Ñee dxandipeʼ maʼ guirutiʼ nibeza ndaaniʼ guidxi Judá binitilúsini la?
LU Biblia gucuá zunitilú ca binni de Babilonia ra runi mandar Judá ne guirutiʼ zabeza luni dede dxi guibiguetaʼ ca judíu (Jeremías 25:8-11). Ximodo nánnanu dxandíʼ guca ca diidxaʼ ca yaʼ. Purtiʼ ca hombre ni bicaa Biblia guniʼcaʼ xi guca. Biaʼ setenta y cinco iza de bibiguetaʼ caadxi de ca judíu que gucuá ca diidxaʼ riʼ: «Cani qué ñati yené [rey stiʼ guidxi Babilonia laacaʼ] [...], ca binni que ne ca xiiñicaʼ beeda gácacaʼ esclavu ndaaniʼ guidxi Babilonia dede dxi bizulú biʼniʼ mandar rey stiʼ Persia». Ne Biblia na guirutiʼ nibeza lu layú que biaʼ setenta iza (2 Crónicas 36:20, 21). Ñee maʼ huadxela ca arqueólogo xiixa ni gusihuinni dxandíʼ ni na ca diidxaʼ riʼ la?
Ti hombre ni láʼ Ephraim Stern ni rusiidiʼ de Arqueología ndaaniʼ ti Universidad Hebrea ni nuu Palestina sicaríʼ guníʼ: «Guizáʼ stale guidxi stiʼ Israel binduuxeʼ ca binni de Asiria ne de Babilonia. Peru ca arqueólogo ca bidxélacaʼ stale cosa ni rusihuinni gadxé modo biaana guidxi ca binitilú si ca asiriu que ni. Ne laaca ruzeetecabe gadxé modo biaanani dxi binitilú ca binni de Babilonia ni». De raqué guníʼrube: «Dxi binitilú ca asiriu que stale guidxi stiʼ Israel la? bihuinni guyécabe ne binidécabe ni, peru dxi binitilú ca binni de Babilonia ni la? qué nusaanacaʼ nin ti seña pa guleza tuuxa raqué. [...] Qué nidxela diʼ ca hombre riʼ xiixa ni guluíʼ pa guleza binni ndaaniʼ guidxi ca dede dxi maʼ guleza ca persa luni[...]; gastiʼ nin ti prueba ni gusihuinni pa guyuu tu guleza ndaaniʼ guidxi ca. Guiráʼ guidxi binitilú Babilonia, qué ñuu dxi nibiguetaʼ binni lu cani» Biblical Archaeology Review.
Lawrence E. Stager, ti hombre ni rusiidiʼ ndaaniʼ ti Universidad ni láʼ Harvar, guníʼ zacaca. «Pur modo bizaaquiʼ rey stiʼ Babilonia ca guidxi que la? guidubi naca guidxi Filistea ne guidubi naca guidxi Judá binitilú cani. Ca guidxi riʼ guyuu cani gaxha de guiiguʼ Jordán, neza ra riaaziʼ gubidxa.» Ne laaca guniʼbe: «Guirutiʼ qué nibeza ndaaniʼ guidxi Israel dede dxi guyuu ti rey stiʼ Persia ni láʼ Ciro el Grande ni binitilú guidxi Babilonia. De racaruʼ nga cuzeeteʼ ca arqueólogo ca maʼ guyuu binni [...] ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne Judá, dxi maʼ bibiguetaʼ ca judíu que xquídxicaʼ».
Guiráʼ ni bidúʼyanu ca, rusihuínnicani guirutiʼ tu nibeza ndaaniʼ guidxi Judá, casi modo guníʼ Jiobá gácani. Nga runi, guiráʼ ni guiníʼ Jiobá Dios dxandíʼ rácacani (Isaías 55:10, 11). Ximodo racané ca ndiʼ laanu yaʼ. Racanécani laanu guni crenu Jiobá ne guni crenu zaca guiráʼ ni cá lu Biblia (2 Timoteo 3:16).