganacaʼ pa nahuiinirucaʼ (1 Corintios 7:36). Peru Abigail maʼ bichaganáʼ ne maʼ qué gapa paneza cheʼ, ngue runi biyúbibe modo chuʼ xquendaxheelabe galán.

Gudindenebe laacaʼ

Peru yanna jma nagana modo nuucabe. Xiñee yaʼ. Maʼ bichiichi Nabal David, hombre ni ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios, ni gulí Samuel para gaca rey lugar stiʼ Saúl que (1 Samuel 16:1, 2, 11-13). Ora biiyaʼ David ne 600 hombre stiʼ pabiáʼ naroʼbaʼ xiana stiʼ rey que ne nuu guuti laacabe la? bixooñecabe ne yeguiaanacabe lu desiertu.

Neca nabeza Nabal Maón, zándaca gúpabe dendxuʼ ne layú gaxha de guidxi Carmelo.a Biáʼsipeʼ lugar que para gó 3,000 dendxuʼ stibe, purtiʼ nuu stale guixi gaʼ lugar ra napampa ra dxaaga guiropaʼ guidxi que. Xcaadxi de ca layú que nabidxi ne huaxiéʼ galán cani: ladu gueteʼ que nuu desiertu stiʼ Parán; neza ra rindani Gubidxa, tiidisícabe ca layú ra nuu stale dani que maʼ nuu mar Salado. Lade ca dani riʼ nuu stale neza nabéʼ ne nuu stale cueva, raríʼ nga guleza David ne ca hombre canazané que ne biiticabe maniʼ ni gunda gunaazecabe para gudócabe. Ne zándaca gatigá bidxaagacabe ca hombrehuiiniʼ ni rapa dendxuʼ stiʼ Nabal.

Xi bíʼnicabe ora bidxaagacabe ca hombrehuiiniʼ riʼ yaʼ. Neca ñanda nibáʼnacabe dendxuʼ stiʼ ca binni que la? ca soldadu stiʼ David beeda gácacaʼ casi ti lindaa ni gupa ca mozo stiʼ Nabal ne ca maniʼ stiʼ (1 Samuel 25:15, 16). Nagana nga guca dxiiñaʼ riʼ para laacabe. Ca dxi que nabé guyuu stale maniʼ duxhuʼ raqué, ne cumu gaxha nuucabe de ra ridubi guidxi Israel ladu gueteʼ que la? nabé guzá gubaanaʼ de sti guidxi ladu que.b

Nánnanu laaca nagana guca para David gudii ni gó guiráʼ ca hombre que lu desiertu. Nga runi, zanda guiénenu xiñee biseendabe chii hombre para chitidxi Nabal gacané laacabe. Biáʼsipeʼ tiempu ngue gulí David, purtiʼ ca dxi que nga cugácabe guicha ladi ca dendxuʼ que ne nabé raca stale guendaró ca dxi que. Laaca guníʼ ique chaahuibe xi gábibe laa, guníʼnebe Nabal ne respetu. Cumu jma huaniisi Nabal la? guníʼnebe laa casi ora niníʼnebe bixhózebe ne biquiiñebe ca diidxaʼ riʼ: David xiiñiluʼ. Yanna, xi biʼniʼ Nabal óraque yaʼ (1 Samuel 25:5-8).

¡Guizáʼ bidxiichibe! Hombrehuiiniʼ guyé ra nuu Abigail que guníʼ gudindené Nabal ca hombre biseendaʼ David que. Cumu nabe naca David ti esclavu ni canagucaachilú la? qué ninádibe nudiibe pan, nisa ne beela laacaʼ. Dede biʼniʼ búrlabe laa ne guniʼbe naca casi tuuxa ni qué risaca. Zándaca nanalaʼdxiʼ Nabal laabe cásica biʼniʼ Saúl ni. Peru cadi zaqueca diʼ riníʼ ique Jiobá de David. Nadxii Jiobá laabe, ne lugar de ñuuyaʼ laabe casi ti esclavu ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ la? nanna laabe ngue chigácabe rey stiʼ Israel (1 Samuel 25:10, 11, 14).

Guizáʼ bidxiichi David ora gunna ni ne biʼniʼ mandar ca xpinni: Laguicaa espada stitu. Ne gucuaasibe espada stibe, bireenebe 400 hombre, ne zécabe para guuticabe guiráʼ ca hombre runi dxiiñaʼ ralidxi Nabal (1 Samuel 25:12, 13, 21, 22). Nápabe razón para guidxiichibe, peru ni cadi jneza nga guutibe ca binni que pur laani. Casi na Biblia: «Ora cadxiichi tuuxa la? qué zanda guni ni chuʼlaʼdxi Dios» (Santiago 1:20). Yanna, xi zanda guni Abigail para gulá ca binni que yaʼ.

«Guisácaluʼ purtiʼ nuu xpiaaniluʼ»

Gadxé si de ni qué ñuni xheelabe la? Abigail bicaadiaga hombrehuiiniʼ que. Zaqué nga bisihuínnibe mápeca bizulú cayúnibe xiixa para gaca chaahuiʼ ni biʼniʼ Nabal que. Hombrehuiiniʼ que guníʼ naca Nabal ti binni «ni qué liica iquiiñeʼ» ne tuuxa ni «qué randa riniʼnécabe» (1 Samuel 25:17).c Nabal guníʼ ique nabé risaca, ngue runi qué rucaadiaga guirutiʼ. Yanna riʼ laaca nuu stale binni runi zacaca. Peru Abigail cadi zaqué diʼ laa, ne nanna mozo stibe que ni, ngue runi guyé ra nuube.

Ora bidii Abigail cuenta pabiáʼ nagana modo nuucabe que, nagueendaca biyubi xi guni. Racá rihuinni guizáʼ nagueenda rúnibe ni caquiiñeʼ gaca. Lu relatu riʼ rieeteʼ tapa biaje biʼniʼ Abigail ni naquiiñeʼ nagueendaca. Xi bíʼnibe yaʼ. Gucuaabe stale pan, vinu, beela dendxuʼ, ne biidxiʼ guguiʼ, ne laaca gucuaabe torta de pasa ne de duʼgaʼ, para chinebe ra nuu David ne ca xpinni. Cumu nácabe ti gunaa ni nanna xi caquiiñeʼ binnilidxi la? nánnabe xi guiráʼ nápabe. Nga runi zanda guininu beeda gácabe casi gunaa nuu xpiaaniʼ ni bizeeteʼ libru stiʼ Proverbios despué (Proverbios 31:10-31). De raqué biseendabe ca mozo stibe chinecaʼ ni chigusigáʼdebe que, ne beeda nándabe laacaʼ stúbibe. Relatu ca na «qué ñábidibe xheelabe gastiʼ» (1 Samuel 25:18, 19).

Ñee rusihuinni ni biʼniʼ Abigail ca qué runi respetar xheelaʼ casi xaíque stiʼ la? Coʼ, cadi zacá diʼ ni. Nuusi de gati stale hombre ni qué gapa donda purtiʼ qué ñuni respetar Nabal hombre gulí Dios que. Ñee laaca ñapa Abigail donda pa ñati ca binni que pur ni biʼniʼ xheelabe que pa ñuuyadxísibe xi cayaca ne niguiidxinabe la? Qué gánnadinu nga. Abigail nanna jma naquiiñeʼ guzuubaʼ stiidxaʼ Dios que stiidxaʼ xheelaʼ.

Ora bidxaagalú Abigail David ne ca hombre stiʼ, nagueendaca biétebe deche burru stibe ne bizuxíbibe xañee David (1 Samuel 25:20, 23). Gunábabe David gutiidilaʼdxiʼ donda stibe, ne dede biaʼ que gúʼnasibe gúdxibe laa guilaselaʼdxiʼ xheelabe ne ca binni ni nuu ralídxicabe. Guidúʼyanu xi guniʼbe para bicuudxibe ladxidóʼ David.

Primé ca guniʼbe laabe ngue nápabe donda pur ni biʼniʼ Nabal ne gunábabe David gutiidilaʼdxiʼ donda stibe. De raqué guniʼbe nabé nahuati xheelabe ne ngapeʼ nga ni riníʼ lá hombre que. Ne ca diidxaʼ riʼ casi ora niniʼbe qué risaca hombre que para gusabanáʼ David laa. Laaca bisihuínnibe ruuyabe David casi tuuxa ni biseendaʼ Dios para tinde pur laa. Ne nánnabe maʼ guníʼ Dios zuni David rey, ora bizeetebe ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá [...] dxandipeʼ zuni lii xaíque stiʼ Israel». Dede gúdxibe David cadi guuti ca binni que pacaa zapa donda, ne zuchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa (1 Samuel 25:24-31). ¡Jnézapeʼ ca diidxaʼ que dede yendácani ndaaniʼ ladxidóʼ David!

Xi biʼniʼ David óraque yaʼ. Gucuaasibe ni ziné Abigail que guniʼbe sicaríʼ: «¡Guisaca Jiobá, Dios stiʼ Israel, purtiʼ biseendaʼ lii yannadxí para guidxaagaluluʼ naa! Ne guisácaluʼ purtiʼ nuu xpiaaniluʼ, ne uguu Dios ndaayaʼ lii purtiʼ bicueezuʼ naa yannadxí de guuteʼ binni». De raqué guníʼ David galán ngue gúcabe nadxibalú para yeyúbibe laa nagueendaca, ne laaca guníʼ David laabe ngue bicueezabe laa para cadi ñuni ti cosa malu. Ne gudxi David laabe: «Guyé raliʼdxuʼ ne gupa guendariuudxi», ne despué guníʼ: «Maʼ bicaadiagaʼ lii» (1 Samuel 25:32-35).

«Raríʼ nuu esclava stiluʼ»

Ora maʼ zibíʼ Abigail que, zándaca ziníʼ ique guiráʼ ni guniʼné David. Bidiibe cuenta pabiáʼ gadxé laa de hombre huati ni bichaganabe que, purtiʼ laa runi ni jneza ne nachaʼhuiʼ. Neca zaqué qué niníʼ íquebe zanda guchaa xheelabe. Biblia na guyé Abigail ra nuu Nabal despué. Bibiguétabe ra nuu xheelabe para gúnibe guiráʼ ca dxiiñaʼ stibe casi ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ. Laaca naquiiñeʼ gábibe Nabal xi bisigáʼdebe David ne ca hombre stiʼ para cadi ñuuticaʼ laacabe. Ne naquiiñeʼ gábibe ni Nabal purtiʼ laa nga xheelabe. Cumu nanna Abigail zatuilú xheelaʼ pa ganna ni bíʼnibe que de ruaa sti binni la? ngue runi laapeʼ na gabi ni laabe. Peru qué ñanda diʼ ñúnibe ni casi yendabe, purtiʼ biʼniʼ Nabal ti guendaró para goné stale binni, ne maʼ naxudxi dxeʼ (1 Samuel 25:36).

Guleza Abigail dede sti dxi que siadoʼroʼ para gabi ni laabe, ora maʼ cadi naxúdxibe, zaqué nga bisihuínnibe riníʼ íquebe jneza. Peru laaca gúcabe nadxibalú, purtiʼ neca maʼ ziene xheelabe laabe purtiʼ maʼ biree nisa lú la? zándaca jmaru si zadxiichi. Neca zaqué gúdxibe laa xi guiráʼ bizaaca. Zándaca guleza Abigail nidindené Nabal laa o dede niguiñe laabe. Peru bidxagayaabe ora biiyabe bianacá si Nabal, casi ti guié (1 Samuel 25:37).

Xi gúcabe yaʼ. Biblia na bizuhuaadxí ladxidoʼbe. Qué gánnadinu xipeʼ guca ladxidoʼbe. Ni nánnanu nga gútibe chii gubidxa despué, ne ruluíʼ cadi gúcani purtiʼ si maca huarabe. Biblia na bininá Jiobá Nabal, ngue runi guti (1 Samuel 25:38). Dxi bisabanáʼ Dios Nabal que nga biluxe guiráʼ guendanagana gupa Abigail lu xquendaxheelaʼ. Ca dxi stinu riʼ maʼ qué runi diʼ Jiobá zacá. Peru relatu riʼ rusietenalaʼdxiʼ laanu zadxiña dxi gusabanáʼ Jiobá cani ruquiichináʼ ne cani runiná binnilidxi.

Ti ndaayaʼ ngue para Abigail ora biaana stubi, peru napa Jiobá stiʼ ndaayaʼ para laabe. Ora gunna David maʼ guti Nabal la? biseendaʼ caadxi xpinni para gábicaʼ Abigail pa zachaganáʼ laabe. Xi bicábibe óraque yaʼ. Laabe guniʼbe: «Raríʼ nuu esclava stiluʼ casi ti criada para quiʼbiʼ ñee ca xpinni señor stinneʼ». Ra guniʼbe zúnibe dxiiñaʼ riʼ bisihuínnibe qué rudxiibabe laca laabe, ne qué ñuni crebe laabe tuuxa ni risaca purtiʼ si chichaganabe David. Nagueendaca guníʼ ique Abigail xi naquiiñeʼ guni ne oraqueca guyé ra nuu David (1 Samuel 25:39-42).

Yanna, ñee maʼ qué zápabe guendanagana ra guichaganabe David la? Zápabe pue, purtiʼ laaca nagana ngue gaca xheelabe ti hombre casi David. David maʼ bichaganáʼ Ahinoam, ngue runi zadiʼdiʼ Abigail ca guendanagana ni gupa xcaadxi gunaa ni biʼniʼ ni na Dios ni bichaganacaʼ ti hombre ni napa stale xheelaʼ.d Ne zadxaagaluruʼ David stale guendanagana ante gaca rey. Neca zaqué, nabé gucanebe David ne gúpabe ti xiiñiʼ, pur guiráʼ ni bíʼnibe gunnaxhii David laabe ne gupa laabe. Ti biaje bilá David laabe de lu náʼ caadxi hombre malu ni zinecaʼ laabe (1 Samuel 30:1-19). Racá ridúʼyanu biʼniʼ David cásica runi Jiobá, purtiʼ laa rusisaca ca gunaa nuu xpiaaniʼ, cani nadxibalú ne cani ruzuubaʼ diidxaʼ.

[Cani cá ñee yaza]

a Guidxi riʼ nuuni ladu gueteʼ stiʼ Israel ne dxaaga ni desiertu stiʼ Parán, cadi laadini nga dani Carmelo, purtiʼ dani riʼ nuu jma ladu guiaa.

b Ca dxi que gudixhe ique Jiobá cueza cani za de Abrahán, Isaac ne Jacob lu ca layú que. Ngue runi, zándaca guníʼ ique David cuzuubaʼ stiidxaʼ Dios ngue ora gapa lugar que de ca gubaanaʼ que.

c Hombrehuiiniʼ que biquiiñeʼ ti diidxaʼ ni riníʼ «xiiñiʼ belial (ni qué iquiiñeʼ)». Ti Biblia riníʼ de Nabal casi tuuxa ni «nahuati ne qué rulabi binni».

d Biiyaʼ tema ni láʼ «Ñee jneza ruuyaʼ Dios gapa binni stale xheelaʼ la?», ni zeeda lu yaza 19.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 25]

Gadxé si modo guca Abigail de xheelaʼ, purtiʼ laa bicaadiaga

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]

Modo guniʼné Abigail David que, bisihuinni qué rudxiibaʼ laca laa, nadxibalú ne riníʼ ique jneza

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir