-
Regalu gucuaa reyTorre stiʼ ni rapa 2015 | marzo 1
-
-
Regalu gucuaa rey
«Bedandá caadxi [astrólogo] de neza rindani gubidxa. [...] Ulee cabe irá ni bedané cabe, bisigaʼde cabe laa oro, guʼxhuʼ ne nisa rindáʼ naxhi.» (Mateo 2:1, 11)
PA ÑACA chigudiiluʼ ti regalu ti binni nabé risaca, xi nudiiluʼ laabe. Tiempu bibani ca binni ruzeeteʼ Biblia, nabé bisigáʼdecabe guixi rindáʼ naxhi, o especia, laaca bisigáʼdecabe ni ca rey, purtiʼ nabé bisaca ni casi risaca oro.a Ngue runi, lade guiráʼ ni bisigaʼdeʼ ca hombre nuu xpiaaniʼ que «rey stiʼ ca judíu», nuu chupa clase guixi rindáʼ naxhi (Mateo 2:1, 2, 11).
Aceite balsámico
Guidúʼyanu xiná Biblia biʼniʼ reina de Seba dxi yeganna rey Salomón: «Bidiibe rey que ti gayuaa gande talentu de oro, ne ziáʼ aceite de bálsamo, ne stale guié sicarú; qué lica huayuuruʼ binni chiné ziáʼ aceite de bálsamo casi ni bisigaʼdeʼ reina de Seba rey Salomón» (2 Crónicas 9:9).b Laaca guyuu xcaadxi rey ni bisigaʼdeʼ aceite de bálsamo Salomón dxi yegánnacaʼ laabe (2 Crónicas 9:23, 24).
Xiñee nabé bisaca ca guixi rindáʼ naxhi que ne xiñee caru bidoo guiráʼ ni riree lúcani tiempu bibani ca binni ruzeeteʼ Biblia yaʼ. Purtiʼ guizáʼ biquiiñecani para tratamientu de belleza, lu costumbre stiʼ ca religión ne para gucaachicabe ti gueʼtuʼ (biiyaʼ recuadru «Modo biquiiñeʼ guixi rindáʼ naxhi tiempu ruzeeteʼ Biblia»). Laaca nabé caru bidoo cani, purtiʼ nabé riuulaʼdxiʼ binni cani, peru cadi ngue si, sínuque laaca riaxa para gueeda cani ne para guidxela cani.
MODO GUDÍʼDICABE LU DESIERTU STIʼ ARABIA
Casia
Dxiqué la? bidxela caadxi guixi rindáʼ naxhi que ndaaniʼ valle stiʼ guiiguʼ Jordán, peru nuu xcaadxi ni reeda jma zitu. Biblia nabé ruzeeteʼ de stale guixi rindáʼ naxhi. Lade cani jma runibiáʼ binni nuu azafrán, áloe, bálsamo, canela, guʼxhuʼ ne mirra. Laaca nabé biquiiñeʼ binni guixi guendaró, casi comino, menta ne eneldo.
Paraa gucuaacabe guiráʼ ca guixi riʼ yaʼ. Casi áloe, casia ne canela que, beeda cani de guidxi ni runibiaʼnu casi China, India ne Sri Lanka. Mirra ne guʼxhuʼ que riree cani lu caadxi yaga roʼ ne lu yagahuiiniʼ ni riroobaʼ lu desiertu nuu ladu gueteʼ de Arabia hasta Somalia, África. Peru nardo que la? ca binni de India si nga gulee cani lu ti región stiʼ Himalaya.
Azafrán
Para ganda chindá guiráʼ guixi rindáʼ naxhi riʼ Israel la? napa xidé tiidiné binni cani Arabia. Zándaca nga nga tobi de ca razón gupa Arabia «lu chupa mil iza ni gudiʼdiʼ ante gueeda Cristu para biʼniʼ cobrar binni tiidiʼ raqué ora maʼ zeʼ neza Oriente o neza Occidente», na The Book of Spices (Libru ni caníʼ de guixi rindáʼ naxhi). Ladu gueteʼ de Israel, lu layú nuu Néguev, maʼ biiyacabe guyuu caadxi guidxi, guyuu fortaleza ne parada ra gudiʼdiʼ binni ora maʼ zigutoo guixi rindáʼ naxhi. Guidúʼyanu xi guníʼ Centro del Patrimonio Mundial stiʼ UNESCO, ora bizeeteʼ ca lugar gudiʼdiʼ ca binni que: «Rusihuínnicani pabiáʼ guca ganar stale bueltu lu ca negocio ni guca [...] ladu gueteʼ stiʼ península ni nuu Arabia ne lu nisadóʼ stiʼ Mediterráneo».
«Nabé guyuulaʼdxiʼ binni runi negocio guixi rindáʼ naxhi, purtiʼ qué rúnicani stale bultu, nabé gunabaʼ binni cani ne caru bidoo cani.» The Book of Spices (Libru ni caníʼ de guixi rindáʼ naxhi)
Guiráʼ caravana binni maʼ ziné guixi rindáʼ naxhi que, napa xidé sacaʼ biaʼ 1,800 kilómetru lu desiertu stiʼ Arabia (Job 6:19). Biblia ruzeeteʼ de ti caravana binni ismaelita de Galaad ni zeʼ Egipto, zigutoocaʼ «ládano ne bálsamo ne bandadiʼ napa resina» (Génesis 37:25). Lu ca binni riʼ nga bitoo ca xiiñiʼ Jacob bíʼchicaʼ ni láʼ José.
-